Memoriul General

1

PUG COMUNA BĂRĂGANUL JUDEŢUL BRĂILA

1. INTRODUCERE:

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE

Denumirea lucrării:

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL

COMUNEI BĂRĂGANUL, JUDEŢUL BRĂILA

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA BĂRĂGANUL

Proiectant General : S.C. OMNICON PROIECT S.R.L.

Proiectant de specialitate: B.I.A. JELEA AURORA ELENA

Data elaborării: februarie 2013

1.2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de dezvoltare urbană a

administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor

de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna Bărăganul,

judeţul Brăila, în perioada următorilor 5 - 10 ani.

Strategia de dezvoltare a Consiliului Local a comunei Bărăganul, aduce ca date de temă

rezolvarea următoarelor probleme:

creşterea capacităţii de absorbţie a resurselor financiare alocate din fondurile

comunitare, şi de atragere a fondurilor de investiţii;

dezvoltarea infrastructurii comunei;

dezvoltarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă;

modernizarea drumurilor, a intersecţiilor şi a trecerilor la nivel cu calea ferată din

intravilanul localităţilor, extinderea tramei stradale;

introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării construcţiei de

locuinţe şi zone de activităţi industriale nepoluante;

pregătirea unor zone de activităţi productive;

PROIECT URBANISTIC GENERAL -

P.U.G. COMUNA -JUDEŢUL GALAŢI

CONSILIUL LOCAL al comunei

LEGEA nr.50/1991 republicata

in 1996 si HG 525/1996

URBANPROIECT - Bucureşti 1997

2

reconsiderarea destinaţiei terenurilor aflate în imediata apropiere a DN21;

amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice şi a celor de agrement;

dezvoltarea economică a comunei în sectorul secundar şi terţiar, prin propunerea

extinderii zonelor industriale, depozitare, servicii;

Obiectivele lucrării constau în:

transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de administraţia

locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile;

relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ precum şi cu localităţile

învecinate;

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al

comunei Bărăganul;

introducerea în cadrul Planului Urbanistic General a zonelor/terenurilor ce au facut

obiectul unor documentaţii de urbanism/arhitectură aprobate în intervalul de timp de la ultima

aprobare a PUG comuna Bărăganul;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

stabilirea destinaţiei terenurilor aflate în extravilanul comunei Bărăganul;

delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi

permanente de construire precum şi a zonelor afectate de riscuri naturale/antropice;

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare atât în actualul intravilan cât şi

în zonele de extindere ale acestuia;

evidenţierea deţinătorilor de terenuri şi modul preconizat de circulaţie a terenurilor

din teritoriul intravilan;

precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate

şi plantate;

Zonele de extindere a intravilanului, propuse de Primăria comunei Bărăganul sunt

următoarele:

Extinderea 1 – Enclava de terenuri extravilane dintre zonele Spicului şi Doiceşti –

S=53,29ha

Extinderea 2 – Enclava dintre zona Radu Vodă şi Doiceşti – S=11,83ha

Extinderea 3 – Enclava dintre zona Radu Vodă şi Doiceşti – S=2,23ha

Extinderea 4 – Zona din vestul satului Radu Vodă– S=8,57ha

3

Extinderea 5 – Zona din sudul Baraganului, la intrarea în localitate – S=3,89ha

Extinderea 6 – Zona din Nord-Vestul satului Bărăganul, adiacent DN21A – S=1,14ha

Totodată a fost propusă şi scoaterea din intravilanul localităţii o zonă având o suprafaţă de

9,16ha, situată în zona Peste Barieră aflată în zona de protecţie faţă de liniile electrice aeriene . De

asemenea, a fost scoasă din intravilan o suprafaţă de 2,12ha datorită translatării limitei

intravilanului pe limite cadastrale, rezultând astfel o extindere a intravilanului de 70,85ha.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

În scopul întocmirii prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de surse documentare

referitoare la contextul teritorial şi stadiul actual al dezvoltării comunei Bărăganul:

- Elemente din Planurile de Amenajarea Teritoriului Naţional;

- Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean - BRĂILA, elaborat de INCD

URBANPROIECT – Bucureşti, 2008;

- PUG COMUNA BĂRĂGANUL, elaborat de S.C. PRODOMUS S.A., Brăila, mai 2000;

- Suportul topografic pus la dispoziţie de către S.C. Agroimobiliara S.R.L. 2010;

- Studiu geotehnic, elaborat de ing. Roland Guip

- Alte informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Bărăganul;

- Date statistice oferite de Direcţia de statistică a judeţului Brăila, 2009;

- Fişa localităţii comunei Bărăganul 2001-2007;

- Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi

opţiunile populaţiei;

- Informaţii privind echiparea edilitară a teritoriului puse la dispoziţie de Primăria

comunei Bărăganul

- Raportul primarului comunei Bărăganul către cetăţenii comunei, privind activitatea

pe anul 2009

- Strategia locală de dezvoltare

Documentaţiile de urbanism aprobate între anii 2007 - 2012 de către Consiliul Local al

comunei Bărăganul:

Denumire documentaţie Beneficiar Adresă Nr. Hotărârii Consiliului Local

P.U.Z. – cartier Bărăganul Primăria UAT Bărăganul

Cvartalele adiacente strazilor Macului, Lianei, Victoriei

P.U.Z. – Parc fotovoltaic Bărăganul SC FIRIZA ENERGY S.R.L.

T64, P6, P7 44/25.07.2011

4

P.U.Z. – Realizare parc fotovoltaic, reţea electrică 20kV, injectare în reţeaua naţională, împrejmuire teren, utilităţi

SC PROFIMOB HOLDING S.R.L.

T51/3, P1


SC RUNCU ENERGIA S.R.L.

T62, P22, P23 49/28.05.2012


S.C. LOVRIN 2 ENERGIA S.R.L.

T54/2, P47 50/28.05.2012

Baza proiectării:

Planul Urbanistic General este elaborat în conformitate cu următoarele acte normative

specifice sau complementare domeniului urbanismului:

Legea 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare - Legea 242/2009, O.U.G. nr.

7/2011, Legea 190/2013;

H.G. 525/1996, republicat 2002, pentru aprobarea R.G.U. (modificat prin H.G. 490/2011).

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13N/1999 de aprobare a Ghidului privind metodologia de elaborare

şi conținutul cadru al Planului Urbanistic General;

Legea nr. 287/2009 Noul Cod Civil;

Legea nr. 18/1991 a fondului funciar;

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară;

Legea nr. 50/1991, cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea

executării construcțiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

Ordinul 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice la Legea 50/1991.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea a III – a - zone protejate;

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea a IV-a: Rețeaua de localități;

Legea 190/2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea

a VIII-a - zone cu resurse turistice

Ordinul Ministerul Sănătății nr. 119/04-02-2014 pentru aprobarea „Normelor de igienă şi

a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei”;

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

Ordonanta de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011

5

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane

modificata prin Legea 313/2009

HG nr. 349/2005, privind depozitarea deseurilor;

Ordinul 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit.

Ordonanța de urgență nr. 34 din 23.04.2013 privind organizarea, administrarea și

exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991.

Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic

Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie

Legea nr. 107/1996 a apelor;

O.G. nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale

Legea nr. 114/1996 privind locuințele

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, Florența

20.10.2000;

Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;

Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.

Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al M.L.P.A.T., M.I., M.Ap.N., S.R.I., pentru

aprobarea „Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului,

precum şi a documentațiilor tehnice pentru autorizarea construcțiilor”;

Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al

drumurilor;

Ordinul Ministrului Transporturilor nr.158/1996 privind emiterea autorizațiilor pentru

documentaţiile tehnice privind investiţiile sau lucrările pentru terţi, propuse a se amplasa sau

efectua în zonele de siguranţă şi protecţie ale infrastructurii căilor de comunicaţii în transporturi

O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Companiei

Naţionale a Căilor Ferate Române

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.


privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

6


privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.


privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale.

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale,

alimentarea cu apă a satelor, conectarea la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, astfel

cum a fost modificat prin H.G. nr. 211/1999.


privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane

şi rurale.

Ordinul Ministrului de Interne nr. 3/2011 privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

Diferite reglementări tehnice în domeniu:

I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare a localităţilor.

SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.

SR 1343-1/1995 – Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi.

STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii

pentru proiectare.

PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a

instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993).

PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu

tensiuni peste 1000 V.

PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasă tensiune.

PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari.

PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de

1....750 KV cu linii de telecomunicaţii.

PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publică.

1.RE-Ip-3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public.

1.LI-Ip-5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA de MT şi JT

faţă de alte linii, instalaţii şi obiective.

7

I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizării instalaţiilor

din centrale şi puncte termice.

I 46/1993 – M.L.P.A.T. - Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea

reţelelor şi instalaţiilor de televiziune prin cablu.

ID 17/1986 – MICh-MIp- Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea,

verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

I.6 PE/1997 – Normativ experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de

distribuţie gaze naturale cu conducte de polietilenă.

I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

naturale.

3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze

naturale.

Diferite alte reglementări tehnice în domeniu: 91/N/912-CP/1996 – Ordinul M.L.P.A.T. şi

ONCGC pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului

reţelelor edilitare în localităţi.

1645/CP-2393/1997 – Ordinul Ministerului Industriilor şi Comerţului şi ONCGC pentru

aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII:

2.1. EVOLUŢIE ISTORICĂ

Comuna Bărăganul a luat fiinţă la 6 septembrie 1950 prin unirea a două comune care au

evoluat separat, Cioara Radu-Vodă şi Cioara Doiceşti. Între 1950-1964 a purtat denumirea de

Cioara-Doiceşti, de la această dată luând numele de Bărăganul.

În 1964, pe 18 septembrie, adunările cetăţeneşti din satele comunei au aprobat schimbarea

denumirilor, după cum urmează : satul Cioara Radu-Vodă să poarte numele de Radu-Vodă; satul

Şerban Răducan (Înainte) să poarte numele de Spicul; Cioara Doiceşti să poarte denumirea de

Bărăganul. După desfiinţarea judeţelor, între 1950-1960, a făcut parte din raionul Călmăţui, după

1960, a aparţinut de raionul Brăila.

Cioara Radu-Vodă - Cioara Radu-Vodă a luat fiinţă pe moşia mănăstirii Radu Vodă, pe la

1770. Localităţii i s-a mai spus şi Cioara Mare. Tradiţia spune că denumirea ar veni de la proprietara

moşiei, supranumită Cioară de către localnici, din cauza tenului măsliniu. După ce moşia a intrat în

averea mănăstirii Radu Vodă, prin donaţie de la fosta proprietară, satul şi-a adăugat şi acest nume.

8

Alte surse consemnează că denumirea Cioară ar fi fost dată din cauza robilor ţigani de pe moşia

mănăstirească.

Între 1874-1876, Cioara Radu-Vodă avea sub administraţie şi comunele Cioara-Doiceşti şi

Tătaru. În 1894, Cioara Radu-Vodă era comună rurală sub administraţia plăşii Călmăţui. Se mai

numea Cioara Mare. Situată la şes, era limitată la nord-vest de comuna Tătaru, la est de Cioara-

Doiceşti, la nord de Slujitorii Alboteşti (Zăvoaia) şi la sud de Ianca. Avea forma unui trapez

neregulat.

Cioara-Doiceşti - La 1608, este atestată o aşezare numită Doiceştii. În Condica mănăstirii lui

Enache – Slobozia, apare localitatea Doiceştii în apropierea unor sate din judeţul Ialomiţa. La 23

iunie 1626, Oprea Izbaşa, din Bucu – Ialomiţa, reînnoieşte zapisul de vânzare către Enache, mare

postelnic, pentru ocina de 44 de stânjeni, pentru 2450 aspri. Printre martorii întocmirii actului de

vânzare se afla şi Danciu vornic şi Radu postelnic, din Doiceşti. Într-un alt zapis, din 23 iunie 1626,

Stoica din Cuiburi-Ialomiţa, reînnoieşte actul de vânzare către Enache. Printre semnatarii actului se

află şi Udrea sin Danciului, vătaf în Doiceşti.

Până în 1829-1830, Doiceşti a făcut parte din judeţul Ialomiţa, aşa cum rezultă din

catagrafia căşăriilor din acest judeţ, din lunile iulie-august 1829, în care se menţionează că pe

terenul numit Mazăre se găsea o căşărie, proprietar fiind Nicolae ot Cioara, logofăt pe moşia

Mănăstirii ot Radu Vodă. Acestea sunt, în sinteză, datele la care, cei mai mulţi, fac referire când

vine vorba despre existenţa localităţii Cioara-Doiceşti. Din păcate, nu am găsit o corespondenţă

clară între localitatea Doiceşti, judeţul Ialomiţa, menţionată în aceste documente, şi aşezarea de

secol XIX, vecină cu Cioara Radu-Vodă. Credem, mai curând, că este vorba de o nouă aşezare,

întemeiată de proprietarul Doicescu, cu locuitori plecaţi de pe moşia mănăstirească Cioara Radu-

Vodă, de unde şi numele iniţial al satului – Cioara Mică.

Pe harta judeţului Brăila, întocmită de Marele Stat Major Rus la 1835, apare şi localitatea

Cioara- Doiceşti, alături de Cioara Radu-Vodă.

Autorii Dicţionarului geografic al judeţului Brăila, apărut în 1894, notau că Cioara - Doiceşti

era o comună rurală, numită Cioara Mică, plasa Călmăţui, situată pe loc de şes. Era limitată la est

de comuna Mihai Bravu, la nord-est de cătunul Corcanu, la sud-vest de comuna Cioara du-Vodă, la

nord de cătunul Caragica şi la sud-est de comuna Mărgeanca.

Satul Cioara-Doiceşti era situat în partea de sud-vest a comunei cu acelaşi nume, la

extremitatea de nord a văii Cioara, la 62 km spre sud de Brăila. Satul ar fi fost înfiinţat în 1836, de

locuitorii din Cioara Radu-Vodă. La început, a purtat denumirea de Cioara Mică, deosebindu-se

astfel de Cioara Radu-Vodă, numită şi Cioara Mare, mai târziu luând numele de Cioara lui Doicescu

9

apoi Cioara-Doiceşti, după proprietarii moşiei, Dinu Doicescu şi soţia sa Tudora. Se pare că mulţi

locuitori din Cioara Radu-Vodă, nemulţumiţi de administraţia mănăstirească, au părăsit comuna

pentru a se stabili la Cioara Mică. Ca şi în cazul localităţii Radu-Vodă, credem că Doiceşti a fost

întemeiată înainte de 1835, foarte posibil, la puţină vreme după războiul ruso-turc din 1828.

În 1874 a intrat sub administraţia comunei Cioara Radu-Vodă, de care se desparte în 1876.

La 21 noiembrie 1886 este inaugurată staţia CFR Cioara, odată cu linia ferată Făurei-Feteşti.

Situarea în apropierea liniei ferate a favorizat dezvoltarea comunei, în deceniul al treilea al

secolului al XX-lea aceasta fiind considerată un centru mare comercial, în care îşi aveau succursale

toate magazinele mari din Brăila, toate băncile şi casele de cereale care încărcau majoritatea

mărfurilor pentru Constanţa. Săptămânal, se ţinea un târg de vite.

În 1922, comuna era în plin progres datorită apropierii gării de sat, a şoselei Brăila-Slobozia,

a calităţii locuitorilor şi a ajutorului dat de proprietarii de moşii: George Petcu, Nicu Pană, Nicolae

Procopescu (fost Procuror general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), ultimul ajutând

comunitatea locală cu bani, titluri de rentă şi materiale de construcţie.

Evenimente

- 1822, 15 septembrie - logofătul Ioniţă Sandu Sturza, împreună cu alţi boieri, la întoarcerea de

la Istambul unde primise firmanul de domn al Moldovei, în drum spre

Iaşi, a poposit o noapte în comuna Cioara Radu-Vodă.

-1828 - sătenii din Cioara Radu-Vodă s-au refugiat la Câmpulung Muscel,

datorită războiului ruso-turc.

- 1868, 5 octombrie – drumul Brăila-Călăraşi care traversa comuna este clasificat ca şosea. În

1904, şoseaua este pietruită, până la Cioara.

- 1886, 21 noiembrie – inaugurarea liniei ferate Făurei-Feteşti cu staţia Cioara – din 1961,

staţia Spicu. În timpul primului război mondial cantonul şi staţia CFR au

fost distruse.

Din punct de vedere etnografic comuna Bărăganul se afla situată în subzona Calmăţuiului -

microzona Ciocile alături de satele: Ciocile, Chioibăşeşti, Ştefan Gheorghiu, Pribeagu, Colţea,

Florica, Roşiori, Tătaru, Dudeşti, Bumbăcari, Bărăganul, Victoria, Mihai Bravu.

Aspectul etnografic al satelor era asemănător în linii mari cu cel analizat în subzona

dunăreană brăileană (tipul de aşezare caracteristic este tipul de sat adunat). În general, acestea

erau aşezări mici, cu gospodării risipite, fără un plan anume, înconjurate cu şanţ şi val de pământ,

rămăşiţă a unui străvechi sistem de apărare caracteristic satelor deschise de câmpie. Gospodăria

10

tradiţională este una de câmpie adaptată ocupaţiilor principale: agricultura şi creşterea animalelor.

Ea grupa casa de locuit, oborul cu anexele gospodăreşti şi grădina de zarzavat. Dintre acestea,

grădina de zarzavat este de dată recentă, apărută după 1900. Locuinţa caracteristică sfârşitului de

secolul al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea, este locuinţa de suprafaţă, compusă

dintr-o „tindă” şi o „casă”, uneori avea şi „chilier”. Sistemul de construcţie este caracteristic

întregului judeţ — paianta, casa fiind acoperită cu paie de secară, coceni de porumb sau stuf1).

Ocupaţiile principiale ale locuitorilor sunt: agricultura şi creşterea animalelor, pescuitul,

creşterea albinelor, prelucrarea inului şi cânepii.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. Caracteristicile reliefului

Din punct de vedere morfologic, comuna Bărăganul se situează pe Câmpul Roşiori,

subunitate a Bărăganului Ialomiţei. Pe Câmpul Roşiori, de tip tabular, singurele denivelări de pe

suprafaţa câmpiei sunt crovurile, cuvetele lacustre, unele movile antropice şi dunele de pe dreapta

Buzăului şi Călmăţuiului. Are ca specific pentru procesele geomorfologice, acoperişul gros de loess,

pe alocuri chiar nisipuri, climatul arid şi respectiv zone cu caracter semiendoreic.

Din punct de vedere pedologic, cea mai mare răspândire o au cernoziomurile şi

cernoziomurile carbonatice cu variantele lor, afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic umede

şi cernoziomuri carbonatice freatic umede).

Fertilitatea ridicată a cernoziomurilor şi cernoziomurile carbonatice, alături de

uniformiatatea releifului explică larga folosire în agricultură a acestora precum şi caracterul

predominant ceralier al agriculturii.

2.2.2. Condiţii Hidrologice

Reţeaua hidrologică a judeţului Brăila, cu o densitate foarte scăzută, variind între 0 ÷ 0,3

km/km2 este cea mai scăzută din ţară. Pe teritoriul comunei Bărăganul nu curge nici un curs de apă.

Singurul curs de apă din apropiere este râul Călmăţui care are o suprafaţă de bazin de 670 km2 şi o

lungime de 57 km în judeţul Brăila. Panta medie a râului este de cca 0,4‰. Râul are o vale

asimetrică, foarte meandrată. Albia minoră este îngustă de numai 20-25 m şi puternic colmatată,

Vara, când alimentarea cu apă este redusă, rezumându-se doar la sursele subterane, Călmăţuiul se

prezintă ca un firicel firav, intermitent, cu ochiuri de apă în porţiunile mai adânci. Primăvara,

1 INCD Urbanproiect Bucuresti, 2008 - PATJ Braila - Faza IV-Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri

11

topirea zăpezilor poate provoca inundaţii. În interfluviul Călmăţui – Ialomiţa se găsesc o serie de

lacuri cantonate în crovurile din loess: Colţea, Ciorile, Tătaru şi altele mai mici.

Din punct de vedere hidrogeologic, se evidenţiază două nivele freatice:

- de suprafaţă

- de adâncime

Nivelul freatic de suprafaţă este cantonat în baza depozitelor loessoide şi în primul strat

de nisip situat sub acestea. Alimentarea acestuia se face din precipitaţii, fapt pentru care nivelul

hidrostatic şi debitul acestuia suferă variaţii importante, ceea ce face ca el să nu poată constitui o

sursă sigură şi permanentă de alimentare cu apă. În plus, nivelul freatic este sau poate fi

contaminat uşor cu ape reziduale şi chimicale folosite în agricultură. Din această cauză, de multe

ori, apa de la acest nivel freatic superior este contaminat bacteriologic şi chimic conferindu-i un

caracter de nepotabilitate.

Nivelul freatic de adâncime este sub presiune şi se dezvoltă pe 2-4 orizonturi acvifere de

3,0 ÷ 5,0 m grosime, separate de intercalaţii de argile şi argile nisipoase, de vârsta Pleistocen

superior, depuse sincron cu nisipurile de Frăteşti. La acest nivel, apa circulă pe direcţia NV – SE la

adâncimi de 110 – 130 m, are debite cuprinse între 1,1 ÷ 4,4 l/s (4,0 ÷ 15,8 m2/h), iar calitatea apei

se situează în limita de potabilitate impusă de STAS 1342/91.

Acest nivel freatic de adâncime constituie principala sursă de apă a comunei Bărăganul, şi

se exploatează prin 5 foraje cu adâncimea de 120 m.

2.2.3. Clima

Din punct de vedere climatic, zona comunei Bărăganul aparţine sectorului cu climă

continentală, ţinutul cu climă de câmpie. Uniformitatea releifului de câmpie determină o

omogenitate evidentă a caracteristicilor climei.

Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea

abundente ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole

puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuităţi stratului de

zăpadă şi numeroase cicluri de îngheţ – dezgheţ.

Radiaţia solară globală are valori de cca 127,5 kcal/cm2/an. Circulaţia generală a atmosferei

se caracterizează prin frecvente advecţii de aer temperat oceanic din V şi NV, mai ales în semestrul

12

cald şi de aer rece din NE şi E, mai ales în semestrul rece. Acestora li se adaugă advecţiile mai rare

de aer arctic din N, de aer tropical maritim din SV şi S şi de aer tropical continental din SE şi S.

Principalele caracteristici meteorologice ale zonei sunt următoarele:

Temperatura aerului

Temperatura medie anuală 10,8°C

Temperatura medie a lunii cele mai reci (ianuarie) -3,5°C

Temperatura medie a lunii cele mai calde (iulie) 22,5°C

Temperatura maximă absolută 40,4°C

Temperatura minimă absolută -27,2°C

Precipitaţiile atmosferice

Cantităţi medii anuale 464 mm

Cantităţi medii lunare cele mai mari (iulie) 67,9 mm

Cantităţi medii lunare cele mai mici (februarie) 23,7 mm

Cantitatea maximă căzută în 24 de ore 100 mm

Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de cca 104.

Durata medie a stratului de zăpadă este de cca 40 zile.

Adâncimea de îngheţ în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 70 - 80 cm.

Vegetaţia. Zona de studiu fiind situată în întregime în zona de stepă, prezintă o relativă

uniformitate a lumii vegetale. Pajiştile stepice puternic modificate cu graminee şi diverse ierburi

xerofile (festuca valesiaca, stipa lessingiama) şi pârloagele stepice cu Cynodon dactylon, Bromus

tectorum, Salsola ruthenica, Artemisia austriaca, Euphorbia segvieriana reprezintă vestigii ale

vegetaţiei de stepă, înlocuită astăzi cu culturi.

Fauna. În zonă predomină speciile adaptate stepei cultivate ca rozătoarele: popândăul,

şoarcele de câmp, orbetele – dăunătorii agricoli, şi păsările: ciocârlia de bărăgan, făsa de câmp,

pasărea ogorului, acvila sudică şi sorecarul încălţat (răpitoare ocrotite), alături de prepeliţa şi

potârnichile (specii de interes vânătoresc), dropia şi spârcaciul (monumente ale naturii).

Unele specii au devenit rare: dihorul de stepă, şarpele de râu, termitele şi cârcâiacul

(element mediteranean).

13

2.2.4. Condiţii geotehnice

În zona comunei Bărăganul, depozitele de mică adâncime, care reprezintă terenul de

fundare pentru orice tip de construcţie civilă, industrială, comercială, edilitară sau rutieră este

constituit din pământuri loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, uneori prafuri

argiloase sau argile prăfoase nisipoase, loessoide, macroporice. Aceste pământuri au grosimi

cuprinse între 5 şi 15 m.

Pe loess, principalele procese geomorfologice actuale sunt tasarea şi sufozia, procesele

eoliene, deflaţia şi procesele lacustre. Pentru grosimi mari ale loessului, ca în Câmpul Roşiori (peste

10 m grosime) tasarea este în funcţie şi de sarcina geologică ca şi de alte sarcini impuse accidental.

De exemplu, la o sarcină de 300 kPa tasările ating la înmuiere, între 15-50 cm.

Atfel, pământurile din zona comunei Bărăganul se încadrează în grupa B a pământurilor

sensibile la umezire, care tasează suplimentar atât sub acţiunea încărcărilor aduse de fundaţii şi

construcţii cât şi, în mod semnificativ, sub acţiunea greutăţii proprii.

Ele sunt considerate pământuri dificile, care trebuie tratate sau îmbunătăţite conform

Normativelor P.7-92 şi C 29-92, întrucât au compresibilitate mare şi foarte mare.

Nivelul pânzei freatice este situat la adâncimi cuprinse între 6 şi 10 m de la nivelul terenului.

2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU

Comuna Bărăganul se află în partea de sud a judeţului şi se învecinează la Nord cu oraşul

Însurăţei, la nord-vest şi vest cu comuna Dudeşti, la sud-vest cu comuna Roşiori, în sud cu judeţul

Ialomiţa, iar la est cu comuna Victoria.

În componenţa comunei BĂRĂGANUL intră localitatea : BĂRĂGANUL-reşedinţă de comună.

Aceasta, pe cale rutieră, se află la o distanţă de:

64 km de municipiul Brăila, pe DN 21(E 584)

16 km de oraşul Însurăţei, pe DN 21(E 584)

30 km de oraşul Slobozia, pe DN 21(E 584)

25 de km de oraşul Ţăndărei, pe DN 21A

Teritoriul comunei este străbătut pe direcţia nord-est - sud – vest de drumul naţional DN 21

(E 584) precum şi pe direcţia nord-est – sud-est de DN21A, iar pe direcţia est vest localitatea este

tranzitată de drumul judeţean DJ 211B. Totodată localitatea este tranzitată şi de calea ferată Făurei

– Ţăndărei.

Localitatea se află poziţionată la limita sudică a judeţului în zona de influenţă a oraşului

14

Însurăţei precum şi a municipiului Slobozia din judeţul Ialomiţa, astfel localitatea Bărăganul se află

situată la intersecţia a două axe de dezvoltare, şi anume o axă de dezvoltare interjudeţeană Brăila –

Slobozia, precum şi o axă de dezvoltare judeţeană propusă prin PATJ-ul în vigoare, Jirlău-Ulmu-

Dudeşti-Bărăganul-Victoria-Berteştii de Jos, fiind un important nod de transporturi al judeţului.

Conform PATJ Brăila, capitolul Zonificarea teritoriului după potenţialul natural, demografic

şi economic comuna Bărăganul se află situată în zona sud-estică, având ca puncte de dinamism

economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei, Ciocile, Roşiori, Ulmu,

Zăvoaia, Dudeşti, Victoria, Berteştii de Jos, Tufeşti, Viziru – zonă axată pe dezvoltarea activităţilor

agricole în special şi a servicilor.

Punctele favorabile prevăzute în PATJ pentru dezvoltarea acestei zone sunt următoarele:

- prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport-rutier şi CF, magistrale de transport

energie electrică, produse petroliere, cablu fibra optică

- patrimoniu natural valoros: suprafaţă mare de zonă protejată din Parcul natural Balta Mică a

Brăilei, Valea Călmăţuiului, Balta Tătaru, Pădurea Viişoara (excepţie comuna analizată)

- potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole

- resurse hidrografice-lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Lacul

Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei (excepţie localitatea analizată)

- resurse petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganul, Berţeşi de Jos)

- zonă cu relativă concentrare de valori de patrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu

cultural, Valea Cămăţuiului, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti Valea Cămăţuiului şi malul

Dunării

- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală

- relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole

- prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF

Principalele disfuncţionalităţi:

- caracter rural al localităţilor, un singur oraş de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare

deficitară, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice

- peisaj lipsit de varietate pe areale întinse în partea de sud şi de nord-est

- frecvente scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, densitate redusă a populaţiei

- deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive

- volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare

- insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată

- dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism

15

- seismicitate ridicată

- risc de poluare a apei, aerului, solului, de degradare a fondului forestier

2.3.1. Elemente din planul de amenajare a teritoriului judeţean Brăila

Conform acestei documentaţii activitatea principală a localităţii este agricultura fiind un

centru cu capacităţi de producţie agricolă important la nivel judeţean. Deşi predomină suparafeţele

agricole (peste 90% din terenuri sunt arabile), calitatea solurile prezintă însă valori nefavorabile

conform indicatorului nota de bonitatea a terenurilor agricole - indicator ce exprimă potenţialul

general de producţie agricolă (notă medie de bonitare sub 40).

În ceea ce priveşte activităţile industriale comuna Bărăganul este încadrată în categoria

localităţilor cu capacităţi de producţie industrială cu probleme şi anume localităţi în care activitatea

industrială a fost sistată dupa anul 2000.

Principalele disfunctionalităţi ale comunei evidenţiate în cadrul PATJ BRĂILA, şi preluate în

cadrul prezentei documentaţii sunt următoarele:

Scăderea accentuată pe cale naturală a populaţiei (spor natural <7‰)

Comune cu o populaţie îmbătrânită, în care se defăşoară, în continuare un proces de

îmbătrânire într-un ritm redus

Comune cu deficit ocupaţional (2006): Bărăganul (31,7%), necesitând strategii de

dezvoltare a competenţelor şi diversificare ocupaţională;

Pondere ridicată a populaţiei ocupată în agricultură - Bărăganul (76,6), cu un grad scăzut

de diversificare ocupaţională

Gradul redus de mecanizare al agriculturii (utilizarea combinelor Bărăganul - 23,96%,

utilizarea tractoarelor Bărăganul – 52,83%,)

Potenţial redus pentru dezvoltarea zootehniei

DN 21 – direcţii cu capacitate de circulaţie redusă

Localitate fără sistem de canalizare a apelor uzate

Zona afectată de secetă şi deficit de vegetaţie forestieră

Puncte favorabile prezentate în PATJ:

Localizarea pe un drum de importanţă naţională E584

Existenţa sistemului centralizat de alimentare cu apă însă sursele de alimentare nu au o

calitate favorabilă

Existenţa unor zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale cu potenţial de exploatare

16

Principalul risc natural este riscul seismic (acceleraţia terenului=0,24, iar intensitatea

acestuia=71)

Unităţi cu personalitate juridică ce lucrau expolataţi agricole de mari dimensiuni (între

5,12-6,83ha) date valbile din anul 2002 când în Bărăganul erau 11 asmenea unităţi)

2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Teritoriul administrativ al comunei Bărăganul este situat într-o regiune de câmpie, propice

dezvoltării cu precădere a agriculturii, ca funcţiune economică de bază, cu cele două ramuri:

cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. Din analiza detaliată ce urmează în continuare, reiese

că sectorul primar al economiei (agricultura) este predominant, deşi pe teritoriul comunei se

desfăşoară, într-o mai mică măsură, şi activităţi din sectorul secundar sau terţiar al economiei.

Pentru a analiza în detaliu activitatea agenţilor economici din comuna Bărăganul, am

constituit o bază de date cu firmele înregistrate după anul 1990 la Registrul comerţului, având

sediul social în această localitate. În prima etapă, baza de date conţine un număr de 39 de

societăţi. Dintre acestea, am eliminat un număr de 20 de societăţi care fie au fost radiate, dizolvate

sau şi-au întrerupt temporar activitatea, fie nu au avut mai mult decât un singur bilanţ depus la

Registrul Comerţului2. Astfel că, în final, în baza de date constituită pentru analiză am păstrat un

număr de 19 societăţi.

Pentru a ilustra evoluţia principalilor indicatori economici pentru ultimii 5 ani pentru care

există date disponibile (2004-2008), am grupat aceste societăţi pe tipuri de activităţi economice,

conform clasificaţiei CAEN.

Principalii indicatori economici pentru societăţile active din comuna Bărăganul,

pe activităţi ale economiei naţionale (2004)

Domeniul de activitate Nr firmeCapitaluri proprii

total (lei)CA (lei) Datorii totale (lei)

Active

imobilizate (lei)Profit net (lei)

Nr mediu

salariaţi

(persoane)

Levierul

financiar

Rata

rentabilităţii

financiare

Total 14 2.193.461 6.348.092 2.954.793 2.405.040 512.864 103 1,35 23,38%

Producţie vegetală şi activităţi

conexe7 2.181.360 5.692.595 2.844.732 2.245.596 499.919 93 1,30 22,92%

Pondere în total 50% 99% 90% 96% 93% 97% 90%

Comerţ 7 12.101 655.497 110.062 159.444 12.945 10 9,10 106,97%

Pondere în total 50% 1% 10% 4% 7% 3% 10% Sursa: www.listafirme.ro, www.mfinante.ro, www.doingbusiness.ro (prelucrări proprii)

Notă: diferenţa în ceea ce priveşte numărul de salariaţi din acest tabel faţă de informaţiile

2 Sursa informaţiilor: baza de date Recom online, http://recom.onrc.ro

http://www.listafirme.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://www.doingbusiness.ro/

17

similare preluate din fişa localităţii Bărăganul, este dată de faptul că în anul analizat funcţionau şi

alte firme, care până în 2010 au fost radiate, dizolvate sau şi-au întrerupt temporar activitatea,

astfel încât nu au mai fost incluse în baza de date.

Pentru anul 2004 au intrat în analiză un număr de 14 societăţi, dintre care 7 activează în

agricultură, iar celelalte 7 în comerţ. Deşi numărul de societăţi pe cele două domenii de activitate

este acelaşi, rezultatele lor economico-financiare sunt mult diferite. Astfel, din capitalizarea totală

a acestor firme, 99% din valoare se regăseşte în societăţile din agricultură, care realizează 90% din

cifra de afaceri totală şi deţin 93% dintre dintre activele imobilizate totale. Pe măsura capitalurilor

investite în agricultură, profitul net realizat de aceste societăţi reprezintă 97% din profitul total al

societăţilor incluse în baza de date. Din cauza slabei capitalizări din sectorul comercial, levierul

financiar (indicator care ilustrează cât de împovărător este nivelul datoriilor) are o valoare foarte

mare pentru acest sector de activitate, ceea ce poate ridica probleme de lichiditate sau

incapacitate de plată pentru aceste societăţi. Nu trebuie să uităm că, datorită specificului acestor

activităţi, mare parte din datorii sunt de natură comercială (către furnizorii de mărfuri). Sectorul

comercial are însă o rentabilitate financiară (a capitalului propriu investit) extrem de ridicată

(107%), faţă de numai 23% în sectorul agricol, ceea ce îl face atractiv.

Evoluţia principalilor indicatori economici (2004)

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

Capitaluri proprii

total

CA Datorii totale Active imobilizate Profit net

Comerţ

Producţie vegetală şi activităţi conexe





Active


Nr mediu

salariaţi

(persoane)

Levierul

financiar

Rata

rentabilităţii

financiare

Total 15 3.274.150 6.302.769 3.757.852 3.823.684 435.191 96 1 13,29%


conexe 8 3.281.584 5.725.334 3.427.102 3.664.770 460.145 871 14,02%

Pondere în total 53,33% 100,23% 90,84% 91,20% 95,84% 105,73% 90,63%

Comerţ 7 -7.434 577.435 330.750 158.914 -24.954 9 -44 335,67%

Pondere în total 46,67% -0,23% 9,16% 8,80% 4,16% -5,73% 9,38% Sursa: www.listafirme.ro, www.mfinante.ro, www.doingbusiness.ro (prelucrări proprii)





18




Pentru anul 2006, baza de date cuprinde un număr de 15 societăţi, dintre care 8 activează

în agricultură, iar restul de 7 în comerţ. Ponderea celor două sectoare nu s-a schimbat semnificativ.

Putem remarca pierderile cumulate pe sectorul comercial (4 din cele 7 societăţi înregistrează

capitaluri proprii negative, ceea ce echivalează cu o situaţie prefalimentară). Dispariţia probabilă în

timp a acestor societăţi poate avea un efect negativ, prin crearea unei disproporţii accentuate între

sectoarele economice din localitate.


-2.000.000

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

Capitaluri proprii total CA Datorii totale Active imobilizate Profit net

Comerţ


Pentru anul 2008 am inclus în analiză un număr de 17 societăţi, din care 9 din sectorul

agricol şi 8 din sectorul comercial. Trebuie să remarcăm creşterea spectaculoasă (63,3%) a cifrei de

afaceri cumulată pentru toate societăţile din comuna Bărăganul, dar şi a profitului net (creştere cu

195% faţă de 2006). Ritmurile de creştere sunt aproximativ aceleaşi pe ambele sectoare.





Active


Nr mediu

salariaţi

(persoane)

Levierul

financiar

Rata

rentabilităţii

financiare

Total 17 5.043.092 10.291.591 4.615.552 4.048.827 1.284.422 78 0,92 25,47%


conexe9 5.025.933 9.390.326 4.154.082 3.864.026 1.262.931 67 0,83 25,13%

Pondere în total 52,94% 99,66% 91,24% 90,00% 95,44% 98,33% 85,90%

Comerţ 8 17.159 901.265 461.470 184.801 21.491 11 26,89 125,25%

Pondere în total 47,06% 0,34% 8,76% 10,00% 4,56% 1,67% 14,10%

19

Sursa: www.listafirme.ro, www.mfinante.ro, www.doingbusiness.ro (prelucrări proprii)





Dinamica accentuată a principalilor indicatori financiari ai societăţilor analizate este

ilustrată în graficul de mai jos.


0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

Capitaluri proprii total CA Datorii totale Active imobilizate Profit net

Comerţ


Dinamica numărului de angajaţi din comuna Bărăganul, pe domenii de activitate (2003-2008)

nr % nr % nr % nr % nr % nr %

Agricultură 115 52,8% 119 55,1% 104 41,4% 110 44,9% 84 40,2% 71 32,1%

Industrie 2 0,9% 5 2,3% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%

Comerţ 45 20,6% 35 16,2% 34 13,5% 33 13,5% 28 13,4% 28 12,7%

Transport şi poştă 0,0% 12 5,6% 5 2,0% 0,0% 0 0,0% 0 0,0%

Activităţi financiare, bancare, asigurări 1 0,5% 1 0,5% 1 0,4% 1 0,4% 1 0,5% 1 0,5%

Administraţie publică 4 1,8% 3 1,4% 10 4,0% 10 4,1% 10 4,8% 19 8,6%

Învăţământ 43 19,7% 41 19,0% 41 16,3% 45 18,4% 45 21,5% 45 20,4%

Sănătate şi asistenţă socială 8 3,7% 0 0,0% 56 22,3% 46 18,8% 41 19,6% 57 25,8%

TOTAL 218 100,0% 216 100,0% 251 100,0% 245 100,0% 209 100,0% 221 100,0%

Număr mediu de salariaţiAni

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul (date prelucrate)3

Referindu-ne strict la evoluţia numărului de angajaţi din comuna Bărăganul, observăm că la

începutul perioadei (2003), agricultura deţinea prima poziţie (52,8%), urmată de comerţ şi

învăţământ, fiecare cu aproximativ 20% din numărul total de persoane. Pe parcursul celor cinci ani,

numărul angajaţilor din agricultură a scăzut simţitor, de la 115 la 71 de persoane, sectorul

menţinându-se totuşi pe primul loc cu 32,1% din numărul de persoane. A scăzut de asemenea şi

numărul angajaţilor din comerţ, ajungând în 2008 la o pondere de numai 12,7%. În timp ce

3 Notă: Întrucât au fost utilizate baze de date diferite (baza de date Tempo, fişa localităţii, date Consiliul Judetean)

cu momente diferite de culegere a informaţiilor, este posibil să apară neconcordanţe între acest tabel şi tabelul

privind Evoluţia ponderii salariaţilor în total populaţie, 2002 - 2008




20

numărul angajaţilor din învăţământ s-a menţinut relativ constant.

La polul opus se află sectorul de sănătate şi asistenţă socială, în care numărul angajaţilor a

crescut de aproximativ 7 ori, precum şi administraţia publică, unde numărul de persoane ocupate a

crescut de circa 5 ori. Anticipând analiza pe care o vom efectua ulterior pentru sectorul de

sănătate, observăm încă de acum că sunt doar 17 angajaţi în sectorul sanitar (medici şi personal

mediu sanitar), ceea ce înseamnă că restul, până la 57 de persoane (2008) sunt angajaţi ai primăriei

care îşi desfăşoară activitatea în sfera asistenţei sociale. De remarcat, faptul că începând cu anul

2005 sectorul industrial nu mai oferă locuri de muncă pentru populaţia activă din comuna

Bărăganul. Situaţia numărului de angajaţi, pe sectoare de activitate, este prezentată în graficul de

mai jos.

Repartizarea numărului de angajaţi

pe domenii de activitate (2008)

Agricultură

Industrie

Comerţ

Transport şi poştă

Activităţi financiare, bancare,

asigurăriAdministraţie publică

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Agricultura

Atât din calcule, cât mai ales din reprezentarea grafică se observă că agricultura este

sectorul dominant, urmată la mare distanţă de comerţ. Sectorul industrial lipseşte (au existat, de-a

lungul anilor, câteva firme cu profil de prelucrare industrială, dar acestea nu mai sunt în funcţiune

în prezent şi de aceea nu au fost incluse în baza de date). Având la bază aceste argumente, în

continuare vom analiza în detaliu activitatea şi rezultatele agenţilor economici din acest sector.

În tabelul următor am prezentat suprafaţa cultivată, numărul de angajaţi, cifra de afaceri şi

profitul net pentru un număr de 7 societăţi agricole care au ca domeniu de activitate cultivarea

plantelor, pentru anul 2008. Celelalte 2 societăţi din baza de date iniţială realizează alte activităţi

auxiliare în agricultură, astfel încât nu se încadrează în subsectorul producţie vegetală.

Constatăm că sectorul este dominat de 3 societăţi mari: AGROPROVENS SA, VITAMIL

BĂRĂGANUL SA şi AGRO SILVAL SRL, care deţin împreună peste 85% din suprafaţa cultivată de

către cele 7 societăţi, cu 2.459 de hectare exploatate. Cele 3 societăţi deţin împreună şi cel mai

mare număr de angajaţi, 60 din totalul de 66 de persoane. AGRO SILVAL SRL, a treia societate după

numărul de hectare cultivate, realizează însă cea mai importantă cifră de afaceri, reprezentând

21

34,5% din total. În valoare absolută, cel mai ridicat profit îl realizează societatea AGROPROVENS SA

(48,3% din profitul total), care se află pe primul loc atât la suprafaţa cultivată, cât şi la numărul de

angajaţi. O activitate extrem de eficientă realizează societatea HELIANTUS AGRA SRL, care cu

numai 4,6% din suprafaţa cultivată realizează 21,6% din cifra de afaceri totală, respectiv 31,6% din

profitul net, situându-se pe locul 2 în funcţie de ambele criterii. La polul opus se situează societatea

AGRO SILVAL SRL, care deşi exploatează o suprafaţă importanţă de teren agricol şi înregistrează o

cifră de afaceri ridicată, obţine doar 3,8% din profitul total, cu o rată de rentabilitate a vânzărilor

de sub 5%. Ilustrarea acestor indicatori prezentaţi se regăseşte în cele 4 grafice de mai jos.

Principalii indicatori privind activitatea economică a societăţilor din domeniul

producţiei vegetale, care îşi desfăşoară activitatea în comuna Bărăganul (2008)

Societatea Ha Pondere Nr. Persoane Pondere Valoare (lei) Pondere Valoare (lei) Pondere

AGRO AVMAR SRL 96 3,3% 1 1,5% 537.967 9,8% 39.851 3,2%

AGRO SILVAL SRL 720 25,1% 21 31,8% 1.902.599 34,5% 48.158 3,8%

AGROPROVENS SA 918 32,0% 24 36,4% 43.946 0,8% 605.254 48,3%

GHERDA SRL 133 4,6% 3 4,5% 542.627 9,8% 45.103 3,6%

HELIANTUS AGRA SRL 133 4,6% 1 1,5% 1.192.434 21,6% 396.305 31,6%

STANCIU SRL 52 1,8% 1 1,5% 99.978 1,8% -44.174 -3,5%

VITAMIL BARAGANUL SA 821 28,6% 15 22,7% 1.189.881 21,6% 163.664 13,0%

TOTAL 2873 100,0% 66 100,0% 5.509.432 100,0% 1.254.161 100,0%

Suprafaţă cultivată CANumăr de angajaţi Profit net

Sursa: www.agroazi.ro Portal Naţional de Agricultură, www.mfinante.ro (prelucrări proprii)

http://www.agroazi.ro/


22

Repartizarea suprafeţei cultivate (ha, anul 2008)

AGRO AVMAR SRL

AGRO SILVAL SRL

AGROPROVENS SA

GHERDA SRL

HELIANTUS AGRA SRL

STANCIU SRL

VITAMIL BARAGANUL SA

Repartizarea numărului de angajaţi (număr, anul 2008)

AGRO AVMAR SRL

AGRO SILVAL SRL

AGROPROVENS SA

GHERDA SRL

HELIANTUS AGRA SRL

STANCIU SRL


Repartizarea CA (lei, anul 2008)

AGRO AVMAR SRL

AGRO SILVAL SRL

AGROPROVENS SA

GHERDA SRL

HELIANTUS AGRA SRL

STANCIU SRL


Repartizarea profitului net (lei, anul 2008)

AGRO AVMAR SRL

AGRO SILVAL SRL

AGROPROVENS SA

GHERDA SRL

HELIANTUS AGRA SRL

STANCIU SRL


Sursa: prelucrări proprii, pe baza informaţiilor din tabelul anterior

În tabelul de mai jos am urmărit care este poziţia celor 7 societăţi analizate, din perspectiva

suprafeţei cultivate şi a numărului de angajaţi, faţă de sectorul economic de ansamblu al comunei

Bărăganul şi faţă de sectorul de activitate, care cuprinde şi celelalte tipuri de activităţi agricole.

Suprafaţa cultivată de aceste 7 firme reprezintă 47,5% din suprafaţa arabilă cultivată la nivelul

comunei şi 43,1% din suprafaţa totală agricolă.

Aceste valori demonstrează că mai mult de jumătate din cultura plantelor practicată în

comuna Bărăganul nu se realizează într-un mediu organizat, cu mijloace de mecanizare, fertilizare,

recoltare etc. moderne, ci la nivel individual, de către agricultori care practică o agricultură de

subzistenţă, realizată adesea cu mijloace rudimentare. În ceea ce priveşte forţa de muncă din acest

sector economic, 93% dintre angajaţii din agricultură, respectiv 29,9% din numărul total de angajaţi

la nivelul comunei, îşi desfăşoară activitatea în aceste 7 societăţi comerciale.

Dacă raportăm numărul de angajaţi la populaţia totală a comunei, vom avea falsa impresie

că populaţia ocupată reprezintă un procent infim. În realitate însă, activităţile din agricultură se

mai desfăşoară şi sub alte două forme. Ne referim în primul rând la persoanele fizice autorizate,

23

care îşi asigură existenţa pe seama veniturilor obţinute din aceste activităţi, iar în al doilea rând la

persoanele fizice care nu au nici o formă de organizare legală, juridică. Numărul acestora din urmă

este cu siguranţă însemnat şi ponderea lor în populaţia ocupată este covârşitoare, dar dimensiunea

fenomenului nu poate fi cuantificată, deoarece acestă formă de desfăşurare a activităţii scapă

statisticii.

Poziţia celor 7 societăţi din domeniul producţie vegetală, în ceea ce priveşte suprafaţa

cultivată şi numărul mediu de angajaţi (2008)

Societatea Valoare indicatorPondere în total

BărăganulValoare indicator

Pondere în total

BărăganulValoare indicator

Pondere în total

Bărăganul

Pondere în total

agricultură

Suprafaţă arabilă (ha) 6.665 100,0% 6.053 90,8% 2.873 43,1% 47,5%

Număr mediu de angajaţi în

agricultură (persoane)221 100,0% 71 32,1% 66 29,9% 93,0%

Producţie vegetală (7 societăţi)Total Bărăganul Agricultură

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi prelucrări proprii

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind modul de folosinţă a fondului funciar

din comuna Bărăganul, pentru perioada 2003-2008. Suprafaţa agricolă a comunei Bărăganul

reprezintă aproximativ 1,7% din suprafaţa similară a judeţului Brăila. Deşi suprafaţa arabilă a

localităţii s-a menţinut relativ constantă în valoare absolută (număr de hectare), ponderea în total

suprafaţă s-a diminuat uşor, de la 92,5% la 90,8%. Restul suprafeţelor au alte două destinaţii

(2008): păşuni (8,2%, în creştere faţă de 2003), respectiv vii şi pepiniere viticole (1%). Deşi

suprafaţa cultivată cu vii are o pondere redusă în suprafaţa agricolă a localităţii, ea are o pondere

între 1,4% şi 2% din suprafaţă similară, cultivată cu vii, la nivelul judeţului Brăila. Această situaţie

este ilustrată în graficul de mai jos.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Procente

1 2 3 4 5 6 Anii

Folosinţa fondului funciar (Bărăganul)

livezi si pepiniere pomicole

vii si pepiniere viticole

pasuni

arabila

24

Din suprafaţa totală a comunei, 91,5% este suprafaţă agricolă, ceea ce ilustrează încă o dată

caracterul preponderent agricol al activităţilor economice din localitatea Bărăganul. Raportând la

populaţia localităţii, în perioada de analiză rezultă o suprafaţă agricolă cuprinsă între 1,8 şi 2

hectare pe locuitor. Suprafaţa arabilă ce revine pe locuitor este un indicator ce relevă în bună

măsură capacitatea de autosusţinere a populaţiei unui teritoriu din resursele agricole locale.

Fondul funciar al comunei Bărăganul, repartizarea acestuia pe tipuri de folosinţă a

suprafeţelor şi comparaţii cu judeţul Brăila (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Agricolă Brăila 388.737 388.446 388.428 388.100 387.470 387.392

Bărăganul 6.544 6.665 6.665 6.665 6.666 6.665

Pondere din suprafaţa

similară pe judeţ (%)1,7% 1,7% 1,7% 1,7% 1,7% 1,7%

Arabilă Brăila 349.299 349.366 349.515 349.401 348.899 349.089

Bărăganul 6.053 6.061 6.066 6.026 6.023 6.053


agricolă pe localitate (%)92,5% 90,9% 91,0% 90,4% 90,4% 90,8%



Păşuni Brăila 33.494 33.372 33.304 33.144 33.003 33.171

Bărăganul 424 528 528 545 545 545





Vii şi pepiniere viticole Brăila 4.856 4.892 4.805 4.825 4.817 4.492

Bărăganul 67 73 68 94 94 67





Livezi şi pepiniere pomicole Brăila 1.014 742 730 730 751 640

Bărăganul 0 3 3 0 4 0


agricolă pe localitate (%)- 0,0% 0,0% - 0,1% -


similară pe judeţ (%)- 0,4% 0,4% - 0,5% -

Suprafaţă totală Bărăganul 7.283 7.283 7.283 7.283 7.283 7.283

Suprafaţă agricolă Bărăganul 6.544 6.665 6.665 6.665 6.666 6.665


totală a localităţii (%)89,9% 91,5% 91,5% 91,5% 91,5% 91,5%

Total populaţie Bărăganul 3.565 3.557 3.536 3.508 3.430 3.376

Suprafaţă agricolă /

persoană (ha/persoană)1,8 1,9 1,9 1,9 1,9 2,0

Judeţ / Localitate

Ani

UM: Ha

Modul de folosinţă a fondului

funciar

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul, perioada 2003-2008 şi INSSE –

Baza de date Tempo, date prelucrate

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, creşterea animalelor se realizează în special în

25

gospodăriile individuale. Analiza efectuată pe baza datelor din tabelul de mai jos relevă situaţia

efectivului de animale şi păsări existent la nivelul comunei în anul 2003.

Numărul de animale din comuna Bărăganul şi comparaţie cu judeţul Brăila (2003*)

Bovine 58.066 623 1,1%

Porcine 158.938 972 0,6%

Ovine 210.892 3.251 1,5%

Păsări 2.115.091 28.600 1,4%

PondereCategorii de animale

(număr)Brăila Bărăganul

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo,

date prelucrate (*în bazele de date menţionate cele mai recente date sunt cele din 2003)

Din datele de mai jos se desprinde faptul că 42,6% din suprafaţa alocată principalelor patru

culturi este destinată cultivării de floarea soarelui, care aduce 37,6% din producţia vegetală a

localităţii. Cea mai eficientă cultură este cea de porumb boabe, care aduce 61,6% din recolta

obţinută pe cele patru culturi, utilizând însă numai 36,8% din suprafaţa cultivată.

În ceea ce priveşte produsele animaliere, cantităţile obţinute pe fiecare tip de produs

(carne, lapte, lână, ouă), pentru anul 2003, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Suprafaţa cultivată şi producţia vegetală obţinută, pe principalele tipuri de culturi,

respectiv producţia animală (2003*)

Suprafaţă

cultivată (ha)

Producţie

vegetală (tone)

Producţie

animalăBărăganul

Valoare Pondere Valoare Pondere

Grâu şi secară 992 20,6% Grâu şi secară 73 0,7% Carne (tone) 664

Porumb boabe 1.774 36,8% Porumb boabe 6.002 61,6% Lapte (hl) 10.753

Floarea soarelui 2.052 42,6% Floarea soarelui 3.662 37,6% Lână (kg) 6.482

TOTAL 4.818 TOTAL 9.737 Ouă (mii buc.) 3.094

Struguri 245

Fructe 164

Bărăganul Bărăganul

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul (date prelucrate)

Învăţământul

Activitatea de învăţământ destinată populaţiei preşcolare şi şcolare din localitate se

realizează în unităţi şcolare (2008). Numărul copiilor înscrişi în grădiniţă s-a menţinut relativ

constant, deşi o unitate de învăţământ de acest tip a existat în localitate cu intermitenţe.

Numărul de elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial este în scădere, de la 394 în

2003, la 303 persoane în 2008, fenomen petrecut şi pe seama scăderii demografice. Ritmul de

diminuare este aproximativ acelaşi, atât pe învăţământul primar, cât şi pe cel gimnazial.

26

Personalul didactic a avut o evoluţie relativ constantă, fără fluctuaţii importante, lucru care

se poate constata atât pentru învăţământul preşcolar, cât şi pe cel primar sau gimnazial. Un calcul

simplu efectuat pentru anul 2008, relevă faptul că unui cadru didactic din învăţământul preşcolar îi

revin aproximativ 20 de copii, unuia din învăţământul primar aproximativ 17 elevi, iar unui cadru

didactic care predă în învăţământul gimnazial îi revin, în medie, 10 copii. Explicaţia pentru numărul

mic de elevi din ultima situaţie este simplă: la acest nivel trebuie acoperite cu cadre didactice o

sferă largă de discipline, indiferent de numărul de clase sau de elevi. În concluzie, putem aprecia că

acoperirea cu cadre didactice este relativ bună (rămâne de apreciat un alt indicator care nu apare

în analiză, şi anume dacă nivelul de pregătire al acestor cadre didactice este adecvat poziţiei pe

care o ocupă sau aceste posturi sunt ocupate într-o proportie insemnată de către cadre didactice

suplinitoare, care nu au susţinut un concurs de titularizare).

De remarcat faptul că începând cu anul 2007 există şi un teren de sport, ceea ce favorizează

activităţile sportive şi educaţia fizică. Tot din anul 2007, unităţile de învăţământ din comună au fost

dotate cu un număr de 23 de computere, care a crescut în 2008 la 64, facilitând accesul

preşcolarilor şi elevilor la mijloace de educaţie moderne.

Principalii indicatori privind activitatea de învăţământ din comuna Bărăganul (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Unităţi de învăţământ - total 3 2 3 2 2 2

Grădiniţe de copii 1

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 2 2 3 2 2 2

Copii înscrişi în grădiniţe 119 132 125 120 118 118

Elevi înscrişi - total 394 370 362 329 313 303

Elevi înscrişi în învăţământ primar şi gimnazial 394 370 362 329 313 303

Elevi înscrişi în învăţământ primar 199 181 181 170 150 151

Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial 195 189 181 159 163 152

Personal didactic - total 32 31 35 33 30 30

Personal didactic in învăţământ preşcolar 6 7 7 6 6 6

Personal didactic in învăţământ primar si gimnazial 26 24 28 27 24 24

Personal didactic in învăţământ primar 12 10 11 11 10 9

Personal didactic in învăţământ gimnazial 14 14 17 16 14 15

Săli de clasă şi cabinete 15 17 21 21 16 15

Laboratoare şi ateliere şcolare 1 1 2 2 1 1

Terenuri de sport - total 1 1

PC - total 23 64

INDICATORIAni

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul

27

Situaţia personalului didactic din învăţământul preuniversitar din comuna Bărăganul şi

comparaţie cu judeţul Brăila (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total Brăila 3.998 3.957 3.823 3.608 3.657 3.633

Bărăganul 32 31 35 33 30 30

% 0,8% 0,8% 0,9% 0,9% 0,8% 0,8%

Invăţământ preşcolar Brăila 563 579 594 601 614 628


% 1,1% 1,2% 1,2% 1,0% 1,0% 1,0%

Invăţământ primar si gimnazial Brăila 2.244 2.176 2.091 2.015 1.958 2.009

Bărăganul 26 24 28 27 24 24

% 1,2% 1,1% 1,3% 1,3% 1,2% 1,2%

Ani

UM: Număr persoane


date prelucrate

Detaliind dinamica personalului didactic din comuna Bărăganul, constatăm din tabelul

anterior că ponderea acestora în total personal didactic la nivelul judeţului Brăila s-a menţinut la

un nivel de 1–1,3%. În aceleaşi limite se încadrează şi ponderea numărului de copii înscrişi la nivelul

localităţii Bărăganul într-o formă de învăţământ faţă de nivelul indicatorului similar la nivelul

judeţului Brăila.

Situaţia copiilor şi elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar din comuna Bărăganul şi

comparaţie cu judeţul Brăila (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total Brăila 62.858 60.366 58.447 55.699 54.790 53.085

Bărăganul 513 502 487 449 431 421

% 0,8% 0,8% 0,8% 0,8% 0,8% 0,8%

Invăţământ preşcolar Brăila 10.442 10.492 10.725 10.724 10.743 10.617

Bărăganul 119 132 125 120 118 118

% 1,1% 1,3% 1,2% 1,1% 1,1% 1,1%

Invăţământ primar si gimnazial Brăila 34.440 31.821 29.948 28.734 27.613 26.820

Bărăganul 394 370 362 329 313 303

% 1,1% 1,2% 1,2% 1,1% 1,1% 1,1%

Ani

UM: Numar persoane


date prelucrate

În ceea ce priveşte dotarea cu computere, situaţia se îmbunătăţeşte simţitor, de la o

pondere de numai 0,9% (2007) s-a ajuns la o pondere de 1,8% (2008) din numărul de computere la

nivelul judeţului Brăila.

28

Situaţia dotării cu computere pentru comuna Bărăganul şi comparaţie cu judeţul Brăila

(2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total Brăila 1.989 1.880 2.315 2.533 2.688 3.559

Bărăganul 23 64

% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,9% 1,8%

Ani

UM: Numar


date prelucrate

Sănătatea

În localitate există, pe întreaga perioadă de analiză, un medic de familie cu cabinet medical

individual, care asigură serviciile medicale de bază pentru populaţia comunei, iar timp de 3 ani, în

perioada 2005-2007 a existat şi un medic specialist. Şi acoperirea cu personal mediu sanitar este

una bună. De remarcat că, începând cu anul 2008, îşi desfăşoară activitatea în localitate şi o

farmacie, ca agent economic privat, care, pe lângă rolul primordial de a pune la dispoziţia

locuitorilor medicamentele şi alte produse similare destinate prevenţiei sau tratării diverselor

afecţiuni, concură şi la diversificarea tipologiilor de activităţi economice din localitatea Bărăganul.

Principalii indicatori privind domeniul sănătăţii din comuna Bărăganul (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Medici - sector public (persoane) 1 1 2 2 2 1

Medici de Familie - sector public (persoane) 1 1 1 1 1 1

Personal mediu sanitar - sector public (persoane) 10 10 18 11 2 15

Personal sanitar mediu - sector privat (persoane) 1

Cabinete medicale individuale (de familie)-sector public 1 1 1 1 1 1

Cabinete stomatologice - sector privat 1 1

Farmacii - sector privat 1

INDICATORIAni

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul, date prelucrate

Cultura

Activitatea culturală a localităţii are o constanţă asigurată de funcţionarea pe toată

perioada analizată a unui număr de 3 biblioteci, reprezentând 1,5% din numărul de biblioteci

existente la nivelul judeţului Brăila

Numărul bibliotecilor din comuna Bărăganul şi comparaţie cu judeţul Brăila (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Brăila 198 207 196 193 197 195


% 1,5% 1,4% 1,5% 1,6% 1,5% 1,5%

Ani

UM: Numar

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo, date

prelucrate

29

Construcţiile

Cel mai mare număr de locuinţe au fost finalizate în 2006 (9), într-o perioadă de boom

imobiliar, dintre care 8 finanţate din fonduri private, ale populaţiei şi doar una din fonduri publice.

Diminuarea expansiunii sectorului imobiliar şi efectele crizei financiare sunt vizibile şi în numărul

scăzut de autorizaţii de construire eliberate.

Principalii indicatori privind sectorul construcţiilor din comuna Bărăganul (2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total locuinţe terminate (număr) 4 9 5 4

Locuinţe terminate din fonduri publice (număr) 1

Locuinţe terminate din fonduri private (număr) 4 8 5 4

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei (număr) 4 8 5 4

Autorizaţii de constr.elib.pt.clădiri rezidenţiale (număr) 1 3 1 5 4 6

Autorizaţii de constr.elib.pt.alte clădiri (număr) 2 2 3 1 1

Autorizaţii de constr.elib.pt.clădiri rezidenţiale (mp) 65 247 21 834 404 564

Autorizaţii de constr.elib.pt.alte clădiri (mp) 197 255 846 97 14

INDICATORIAni

Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul, date prelucrate

Concluzii

Din analiza efectuată la nivelul localităţii Bărăganul, remarcăm faptul că deşi, ca număr de

agenţi economici activi, sectorul primar şi cel terţiar sunt echilibrate, în funcţie de alţi indicatori,

cum ar fi numărul de angajaţi sau nivelul cifrei de afaceri, sectorul primar (agricultura) deţine o

pondere covârşitoare în activitatea economică a comunităţii locale analizate. Dependenţa de un

singur sector, care nu este nici un sector cu valoare adăugată mare, este periculoasă şi aduce

numai dezavantaje în dezvoltarea economică ulterioară.

Agricultură

- proprietaţi fărămiţate, greu de exploatat în mod eficient, cu mijloace moderne;

- venituri insuficiente obţinute de cei care se ocupă exclusiv din cultivarea pământului, din

cauza sectorului primar în care îşi desfăşoară activitatea, sector cu valoare adăugată redusă;

- dotare tehnologică slabă, care nu permite obţinerea unei productivităţi ridicate în

exploataţiile agricole;

- un nivel slab al asocierii dintre producători, în vederea valorificării în comun a producţiei;

- spaţii insuficiente de păstrare şi de depozitare a recoltelor, în vederea vânzării ulterioare, la

momente favorabile.

Industrie

Absenţa unităţilor economice din sectorul secundar afectează negativ dezvoltarea

economică a comunei.

30

Învăţământ şi sănătate

Aceste servicii publice ar putea fi asigurate la un nivel mai ridicat, prin creşterea numărului

de laboratoare şcolare, dotări, mijloace moderne de învăţământ sau ăngrijire a sănătăţii.

Servicii financiar-bancare şi de poştă

Oferta de astfel de servicii este limitată.

2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Evoluţia populaţiei

Descrierea evoluţiei populaţiei comunei Bărăganul este realizată comparativ cu cea a

populaţiei judeţului Brăila folosind datele privind volumul total al populaţiei la 1 iulie în perioada

2002 – 2009.

Tabel privind evoluţia comparativă a populaţiei judeţului Brăila şi a comunei

Bărăganul în perioada 2002-2009

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Comuna

Bărăganul

3568 3565 3557 3536 3508 3430 3376 3318

Judeţul

Brăila

375898 374318 371749 370428 367661 365628 362352 360191

Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2010

Graficul evoluţiei populaţiei

Graficul evoluţiei populaţiei ne arată un parcurs comun al populaţiilor celor două

comunităţi în perioada 2002 – 2009: în timp ce populaţia judeţului înregistra o tendinţă constantă

de scădere, populaţia comunei Bărăganul a înregistrat o uşoară sădere în perioada 2002 – 2006 de

31

la 3568 persoane la 3508 persoane, pentru ca apoi să se manifeste o tendinţă mai accentuată de

scădere în 2009 populaţia stabilă scăzînd până la 3318 persoane.

Conform datelor furnizate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 populaţia totală

(stabilă) a comunei Bărăganul însuma 3624 locuitori.

Densitatea populaţiei

Datorită trendului descrescător al volumului populaţiei comunei Bărăganul în perioada 2002

– 2009 a scăzut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 49,8 locuitori/km² în 2002 la 45,5

locuitori/km² în 2009. Valoarea se situează sub media naţională (90 locuitori/km²).

Structura pe sexe

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Bărăganul reflectă, pentru anul 2009, un relativ

echilibru între ponderea populaţiei feminine 49,6% - 1645 femei şi a celei masculine 50,4% - 1673

bărbaţi, situaţia diferind de cea observată la nivelul judeţului Brăila unde populaţia feminină o

devansează pe cea masculină – populaţie feminină (51,4%) şi populaţie masculină (48,6%).

Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) are la nivelul comunei studiate valoarea

de 101,7, ceea ce înseamnă că acesta este superior celui calculat la nivelul judeţului Brăila care

indică 94,5 bărbaţi la 100 de femei.

Tabel privind distribuţia populaţiei pe sexe – comuna Bărăganul şi judeţul Brăila

Anul Total Masculin Feminin

Comuna Bărăganul 2008 3376 1707 1669

2009 3318 1673 1645

Judeţul Brăila 2008 362352 176209 186143

2009 360191 175004 185187


Structura pe vârste

Datele evidenţiază pentru anul 2002 pe ansamblul comunei următoarea distribuţie pe

principalele grupe de vârstă: populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani (populaţie tânără)

reprezenta 19,5% din total, proporţia celor în vârstă de muncă era de 53,6%, iar cei cu vârste de

peste 60 de ani – vârstnicii - reprezentau 26,9%.

Tabel privind structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă şi sexe

Grupe principale

de vârstă 0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste

Femei 334 918 550

Bărbaţi 374 1023 425

32

Total 708 1941 975

% din total

populaţie 19,5% 53,6% 26,9%

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

Ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani înregistrează la nivelul

comunei o valoare de 19,5% fiind situată peste cea înregistrată la nivel judeţean (16,6%), dar şi

peste media naţională (17,6%). În acelaşi timp, ponderea populaţiei vârstnice înregistrează în 2002

o valoare de 26,9%, iar această valoare se găseşte peste cea înregistrată la nivelul judeţului Brăila –

21%. Din totalul de 975 persoane cu vârste de 60 ani şi peste, se remarcă ponderea mai crescută a

femeilor din această categorie –56,4%.

Piramida vârstelor scoate în evidenţă segmentele cele mai bine reprezentate ca fiind cele cu

vârste cuprinse între 35-39 ani, 15-19 ani şi 25-29 ani şi o populaţie feminină mai îmbătrânită decât

cea masculină. După cum putem observa baza piramidei se îngustează, populaţia din categoria de

vârstă 0-4 ani fiind mai slab reprezentată decât cea de vârstă 5-9 ani.

Dacă proiectăm evoluţia populaţiei în următorii 50 de ani (efectivele mari de populaţie cu

vârste cuprinse acum între 25-39 ani vor ajunge în vârful piramidei) în condiţiile menţinerii

tendinţelor actuale de evoluţie a volumului populaţiei vom putea observa cu uşurinţă cum

piramida vârstelor va avea vârful îndreptat în jos, ceea ce presupune grave dezechilibre

demografice şi implicit, sociale.

Indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică

are valoarea de 0,73 pentru comuna Bărăganul valoare situată mult sub nivelul dorit de 1,5 care

asigură înlocuirea generaţiilor.

33

Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în comuna studiată sunt direct

influenţate de evoluţia demografică, în general, şi de mişcarea naturală şi de procesul de

îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de

dependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în

vârstă de muncă (15-59 ani) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei

adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea

un rol activ în formarea tinerei generaţii. Raportul de dependenţă după vârstă, pe baza datelor din

2002, stabilea la nivelul comunei un număr de 867 dependenţi minori şi /sau vârstnici ce revin la

1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 604 la nivelul judeţului Brăila, ceea ce face ca sarcina

socială a populaţiei apte de muncă a comunei să fie mult mai mare decât cea a populaţiei în vârstă

de muncă din judeţul Brăila. Ca o circumstanţă agravantă trebuie menţionat că valoarea

indicatorului se datorează ponderii mai mari de vârstnici decât de copii, ceea ce confirmă încă o

dată manifestarea acută a fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei comunei.

Structura educaţională

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 ne oferă date privind structura populaţiei în

vârstă de 10 ani şi peste după nivelul de învăţământ al ultimei şcoli absolvite. Peste 60% din

populaţia cu vârste de 10 ani şi peste au declarat ca ultimă şcoală absolvită cea de nivel primar sau

gimnazial. Bine reprezentată este de asemenea categoria celor care au ultima şcoală absolvită o

şcoală profesională sau de ucenici – 16,2%. Ponderea populaţiei fără şcoală absolvită (7,9%) o

depăşeşte pe cea a absolvenţilor de învăţământ postliceal (2%) sau de studii superioare (1,3%).

Tabel peivind structura populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste după ultima şcoală absolvită – RPL

2002

Nivel de învăţământ Populaţie de 10 ani şi

peste

Învăţământ superior 41 1,3%

Învăţământ postliceal şi de maiştri 65 2,0%

Învăţământ liceal 293 9,1%

Învăţământ profesional şi de ucenici 519 16,2%

Învăţământ gimnazial 1120 35,1%

Învăţământ primar 906 28,4%

Fără şoală absolvită 251 7,9%

Total 3195 100%

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

34

Structura etnică

Conform datelor furnizate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 comuna Bărăganul

avea o structură etnică omogenă, 98,48% dintre locuitorii acestuia fiind de etnie română, 1,49% de

etnie rromă, restul etniilor reprezentând doar 0,03%.

Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele

două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le

surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă

numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

În anul 2009, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo - Online), în comuna Bărăganul rata

natalităţii avea valoarea de 8,7‰, având o evoluţie oscilantă în perioada 2002 – 2009 după cum se

poate observa în Tabelul 6, atingând valori peste 10‰ în anii 2002, 2006 şi 2008.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la

1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen

demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de

factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de

factori ecologici. Rata mortalităţii în comuna Bărăganul avea în 2009 o valoare de 14,8‰

înregistrând în perioada supusă analizei oscilaţii între 11,9‰ în 2005 şi 21‰ în 2008.

Tabel privind mişcarea naturală a populaţiei comunei Bărăganul 2002 - 2009

Comuna

Bărăganul

Născuţi

vii

Rata

natalităţii

Decedaţi Rata

mortalităţii

Spor

natural

Spor

natural

‰

2002 39 10,9‰

54 15,1‰

-15 -4,2‰

2003 29 8,1‰ 52 14,6‰ -23 -6,5‰

2004 35 9,8‰ 56 15,7‰ -21 -5,9‰

2005 31 8,8‰ 42 11,9‰ -11 -3,1‰

2006 37 10,5‰ 64 18,2‰ -27 -7,7‰

2007 27 7,9‰ 58 16,9‰ -31 -9,0‰

2008 35 10,4‰ 71 21,0‰ -36 -10,7‰

2009 29 8,7‰ 49 14,8‰ -20 -6,0‰


Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene:

35

natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca

diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul

populaţiei. Pentru comuna Bărăganul sporul natural înregistrează în perioada analizată valori

negative destul de mari, la nivelul anului 2008 înregistrându-se un maxim valoric de -10,7‰,

pentru ca în 2009 să se atingă o valoare de -6‰.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi

de mişcarea migratorie. În condiţiile unei mişcări naturale negative devine foarte importantă

mişcarea migratorie prin intensitatea manifestării fenomenului şi prin sensul acesteia. Migraţia

reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi

administrativ-teritoriale. Sporul migratoriu pentru comuna Bărăganul înregistrează în anul 2009 o

valoare pozitivă de 0,6‰, care se adaugă valorii negative a sporului natural al populaţiei.

Tabel privind mişcarea migratorie a populaţiei comunei Bărăganul 2002-2009

Anul Persoane Sold

migratoriu

La 1000 de locuitori

stabilite plecate stabilite plecate spor

2002 71 40 31 19,9‰ 11,2‰ 8,7‰

2003 53 60 -7 14,9‰ 16,8‰ -2,0‰

2004 77 59 18 21,6‰ 16,6‰ 5,1‰

2005 34 35 -1 9,6‰ 9,9‰ -0,3‰

2006 45 53 -8 12,8‰ 15,1‰ -2,3‰

2007 44 70 -26 12,8‰ 20,4‰ -7,6‰

2008 55 79 -24 16,3‰ 23,4‰ -7,1‰

2009 65 63 2 19,6‰ 19,0‰ 0,6‰


Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie, sporul anual al

comunei Bărăganul înregistrează în 2009 o valoare negativă de -5,4‰.

Resursele umane şi forţa de muncă

Datele puse la dispoziţie de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 privind distribuţia

populaţiei pe grupe de vârstă din anul 2002 arătau că în comuna Bărăganul proporţia populaţiei în

vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 53,6%. Populaţia ocupată la momentul RPL 2002

reprezenta doar 33,1% din totalul populaţiei şi 61,9% din populaţia în vârstă de muncă.

Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale în cazul comunei

Bărăganul ilustrează un sector secundar extrem de slab reprezentat – circa 5,4% din populaţia

ocupată la momentul martie 2002 fiind ocupată în activităţi economice secundare, un sector terţiar

36

ceva mai bine reprezentat care înregistrează 22,1% din totalul populaţiei ocupate a comunei.

Populaţia ocupată în sectorul primar depăşeşte 72% din totalul populaţiei ocupate.

Primele trei locuri ca pondere în totalul populaţiei ocupate le ocupă următoarele activităţi

ale economiei naţionale: agricultura, silvicultura şi pescuitul – 72,4%, comerţul – 6,2% şi sănătatea

şi asigurările sociale – 5,7%.

Tabel privind structura populaţiei ocupate civile comuna Bărăganul (2002)

Activităţi ale economiei naţionale Persoane Procente

Agricultură, silvicultură şi pescuit 869 72,4

Industrie, din care: 49 4,0

- Industrie extractivă 2 0,1

- Industrie prelucrătoare 41 3,4

- Energie electrică, termică, gaze, apă 6 0,5

Construcţii 18 1,5

Servicii, din care: 265 22,1

- Comerţ 74 6,2

- Hoteluri şi restaurante 8 0,7

- Transport, depozitare, comunicaţii 41 3,4

- Intermedieri financiare 0 0

- Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1 0,1

- Administraţie publică şi apărare 25 2,1

- Învăţământ 37 3,1

- Sănătate şi asigurări sociale 69 5,7

- Altele 10 0,8

Total 1201 100,0

Sursa datelor: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – 2002

Salariaţii reprezentau, în anul 2002, aproximativ 22% din populaţia ocupată şi circa 7% din

populaţia totală a comunei. După cum se poate observa în tabelul 7 numărul salariaţilor este într-o

scădere continuă în perioada 2002 – 2004, din 2005 urmând o evoluţie oscilantă astfel încât în

2008 sunt înregistraţi 221 salariaţi, această tendinţă fiind regăsită şi în valori relative, ponderea

salariaţilor din populaţia totală scăzând cu aproximativ 1% în perioada 2002 – 2008. Aceasta

scădere a ponderii salariaţilor în populaţia totală influenţează negativ rata de ocupare calculată la

nivelul comunei Bărăganul.

37

Tabel privind evoluţia ponderii salariaţilor în total populaţie, 2002 - 2008

Comuna

Bărăganul

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Populaţie

totală

3568 3565 3557 3536 3508 3430 3376

Salariaţi 262 230 209 246 246 209 221

Pondere

salariaţi 7,3 6,5 5,9

7,0 7,0

6,1 6,5


În contextul crizei economice mondiale, o atenţie deosebită trebuie acordată manifestării

şomajului, fenomen cu implicaţii directe asupra nivelului de trai al populaţiei şi indirecte asupra

vieţii economice a comunei. Evoluţia şomajului în perioada ianuarie 2008 – iulie 2010 este una

oscilantă, de aceea pentru analiză va fi luat în considerare numărul de şomeri înregistraţi la 30

iunie N şi raportat la populaţia stabilă la 1 iulie N. Ca valori absolute se remarcă la mijlocul celor

trei ani consecutivi variaţii minime ale numărului de şomeri (30.06.2008: 71 şomeri, 30.06.2009: 72

şomeri, 30.06.2010: 73 şomeri), ca pondere în populaţia totală situaţia este următoarea: şomerii

înregistraţi reprezintă 2,1% din populaţia totală în 2008 (valoare situată peste media judeţeană de

1,39% şomeri în populaţie totală) şi 2,2% în 2009 (valoare apropiată de media judeţeană de 2,27%

şomeri în totalul populaţiei).

O analiză mai atentă este cea bazată pe evoluţia numărului de şomeri în ultimele 12 luni perioada

august 2009 – iulie 2010.

Luna Aug

2009

Sep

2009

Oct

2009

Nov

2009

Dec

2009

Ian

2010

Feb

2010

Mar

2010

Apr

2010

Mai

2010

Iun

2010

Iul

2010

Şomeri 61 64 69 94 103 112 115 119 119 72 73 71

După cum se poate observa, numărul de şomeri se dublează în perioada august 2009 – aprilie

2010. Lunile în care se observă creşteri simţitoare ale numărului de şomeri sunt: noiembrie 2009,

38

decembrie 2009, ianuarie 2010. În luna mai 2010 se înregistrează o scădere importantă a

efectivului de şomeri de la 119 persoane la 72 persoane.

La 31.07.2010 cei 71 de şomeri se distribuiau astfel: 36 erau şomeri indemnizaţi, din care 5

femei, iar 35 erau şomeri neimdemnizaţi, din care 18 femei.

În perioada 2002 – 2006 are loc o evoluţie negativă a populaţiei şcolare, aceasta scăzând cu

aproximativ 20,7%, de la 531 elevi în 2002 la 421 elevi în 2008, scădere manifestată la toate

nivelurile de învăţământ. Populaţia şcolară a comunei la nivelul anului 2008 de 421 de preşcolari şi

elevi era distribuită astfel: copii înscrişi în grădiniţe – 118, elevi în şcoli primare - 151 şi gimnaziale

– 152. Pentru a orienta profesional resursele umane ale comunei este necesar să fie dezvoltat un

învăţământ profesional şi de ucenici orientat spre domenii de interes pentru dezvoltarea locală,

formă de învăţământ care a fost desfiinţată în anul 2003. Personalul didactic care deserveşte

această populaţie şcolară este compus din 30 de cadre didactice distribuite astfel: 6 cadre didactice

în grădiniţe şi 24 în învăţământul primar şi gimnazial.

În domeniul ocrotirii sănătăţii sunt implicate 17 cadre medicale care activează atât în

mediul privat, cât şi în cel de stat din care medici de familie – 1 şi personal mediu sanitar – 16.

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului demografic

comuna Bărăganul are caracteristice următoarele disfuncţionalităţi:

Tendinţă de scădere a volumului populaţiei de la 3568 locuitori în 2002 la 3318 locuitori

în 2009 (circa -7%);

Ponderea populaţiei vârstnice înregistrează valori peste media judeţeană;

Indicele vitalităţii populaţiei: 0,73, aflat sub pragul care asigură înlocuirea generaţiilor;

Raport de dependenţă după vârstă superior ca valoare mediei judeţene, ceea ce

presupune o sarcină socială mai mare asupra populaţiei comunei faţă de cea suportată de

populaţia judeţului;

Spor natural şi migratoriu negativ la nivelul anului 2008 şi spor anual negativ la nivelul

anului 2009;

Slabă reprezentare a popolaţiei ocupate în populaţia totală a comunei şi o extrem de

redusă ocupare în sectorul secundar (circa 5% din totalul populaţiei ocupate);

Doar circa o cincime din populaţia ocupată este şi salariată, în perioada 2002 – 2008

înregistrând o scădere a ponderii salariaţilor în populaţia totală;

Creştere a numărului de şomeri în perioada august 2009 – iulie 2010;

Pondere ridicată a populaţiei fără şcoală absolvită;

Slab nivel educaţional al populaţiei comunei corelat cu o scădere continuă a volumului

39

populaţiei şcolare.

2.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Circulaţia în cadrul teritoriul administrativ Bărăganul, este asigurată pe:

CALEA FERATA: Teritoriul UAT Bărăganul este travesrsat de linia 702, de pe ruta Buzău – Făurei –

Feteşti, linie dublă electrificată. Astfel:

intervalul de circulație Dudești – Spicu de la km 32+900 la km 35+130 – suprafață = 61.673

mp.

Stația Spicu este amplasată de la km 35+130 la km 37+012 pe o suprafață = 135.738 mp.;

Intrevalul de circulație Spicu – Murgeanca de la km 37+012 la km 40+567 – suprafață =

101.092 mp.

Suprafața totală a terenului CFR aflat în cadrul UAT Bărăganul este de 29,85 ha din care o

suprafață de 13,44 ha în intravilan, respectiv 16,41 ha în extravilan.

RUTIER prin reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi locale:

drumuri naţionale şi judeţene ce traversează teritoriul administrativ al comunei

Bărăganul au următoarele poziţii kilometrice:

1) DN21 (E584): cu poziţie de intrare km 54+287 şi ca ieşire km 64+480.

DN21 are ca traseu: Brăila-Viziru-Însurăţei-Bărăganul-Slobozia, Drajna-A2 (Autostrada

Soarelui) prin care se face legătura cu Bucureşti şi respectiv Constanţa.

2) DN21A: se despinde din DN21 la Km 57+806 (poziție de intrare - km 0+000) şi are ca poziţie

de ieşire km 04+212

DN21A are ca traseu: DN21 - Ţăndărei, prin care se face legatura cu DN2A (Urziceni –

Slobozia – Giurgeni – pod peste Dunăre – Vadu Oii – Constanţa)

3) DJ211B: cu poziţie de intrare km 04+246 şi ca ieşire km 15+096.

DJ211B are ca traseu: Tătaru - Bărăganul – Victoria - Mihai Bravu;

drumuri naţionale ce traversează perimetrul construibil existent

4) DN21 (E584): cu poziţie de intrare km 58+010 şi ca ieşire km 60+970 – Având funcția de

stradă. În perimetrul construibil al comunei Bărărganul DN21 se intersectează la km 59+020

respectiv km 60+190 cu DJ211B.

Tabele indicatoare de localitate intrare/ieșire 58+010/60+970

5) DN21A: cu poziţie de intrare km 0+204 şi ca ieşire km 01+550

40

Tabele indicatoare de localitate intrare/ieșire 0+204/1+086

drumuri judeţene ce traversează perimetrul construibil existent

DJ211B: drum format din doua tronsoane în perimetrul construibil al localităţii Bărăganul:

6) dinspre Tătaru, intrare în Bărăganul - intersecţie DN21 (traseu strada Doiceşti), între km

7+900-km 9+300;

7) intersecţie DN21 - intersecţie DN21A (traseu strada Victoria), spre Victoria între km 9+300-

km10+030

drumurile locale:

- reţeaua de străzi rurale a localităţii se dezvoltă paralel şi respectiv transversal de-a lungul

drumurilor naţionale şi a drumului judeţean.

Principalele intersecții situate în intravilan dispuse de/a lungul celor două drumuri naționale.

DN21 (E584) cu DN21A (stg.)

str. Măceșului (dr.)

str. Trandafirului și Stadionului (stg./dr.)

str. Victoriei (stg./dr.)

str. Gării (dr.)

str. Lalelei (dr.)

str. Spicului (str./dr.)

str. Dudeşti (str./dr.)

str. Crăiței (stg.)

str. Liliacului (str./dr.)

str. Farmaciei (dr.)

DN21A cu DN21 (dr.)

str. Trandafirului și Fermei (stg./dr.)

str. Stadionului și Lăcărmioarei (dr.)

str. Gladiolei (dr.)

str. Victoriei/DJ 211B (stg./dr.)

str. Dudești (dr.)

Parcări amenajate având acces la drumurile naționale:

DN 21 – km 60+906 (stg.)

DN 21A – km 0+112 (stg.)

41

Suprafaţa ocupată de căile de comunicaţie (drumuri, străzi, căi ferate) este de 172,60ha, din

care în intravilan se află 67,04ha.

Suprafata aparţinând căilor ferate este redată în următorul tabel:

Suprafata de teren apartinand cailor ferate

Suprafata (ha)

CF intravilan 13,41

CF extravilan 16,44

CF Total UAT Baraganul 29,85

Suprafetele calculate au la baza lista de coordonate puse la dispoziţie de Sucursala Regionala de Căi Ferate Galaţi.

Localitatea nu dispune de autogară, dar are 5 staţii auto pentru călători, nu dispune de

unitate de transport rutier. Transportul persoanelor se realizează cu autoturisme proprii, autobuze

şi microbuze (maxi-taxi) care fac oprire şi în comuna Bărăganul, pe rutele: Brăila – Ciocile, Brăila –

Mihai Bravu, Brăila – Slobozia, Brăila – Bucureşti. Menţionăm că localitatea Bărăganul se află la o

distanţă de 160 Km de Municipiul Bucureşti.

Elaborarea studiului de circulaţie pentru localitatea Bărăganul nu poate fi independent de

cadrul teritorial în care este amplasat, fiind situat pe una din cele mai importante axe de circulaţie

DN21 (E584) şi calea ferată dublă 702, ce leagă cele trei zone istorice Moldova, Muntenia şi

Dobrogea. Dacă privim în urmă şi evaluăm evoluţia istorică al actualului teritoriu Bărăganul, vedem

că dezvoltarea acestuia se află în relaţie de interdependenţă cu unităţile teritorial administrative

învecinate – municipul Brăila, judeţul Ialomiţa: oraşele Slobozia si Ţăndărei.

Studiului de circulaţie pentru localitatea Bărăganul s-a realizat în 2 etape:

1. S – a analizat traficul pe tronsonul DN21 (E584), DN21A şi cel de pe DJ211B care

traversează localitatea Bărăganul având în vedere datele din Recensământului Naţional de

Circulaţie din anul 2005. În prezent este în curs de desfăşurare Recensământul din anul 2010, a

cărui rezultate vor fi comunicate la nivel naţional după prelucrarea datelor din punctele de

recenzie, în cursul anului 2011

Tabel Extras din Recensământul de trafic din 2005

Nr.drum

MZA,(media zilnica anuala)

Veh.Etalon Osii 115kN / 24 ore

2005 2010 2015 2020 2025

DN21 (E584) 591 690 784 906 1084

DN21A 96 112 131 153 178

DJ211B 42 51 63 76 88

42

2. În interiorul localităţii Bărăganul

Pentru această etapă s-au facut 3 seturi de măsurători în luna septembrie pe străzile rurale

din interiorul comunei, o măsurătoare pentru traficul din zilele lucrătoare şi 2 pentru traficul de

weekend. În urma acestor măsurători s-au facut în baza coeficienţilor de prognoză din

recensământul din 2005 şi a compoziţiei de trafic, prognoza pentru 15 ani a numărului de osii

standard de 115 KN, în baza cărora se face dimensionarea sistemelor rutiere.

Grupa de vehicule Inregistrari Coef. redresare

Coef de trafic

indus

Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ak Tk=% Nk00=

Autocamioane si derivate cu 2osii 25 28 22 0,85 15 34

Idem cu3 si 4osii 12 10 11 0,88 10 14

Autovehicule articulate 3 4 3 0,83 0 4

Autobuze 5 5 5 0,82 20 7

Remorci 15 16 14 0,85 15 20

Trafic de perspectiva =10 ani

Grupa de vehicule pk00+pk10 Produsul

nk00 pk00 pk10 2 fek col(1x4x5)

Autocamioane si

derivate cu 2osii 34 1 1,226 1,113 0,4 15,1368

Idem cu3 14 1 1,226 1,113 0,6 9,3492

Idem cu peste 3

articulate 4 1 1,132 1,066 0,8 3,4112

Autobuze 7 1 1,132 1,066 0,6 4,4772

Remorci 20 1 1,25 1,125 0,3 6,75

TOTAL MZA

(osii 115KN ) 39,1244

Clasa de trafic a străzilor este: T5-trafic Foarte usor

Zonele generatoare şi polarizatoare de trafic.

Pe segmental studiat în prima etapă la nivel de regiune, comuna Bărăganul face parte din

grupul de comune de pe teritoriul judeţului cu număr mic de sate, de pe axa Brăila - Bărăganul din

lungul traseului DN21 (E584). Localităţile Brăila, Viziru, Însurăţei, precum şi cele din judeţul

Ialomiţa: Slobozia şi Ţăndărei prin care se face legătura cu (A2) Bucureşti şi respectiv Constanţa,

sunt surse generatoare şi polarizatoare de trafic .

Se observă faptul că traficul prin localitatea Bărăganul, este cu preponderenţă un trafic de

43

tranzit, DN21 (E584) este cel mai scurt traseu dinspre Moldova către A2 (Bucureşti - Constanţa). De

altfel, în afară de DN22B, Brăila Galaţi (pe digul stâng al Dunării), DN21 (E584) are cea mai mare

dinamica în ceea ce priveşte traficul, îndeosebi cel de mare tonaj.

Datorită faptului că în zona localităţii activităţile economice sunt slab reprezentate în

economia judeţului şi a regiunii, pe drumul judeţean care o tranzitează, DJ211B, traficul reprezintă

cca 7,1% din cel de pe drumul naţional, cu o prognoza de creştere în anul 2025 de cca 8,1% .

Pe segmental studiat în a doua etapă, doar străzile rurale, am constatat că traficul rutier

local transformat în osii standard 115KN este foarte apropiat (cca 85%) din traficul de pe drumul

judeţean.

Caracteristicile traficului existent

Circulaţia auto majoră este în prezent asigurată de: drumul naţional/european DN21

(E584), care are în intravilanul localităţii o lungime de cca 2,960km şi de cel judeţean cu o lungime

de 2,505km. Aceste drumuri au îmbrăcăminte asfaltică.

Acestea sunt intens solicitate în special în momentele de vârf ale afluenţei turistice, în

perioada vacanţelor şcolare, şi a weekend-urilor, în special spre destinaţia finală: Bucureşti,

Constanţa, Călăraşi.

Drumul naţional DN21 (E 584) este încadrat în clasa de trafic mediu (0,1 ... 0,3 milioane osii

standard de 115kN), cu tendinţa spre trafic greu. Aceasta se datorează faptului că acest drum face

legătura judeţelor Galaţi, Brăila cu A2 - Autostrada Soarelui. În ultimii ani, se constată în

componenţa traficului, creşterea numărului autovehiculelor grele, de transport marfa.

Drumul judeţean DJ211B, ca şi DN21A sunt încadrate în clasa trafic uşor ( 0,03 ... 0,1

milioane osii standard de 115kN).

Străzile rurale din localitatea Bărăganul, sunt încadrate în clasa T5 (trafic foarte usor) <

0,15 milioane osii standard de 115kN.

Circulaţia feroviară se desfăşoară pe calea ferată dublă electrificată prin gara Bărăganul.

Elemente geometrice ale străzilor şi caracteristici de structură

Străzile rurale, în general sunt nesistematizate pe orizontală, au lăţimi variabile ale părţii

carosabile cuprinse între 5,5m....4,0m...3,5m, nu sunt amenajate trotuare, şanţurile de scurgere

ape pluviale sunt colmatate sau lipsesc, iar din punct de vedere al sistemului rutier, acestea sunt

pietruite insuficient, iar zestrea lor nu poate fi luată în considerare la dimensionarea unor sisteme

rutiere viitoare, deoarece sunt pe mai puţin de 10cm necontaminate cu pământ având o stare

tehnică rea şi foarte rea.

Singurele străzi care au caracteristici geometrice conforme cu normativele de străzi sunt

44

cele care au regim de drumuri publice naţioanale sau judeţene respectiv:

Strada Doiceşti - traseul DN21 (E584) şi Strada Ţăndărei DN21A, cu:

- laţimea părţii carosabile = 7,00 m;

- platforma drumului = 9,00 m;

- acostamente DN 21 = 2,00 m. (1,00 m. stg / 1,00 m. dr.)

- acostamente DN 21A = 1,00 m. (0,50 m. stg / 0,50 m. dr.)

- șanțuri = 1,00 m. ( 0,50 m. stg / 0,50 m. dr.)

- pantele transversale de 2,5%

- modernizate, sistem rutier elastic,cu îmbrăcăminte asfaltică,

- stare tehnică suprafaţă rulare bună

- ambele drumuri nu dispun de benzi de încadrare și nici de trotuare sau de lucrări de artă

- distanța din axul DN 21 până la gard este stânga/dreapta = 10,00 m.

- distanța din axul DN 21 până la construcțiile existente este stânga/dreapta = min 12,00 m.

- distanța din axul DN 21A până la gard este stânga/dreapta = 10,50 m.

- distanța din axul DN 21A până la construcțiile existente este stânga/dreapta = min 14,00 m.

Strada Dudeşti - traseu tronson DJ211B km7+900-km9+300



- acostamente = 2 x 1,0 m din pamant;


- modernizată, sistem rutier elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică,

- stare tehnica suprafaţa rulare rea

Strada Dudeşti - tronson între Strada Doiceşti (DN21(E584)) şi Strada Ţăndărei (DN21A)



- acostamente = 2 x 1,0 m din pamant;


- modernizată, sistem rutier rigid, cu îmbrăcăminte din beton de ciment,

- stare tehnica suprafaţă rulare bună

Strada Victoria - traseu tronson DJ211B km9+300-km10+030

laţimea părţii carosabile = 5,50

platforma drumului = 7,00 m;

acostamente = 2 x 0,75 m din pamant;

45

pantele transversale de 2,5%

modernizată, sistem rutier elastic, cu îmbrăcăminte asfaltica,

stare tehnica suprafaţă rulare rea

Însă nici acestea nu au amenajate trotuarele şi nici nu este asigurată în mod corespunzător

scurgerea apelor pluviale.

În ceea ce priveşte limita construcţiilor/aliniamentului la drumul naţional DN21 se pot distinge

următoarele tronsoane:

- intrarea în intravilan - str. Victoriei, cu o lungime de cca. 1000m., distanţa între

aliniamente/garduri variază între 19,50 – 21,50 m; iar construcţiile sunt retrase de la

aliniament cu 3,00 – 5,00 m, putând fi asigurată distanţa de 26,00 m între

garduri/construcţii. În ceea ce priveşte respectarea acestei distanţe de către construcţiile

existente se poate constata că nu este respectată în cazul a 3 construcţii de pe partea

stânga (str. Doiceşti numerele 31, 57, 59), respectiv 4 locuinţe de pe partea dreaptă (str.

Doiceşti numerele 44, 46, 60, 64). Dintre acestea doar la numarul 31 construcţia se află la

cca. 11,00 m faţă de ax.

- str. Victoriei – str. Dudeşti, cu o lungime de cca. 1170m., distanţa între aliniamente variază

între 18,00 – 21,50 m; iar construcţiile sunt retrase de aliniament cu 1,00 – 3,00 m, distanţa

de 26,00 m între garduri/construcţii implică costuri mai mari pentru realizare (demolări,

exproprieri). Acest tronson cuprinde şi intersecţia la nivel cu calea ferată (km 59+085). În

ceea ce priveşte respectarea distanţei de 26,00 m între alinaimente de către construcţiile

existente se poate constata că nu este respectată în cazul a 13 construcţii de pe partea

stânga (str. Doiceşti numerele 77, 83, 83B, 87, 91A, 97, 99, 99A, 101, 103, 119, 123, 129),

respectiv 24 locuinţe de pe partea dreaptă (str. Doiceşti numerele 66, 68A, 2, 72, 78A, 86,

90, 92, 94, 96, 104, 108, 110, 112, 114, 114A, 116, 118, 120, 124, 126, 132, 134). Dintre

acestea la 4 constructii de pe partea stangă (numerele 83, 91A, 103, 129), respectiv 13

construcţii (numerele 78A, 86, 90, 98, 108, 110, 114, 114A, 116, 120, 124, 126, 134), de pe

partea dreapta se află la o distanţă mai mică de 11,00 m faţă de ax. Zone cu construcţii

foarte apropiate care nu respectă distanţa între aliniamente de 26,0m. aflate pe ambele

părţi ale drumului naţional sunt următoarele 129 – 134 (zona intersecţiei cu DJ112B); 126,

124 – 119; 110, 108 , 104, 98, 96, 90 - 103, 101, 97, 99, 93, 83; 78A – 77.

- str. Dudeşti - ieşirea din intravilanul existent, cu o lungime de cca. 1100m., prezintă

caracteristici similare primului tronson. În ceea ce priveşte respectarea acestei distanţe de

către construcţiile existente se poate constata că nu este respectată în cazul a 2 construcţii

46

de pe partea stânga (str. Doiceşti numerele 137, 139), respectiv 2 locuinţe de pe partea

dreaptă (str. Doiceşti numerele 146, 148). Dintre acestea doar la numarul 137 construcţia

se află la cca. 11,00 m faţă de ax.

- În ceea ce priveşte limita construcţiilor/aliniamentului la drumul naţional DN21A se poate

distinge un sigur tronson carcterizat printr-o distanţa între aliniamente de cca. 19,50 –

21,50 m; având construcţiile existente retrase faţă de aliniament cu cel puţin 10,00 m,

putând astfel fi asigurată cu uşurinţă distanţa de 26,00 m între garduri/construcţii. De

remarcat că actualmente în această zonă sunt puţine construcţii care au acces direct la

acest drum.

Caracteristicile pasajelor de cale ferată

În intravilanul localităţii există două pasaje de cale ferată:

1. pasaj la acealşi nivel cu bariere şi semnale luminoase şi acustice la intersecţia cu DN21

(E584), aflat în administrarea CFR

2. pasaj denivelat situat pe strada Dudeşti în tronsonul cuprins între strada Doiceşti - DN21

(E584) şi strada Victoria (DN21A). Acest pasaj în lungime de cca 50m, are trei deschideri,

infrastructura din beton armat şi suprastructura din 9 bucati fâşii cu goluri simplu rezemate

peaparate de reazem din neopren. Starea tehnică o apreciem ca fiind rea.

Ca istoric, acest pasaj inclusiv rampele de acces, a fost construit în perioada 1981-1982, ca

un obiect conex al lucrărilor de dublare a căii ferate, investiţie derulată la vremea respectiva de

către Regionala CFR Galaţi.

De la terminarea lucrărilor şi până în prezent nu au fost efectuate nici un fel de lucrări de

întreţinere şi reparaţii. Situaţia este neclară din punct de vedere administrativ.

Amenajările pentru circulaţia pietonilor şi a bicicliştilor.

Circulaţia pietonală şi a bicicliştilor se face în mare parte pe carosabil doarece un foarte mic

procent din străzi au trotuare.

Circulaţia bicicliştilor este aproape inexistentă ca mijloc de transport local, nu există benzi

pentru biciclişti nefiind îndeplinite nici un fel de condiţii pentru încurajarea acestui tip de transport.

Reţeaua de transport în comun

Transportul urban lipseşte, fiind preluat de curesele de tranzit din/dinspre Brăila şi/sau alte

zone ale ţării (Buzău, Slobozia, etc)

Nu există transport local propriu.

47

Concluzii

Reţeaua de căi de comunucaţii şi transport prezintă următoarele particularităţi şi aspecte

critice:

DN21 (E584) intersectează calea ferată, în această zona se produc strangulari şi este

afectată fluiditatea traficului cu atât mai mult cu cât nu există rute alternative în judeţ la

traseul DN21 (E584).

relaţiile rutiere ale localităţii cu teritoriul învecinat sunt realizate în exclusivitate, în prezent

prin legătura cu DN21 (E584) care este un drum cu posibilitate redusă de lărgire a profilului

transversal.

traversarea întregii localităţi chiar prin zona centrala de către DN21 (E584) favorizează

accidente de circulaţie grave, reprezintă un factor negativ privind siguranţa locuitorilor şi

îngreunează circulaţia riveranilor din zonă, constituind un impediment major în

desfăşurarea activităţilor sociale zilnice.

capacitatea portantă a drumului naţional este depăşită cu până la 30% în unele perioade

alea anului.

intersecţiile dintre trama majoră şi DN21 (E584), DN21A nu sunt amenajate corespunzător.

nivelul de asigurare a vizibilităţii în intersecţii este deficitar

reţeaua stradală atât cea majoră cât şi cea secundară este sub dimensionata şi impropriu

echipată

îmbrăcăminte din pietriş sau pământ pe aproximativ 95% din strazi.

circulaţia pietonală se face adeseori pe carosabil doarece un mic procent din străzi au

trotuare amenajate.

starea tehnica a DJ211B este rea, acesta are durata de serviciu expirată de peste 10 ani. Nu

au fost executate lucrări de ranforsare şi aducerea la nivelul cerinţelor actuale de trafic, în

special cel greu.

amenajarea actuală a interescţiilor nu asigură relaţiile de stânga în condiţiile păstrării unei

viteze constante, condiţii de trafic fluent pentru tranzit a localităţii.

- nu există amenajate noduri intermodale de transport lângă gara CFR.

48

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL

2.7.1. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Bărăganul este de 7286,39 ha., conform

măsurătorilor efectuate pe ridicarea topografică. Modul de folosinţă al acestuia este reflectat în

tabelul următor:

BILANȚUL TERITORIAL AL FOLOSINȚEI SUPRAFEȚELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV EXISTENT

TERITORIU ADMINISTRATIV AL UNITĂŢII DE

BAZĂ

AGRICOL NEAGRICOL TOTAL

ARABIL PĂȘUNI VII PĂDURI CĂI DE

COMUNICAŢIE CURŢI-

CONSTRUCŢII

ÎMUBN. FUNCIARE

(canale)

EXTRAVILAN 5965,23 470,27 79,16 0,00 105,23 0,00 178,34 6798,23

INTRAVILAN 35,56 0,00 0,00 0,00 65,80 386,80 0,00 488,16

TOTAL 6000,79 470,27 79,16 0,00 171,03 386,80 178,34 7286,39

% din total 82,36 6,45 1,09 0,00 2,35 5,31 2,45 100,00

TOTAL 6550,22 736,17 7286,39

% din total 89,90 10,10 100,00 Sursa: măsurători pe ridicarea topografica 2010

2.7.2. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent.

Intravilanul existent este cel propus conform P.U.G. comuna Bărăganul în vigoare, elaborat

de I.P. Prodomus S.A. Brăila în anul 2000, la care se adauga PUZ-urile aprobate ulterior acestuia.

În componenţa teritoriului intravilan existent, intră astfel intravilanul satului reşedinţă de

comună, Bărăganul, precum şi cele 4 trupuri izolate.

CENTRALIZATOR SUPRAFETE TRUPURI EXISTENT

TRUPURI COMPONENTE

Supraf. (ha) Supraf. (%)

TRUP 1 - BARAGANUL (sat resedinta comuna) 462,63 94,77

TRUP 2 - SC AGROSILVAL SRL 10,03 2,05

TRUP 3 - SC AGROPROVENS SA 4,75 0,97

TRUP 4 - Parc fotovoltaic Profimob Holding 4,00 0,82

TRUP 5 - Parc fotovoltaic Lovrin 2 6,75 1,38

TOTAL 488,16 100,00 Sursa: măsurătoare pe suportul topografic PUG 1999

Suprafaţa trupurilor izolate este de 25,53ha (5,23% din totalul intravilanului existent),

şi au funcţiuni agricole, respectiv parcuri fotovoltaice (situate la nord-est, respectiv sud-vest

faţă de trupul prinicpal. În ceea ce priveşte evoluţia numărului şi amplasamentelor trupurilor

în ultimii 10 ani se poate constata că trupul 2 - SC AGROSILVAL SRL şi-a păstrat amplasamentul

49

şi funcţiunea, în timp ce trupurile 3, 4 si 5 sunt realizat în această perioadă. De asemenea, în

vechiul PUG a mai fost propus un trup situat la vest de Radu Vodă având destinaţie de

gospodărie comunală – platformă de gunoi însă nu a realizat, rămânând actualmente teren

liber, cu folosinţă agricolă.

Atfel, totalul intravilan existent este:

Satul Bărăganul = 462,63ha (94,77%)

Trupuri izolate = 25,53ha (5,23%)

Total intravilan = 488,16ha adică 6,70% din suprafaţa teritoriului

administrativ

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent total:

BILANT TERITORIAL AL COMUNEI - BĂRĂGANUL

Zone functionale

EXISTENT


Zona institutiilor publice si serviciilor 10,77 2,21

Zona de locuinte si functiuni complementare 279,82 57,32

Zona unitatilor industriale si agrozootehnice 123,90 25,38

Unitati industriale si de depozitare 47,23 9,68

Unitati agrozootehnice 76,67 15,71

Cai de comunicatie si transport 67,04 13,73

Spatii verzi, sport- agrement 3,00 0,61

Constructii tehnico- edilitare 0,69 0,14

Gospodarie comunala 2,94 0,60

TOTAL 488,16 100,00 Sursa: măsurătoare pe suportul topografic

Din punct de vedere compoziţional intravilanul reflectă în plan intersecţia celor 3 axe

majore de circulaţie, prezentând o formă neregulată, tentaculară, alungită pe direcţia Nord-Sud,

cât şi pe direcţia Nord Vest – Est, fiind rezultatul contopirii celor 3 sate: Bărăganul, Spicul şi Radu-

Vodă.

Totodată aceste axe majore de circulaţie constituie şi axele structurante ale localităţii, şi

anume: DN21, DJ211B precum şi un ax mai recent, în formare - DN21A, fiind în acelaşi timp şi o

limită în calea extinderii localităţii în teritoriu. De asemenea, calea ferată Ţăndărei-Făurei se

constituie ca o barieră în calea dezvoltării teritoriale a intravilanului.

Principalele caracteristici ale zonelor funcţionale din intravilan

Sub aspect funcţional principale servicii şi instituţii publice sunt grupate în zona intersecţiei

dintre DN21 şi calea ferată Ţăndărei-Făurei, pentru zona de nord, iar pentru zona de sud acestea

sunt grupate în zona drumului judeţean DJ211B. În ceea ce priveşte zona DN21A, se poate afirma

50

că acesta este în formare, fiind una dintre cele mai dinamice zone în ceea ce priveşte relizarea de

noi construcţii (Case Specialişti, PUZ Cartier Bărăganul).

Schema generala a intravilanului – situatia actuala 2010

Zona instituţiilor publice şi serviciilor: s-a dezvoltat foarte puţin în ultimii ani, funcţionând

în clădirile existente, aceastea fiind situate cu precadere în partea centrală a fostelor sate ce au

compus localitatea Bărăganul. Ponderea avută de instituţiile şi serviciile publice precum şi cea a

terenurilor destinate activităţilor comerciale şi serviciilor este de 10,77ha (2,21%) din totalul

intravilanului.

Din punct de vedere al distribuţiei în localitate si al grupării, zonele cu servicii şi instituţii

publice sunt caracterizate printr-o tipologie de dezvoltare punctuală - prin mici nuclee ce

concentrează în special dotările culturale, educaţionale, şi de sănătate, situate de-a lungul străzilor

principale ale localităţii. Astfel se poate afirmă că localitatea nu are o zonă centrală cu funcţiuni

specifice clar delimitată.

Dotările existente în cadrul comunei Bărăganul sunt următoarele:

Administraţie publică: funcţionează primaria şi consiliul local, sediul poliţiei, sediu

jandarmi, remiză pompieri, unitate PTTR;

Învăţământ: localitatea dispune de un număr de patru şcoli (din care una cu clase I-VIII),

precum şi un număr de patru grădiniţe. Dintre cele patru şcoli amplasate în cadrul comunei

Bărăganul funcţionează doar cele două din Doiceşti, restul aflându - se în stare de conservare.

51

Sănătate:

În Bărăganul există, un dispensar medical, două farmaci, un dispensar veterinar, precum şi

un centru de asistenţă socială pentru copii şi un centru de asistenţă socială pentru persoanele

adulte cu handicap.

Culte: in Bărăganul există două biserici ortodoxe, două case parohiale şi două case de

rugăciuni.

Cultură: În comuna există un cămin cultural, propus a fi reabilitat.

Serviciile şi unităţile comerciale existente sunt detaliate la capitolul de analiză economică.

Se poate observa că aceste unităţi sunt concentrate în zona centrală a localităţii, şi de-a lungul

principalelor căi de comunicaţie în special E584 şi Dj 211B.

Funcţiunea dominantă în teritoriul intravilan al comunei Bărăganul este locuirea, ocupând o

suprafaţă de 279,82ha (57,32%), fiind compusă din locuinţe individuale, izolate pe parcele alungite,

precum şi un bloc cu 18 apartamente. Majoritatea locuinţelor existente sunt în stare medie.

Regimul de înălţime preponderent este Parter, respectiv P+1etaj, mai rar.

Tendinţele de dezvoltare a zonei rezidenţiale se întâlnesc în partea de vest a localităţii, în

zona DN21A - o zona în care primăria a relizat un plan urbanistic pentru unui cartier rezidenţial şi a

pus la dispoziţie terenuri pentru construirea unor locuinţe pentru specialişti. În ceea ce priveşte

intenţiile investitorilor privaţi, acestea se manifestă prin intervenţii punctuale în zone deja

construite.

Unităţile productive şi de depozitare ocupă o suprafaţă de 47,23 ha (9,68%) din totalul

intravilanului, fiind în general compusă din spaţii de producţie, parcurui fotovoltaice şi spaţii de

depozitare dispersate în intravilan.

În ceea ce priveşte unităţile agro-zootehnice, acestea ocupă o suprafată de 76,67 ha

(15,71%) şi sunt dezvoltate în special în zona de nord a intravilanului, precum şi în cele două trupuri

izolate.

Zona spaţii verzi, sport şi agrement reprezintă 3,00 ha (0,61%) din teritoriul intravilan.

Conform Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi şi a modificărilor

ulterioare, în cadrul localităţii Bărăganul au fost identificate următoarele categorii de spaţii verzi

deschise publicului:

a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate – 1,74 ha,

distribuite în special pe str. Lianei, Ţăndărei şi Victoriei, de asemenea de-a lungul străzii Doiceşti

(traseul DN21) există parţial o fâşie plantată.

b) spaţii verzi publice cu folosinţă specializată; cele aferente dotărilor publice: creşe,

52

grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire –

2,25ha, cele mai multe suprafeţe verzi fiind distribuite în cadrul unităţilor de învăţământ. Este de

menţionat faptul că în întocmirea bilanţului funcţional aceste suprafeţe au fost considerate ca

aprţinând funcţiunii dominante (instituţii publice şi servicii).

c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze

sportive – 1,25ha fiind reprezentată de terenul de sport din nordul localităţii;

Astfel în ceea ce priveşte raportul spaţii verzi pe cap de locuitori, comuna Bărăganul deţine

o suprafaţă de 15,84mp. spaţiu verde/locuitor. Un potenţial spaţiu verde îl reprezintă terenul

aferent căii ferate care va trebui amenajat peisager, actualmente fiind invadat de vegetaţie

spontană. Această amenajare se va face cu accordul SNCFR.

Zone cu alte destinaţii, de exemplu: căi de comunicaţie, gospodărie comunală, zona

construcţii aferente lucrărilor edilitare, etc., sunt cuprinse în bilanţul teritorial cu suprafeţele de

teren corespunzătoare.

Suprafata aparţinând căilor ferate este redata în următorul tabel:

Suprafata de teren apartinand cailor ferate

Suprafata (ha)

CF intravilan 13,40

CF extravilan 16,45

CF Total UAT Baraganul 29,85 Suprafetele calculate au la baza lista de coordonate puse la dispoziţie de

Sucursala Regionala de Căi Ferate Galaţi.

Monumentele istorice înscrise şi specificul construcţiilor din comuna Bărăganul

Pe raza comunei Bărăganul nu se află nici un monument istoric sau sit arheologic. In

schimb exista două clădiri susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice amplasate in satul

Radu Voda.

Din punct de vedere etnografic, specialiștii încadrează Bărăganul în subzona Călmățui,

microzona Ciocile. Sunt sate mai vechi, populate de localnici, dar şi de adunătură, formate din

târle. În anul 2008, în Bărăganul erau înregistrate un număr de 1202 de case. Materialele de

construcţie sunt paianta şi chirpicul, în majoritatea cazurilor. Învelitoarea este din tablă, la cele mai

vechi, ţigla, mai rar. Doar în cazul unor imobile noi a fost utilizat BCA-ul.

De regulă, spaţiul locuibil al caselor mai vechi – anii 50 –70 ai secolului trecut - are trei

încăperi: două camere dispuse de o parte şi de alta a tindei, bucătăria fiind anexată zidului vestic

sau celui nordic. Ulterior, pe lângă bucătărie, a mai fost construită încă o încăpere pentru locuit.

Faţadele sunt prevăzute cu prispă şi cerdac, stâlpi de susţinere a streaşinei şi panouri din

53

lemn, traforate, decorate cu motive geometrice sau florale, aşa-numitele florării. Geamlâcul,

întâlnit frecvent în satele judeţului, în special în zona buzoelelor, ca mod de extindere a spaţiului

locuibil şi de protecţie a faţadei, nu apare la Bărăganul. Anexele pentru vite şi pentru depozitarea

proviziilor sunt construite în spatele locuinţei.

Împrejmuirile gospodăriei se realizau din gard de scândură; mai târziu apar porţile din fier şi

gardul din panouri de beton. Construcţiile din anii 80 au eliminat ornamentele din lemn, faţadele

fiind accentuate de un gen de terase, marcate de arcade, construite din lemn şi lut.

2.8. RISCURILE NATURALE ŞI ANTROPICE

Riscuri naturale

Seismicitatea

Din punct de vedere al riscurilor naturale, zona comunei Bărăganul este supusă doar

riscului seismic, care poate provoca avarii construcţiilor ce nu au fost proiectate antiseismic.

Astfel, comuna Bărăganul se încadrează conform SR 11100/1-1993, în gradul 8/1 (MSK) de

intensitate seismică.

Comuna Bărăganul face parte din macrozona seismică de gradul 8 (opt) şi este încadrată

de normativul P100 – 92 în zona seismică de calcul „C” (coeficientul seismic Ks = 0,20).

Conform „Normativului P 100/1-06” valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare este

ag=0,24g căreia îi corespunde o perioadă de colţ TC = 1,6 sec.

Din punct de vedere al riscului antropic, acesta poate exista doar la executarea

construcţiilor şi el se evaluează conform „Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru

construcţii”, indicativ NP 074/2007 pe baza evaluării următorilor factori

Factorul avut în vedere Incadrare Punctaj

- condiţii de teren - terenuri dificile 6 pct.

- apa subterană - fără epuismente 1 pct.

- clasif. construcţiei după

categ. de importanţă - normală 3 pct.

- vecinătăţi - fără riscuri 1 pct.

- zonă seismică - ag = 0,20g 2 pct.

TOTAL 13 puncte

Această valoare de 13 puncte se încadrează în „categoria geotehnică 2”, cu „risc geotehnic

moderat”.

54

Pământurile din zona comunei Bărăganul se încadrează în grupa B a pământurilor sensibile

la umezire, care tasează suplimentar atât sub acţiunea încărcărilor aduse de fundaţii şi construcţii

cât şi, în mod semnificativ, sub acţiunea greutăţii proprii. Ele sunt considerate pământuri dificile,

care trebuie tratate sau îmbiunătăţite conform Normativelor P.7-92 şi C 29-92, întrucât au

compresibilitate mare şi foarte mare.

Riscuri antropice

Linii de înaltă tensiune de 110 kV, 20 kV, cu zona de protecţie aferentă;

Conductele transport produse petroliere cu zona de siguranţă aferentă;

Cimitire cu zone de protecţie sanitară aferente (50m);

Zonele de creştere ale animalelor;

Drumul naţional DN 21, DN21A şi drumul judeţean DJ211B;

Linia de cale ferată.

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ

2.9.1. Gospodărirea apelor

Pe teritoriul comunei Bărăganul există amenajări şi instalaţii pentru irigaţii şi desecări.

Acestea sunt:

- canale de irigaţii cu nivel liber;

- staţii de pompare pentru irigaţii;

- reţea de conducte subterane;

- canale de desecare;

- staţii de pompare pentru desecare.

Reţeaua de irigaţii face parte din sistemul Dunăre - Spiru Haret – Însurăţei – Făurei ramura

care alimentează satele Bărăganul şi Tătaru.

Reţeaua de desecare face parte din ansamblul sudic al judeţului, din zona localităţilor Victoria

– Mihai Bravu – Gura Călmăţui, cu desecare în Dunăre.

Din considerente economice cele două sisteme nu funcţionează decât în mică măsură.

Această situaţie conduce la modificări în structura solului şi a nivelului apelor de suprafaţă şi

subterane.

Marea majoritate a staţiilor de pompare sunt degradate şi descompletate, repunerea lor în

funcţiune însemnând valori mari de investiţii.

55

Pe teritoriul comunei nu există lucrări hidrotehnice. De asemenea, comuna nu se confruntă

cu probleme legate de inundaţii.

2.9.2. Alimentare cu apă

Reţeaua de alimentare cu apă existentă în comuna Bărăganul este alimentată din sistemul

de alimentare cu apă Victoria. Racordarea la acest sistem s-a realizat la propunerea administraţiei

locale având acceptul deţinătorului sistemului de apă „Compania de alimentare cu apă Victoria”.

Înmagazinarea şi distribuţia apei către consumatori se face prin două gospodării de apă: o

gospodărie se află la intersecţia străzii Gării cu Mesteacănului, iar cea de-a doua este în fosta fermă

pe DN 21A.

Cantitatea de apă distribuită consumatorilor este de 12 mii m3/an, toată cantitatea fiind

distribuită pentru uz casnic. Lungimea reţelei de distribuţie a apei are 12km.

Zonele de protecţie sanitară cu regim sever pentru construcţiile şi instalaţiile sistemului de

alimentare cu apă al comunei, vor fi conforme cu HG 930/2005, şi anume:

la staţiile de pompare a apei, 10m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

la rezervoarele de apă, 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

la conductele de aducţiune a apei potabile, 10m de o parte şi de alta a generatoarelor

acesteia;

la reţelele de distribuţie a apei, 3m.

Utilizarea terenului din interiorul zonelor de protecţie sanitară cu regim sever se face

conform prevederilor din acelaşi normativ. În zona de protecţie sanitară cu regim sever, măsurile

propuse prin studiul hidrogeologic sunt deosebite: perimetrul va fi împrejmuit cu gard pe care se

vor monta plăcuţe avertizoare, în zonă nu pătrunde decât personalul autorizat pentru care se

verifică competenţa şi scopul urmărit, zona va fi perfect orizontală în aşa fel încât să nu stagneze

apă din precipitaţii sau de orice altă natură, se interzice depozitarea materialelor cu excepţia celor

legate de exploatarea puţului.

În zona de protecţie cu regim de restricţie este interzisă irigarea terenului cu orice fel de

apă, utilizarea îngrăşămintelor naturale sau chimice, nu este permis păşunatul şi însilozarea

nutreţurilor, amplasarea grajdurilor sau a coteţelor de animale, depozitarea gunoiului animalier.

2.9.3. Canalizare

Canalizarea apelor uzate menajere şi a dejecţiilor animaliere nu se realizează în sistem

centralizat. Aceste ape sunt evacuate în fose septice, puţuri absorbante sau sunt depozitate pe

56

platforme (cazul dejecţiilor animaliere). Pentru preluarea apelor uzate de la blocul 8, se utilizează

un bazin betonat vidanjabil.

2.9.4. Alimentare cu energie electrică

Comuna Bărăganul (judeţul Brăila) este alimentată cu energie electrică din staţia de

transformare Bărăganul (110/20 kV). Această statie este alimentată la rândul ei din două linii de

110 kV şi anume: Dudeşti - Bărăganul şi respectiv Gura Ialomiţei - Bărăganul.

De la această staţie pleaca patru axe aeriene de 20 kV :

- LEA 20 kV - Bărăganul - Victoria;

- LEA 20 kV - Moara Bărăganul;

- LEA 20 kV - Bărăganul - SPE 1 - C1;

- LEA 20 kV - Bărăganul - SRPA V;

Reţelele de joasă tensiune sunt alimentate din reţeaua de medie tensiune prin intermediul

a 11 posturi de transformare de tip aerian:

PTA 1 Bărăganul - 100 kVA; PTA II Bragadiru - 160 kVA; PTA 3 Bărăganul - 100kVA; PTA 4

Bărăganul - 100 kVA; PTA Moara Bărăganul - 160 kVA; PTA IV Bărăganul ; PTA 6 Bărăganul - 100

kVA; PTA 7 Bărăganul - 250 kVA; PTA Spitalul de Copii - 100 kVA; PTA Gospodăria de Apă - 250 kVA;

Acestea alimentează consumatorii industriali, casnici şi reţeaua de iluminat public. Puterea totală

instalată se ridica la cca 3 MVA.

Reţeaua aeriană de medie tensiune (20 kV) care deserveşte comuna este pozată pe stâlpi

de beton armat precomprimat, specifici pentru această tensiune.

Reţelele locale de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV), de tip aerian, sunt pozate pe stâlpi

de beton armat precomprimat şi urmăresc trama stradală a localităţii. Acestea sunt atât de tip

clasic cu conductoare neizolate cât şi de tip torsadat. În zonele unde coexista reţele de medie

tensiune şi joasă tensiune acestea sunt amplasate de o parte şi de alta a drumului.

Reţelele de joasă tensiune sunt alimentate radial din posturile de transformare prin

conductoare de aluminiu cu secţiunea de 35-95 mmp. Branşamentele, de tip aerian, sunt realizate

cu conductoare izolate răsucite. Cele mai recente sunt realizate cu cablu coaxial şi DPM (dispozitiv

de protectie şi măsură). Consumatorii casnici sunt racordaţi numai la reţeaua monofazată.

În comuna Bărăganul consumul casnic este scăzut.

Iluminatul public este prezent pe fiecare arteră din localitate. Sunt utilizate lămpi cu vapori

de mercur sau sodiu. Pentru susţinerea instalaţiilor de iluminat public sunt folosiţi stâlpii reţelei de

joasă tensiune. În prezent sunt 284 lampi cu vapori de iod amplasate uniform pe suprafaţa

57

comunei, pe 27,5 Km, cu 6 PT-uri complet automatizate, cu aprindere şi stingere pe bază de

program.

Disfuncţionalităţi

Nu toate gospodăriile din comună sunt racordate la reţeau electrică de joasă tensiune a

comunei, în prezent fiind 61 cereri de racodare încă nesoluţionate. Cu toate că operatorul SDFEE

Muntenia Nord a efectuat o serie de reparaţii capitale ale instalaţiilor energetice din comună, încă

se mai constată căderi de tesiune. Aceste căderi se datorează în mare parte stării tehnice proaste a

posturilor de transformare şi a reţelelor de distribuţie existente (se produc întreruperi în

distribuţia energiei electrice din slaba rezistenţă la intemperii şi datorită suprasolicitării reţelei). De

asemenea, subdimensionarea reţelei electrice faţă de noile cerinţe apărute dupa 1990, când s-a

liberalizat consumul de energie electrică, poate constitui o cauză.

Iluminatul public stradal din localitate este necorespunzător din punct de vedere

luminotehnic (nu asigură nivelurile de iluminare prevăzute în normativ), din următoarele motive:

distanţa prea mare dintre stâlpii de iluminat public, artere secundare neacoperite de sistemul de

iluminat, corpuri de iluminat degradate, neperformante, cu caracteristici luminotehnice

necorespunzătoare. Cu toate că în ultimii ani au fost înlocuite majoritatea lămpilor cu altele mai

economice, situaţia nu s-a îmbunătăţit sub aspectul gradului de luminozitate şi al fiabilităţii

sistemului de iluminat stradal. De asemenea, punctele de aprindere sunt frecvent sediul unor

derajamente la pornirea în cascadă sau în timpul funcţionării iluminatului public, datorită vechimii

şi uzurii fizice şi morale a aparatajului electric.

Frecventele suprasolicitari şi întreruperi în funcţionarea posturilor de transformare ar putea

fi rezolvate prin introducerea disjunctoarelor de branşament cu limitare de putere la nivelul puterii

stipulate în contractul de furnizare a energiei electrice.

La nivelul consumatorilor disfuncţionalitatea cea mai frecventă este legată de starea de

îmbătrânire, uzura fizică şi morală a echipamentelor de branşament. Se impune reproiectarea şi

reactualizarea branşamentelor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Cu acest prilej este de dorit să se realizeze unele branşamente moderne care să permită

trecerea la sisteme moderne de management energetic prin sisteme informaţionale şi tehnică de

calcul.

Reţeaua de joasă tensiune este numai parţial echipată cu conductoare izolate torsadate (în

zona centrală), în rest fiind de tip clasic, cu conductoare neizolate.

58

2.9.5. Telecomunicaţii

Comuna Bărăganul este deservită de o centrală telefonică digitală. În prezent există în

comună circa 531 posturi telefonice funcţionale, având un grad de telefonizare de 14,9%.

Serviciul de televiziune prin cablu este asigurat în comună de firma S.C DIGITAL CATV

Pogoanele. În localitatea Bărăganul exista un numar de 628 abonaţi la acest serviciu.

Serviciul de internet este asigurat de S.C ARTTELECOM S.R.

Comuna are acoperire pentru serviciile de comunicaţie mobilă ORANGE, VODAFONE,

TELEKOM şi RDS.

Disfuncţionalităţi

- în zonele periferice mai sunt stâlpi de lemn pentru pozarea reţelei aeriene de telefonie.

2.9.6. Alimentare cu gaze naturale, energie termică, reţele de transport produse petroliere şi

resurse regenerabile

Comuna Bărăganul, unitate administrativă amplasată în sudul judeţului Brăila şi care are în

componenţă o singură localitate, este amplasată, în conformitate cu prevederile SR 1907-1997, în

zona climatică II (temperatura exterioară de calcul te = - 15oC) şi în zona eoliană I (viteza vântului

de calcul în localitate = 8 m/s).

Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi dotărilor de utilitate publică din comuna Bărăganul,

se face în prezent, în principal cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi deşeuri

agricole.

Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în

perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale (coceni de porumb).

În comună există o serie de centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze

petroliere lichefiate (GPL) în principal la clădirile de utilitate publică, dar şi la unele persoane

particulare.

Necesarul de combustibil pentru încălzire şi prepararea hranei în comuna Bărăganul se

prezintă în prezent astfel, consumul de combustibil fiind de circa 4 m3 (3,2 tone) lemne de foc /

gospodărie.an, consum la care se adaugă şi o cantitate variabilă de cărbuni (în funcţie de

posibilităţile de aprovizionare), estimată la circa 2 tone/gospodărie.an, precum şi circa 12 butelii de

gaz petrolier lichefiat (aragaz) / gospodărie.an. Aceste valori sunt obţinute pe baza înregistrărilor la

o serie de primării din zone asemănătoare din punct de vedere climatic şi la ele se adaugă, în cazuri

izolate, lemnele cumpărate de la particulari, dar şi deşeurile lemnoase din cadrul gospodăriilor

proprii. Aceste cantităţi suplimentare nu sunt de natură, însă, de a modifica substanţial valorile de

59

mai jos.

În acest consum s-a inclus şi consumul pentru clădirile de utilitate publică, fiind considerat

circa 6% din consumul populaţiei.

1150 gospodării x 3,2 tone / gospodărie.an ≈ 3.700 tone / an

1150 gospodării cu aragaz x 12 butelii / an ≈ 13.800 butelii / an

Pentru un conţinut de 11 litri GPL / butelie, rezultă un consum de

G = 13.800 butelii / an x 11 litri / butelie ≈ 152.000 litri GPL / an

Alimentarea locală cu energie termică pentru încălzire folosind combustibilii solizi prezintă

o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt :

Posibilitatea stocării pe durate rezonabile de timp a combustibililor fără pierderea

puterii calorifice

Posibilitatea încălzirii numai în spaţiile utilizate

Prin utilizarea unor sobe de teracotă cu inerţie termică medie sau mare este posibilă

compensarea efectului suprafeţelor reci adiacente încăperii încălzite, precum şi

păstrarea temperaturii de confort prin utilizarea inerţiei termice a sobelor

Utilizarea drept combustibil a tuturor deşeurilor combustibile, micşorându-se astfel

volumul deşeurilor care trebuie stocate în gospodărie sau, dacă este posibil, evacuate la

groapa de gunoi.

Utilizarea plitelor din zidărie pentru prepararea hranei, a apei calde menajere (în

condiţiile lipsei instalaţiilor de extragere apei potabile din puţuri), dar şi pentru

încălzirea bucătăriei şi uneori a unei alte încăperi vecine.

Posibilitatea stocării cenuşii cu efecte negative minime asupra mediului

Este important ca aceste avantaje să fie maximizate prin utilizarea unor sobe cu randament

ridicat, realizate corect (atât sobele, cât şi coşurile aferente care trebuie să fie etanşe şi

dimensionate corect) şi care să nu prezinte pericol de incendiu, intoxicaţii sau degradare în

condiţiile utilizării corecte.

În ceea ce priveşte utilizarea combustibilului lichid pentru încălzire (CLU 3), aceasta

prezintă avantajul puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantităţi suficiente pentru

perioade mai lungi de timp.

Alimentarea cu combustibil de calitate şi putere calorifică corespunzătoare, reglarea

corectă a sistemului arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a

noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului negru care denotă o ardere incompletă).

60

De asemenea, prin montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de

combustibil sau montate în cuve un volum minim egal cu volumul combustibilului deversat se

poate elimina poluarea solului şi apei freatice cu produse petroliere.

În cazul alimentării clădirilor cu gaze petroliere lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac, aceasta

prezintă avantajul că pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei şi, de asemenea, instalaţia de

ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale moment în care rezervorul poate fi recuperat de

către firma care livrează GPL fără a apărea problemele care apar la demontarea rezervoarelor de

combustibil lichid, în primul rând cele de poluare a mediului şi de pericol de explozie.

În conformitate cu prevederile Normativului I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea

sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL), distanţele de amplasare între un

recipient de stocare de 3000 litri (utilizat în mod curent) şi clădiri de locuit este de 5,0 m şi,

respectiv, faţă de limita de proprietate este de 3,0 m.

În ceea ce priveşte montarea unor centrale termice de cvartal, această problemă nu se

poate pune având în vedere lipsa în comună a unor consumatori grupaţi, precum şi contextul

actual în care în România au loc debranşări masive de la sistemele centralizate din cauza costurilor

excesive datorate în principal randamentului scăzut al acestor sisteme.

Disfunctionalităţi

Cea mai importantă disfuncţionalitate o constituie dificultatea în aprovizionarea cu

combustibili solizi, precum şi cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzătoare şi preţul ridicat

al acestora.

De asemenea, randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care

trebuie achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii (încălzirea locală a

uneia sau două camere, în timp ce celelalte încăperi sunt neîncălzite), dificultatea preparării apei

calde menajere constituie disfuncţionalităţi ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip

tradiţional.

Lignitul, care este adus pe calea ferată în principal din Bazinul Gorjului, are putere calorifică

redusă din cauza conţinutului ridicat de steril, iar granulaţia este de cele mai multe ori

necorespunzătoare, fiind livrat cu praf sau cu bucăţi prea mari ceea ce îl face dificil de transportat,

manipulat şi ars în sobele obişnuite. De asemenea, scăderea producţiei de cărbune din România

conduce la aprovizionarea din ce în ce mai dificilă a populaţiei cu acest combustibil.

Aprovizionarea cu lemn de foc se face din judeţele cu exploatări forestiere, dar este

neritmică şi la un preţ destul de ridicat. In judeţul Brăila, ca şi în zonele limitrofe localităţii

Bărăganul nu există exploatări forestiere, astfel încât puţinii arbori existenţi sunt defrişaţi legal sau

61

ilegal, acesta fiind unul din factorii care conduc la deteriorarea echilibrului ecologic natural.

Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru mulţi locuitori din mediul rural

constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu

risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară.

Distanţele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, butelii de aragaz la locul

de utilizare, precum şi existenţa intermediarilor conduc şi acestea la creşterea suplimentară a

costurilor combustibililor.

Cele mai importante disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte alimentarea cu CLU sau GPL

sunt constituite în principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili, precum şi din condiţiile

obligatorii de stocare: recipiente etanşe, rezistente la presiune.

În cazul manipulării şi stocării necorespunzătoare a CLU, poluarea solului şi a apelor

freatice constituie un pericol cu urmări de lungă durată şi care se manifestă şi afara proprietăţii

utilizatorului.

În concluzie, alimentarea cu combustibil solid rămâne la ora actuală, până la o eventuală

înfiinţare a distribuţiei de gaze naturale, singura soluţie viabilă pentru încălzirea locuinţelor, dar şi

majorităţii clădirilor de utilitate publică, precum şi pentru prepararea locală a apei calde menajere

(inclusiv din cauza lipsei instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare) datorită costului rezonabil

pentru majoritatea locuitorilor comunei, dar şi a posibilităţii de a face economie prin utilizarea

numai a anumitor încăperi strict necesare.

Prepararea hranei cu butelii de aragaz rămâne principalul mod de preparare a hranei, cu

aprindere şi oprire rapidă şi, în concordanţă cu preparările necesare.

Reţele de transport produse petroliere

Teritoriul administrativ al comunei Bărăganul din jud. Brăila este străbătut de o serie de

conducte de produse petroliere, astfel:

de la nord-vest la sud-est de 2 conducte de transport motorină, respectiv benzină, fiecare

având DN 250 mm (Ø 10”). Aceste conducte sunt în conservare.

spre sud-vest de o conductă de motorină DN 100 mm (Ø 4”) care se ramifică din conducta DN

250 mm şi merge în paralel cu şoseaua spre Sobozia (jud. Ialomiţa). Această conductă este în

conservare, fiind prevăzută pentru casare.

de la nord la sud o conductă magistrală de transport ţiţei (Ø 20”), aflată în administrarea SC

62

Conpet SA Ploieşti, conductă ce face parte din Sistemul naţional de transport ţiţei, gazolină,

condensat, etan.

Amplasarea acestor conducte de transport pe teritoriul administrativ al comunei creează o

serie de servituţi, terenurile aflate în zona de siguranţă de conductelor având interdicţie de

construcţie.

În conformitate cu prevederile din Ordinul 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi

resurselor privind aprobarea normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de

protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al

produselor petroliere (SNTCPP), acesta face parte din domeniul public de interes naţional, fiind de

importanţă strategică. In acelaşi act normativ se definesc:

Distanţa de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării SNTCPP,

inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de

alta a acesteia.

Distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii

gradului de securitate al obiectivelor din cadrul SNTCPP şi vecinătăţi. Aceasta se măsoară din axul

conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între

punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

Conform actului normativ mai sus menţionat, zona de siguranţă pentru conductele de

benzină este de 2 x 100 m, iar pentru cele de motorină de 2 x 10 m, respectiv de 2 x 15m, pentru

cele de ţiţei.

Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă

constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni şi

construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate

publică, în condiţiile legii.

Amplasarea reţelelor de produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor

aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de

funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi

explozii.

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii

18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în

imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de

siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea

fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi

63

exprese în acest sens.

Pentru corecta exploatare a conductelor de transport produse petroliere este necesar ca,

la fiecare punere în posesie, la întocmirea actelor de vânzare – cumpărare sau la eliberarea

Certificatelor de Urbanism să se indice servituţile, respectiv să se obţină avizul scris al:

SC PETROTRANS SA PLOIESTI – Str. Basarabilor nr. 7. La ora actuală conductele aparţinând

SNTCPP sunt în patrimoniul Ministerului Finanţelor, societatea PETROTRANS fiind în stare de

faliment. Chiar dacă o serie din conducte sunt în stare de conservare, trebuie cerut avizul

PETROTRANS pentru că ele conţin fluide inflamabile.

S.C. CONPET S.A. PLOIEŞTI – Str. Anul 1848 nr. 1-3 – Compartiment conducte - telefon

0244 401 354.

De asemenea, este necesară obținerea avizului Conpet pentru introducerea de terenuri în

intravilan, eliberarea de Autorizații de construire, avizarea de PUZ-uri, PUD-uri, extinderea,

modernizarea drumurilor pentru lucrările amplasate în vecinătatea conductei și a instalațiilor

deținute de SC Conpet SA.

Avizul obținut de la SC Petrotrans SA precizează faptul că în zonele de siguranță și protecție

ale conductelor de transport produse petroliere se interzice amplasarea de construcții.

Surse de energie regenerabilă

În zona comunei Bărăganul, ca surse regenerabile de energie (SRE) la ora actuală pot fi

utilizate cu diverse grade de eficienţă energia solară şi cea rezultată din arderea biomasei. Energia

eoliană constituie o resursă pentru implementarea căreia trebuie făcute studii şi măsurători in-situ.

Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin

creşterea calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin

creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi

dezvoltarea mediului de afaceri.

In conformitate cu datele IICPE, ANM, ICEMENERG 2006, comuna Bărăganul din jud. Brăila

se află amplasată în zona I de radiaţie solară cu o intensitate a radiaţiei solare de circa 1150…1250

kWh/m2.an.

Pentru perioada de început, utilizarea energiei solare se poate face pentru prepararea apei

calde menajere în perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experienţei şi a apariţiei

unor noi echipamente, să se treacă la alte utilizări: încălzirea spaţiilor, producerea energiei

electrice, procese tehnologice, mică industrie.

64

Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solare pe

acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instalaţiile sunt total ecologice, sursa este practic

inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare.

O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor de a.c.m.

pentru 4 persoane în regim de conform mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în regim de

confort ridicat (120 litri/pers.zi). Chiar dacă prepararea a.c.m. cu energie solară este concentrată cu

precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară

montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică sau la reţeaua

electrică.

Problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind folosite sistemele folosite

la prepararea apei calde menajere prin sisteme clasice.

Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate

cu instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de

siguranţă şi confort această energie.

Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea

celulelor fotovoltaice, soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru

utilizări locale. Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol,

pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului), scăderea

continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în

acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca

reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă

şi educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică sau cu reţele cu

capacitate insuficientă sau cu fiabilitate redusă. Investiţiile care s-ar face în linii electrice de medie

şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme fotovoltaice care să fie date

în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întreţină în bună stare de funcţionare.

Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc

şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul

energetic al biomasei în judeţul Brăila este de 135,71 TJ (din care 99,15% biomasă agricolă, restul

fiind biomasă forestieră) conform datelor IINL 2006. În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru

producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş,

reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, coji de

seminţe etc. O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea

lemnului care poate fi sinterizat (compactat) astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care

65

pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă avantajul lipsei pericolului de

explozie pe care îl prezintă arderea rumeguşului. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică,

automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi

reducerea la minim a focăritului.

In ceea ce priveşte energia eoliană, pentru a fi rentabilă această utilizare, trebuie ca viteza

medie a vântului să depăşească 3,5 m/s, (optim fiind ca viteza vântului să fie cel puţin egală cu 4

m/s), la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în

cadrul staţiilor meteorologice), viteze medii mai reduse ale vântului, respectiv sub 2 m/s făcând

zonele respective neinteresante din punct de vedere eolian.

In zona comunei Bărăganul, viteza medie anuală a vântului la 50 m deasupra solului este,

conform datelor ICEMENERG, de 5,5…6,5 m/s, iar potenţialul eolian de 2000…3000 kWh/m2.an.

Este de subliniat faptul că energia produsă în acest fel are costuri mai ridicate decât cele ale

energiei produse în centrale tradiţionale. Costurile de mentenanţă şi întreţinere fac ca energia să

fie mai scumpă, iar nefuncţionarea la viteza nominală de calcul a vântului reduce semnificativ

puterea instalată. Totodată, există costuri pe care investitorul nu le ia în considerare atunci când

implementează un astfel de proiect, de exemplu, necesitatea de a prevedea o capacitate de

rezervă. Construirea unei centrale eoliene presupune costuri pentru dezvoltarea reţelelor,

creşterea volumelor de rezerve de putere, costuri cu activităţile noi plătite operatorului de

transport din sistem, costuri cu creşterea volumului dezechilibrelor din Sistemul Energetic Naţional.

Utilizarea resurselor de energie eoliană trebuie să fie precedată de studii de specialitate

amănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe

scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o

utilizare pe scară (mai) mare. Rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone

chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.

De asemenea, trebuie avut în vedere şi care sunt posibilităţile de stocare şi livrare către

Sistemul Energetic Naţional a energiei electrice produse de turbinele eoliene sau dezechilibrele

produse în acestea în reţelele electrice.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă

cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a

energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru

funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în

paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru

evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

66

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Analiza critică a situaţiei existente

Disfunctionalităţi şi priorităţi în protecţia şi conservarea mediului

Pentru identificarea problemelor de mediu s-au luat în considerare activităţile potenţial

poluante şi cu posibilitate de a avea un impact important asupra mediului şi anume: activităţile

agricole şi activităţile economice productive. Impactul sectorului agricol asupra mediului se

datorează utilizării excesive a îngraşămintelor chimice, dar şi datorită aplicării necorespunzatoare a

pesticidelor, erbicidelor, fungicidelor, insecticidelor, etc.

Identificarea surselor de poluare

Pe teritoriul comunei Bărăganul, nu există surse majore de poluare neexistand activitate

industrială importantă în zonă. Principalii agenţi economici işi desfăşoara activitatea în domeniul

exploataţiilor agricole din sectorul vegetal, creşterii păsărilor creşterii şi comercializării ovinelor şi

bovinelor, producţiei şi comercializării seminţelor. O pondere însemnată o au însă şi activităţile de

comerţ cu produse alimentare şi industriale.

Astfel cele mai reprezentative unităţi productive ale localităţii sunt următoarele: S.C

AGROPROVENS S.A - agricultură, creştere păsări (cea mai mare fermă de struţi din ţară) şi S.C

HAYAN S.R.L îngrăşare şi comercializare animale (oi şi mânzaţi). Două societăţi agricole S.C VITAMIl

S.A şi S.C AGROSILVAL produc seminţe pentru nevoile proprii şi pentru vânzare.

Starea mediului şi a patrimoniului natural

a) Starea factorului de mediu AER

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în două grupe: surse naturale şi surse artificiale

(rezultate din activitea umană). Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse:

transporturi rutiere, sistemului gospodăresc de încalzire cu combustibil lemn şi cărbune,

construcţii, industria de morărit şi panificaţie, etc.

Sursele de poluare a aerului ca şi a apei pot fi difuze sau punctiforme. În continuare se vor

enumera doar o parte din aceste surse. Cea mai importantă sursa de poluare a aerului este emisia

de noxe prin ţeava de eşapament a autovehiculelor, cu preponderenţă a autovehiculelor vechi, în

special în zona adiacentă DN21 (E584). O altă importantă sursă de poluare a aerului o constituie

gazul de depozit degajat de depozitele neecologice de gunoi menajer. Componentele principale ale

gazului emis în atmosfera sunt metanul (55-60%) şi dioxidul de carbon (40-45%). Ca surse

punctiforme de poluare se menţionează şi coşurile de fum.

http://www.iatp.md/mediu-sanatate/Surse.html

67

Zgomot

Nivelul de zgomot este acceptabil şi nu depăşeşte limitele impuse prin lege cu excepţia zonei

traversate de drumul national şi calea ferată.

b) Starea factorului de mediu APĂ

Localitatea Bărăganul nu dispune de nici un curs de apă curgător sau stătătoare, singurul

curs de apă din apropiere este râul Călmăţui.

- apa din panza freatica a fost afectată în decursul timpului de depunerile de deşeuri

depozitate haotic, inclusiv deşeurile de la creşterea animalelor, de asemenea, lipsa unui sistem de

colectare şi epurare a apelor menajere de la populaţie a condus la infiltraţii în acest strat acvifer

făcându-l nepotabil. Localitatea nu este echipată cu staţie de epurare a apelor uzate. În această

situaţie apele uzate menajere rezultate din locuinţele şi din obiectivele social-culturale racordate la

sistemul de alimentare cu apă, sunt evacuate în bazine vidanjabile. Restul locuitorilor folosind

latrine uscate.

O altă posibilă sursă de poluare atât a apei cât şi a solului o constituie conductele pentru

transportul produselor petroliere. La poluarea solului şi implicit a apelor subterane cu produse

petroliere trebuiesc luate în considerare atât caracteristicile poluanţilor (compoziţie, densitate,

vâscozitate, etc.) cât şi caracteristicile sistemului sol – subsol – ape subterane (compoziţia solului,

structura solului, umiditate, etc.). În general, toate produsele petroliere au densităţi mai mici decât

a apei (0,7-1,0 g/cm3), iar produsele mai grele (motorinele, uleiurile, combustibilii de focare, etc.)

au vâscozităţi mai mari decât apa. În cazul în care poluantul este nemiscibil şi mai uşor decât apa,

acesta atinge acviferul şi se întinde.

- apa din sistemul centralizat - Iniţial s-a propus ca alimentarea cu apă potabilă să fie realizată

prin 5 puţuri forate, însă în urma determinărilor de laborator s-a dovedit că apa provenită din

acestea este nepotabilă, fie din proasta execuţie a forajelor (necimentarea acviferelor superioare

poluate permite înfiltrarea în stratul de adâncime, fie datorită afectării şi a stratului de adâncime

din alte cauze). În această situaţie s-a optat pentru aducera apei potabile din comuna Victoria.

c) Starea factorului de mediu SOL

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite de la

societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile individuale şi prin exploatare

agricolă neraţională.

Soluri afectate de reziduurile zootehnice - Suprafaţa afectată de depozitarea dejecţiilor de la

68

fermele zootehnice este în continuă reducere, datorită reducerii efectivelor de animale.

În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor există un număr de 6 ţarcuri distribuite unitar pe

întreg teritoriul intravilan şi care apoi sunt depozitate la fosta ferma adiacenta DN21. Din această

locaţie deşeurile sunt transferate la depozitul ecologic regional Muchea.

Starea VEGETAŢIEI şi SPAŢIILE VERZI

Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este afectată de surse

de poluare majore. Actualmente în localitatea Bărăganul există amenajate ca spaţii verzi sau de

agrement un teren de fotbal recent modernizat, situat în vecinătatea primăriei, precum şi cateva

aliniamente vegetale de/a lungul străziilor mai importante. Principalele problemele legate de

spaţiile verzi se referă la suprafaţa redusă de spaţii verzi (0,57% din suprafaţa totală a intravilanului

existent) raportată la numărul de locuitori, precum şi amplasamentul acesteia spre ieşirea din

localitate, în partea de nord.

ZONE PROTEJATE

În comuna Bărăganu sunt prezente două arii de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0006

– Balta Tătaru, respectiv ROSPA 111 Berteştii de Sus - Gura Ialomiţei cu importanţa speciala din

punct de vedere al speciilor de păsări ce cuibăresc şi se află în pasaj. Distanţă dintre obiectivele

planului şi aria naturală protejată este de aproximativ 500 m.

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI

DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI

Fondul

construit şi

utilizarea

terenurilor

Existenţa unor enclave de extravilan in zone echipate tehnico-edilitar;

Existenta unor incompatibilităţi funcţionale (spitalul, centrul civic se află

în vecinătatea zonei industriale), lipsa unor zone de protecţie faţă de zonele

industriale/agricole, drumurile naţionale;

Terenuri destinate dezvoltării de locuinţe sau activităţi productive

neutilizate, sau slab utilizate (actualmente terenuri agricole);

Divizarea fizica a intravilanului datorită căii ferate Ţăndărei-Făurei, şi

generarea unor probleme de trafic datorită trecerii la nivel între aceasta şi

DN21;

Dezvoltarea centrului localităţii în zona căii ferate şi a E584 într-o zonă

69


aglomerată şi greu accesibilă datorită traversării căii ferate la nivel;

Desfăşurarea traficului de tranzit şi a traficului de mărfuri pe E584 şi în

perimetrul zonei centrale;

Fondul locuibil nu corespunde (parţial) din punct de vedere al siguranţei

în exploatare şi al confortului termic, a suprafeţelor şi dotării tehnico- edilitare;

Spaţii

plantate,

agrement şi

sport

Insuficienţa spaţiilor de agrement şi a spaţiilor verzi deschise

publicului;

Căi de

comunicaţie şi

transport

Traversarea întregii localităţi chiar prin zona centrală de către DN21

(E584), reprezintă un factor negativ privind siguranţa locuitorilor şi îngreunează

circulaţia pietonilor, constituind un impediment major în desfăşurarea

activităţilor sociale zilnice;

DN21 intersectează la nivel calea ferată, în această zonă se produc

strangulari fiind afectată fluiditatea traficului cu atât mai mult cu cât nu există

rute alternative în judeţ la traseul DN21;

Existenţa unui pasaj denivelat peste calea ferată în apropierea DN21A

având un statut juridic incert, fiind neîntreţinut şi neutilizat la capacitatea sa;

Capacitatea portantă a drumului naţional este depăşită cu până la 30% în

unele perioade alea anului;

Intersecţiile dintre trama majoră şi DN21(E584), DN21A nu sunt

amenajate corespunzător;

Reţeaua stradală atât cea majoră cât şi cea secundară este sub

dimensionată şi impropriu echipată;

Îmbrăcaminte din pietriş sau pământ pe aproximativ 95% din străzi;

Circulaţia pietonală se face adeseori pe carosabil doarece un procent

foarte mic din străzi au trotuare amenajate;

Starea tehnica a DJ211B este rea, acesta are durata de serviciu expirată

de peste 10 ani. Nu au fost executate lucrări de ranforsare şi aducerea la nivelul

cerinţelor actuale de trafic, în special cel greu;

Amenajarea actuală a intersecţiilor nu asigură relaţiile de stânga în

condiţile păstrării unei viteze constante, condiţii de trafic fluent pentru tranzit al

70


comunei;

Nu există amenajate noduri intermodale de transport lângă gara CFR;

Echipare

edilitară

Sistemele de irigaţii şi desecări existente nu funcţionează decât în mică

măsură, iar marea majoritate a staţiilor de pompare sunt degradate şi

descompletate;

Apa subterană prelevată din cele 6 puţuri forate pe teritoriul comunei nu

se înscrie în normele de calitate prevăzute în legislaţia în vigoare;

Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de epurarea a apelor uzate;

Gradul de uzură fizică şi morală a echipamentelor primare şi secundare

din staţiile de transformare;

Reţeaua de joasă tensiune este parţial echipată cu conductoare izolate

torsadate (în zona centrală), în rest fiind de tip clasic, cu conductoare neizolate;

Reţelele de joasă tensiune existente, utilizate pentru iluminatul public,

nu asigură nivelurile de iluminare prevăzute în normative;

Lipsa unei izolări termice corespunzătoare a locuinţelor

Lipsa reţelei de distribuţie a gazelor naturale datorate şi distanţei mari

faţă de magistralele de gaze naturale (40km);

Depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi

prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.

Probleme

de mediu

Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere

şi lipsa unei paltforme de colectare selectivă a deşeurilor;

Apa din puţurile de captare de pe teritoriul comunei nefiind potabilă, s-a

decis alimentarea din sistemul de alimentarea cu apă al comunei Victoria;

Reţeaua de canalizare lipseşte;

Posibilitatea de poluara a solului cu produse petroliere ca urmare a

defecţiunilor apărute la conducte sau a deteriorării acestora de către infractori;

Zona adiacentă DN21 unde există un trafic auto mai intens prezintă o

poluare atmosferică şi fonică mai ridicată;

Lipsa perdelelor vegeteale de protecţie de-a lungul DN21;

Dezvoltare

economică

Raportat la numărul de salariţi şi la cifra de afaceri comuna Bărăganul

este o comună monofuncţională, dependentă de sectorul primar (agricultură -

71


un sector cu valoare adăugată scăzută;

Comuna este amplasată într-o regiune de câmpie, propice dezvoltării

agriculturii pe suprafeţe mari cu mijloce moderne;

Slaba utilizare a reţelei de irigaţii existente;

Practicarea unei agriculturi de subzistenţă, doar în cadrul gospodărilor,

deşi localitatea dispune de o suprafaţă de peste 90% terenuri arabile şi păşuni;

Proprietaţi agricole sunt fărămiţate, greu de exploatat în mod eficient, cu

mijloace moderne;

Venituri reduse obţinute de cei care se ocupă exclusiv din cultivarea

pământului;

Dotare tehnologică slabă, care nu permite obţinerea unei productivităţi

ridicate în exploataţiile agricole;

Lipsa asociaţiilor între producătorii locali, în vederea practicării unei

agriculturi moderne;

Spaţii insuficiente de păstrare şi de depozitare a recoltelor;

Absenţa unităţilor economice din sectorul secundar afectează negativ

dezvoltarea economică a comunei;

Insuficienţa echipării dotărilor sanitare şi de învăţământ (număr de

laboratoare şcolare, dotări, modernizarea aparaturii, etc).

Evoluţie

demografică

Tendinţă de scădere a volumului populaţiei de la 3568 locuitori în 2002 la

3318 locuitori în 2009 (circa -7%);

Ponderea populaţiei vârstnice înregistrează valori peste media

judeţeană;

Indicele vitalităţii populaţiei: 0,73, aflat sub pragul care asigură înlocuirea

generaţiilor;

Raport de dependenţă după vârstă superior ca valoare mediei judeţene,

ceea ce presupune o sarcină socială mai mare asupra populaţiei comunei faţă de

cea suportată de populaţia judeţului;

Spor natural şi migratoriu negativ la nivelul anului 2008 şi spor anual

negativ la nivelul anului 2009;

Slabă reprezentare a popolaţiei ocupate în populaţia totală a comunei şi

72


o extrem de redusă ocupare în sectorul secundar (circa 5% din totalul populaţiei

ocupate);

Doar circa o cincime din populaţia ocupată este şi salariată, în perioada

2002 – 2008 înregistrând o scădere a ponderii salariaţilor în populaţia totală;

Creştere a numărului de şomeri în perioada august 2009 – iulie 2010;

Pondere ridicată a populaţiei fără şcoală absolvită;

Slab nivel educaţional al populaţiei comunei corelat cu o scădere

continuă a volumului populaţiei şcolare.

2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Cerinţele şi opţiunile populaţiei privesc în primul rând creşterea standardului de viaţă la un

nivel comparabil cu cel din regiunile UE, ceea ce constituie şi obiectivul general al dezvoltării

comunei Bărăganul.

În îndeplinirea acestui obiectiv general, primăria are ca obiective pentru următoarea

perioadă de 5-10 ani realizarea următoarelor:

Garantarea condiţilor pentru crearea unor activităţi rentabile în agricultură;

Împădurirea terenurilor neproductive şi a terenurilor degradate;

Optimizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;

Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din

Uniunea Europeana pe care România va trebui să le atingă în totalitate;

Optimizarea sistemului de sănătate local;

Garantarea accesului neângrădit al populaţiei şi al consumatorilor economici la

infrastructură (apă, distribuţie gaze, căi de transport);

Dezvoltarea turismului şi a sectorului conex;

Adaptarea la standardele europene a şcolilor şi grădiniţelor;

Combaterea excluderii şi dezechilibrelor sociale, creşterea ratei de ocupare prin

creerea de noi oportunităţi investitionale.

Aceste obiective au fost preluate din strategia de dezvoltare locală a comunei Bărăganul.

73

2.13. CONCLUZII

2.13.1. Stadiul de îndeplinire a reglementărilor din PUG-ul existent.

74

Planul urbanistic general al comunei Bărganul aflat în vigoare a fost realizat în anii 1999-

2000 de către I.P. Prodomus Brăila. În ultimii 10 ani de la momentul realizării acestui plan urbanistic

comuna nu a suferit modificări radicale, care să-şi lase amprenta în mod vizibil asupra localităţii.

Astfel s-au putut identifica două categorii de atitudini-intervenţii faţă de regelmentările

PUG-ului existent, şi anume:

Păstrarea funcţiunilor propuse prin regelmentările PUG-ului existent, categorie de

intervenţie întâlnită în trupul principal, şi care se referă în special la materializarea reglementărilor

din PUG 2000. Cazurile concrete sunt PUZ cartier Bărăganul – zonă rezidenţială, conversia fostelor

ferme agricole situate în zona primăriei şi a DN21A în zone de servicii pentru agricultură şi acivităţi

productive. O categorie aparte o constituie terenurile libere aflate în intravilan încă din PUG-ul

2000 (zona Spicul, zona primăriei) şi cărora, deşi le-au fost propuse funcţiuni urbane (locuire,

activităţi productive) încă nu au fost ocupate. Reglementările PUG-ului 2010 vor trebui să

stabilească statutul şi funcţiunile acestor terenuri – fie vor rămâne în intravilan dar vor căpăta

funcţiuni viabile, atractive, fie vor fi excluse din intravilan redevenind terenuri destinate agriculturii.

În ceea ce priveşte extinderile intravilanului solicitate prin PUG-ul realizat în 2000 se

poate constata că o parte din acestea au fost ocupate, este vorba despre terenurile proprietate

privată aflate în proximitatea DN21A, cât despre terenurile primăriei introduse în anul 2000 aflate

în vestul localităţii se poate constata că momentan nu au fost ocupate.

Schimbarea reglementărilor şi a funcţiunilor propuse de PUG-ul 2000, categorie de

intervenţii care marcheză noile tendinţe de dezvoltare a localităţii, şi anume diversificarea

activităţilor agricole (fermă de struţi), producerea de energie folosind surse regenerabile, protecţia

mediului şi a localităţii – propuneri împăduriere terenuri agricole degradate. De regulă aceaste

intervenţii se desfăşoară pe terenuri libere, atât în intravilanul existent cât şi în extravilan.

Pe baza celor două categorii de atitudini asupra PUG-ului existent se pot creiona

următoarele tendinţe de dezvoltare a localităţii:

Dezvoltarea agriculturii, sporirea competitivităţii si profitabilităţii acesteia,

realizată prin diversificarea servicilor pentru agricultură, diversificarea culturilor şi a raselor de

animalele crescute (fermă de struţi), realizarea de noi ferme în extravilan (trup2), retehnologizarea

sau conversia fermelor existente (depozitare, comerţ cu animale, producţie seminţe). Această

tendinţă produce anumite mutaţi favorabile şi asupra zonelor învecinate în sensul elimnării unor

surse de poluare şi disconfort.

75

Producerea de energie folosind surse regenerabile, axată în special pe valorificarea

radiaţiei solare şi a forţei vântului. Astfel în comuna Bărăganul au fost întocmite şi aporpbate un

număr de patru parcuri fotovoltaice.

Îmbunătăţirea calităţii locuirii şi a factorilor de mediu, tendinţă materializată prin

realizarea sistemului public de alimentare cu apă, modernizarea unui procent însemnat de străzi,

modernizarea şcolilor, a spitalului şi a terenului de sport dar şi împădurirea unei suprafeţe de 19,5

ha din nordul localităţii. În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi locuinţe se poate observa că

principalul iniţiator pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuit este autoritatea locală care a

realizat un PUZ de locuinţe pentru tineri, şi a pus la dispoziţie terenuri pentru construirea

locuinţelor pentru specialiştii (în conformitate cu programul iniţiat de MDRT).

2.13.2. Diagnostic

Localitatea Bărăganul este o comună cu un caracter agrar, aflată la limita de sud a judeţului

fiind amplasată în zona de influenţă a oraşului Însurăţei, alături de comunele Ciocile, Roşiori, Ulmu,

Cireşu, Zăvoaia, Dudeşti, Victoria, Berteştii de Jos, Stăncuţa, Tufeşti, Viziru.

Comuna Bărăganul beneficiază de o accesibilitate sporită datorită poziţionării sale - la

intersecţia a două drumuri naţionale DN21 (E584) cu DN21A, a unui drum judeţean şi a căii ferate

ce asigură legătura între Galţi - Constanţa şi între Constanţa – Buzău, poziţie însă nevalorificată la

întreaga sa capacitate. Totodată această accesibilitate prezintă şi câteva aspecte negative la nivelul

intravilanului şi anume: divizarea localităţii datorită căii ferate, trafic îngreunat şi poluare datorită

tranzitului de pe DN21 (E584). Însă o parte din aceste probleme ar putea fi rezolvate prin utilizarea

podului rutier peste calea ferată situat în partea de est a localităţii, care ar putea redirecţiona

tranzitul autovehiculelor spre zonele mai puţin dezvoltate, ocolind astfel centrul localităţii.

Datorită problemelor de ordin juridic, necunoscându-se cine este proprietarul şi cine îl

poate administra, acest pod nu este utilizat la capacitate maximă fiind folosit doar de localnici şi de

conducătorii auto care ştiu de existenţa lui, de asemenea, necesită reparaţii capitale.

În ceea ce priveşte activitatea economică principala problemă este legată de caracterul

monofuncţional al comunei şi anume dependenţa de agricultura de subzistenţă, practicată

individual de fiecare proprietar pe parcela lui, fără mijloace moderne şi neutilizând sistemul de

irigaţii şi desecări existent. Această dependenţă faţă de agricultura de subzistenţă este justificată

prin lipsa oportunităţilor de pe piaţa muncii, de restructurarea sectorului industrial atât din

comună cât şi din zonele învecinate, de slaba dezvoltare a sectorului de servicii, distanţa mare faţă

de un centru urban de mari dimensiuni (peste 30km), lipsa unor atracţii turistice. Cumulul acestor

76

probleme a dus la extinderea acestui tip de agricultură, la creşterea numărului de şomeri care lipsiţi

de alte mijloace de a-şi asigura o existenţă decentă au ales să emigreze, ducând astfel în mod direct

la creşterea raportului de dependenţă demografică (867 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin

la 1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 604 la nivelul judeţului Brăila).

Această migraţie a populaţiei tinere coroborată cu un spor natural negativ au accentuat

fenomenul de îmbătrânire demografică, şi au dus la scăderea valorii indicelui vitalităţii populaţiei:

aflat sub pragul care asigură înlocuirea generaţiilor, pe termen lung ducând la grave dezechilibre

demografice şi sociale.

Pe lângă veniturile reduse obţinute din practicarea agriculturi de subzistenţă, se constată şi

o subutilizare a terenurilor agricole şi a sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente (care

reprezintă unele dintre principalele atuuri ale comunei). Totuşi se constată că există un anumit

intres pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne, fapt remarcat prin existenţa unui număr de 3

societăţi agricole care împreună lucreză cca. 40% din terenul agricol al localităţii. Totodată aceste

societăţi au început sa-şi diversifice activitatea (comerţ cu animale şi seminţe, depozite şi servicii

pentru agricultură, noi specii de animale crescute - struţi).

Un factor încurajator pentru dezvoltarea localităţii îl constituie şi apariţia unor investitori

interesaţi de utilizarea surselor de energie regenerabilă (elaborarea a 3 PUZ-uri pentru parcuri

fotovoltaice). De asemenea, este de remarcat şi disponibilitatea autorităţilor locale de a încuraja

acest tip de dezvoltări (prin concesionarea unor terenuri în suprafaţă de peste 20ha pentru

realizarea unor asemenea dezvoltări).

Totodată pe lângă acest sprijin acordat dezvoltării segementului energetic, se poate observa

şi interesul autorităţilor locale pentru îmbunătăţrea calităţii locuirii prin finalizarea sistemului de

alimentare cu apă, modernizarea unor străzi, reabilitarea şcolilor a dispensarului şi a terenului de

sport, precum şi plantarea terenurilor agricole degradate din nordul localităţii pe o suprafaţă de

19ha. Aceste acţiuni corelate cu realizarea unor parcelări pentru tineri şi specialişti fac parte din

strategia autorităţilor locale de a menţine tineri în localitate şi de a le îmbunătăţi condiţile de viaţă.

Însă pentru a realiza o dezvoltare viabilă şi de durată, aceste acţiuni vor trebui corelate cu

proiecte şi strategi menite a atrage noi investitori care să diversifice activităţile economice, să

creeze noi locuri de muncă, să ofere alternative viabile forţei de muncă tinere. De asemenea, este

importantă şi participarea în mod activ la formularea unor strategi comune şi a unor parteneriate

cu localităţile învecinate din cadrul grupului local de acţiune, având ca obiective atragera fondurilor

comunitare.

77

Aceste măsuri de dezvoltare socio-economice vor trebui susţinute şi de

rezolvarea/ameliorarea unor probleme ale cadrului construit şi ale tramei stradale respectiv

aglomeraţia, poluarea şi traficului greu din zona centrală şi zona adiacentă DN21, divizarea

localităţii şi accesibilitatea greoaie datorită trecerii la nivel cu calea ferată, lipsa sistemului de

canalizare şi a reţelei de alimentare cu gaze naturale, existenţa unor incompatibilităţi funcţionale,

insuficienţa spaţilor verzi şi de agrement.

După cum se poate observa localitatea beneficiază de câteva atuuri importante

(accesibilitate sporită, mari suprafeţe agricole, potenţial pentru energiile regenerabile) însă

neutilizate la capacitate maxima. Dacă va reuşi să utilizeze aceste elemente într-un mod eficient şi

în cooperare cu localităţile vecine va reuşi să îşi rezolve/amelioreze şi problemele sale legate de

traficul îngreunat şi aglomeraţie, de incompatibilităţile funcţionale, de migraţia tinerilor, de lipsa

locurilor de muncă, de calitatea locuirii.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE:

Reactualizare PUG Bărăganul s-a efectuat ţinând cont de următoarele studii de

fundamentare:

Documentar istoric, Muzeul Brăilei, 2010;

Studiul geotehnic şi de risc, ing. Roland Guip, 2010;

Probleme de mediu şi îmbunătăţirea calităţii acestuia, ing. Al. David, 2010;

Echiparea edilitară – alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii,

ing. Fl. Chiperi, 2010;

Echiparea edilitară – alimentarea cu energie termică, ing. D. Zaharescu, 2010;

Echiparea edilitară – gospodăria apelor, ing. M. Dorobanţu, 2010;

Echiparea edilitară – organizarea circulaţiei, ing. C. Baltuta, 2010;

Studiu de fundamentare privind extinderea intravilanului, urb. C.M. Olteanu,

arh. E. Jelea, 2010;

Studiu de fundamentare socio – economic, soc. A. Pop., ec. N. Vintilă, 2010;

Ridicarea topografică executată de SC Agroimobiliara SRL, 2010.

Concluziile acestor studii vor fi prezentate pe larg în capitolele următoare.

78

3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI:

Dezvoltarea comunei Bărăganul va respecta în general statutul actual de localitate rurală

cu grad de influenţă intercomunală aflată în zona de influenţă a oraşului Însurăţei. Astfel se

preconizează a respecta în general coordonatele actuale şi anume:

Centru cu capacităţi de producţie agricole importante care necesită sprijin pentru

dezvoltare

Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea activităţilor de servicii şi construcţii,

servicii pentru agricultură

Valorificarea în condiţii de protejare a mediului a resurselor petroliere ca alternativă la

activităţile agricole, precum şi a surselor de energie regenerabile (solară, eoliană)

3.2.1. Elemente din planurile de amenajare a teritoriului naţional

Din secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate prin lege, rezultă

pentru zona în care este situat teritoriul administrativ al comunei Bărăganul, următoarele aspecte

caracteristice:

Dezvoltarea reţelei de căi rutiere şi feroviare conf. Secţiunii I Reţele de Transport:

axă de dezvoltare de importanţă naţională/regională şi internaţională: DN 21(E58 4) drum

expres propus - Brăila - Slobozia- Călăraşi.

Zone de risc natural:

Conform anexelor 4 şi 4a din legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – zone de risc natural, coumna Bărăganul nu este încadrată

în zone afectate de riscuri naturale (inundaţii sau alunecări de teren), exceptând cutremurele de

pământ.

Legea nr. 171 din 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a II-a – Apa – Apă pentru irigatii:

Suprafeţe existente amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări, în sisteme peste 1000ha.

79

Propuneri în plan spaţial ce decurg din documentaţiile de ordin superior:

Domeniul Propuneri spaţiale Doc. de ordin

superior

Căi de comunicaţii axă de dezvoltare de importanţă naţională/

regională şi internaţională : DN 21(E58 4) drum expres

propus – Brăila - Slobozia - Călăraşi

axe de importanţă judeţeană Jirlău - Ulmu - Dudeşti –

Bărăganu - Victoria - Berteştii de Jos - DJ 211B

PATN Sec I

PATJ Brăila

Dezvoltarea

funcţiunilor

economice

zone propuse pentru diversificarea economiei rurale

prin dezvoltarea activităţilor de servicii şi construcţii,

servicii pentru agricultură

localităţi în care activitatea industrială nu este viabilă

şi necesită măsuri de reconversie

valorificarea în condiţii de protejare a mediului a

resurselor petroliere ca alternativă la activităţile

agricole, precum şi a surselor de energie regenerabile

(solară, eoliană)

localităţi rurale în care este necesară susţinerea

dezvoltării în vederea sporirii rolului de servire

teritorială

PATJ Brăila

Dezvoltarea

agriculturii

centre cu capacităţi de producţie agricole importante

care necesită sprijin pentru dezvoltare

protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar

modernizarea fermelor agricole şi sprijinirea

diversificării activităţilor agricole

suprafeţe existente amenajate cu lucrări de irigaţii şi

desecări, în sisteme peste 1000ha

PATJ Brăila

PATN Sec II

80

Domeniul Propuneri spaţiale Doc. de ordin

superior

Dotări publice îmbunătăţirea dotărilor de cultură - Crearea de noi

dotări de tip club/casă de cultură cu funcţiuni

polivalente destinate tinerilor/vârstnicilor în localităţile

rurale

asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi

agrement prin crearea bazelor sportive şi de agrement

în zonele cu potenţial turistic

îmbunătăţirea serviciilor de sănătate – reabilitare şi

modernizare dispensar medical

PATJ Brăila

Echipare tehnico-

edilitară

îmbunătăţirea calităţii apei – et II - realizarea unor

staţii de epurare

îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi

canalizare a apelor uzate în localităţi - Realizarea

sistemului de canalizare

PATJ Brăila

Protecţia şi

conservarea mediului

îmbunătăţirea condiţiilor de locuit prin creşterea

suprafeţelor împădurite, a perdelelor de protecţie şi prin

amenajări peisagistice în zonele de agrement

PATJ Brăila

Măsuri destinate

ameliorării/ eliminării

riscurilor naturale

UAT amplasate în zone pentru care intensitatea

seismică este minimum VII (exprimată in grade MSK)

PATN Sec V

Potenţial de dezvoltare:

Accesibilitate sporită datorită amplasării localităţii la intersecţia a două drumuri naţionale

DN21 (E584) cu DN21A, precum şi intersecţia cu DJ211B, de asemenea, comuna este străbătută şi

de calea ferată Ţăndărei-Făurei ce asigură legături între Brăila-Constanţa, respectiv, Buzău-

Constanţa;

Poziţionarea localităţii pe o axă de importanţă naţională - drumul european E584, fiind

principalul şi cel mai scurt drum dinspre Moldova către A2 (Bucureşti - Constanţa); de asemenea,

localitatea este poziţionată şi pe o axă de importanţă judeţeană – Jirlău – Ulmu – Dudeşti –

Bărăganul – Victoria – Berteştii de Jos; pe traseul DJ 203, DJ 211, DJ 211B ce asigură legătura între

comunele periferice din vestul şi sudul judeţului;

81

Conform PATJ Brăila drumul european E584 este propus spre modernizare, iar traseul

autostrăzii Galaţi - Călăraşi este propus a traversa teritoriul administrativ al comunei pe la vest de

actualul intravilan – sporind astfel accesibilitatea comunei şi ducând astfel la impulsionarea

dezvoltării activităţilor de depozitare şi a serviciilor;

Procent important de terenuri agricole (peste 90%), relief şi condiţii pedologice favoriabile

practicării unei agriculturii mecanizate;

Suprafeţe agricole amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări însumând suprafeţe de peste

1000ha;

Existenţa unui număr mic de investitori privaţi care exploateză cca. 43% din suprafaţa

agricolă a comunei;

Vecinătatea cu localităţi ce relizează producţii agricole superioare faţă de comuna

Bărăganul însă având o accesibilitate dificilă şi de regulă tranzitând localitatea analizată;

Existenţa unor spaţii de depozitare a producţiei agricole realizate în perioada comunistă

care ar putea fi utilizate la întreaga lor capacitate, situate în apropierea căii ferate şi a DN21;

Condiţii climatice favorabile producţiei de energie pe baza surselor regenerabile (solară,

eoliană)

Existenţa unor investitori privaţi interesaţi de aceast tip de dezvoltare, precum şi sprijinirea

dezvoltării unor asemenea proiecte prin concesionarea unor terenuri de peste 20ha de către

autorităţile locale;

Amplasamentul staţiei electrice în apropierea unor mari suprafeţe de terenuri libere

nefavorabile agriculturii (zone de băltire);

Populaţia activă a comunei ar putea fi un atuu în dezvoltarea activităţilor economice, prin

proporţia mare a populaţiei în vârstă de muncă;

Priorităţile de intervenţie vizează o perioada de timp de 5-10 ani şi propun proiecte

realizabile din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat, fonduri din parteneriate public – privat

sau fonduri europene. Dezvoltarea durabilă, echilibrată a localităţii în contextul acutual presupune

realizarea unor parteneriate în vederea identificării unor resurse financiare care să rezolve cele mai

stringente probleme legate de:

asigurarea echipării edilitare şi modernizarea infrastructurii rutiere pentru atragerea de noi

investitori prin - extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, precolectarea deşeurilor

menajere, modernizarea alimentării cu energie electrică modernizarea drumurilor şi asigurarea

acceselor în noile zone dezvoltate;

82

diversificarea dotărilor prin aducerea acestora la standarde europene: noi spaţii comerciale,

dezvoltarea serviciilor; precum şi extinderea acestora;

accesarea fondurilor europene atât de către consiliul local cât şi de către investitorii privaţi

ce doresc a realiza invstiţii în localitate.

Tabelul următor prezintă principalele măsuri şi intervenţii corelate cu obiectivele de

dezvoltare a Consiliului Local al comunei Bărăganul şi cu principalele propuneri ce decurg din

documentaţiile de ordin superior:

DOMENII MASURI / INTERVENTII

Fondul construit

şi utilizarea

terenurilor.

Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan

(inclusiv echiparea edilitară a acestora) precum şi a enclavelor de

extravilan aflate în zonele echipate tehnico-edilitar

Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea economică a localităţii

(realizarea de noi zone de activităţi productive nepoluante, zone de

servicii pentru transportatori, etc)

Asigurarea resurselor necesare de teren pentru dezvoltarea de

locuinţe pentru tineri (zona noului centru civic)

Modernizarea şi diversificarea serviciilor şi dotărilor publice existente

Renovarea locuinţelor şi a elementelor construite, cu valoare

ambientală/arhitecturală/tradiţonală precum şi protejarea acestora

Realizarea unei zone de servicii pentru transportatori adiacent DN21

Realizarea unor zone de activităţi productive nepoluante respectiv a

unor zone de servicii pentru agricultură în enclavele de extravilan

existente între sate

Eliminarea/reducerea incompatibilităţilor funcţionale din nordul

satului prin relocalizarea centrului civic şi creearea unor perdele vegetale

de protecţie

Modernizarea pasajului rutier existent peste calea ferată precum şi

realizarea a încă unui pasaj pietonal în zona str. Mesteacănului

Spaţii plantate,

agrement şi

sport

Realizarea unor spaţii verzi şi de agrement în noul centru civic propus

(cca.30%)

Realizare perdelelor verzi de protecţie faţă de zonele de activităţi

productive şi faţă de drumurile naţionale şi calea ferată

Organizarea de spaţii de joacă pentru copii

83


Extinderea zonelor împădurite pe terenurile agricole degradate şi de-a

lungul canalelor de irigaţie/desecări (extravilan)

Căi de

comunicaţie şi

transport

Modernizarea prioritară a străzii Dudeşti (tronson între str. Doiceşti şi

str. Ţăndărei), şi a pasajului denivelat peste calea ferată existent în

vederea dirijării traficului rutier în afara zonelor aglomerate;

Studierea posibilităţii realizării unei variante de ocolire a localității

utilizând pasajului existent peste calea ferată (etapă îndepărtată)

Realizarea de reparaţii, consolidarea pasajului denivelat peste calea

ferată (în urma unor expertize de specialitate);

Realizarea de străzi colectoare pentru evitarea intersecţiilor foarte

dese cu drumurile naţioanale (în special în zonele neconstruite din estul

localităţii);

Modernizarea arterelor componente din trama majoră;

Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor :

o DN21 cu DN21A

o Str.Doiceşti cu Str. Victoriei

o Str.Doiceşti cu Str. Spicului

o Str.Doiceşti cu Str. Dudeşti

o Str.Doiceşti cu Str. Farmaciei

o Str.Dudeşti cu Str. Colibri

o Str.Colibri cu Str. Bradului şi Str.Frasinului

o Str. Mesteacănului cu Str. Prunului şi Str. Frasinului

o Str. Victoriei cu Str. Ţăndărei

Echipare edilitară Înfiinţare reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate

Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii şi de desecări

existente

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie de medie şi joasă

tensiune

În zona centrală a localităţii se propune realizarea reţelelor electrice

subterane

Înlocuirea branşamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR

84


Înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton

Extinderea reţelei de telefonie

Extinderea reţelelor de distribuţie în zonele propuse a avea o

dezvoltare urbanistică în urmatorii ani

Rezervarea de terenuri pentru posturile de transformare, staţii de

pompare precum şi a zonelor de securitate aferente acestora, terenuri

care să facă parte din domeniul public

Probleme de

mediu

Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de

protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de

infrastructura edilitară, fară asigurarea echipării corespunzătoare

conform legiilor şi normelor în vigoare

Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de

poluare, care să respecte distanţele normate de protecţie şi evitarea

amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi generatoare de

poluare (în apropierea zonelor de locuinţe)

Colectarea separată a deşeurilor

Reducerea poluării atmosferice şi fonice prin devierea traficului greu şi

de tranzit ce traversează intravilanul comunei

Mărirea suprafeţelor zonelor verzi/împădurite prin împădurirea

terenurile agricole degradate, ce pot avea pe lângă funcţia de protecţie a

localităţii şi funcţiuni de agrement şi recreere

Reabilitarea spaţiilor verzi existente precum şi realizarea unor perdele

verzi de protecţie în jurul incintelor agro-industriale şi de-a lungul

drumurilor DN 21, DN21A, calea ferată

Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii

emisiilor de noxe în atmosferă

Dezvoltare

economică

Realizarea unor asociatii ale deţinătorilor de terenuri agricole în

vederea realizării unei agriculturi moderne

Utilizarea sistemelor de irigaţie şi desecări existente

Înfiinţării de mici unităţi economice cu profil industrial şi de prelucrare

a produselor agricole

85


Dezvoltarea unor sere moderne pentru producţia de

legume

Dezvoltarea unor ferme cu caracter ecologic

Dezvoltarea unor ferme care să valorifice plantele

aromatice

Construirea unor spaţii de depozitare multi-

funcţionale

Dezvoltarea industriei energetice axate pe obţinerea

energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, biomasă)

Dezvoltarea comunei axată pe obţinerea unor

finanţări din fondurile nerambursabile

Promovarea antreprenoriatului, ca forţă motrice a

economiei locale, prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care

încep să administreze o afacere

Evoluţie

demografică

Creşterea şi dezvoltarea pieţei muncii, asigurarea formării şi pregătirii

forţei de muncă (inclusiv conversie profesională)

Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor

programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor

Îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi

tehnice în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele

pieţei

Asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate dedicate

familiilor tinere cu copii şi persoanelor vârstnice şi dezvoltarea serviciilor

de asistenţă socială

Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi

instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională

Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor

familii

86

3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Comuna Bărăganul se află poziţionată la limita sudică a judeţului în zona de influenţă a

oraşului Însurăţei precum şi a municipiului Slobozia din judeţul Ialomiţa. Localitatea beneficiază de

o accesibilitate sporită dată de poziţionarea la intersecţia a două axe de dezvoltare, şi anume o axă

de dezvoltare interjudeţeană Brăila – Slobozia (traseul DN21), precum şi o axă de dezvoltare

judeţeană propusă prin PATJ-ul în vigoare, Jirlău-Ulmu-Dudeşti-Bărăganul-Victoria-Berteştii de Jos

(traseul DJ211B), fiind astfel un important nod de transporturi al judeţului. Totodată, această

carcateristică va fi amplificată prin transformarea DN21 în drum express ce va asigura legătura

între Brăila şi Călăraşi.

În ccea ce priveşte poziţia localităţii în cadrul reţelei de localităţi a judeţului Brăila se poate

afirma că această comună se află localizată în zona sud-estică, având ca puncte de dinamism

economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei, Ciocile, Roşiori, Ulmu,

Zăvoaia, Dudeşti, Victoria, Berteştii de Jos, Tufeşti, Viziru – zonă axată pe dezvoltarea activităţilor

agricole în special şi a servicilor.

87

Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu şi pentru asigurearea unei dezvoltări echilibrate şi

durabile, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ şi a relaţiilor de

interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun:

realizarea unor parteneriate (forme de asociere intercomunale) pentru realizarea unor

strategii comune de dezvoltare şi accesare a fondurilor europene, în acest sens Baraganul împrună

cu 14 localităţii pornind de la Chişcani, până la Stăncuţa şi în continuare Bărăganul şi Însurăţei, au

format Grupul de acţiune locală Muşeţeanca pentru întocmirea strategiei de dezvoltare locală;

cooperarea intercomunală pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea

resurselor naturale şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea

deşeurilor. Astfel datorită calităţii slabe a sursei de apă, comuna Bărăganul şi-a asigurat

alimentarea sistemul de apă prin branşarea la reţeaua de apă potabilă a comunei Victoria. Alte

acţiuni vizând îmbunătăţirea condiţiilor de mediu vizează şi realizarea unor perdele vegetale de

protecţie (conf. Studiului de fundamentare de peisaj privind amenajarea peisagistică a judeţului

Brăila) dezvoltate de-a lungul drumurilor naţionale şi a căii ferate. Totodată se propune

continuarea împăduririi terenurilor agricole degradate şi posibilitatea dezvoltării agrementului în

aceste zone precum şi conectarea acestora la traseele turistice propuse prin PATJ Brăila (zona

agorturistică din sudul judeţului, respectiv zona balneară). Astfel datorită locaţiei sale comuna

Bărăganul poate fi un centru de distribuţie turistică pentru zonele Roşiori Dudeşti respectiv

Victoria, Berţeşti de Jos.

colaborarea cu localităţile învecinate cu potenţial ridicat în vederea dezvoltării unei

agriculturi moderne. Această agricultură modernă ar presupune realizarea unor asociaţii ale

producătorilor, utilizarea sistemelor de irigaţii, mecanizarea, şi realizarea unor reţele de distribuţie,

prelucrare şi comercializare. Astfel localitatea Bărăganul beneficiind de o accesibilitate sporită

poate deveni unul dintre principalele centre de colectare şi prelucrare a produselor agricole din

sudul judeţului. Totodată localitatea îşi poate valorifica şi potenţialul agricol existent axat pe

producţia legumelor şi a cerealelor.

88

Alte acţiuni ce necesită colaborarea intercomunală se referă la:

realizarea unor zone de activităţi comune sau în parteneriat, încurajarea dezvoltării unor

activităţi/funcţiuni complementare, (industrie nepoluantă, spaţii de depozitare şi servicii pentru

transportatori, agroturism, activităţi meşteşugăreşti şi manufacturiere, protejarea patrimoniului

ţărănesc şi a cadrului natural)

extinderea localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor privind infrastructura şi

utilităţile necesare noilor zone de dezvoltare;

respectarea zonificării intravilanului localităţilor învecinate şi evitarea realizării unor

incompatibilităţi funcţionale.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

Dezvoltarea economică durabilă, în armonie cu mediul înconjurător, este o cerinţă

obligatorie a societăţii contemporane. Autorităţile locale din Bărăganul au înţeles prioritatea

dezvoltării unor proiecte de mediu, cu efecte pozitive, pe termen mediu şi lung, asupra întregii

89

comunităţi. Nevoia de a avea un spaţiu de agreement, nevoia de aer curat, dar şi de precipitaţii, au

determinat demararea unui program de reconstrucţie ecologică, prin împădurirea unei suprafeţe

de 19,5 hectare. După cum se ştie, pădurea are multiple funcţii: de protecţie a mediului (protecţie

hidrografică, protecţie anticorozivă, protecţie climatică), funcţie socială (protecţie igenico-sanitară,

funcţie recreativă, funcţie estetico-peisagistică, ştiinţifică), funcţie de producţie (producţie de

biomasă vegetală, producţie de biomasă animală).

Prin accesarea de fonduri europene, se pot înfinţa diverse plantaţii, de nuc, alun, precum şi

alţi arbori şi arbuşti pentru fructe, autohtoni sau adaptaţi la condiţiile pedoclimatice ale zonei.

Comuna Bărăganul trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare rurală, în care se poate

urmări drept obiectiv trecerea de la ruralul tradiţional la ruralul modern.

În cadrul economiei locale trebuie diminuată dependenţa de sectorul primar, prin

dezvoltarea până în prezent cu precădere a activităţilor de tip agricol şi conexe acestora. În viitor,

trebuie echilibrată ponderea sectoarelor în economia localităţii, prin dezvoltarea serviciilor şi prin

încurajarea înfiinţării de mici unităţi economice cu profil industrial şi de prelucrare (un prim pas ar

fi prelucrarea materiilor prime provenind din sectorul agricol).

Atragerea de investitori puternici va conduce la venituri mai mari la bugetul local, ceea ce

va permite efectuarea de cheltuieli mai mari, în favoarea comunităţii locale. O asemenea investiţie

ce s-ar putea concretiza în viitor este legată de punerea în funcţiune a unor baterii solare.

În domeniul agricol pot fi dezvoltate unele proiecte cu finanţare europeană, care să

acopere diverse zone, şi anume:

- sisteme de irigaţii moderne, care să evite compromiterea culturilor în perioadele cu secetă;

- dezvoltarea de sere moderne pentru producţia de legume şi în afara sezonului cald;

- sprijin pentru dezvoltare constând în construcţii, utilaje şi tehnologii moderne, foarte utile

pentru creşterea productivităţii în fermele agricole deja existente sau înfiinţarea altora noi;

- posesorii de terenuri neasociaţi se pot asocia şi înscrie în registrul agricol pentru a putea

beneficia de subvenţii;

- se pot dezvolta ferme cu caracter ecologic, care să prelucreze produsele de origine animală

şi/sau vegetală, pe plan local. Aceşti producători se pot asocia ca să poată vinde astfel de

produse la preţuri bune şi mai ales, ca să poată pătrunde în marile magazine. Pentru o mai

bună promovare a acestor produse ecologice, pot fi utilizate mijloacele mass-media

moderne, inclusiv internetul;

90

- se pot dezvolta astfel de proiecte în domeniul apicol, prin comercializare de miere

ecologică; în apropiera culturilor de rapiţă şi de floarea soarelui pot fi amplasate mai multe

familii de albine, astfel beneficiile pot fi multiple;

- se pot dezvolta ferme care să valorifice plante aromatice, foarte apreciate în gastronomie;

- deoarece în ultimul timp există o cerere mare de biocombustibili pe piaţă, apreciem că nu

trebuie ratată o astfel de oportunitate;

- suprafeţele destinate culturii de viţă de vie pentru struguri de masă şi pentru vin pot creşte;

- se pot înfiinţa plantaţii pomicole, cu specii valoroase ce au dat rezultate şi în alte zone;

- îmbunătăţirea raselor de bovine, porcine şi ovine, ca principală cale de creştere a

productivităţii; prin acccesarea fondurilor europene, fermele se pot moderniza (săli de muls

moderne, utilaje moderne, spaţii de depozitare, utilaje pentru depozitarea şi păstrarea

laptelui);

- în funcţie de cererea venită din piaţă, se pot creşte bovine pentru carne sau lapte;

- construirea unui spaţiu de depozitare multi-funcţional;

- lucrări de protecţie contra eroziunii solului şi a inundaţiilor.

Dezvoltarea industriei în comună se poate face, într-o primă etapă, prin procesarea

materiilor prime de origine vegetală sau animală, după care activităţile de prelucrare pot viza şi

alte domenii.

Activităţile de recreere şi petrecere a timpului liber pot avea o nouă dimensiune, în urma

implementării unui proiect al autorităţilor locale, constând în amenajarea a şase parcuri şi a unui

loc de joacă pentru copii.

3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat, nevoia

prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor evoluţiei populaţiei şi implicit ale

fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. Prognoza demografică

este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza,

prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populaţii plecând de la structura pe

vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei

componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi

migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

91

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile trecute

şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţări mai puţin

dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu

unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din

ţările avansate.

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii

principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei funcţie de

evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul

populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor

faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de

muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care

le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al comunei ca o consecinţă directă a numărului şi

calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.

Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru comuna Bărăganul a fost

realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi

migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 2002 – 2008. Prognoza

demografică realizată în această variantă, pentru comuna studiată este redată în tabelul de mai

jos:

Prognoza populaţiei comuna Bărăganul 2010 - 2025:

An 2010 2015 2020 2025

Populaţie 3316 3170 3030 2897

După cum se observă populaţia totală a zonei va scădea constant până în 2025, cu

aproximativ 476 persoane faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 14%,

scădere datorată unui spor natural şi migratoriu cu valori negative.

Fenomenele demografice negative care vor afecta evoluţia populaţiei comunei Bărăganul în

perioada prognozată sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de

îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie

să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea ponderii populaţiei vârstnice conduce la nevoi

ridicate în ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor

sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea

92

potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de

muncă:

asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate dedicate familiilor tinere cu copii şi

persoanelor vârstnice şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială,

stimularea încadrării în muncă a tinerilor,

diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor

programe de formare şi reconversie profesională,

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate

tinerilor, femeilor şi şomerilor,

îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea

asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

În vederea stabilirii şi realizării strategiei de dezvoltare locală şi regională, pentru

valorificarea la maximum a reţelei existente, cât şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie

imediată, s-a urmărit modul în care sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de

artere, organizarea circulaţiei etc., analizându-se, totodată, în ce măsură căile de comunicaţie

aferente localităţii corespund condiţiei majore de funcţionalitate individuală, având în vedere

necesitatea integrării în sistemul regional şi naţional şi în normele europene.

Având în vedere faptul că PUG-ul propune o strategie de dezvoltare atât pe teremen scurt

cât și pe termen lung s-a considerat oportună marcarea pe planurile aferente prezentei

documentației a traseelor orientative ale drumului expres Râmnicul Sărat – Giurgeni – Hârșova și a

Autostrăzii Galați – Brăila – Călărași (în conformitate cu prevederile Legii nr. 363/2006). Pentru

materializarea acestor proiecte de perspectivă este necesar ca autoritățile locale să identifice

culoarele care să permită realizarea acestor proiecte.

Circulaţia majoră, constituită în principal de cea de tranzit pe traseele DN21 (E584), DN21A

respectiv DJ211, precum şi cea locală, în vatra satului, se realizează pe direcţia nord – sud, respectiv

est-vest, situaţie care se va păstra şi în viitor, de aceea principala cerinţă care va trebui îndeplinită

este ca autorităţile locale să urmărească respectarea zonelor de siguranţă şi de protecţie (22,0 m

din axul drumului, de o parte şi alta pentru drumul naţional şi 20,0 m pentru drumul judeţean,

respectiv 10,0 m de la limita exterioară a racordării podului cu terasamentul), neaprobând

amplasarea de noi construcţii, panouri, vegetaţie înaltă etc., pentru asigurarea vizibilităţii în

93

intersecţiile cu străzile din localitate.

De asemenea, traseele deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe

necorespunzătoare etc., împreună cu zonele adiacente, care se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite

etape, trebuie să apară în măsurile restrictive pentru a se evita apariţia de construcţii noi prost

amplasate, care să împiedice optimizarea situaţiei.

Din discuţiile cu factorii locali de specialitate, din analiza datelor existente, a posibilităţilor

de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, din corelarea cu prevederile Planului

de amenajarea teritoriului judeţean - PATJ Brăila, şi cu normele tehnice în vigoare pentru

proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc. Pentru satisfacerea

condiţiilor de trafic şi de încadrare urbanistică, reglementările prezentei documentaţii păstrează în

mare organizarea existentă a circulaţiei prin cele două drumuri naţionale care tranzitează

localitatea nord-sud (DN21), respectiv nord-sud-est (DN21A), precum şi prin drumul judeţean

DJ211B ce tranzitează localitatea pe direcţia vest-est. Totodată se propune studirea posibilităţii

deverii traficului greu şi a celui de tranzit pe o arteră ocolitoare în afara intravilanului (etapa de

perspectivă îndepărtată). De asemenea, se propune utilizarea pasajului denivelat existent peste

calea ferată şi amenajarea stărzii Dudeşti în vederea preluării unei părţi însemnate din traficul de

tranzit ce trece prin centrul localităţii, modernizarea străzilor existente, a traversărilor peste calea

ferată şi amenajarea intersecţiilor, totodată se propune și realizarea unor noi străzi de legătură

între zonele nou propuse spre ocupare cu construcţii şi vatra satului.

Principalele măsuri şi priorităţi care vizează organizarea şi desfăşurarea circulaţiei în

localitatea Bărăganul propuse prin PUG sunt următoarele:

Realizarea de străzi colectoare pentru evitarea intersecţiilor foarte dese cu drumurile

naţioanale;

Modernizarea străzii Dudeşti (tronson între strada Doiceşti şi strada Ţăndărei) şi a pasajul

denivelat peste calea ferată existent, în vederea preluării unei părţi însemnate a traficului ce

tranzitează localitatea;

Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere (asfaltarea sau cel

puţin împietruirea celor de pământ); se vor amenaja trotuare de-a lungul tuturor străzilor (inclusiv

pe cele secundare, cel puţin pe o parte a străzi), conform STAS 10144/90. În prima etapă se va

urmări amenajarea de trotuare în zonele cu peste 200cal/h, în special în central localităţii, în

vecinătatea instiţutilor publice. De asemenea, se va ranforsa sistemul rutier pe DJ211B.

Modernizarea intersecţiilor, prioritare fiind cele dintre drumurile naţionale DN21 (E584),

94

DN21A respectiv drumul judeţean DJ211B şi străzile localităţii, urmărindu-se asigurarea vizibilităţii

şi creşterea siguranţei circulaţiei. Semnalizarea adecvată a intersecţiilor şi a trecerilor de pietoni:

iluminat corespunzator în zona trecerilor de pietoni (lămpi cu lumina intermitentă, semnalizarea

luminoasă de atenţionare cu flash). Semaforizarea trecerilor de pietoni dacă traficul pietonal

depăşeşte 200 pietoni/h.

Se propune ca îmbrăcămintea străzilor în zonele de intersecţie să se realizeze cu denivelări

mici în suprafaţa premergătoare intersecţiei, astfel încât viteza autovehiculelor să se reducă la

intrarea în traficul de pe drumurile principale.

Realizarea de garduri, glisiere, bariere, stâlpişori pentru canalizarea traficului de vehicule şi

pietoni în zona punctelor periculoase identificate (intersecţii, treceri de pietoni), în zona instituţiilor

de învăţământ şi lăcaşelor de cult.

Marcaje axiale cu linie continuă de interdicţie de depăşire pe sectoare semnificative, la

intrare/ieşire din localitate, asociate cu separatori (refugii în ax) în zona trecerilor de pietoni.

Asigurarea spaţiilor de parcare în concordanţă cu prevederile regulamentului general de

urbanism, pentru unităţile de utilitate publică în terenurile proprii, în afara domeniului public, iar

pentru locuinţe în cadrul loturilor personale, constituind o prioritate cele din cadrul zonei centrale.

Asigurarea accesului la fiecare funcţiune urbană prin intermediul străzilor.

Modernizarea pasajelor la nivel cu calea ferată într-un viitor cât mai apropiat, în funcţie

de posibilităţile financiare ale comunei.

Se vor amenaja refugii în staţiile de transport în comun.

Amenajarea de trotuare, piste pentru biciclete și drumuri pentru atelajele hipo de-a

lungul principalelor artere rutiere în funcție de posibilitățile de lărgire a străzilor.

Se va avea în vedere îmbunătăţirea iluminatului stradal, pentru desfăşurarea traficului în

condiţii de siguranţă.

Anticipând dezvoltarea localităţii şi a fondului construit, au fost propuse trasee stradale

orientative atât pentru asigurarea unei circulaţii fluide cât şi pentru asigurarea unei echipări

edilitare corespunzătoare. Traseele propuse prin PUG au un caracter orientativ, ele făcând obiectul

unor proiecte ulterioare, precum şi a celor de specialitate. Noile străzi vor avea două benzi de

circulaţie şi vor asigura accesele la toate loturile propuse, formând cvartale destinate locuinţelor şi

altor funcţiuni, dimensionate în conformitate cu Regulamentul General de Urbanism. Traseele

străzilor propuse se continuă pe traseele existente, păstrându-se trama stradală specifică localităţii.

Profile stradale caracteristice

Profilurile caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele tehnice

95

privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, sunt reprezentate în planşa de

circulaţii aferenta PUG:

- profil transversal DN 21: parte carosabilă de 7,00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente

de 2,00 m (1,00 m stg./dr.), şanţuri de 3,00 m, (1,50 m stg./dr.) pentru scurgerea apelor

pluviale, şi trotuare de minim 1,50 m pe ambele părţi;

- profil transversal DN 21A: parte carosabilă de 7,00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente

de 2,00 m (1,00 m stg./dr.), şanţuri de 3,00 m, (1,50 m stg./dr.) pentru scurgerea apelor

pluviale, arteră colectoare unidrecțională de 4,00 m (stg./dr. după caz) şi trotuare de

minim 1,50 m pe ambele părţi;

- pentru străzile principale: parte carosabilă de 5,50 m (2 benzi de circulaţie), acostamente

de 0,75 m, şanţuri de 2,00 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1,50

m pe ambele părţi;

- pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 5,50 m parte carosabilă, acostament

de 0,75 m, şanţ de 1,00 m şi trotuar de minim 1,50 m, cel puţin pe o parte a străzii.

Şanţurile se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelor meteorice.

Odată cu realizarea noilor legături rutiere - în baza proiectelor tehnice de specialitate - se

vor asigura prospectele străzilor la cca. 13.00 – 14.00 m, cu zone de acostament, spaţiu verde de

aliniament, cât şi gabaritele necesare şanţurilor pentru preluarea apelor meteorice, precum şi

razele de curbură la intersecţii pentru toate categoriile de vehicule, inclusiv transport de tonaj

mare, şi se va stabili calitatea suprastructurii pentru traficul din zonă în concordanţă cu normativul

pentru localităţi rurale.

Poziții kilometrice față de intravilan

DN21 (E584) şi DN21A traversează de la nord la sud comuna, având următoarele poziţii

kilometrice la limita intravilanului:

DN21 (E584) – cu poziţie de intrare km58+010 (poziţie neschimbată) şi ca ieşire km 61+150

(stg./dr.), extindere cu 180,00 ml. în lungul drumului naţional de la km 60+970 până la km 61+150,

pentru această extindere parcelele vor avea asigurat accesele din drumul naţional prin

prelungierea străzii Farmacei.

DN21A – cu poziţie de intrare km 0+204 (poziţie neschimbată) şi ca ieşire km 01+550,

reducere cu 60,00 ml.,

DJ211B – intrare în intravilanul localităţii Bărăganul km 07+852 extindere cu 48,0 m şi ca

ieşire km10+030 (poziţie neschimbată)

96

Zone de protecţie şi siguranţă

Limita zonei de protecţie este de 22 m din axul drumului pentru drumurile naţionale (DN21

(E584), DN21A), 20 m pentru drumurile judeţene (DJ211B) iar zona de siguranţă pentru drumurile

naţionale este de 1,50 m de la ultimul element constructiv al drumului (marginea exterioară a

șanțurilor, dacă există) respectiv de 2,00 m de la piciorul taluzului în zonele unde există acesta.

De asemenea, „în vederea fluidizării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea

oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar, la o distanţă mai mică de 50,00 m de

marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor

naţionale europene (DN21 (E584)), respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional

şi judeţean” (DN21A, DJ211B). în conformitate cu art. 47, alineatul 2 din Ordonanţa 79/2001.

Intersecţiile între cele două drumuri naţionale (DN21 (E584), DN21A) şi drumul judeţean

DJ211B respectiv străzile din intravilanul localităţii vor fi amenajate conform Normativului pentru

amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice.

Conform Ordonanţei 7/2010 privind modificarea Ordonanţei Guvernului 43/1997 privind

regimul juridic al drumurilor – Art. 19 (4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor

publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile

situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de

minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale.

(5) Asigurarea disţantelor minime, stabilite conform prevederilor alin. (4), constituie

prescripţie tehnică imperativă pentru organele administraţiei publice locale cu competenţe în

activitatea de urbanism, amenajarea teritoriului şi autorizarea lucrărilor de construcţii, cu

consultarea administratorului drumului.

(6) Extinderea intravilanului localităţii în lungul drumului naţional, respectiv pe sectorul de

drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate, se poate face numai cu

condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul naţional, care să preia traficul generat

de obiectivele locale şi care să debuşeze în drumul naţional numai în două-trei intersecţii

amenajate conform normativelor tehnice în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu

facilităţi şi pentru traficul pietonal, biciclişti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor."

Pâna la realizarea acestora, accesele se vor realiza conform avizelor şi aprobărilor autorităţilor ce

adminstrează şi regelmenetază circulaţia pe drumurile naţionale.

Prin prezentul PUG au fost propuse drumuri colectoare în zona drumului DN21A, drum ce

permite cu usurinţă şi cu costuri reduse realizarea acestora. Totodată, propunerile privind sporirea

traficului pe acest drum vor duce şi la dezvoltarea zonei actualmente puţin construită. Lungimea

97

acestor drumuri este de cca. 2,00km şi vor porni din intersecţia cu DN21 (fost staţie Peco) mergând

până în zona pasajului peste calea ferată. Aceste drumuri se află poziţionate la cca. 7,50 m faţă de

axul DN21A, încadrându-se în zona de protecţie a drumului naţional. S-a optat pentru folosirea

unor drumuri cu sens unic, dispunând de trotuar de 1,50 m. pe partea dreaptă. Pentru realizarea

acestor drumuri vor fi necesare operaţiuni de expropriere la 19 parcele de pe partea dreaptă,

respectiv 13 parcele de pe partea stângă, nu va fi afectată nici o construcţie.

Descărcarea traficul de pe drumurile colectoare prevazute de-a lungul drumului national

DN21A se va realiza prin ronduri şi intersecţii giratorii în drumul naţional respectiv în drumurile

secundare (judeţene si locale) printr-o racordare alăturată rondului, evitând astfel cât mai mult

conflictele din rond, practic vehiculele care circulă în rond din colector având viteză mai mică vor

ceda trecerea circulaţiei din rond ceea ce intră în regula sensului giratoriu (de prioritate din rond).

S-a optate pentru propunerea de ronduri ce permit intersectarea drumului naţional cu drumurile

secundare (precizate anterior), degajând astfel circulaţia pe zonele comunale care ar putea deveni

deranjante pentru fluenţa circulaţiei. Pe planşa 5c Reglementări urbanistice – Organizarea

circulaţiei, detaliu DN21, DN21A au fost figurate rezervele de terenuri necesare amenajării

intersecţiilor propuse prin PUG. Acestea au fost elaborate orientativ, pentru determinarea

necesarului de teren liber. Pentru realizarea acestora sunt necesare studii de specialitate

(drumuri). Astfel accesele pe drumurile colectoare se vor realiza după cum urmeză:

Pentru drumurile coelctoare situate pe partea dreaptă a DN21A, primul acces se va realiza

la Km 00+210, prin amenajarea unui viraj la dreapta, al doilea acces se va face prin reorganizarea

intersectiei dintre DN21A si str. Trandafirului respectiv Fermei ca o intersectie giratorie (Km

00+660) şi intersecţia giratorie dintre DN 21A şi DJ112B (Km 01+059).

Pentru drumurile colectoare situate pe partea stângă a DN 21A, se propune ca primul acces

să se realizeze în intersecţia giratorie de la km 01+059, urmeză o intrare-ieşire la km 00+660,

respectiv ultima ieşiere la km 00+204.

Interesecţiile prioritare propuse de modernizat sau reamenajat pe traseul DN21A sunt

următoarele:

- intersecţia DN21 cu DN21A (km 58+010), propusă spre amenajarea unei intersecţii de

tipul turbogiraţiei. Amenajarea acestei intersecţii va afecta proprietatea situată pe strada

Doiceşti, nr. 5.

- intersecţia DN21A cu str. Trandafirului (km 00+660), propusa spre amenajare ca

intersecţie giratorie

- intersecţia cu DJ211B (km 01+059), propusă spre amenajarea ca intersecţie giratorie

98

- intersecţia dintre DN21A şi strada Dudeşti va fi amanejată ca o intersecţie giratorie (km

01+550)

De asemenea, s-a propus ca într-o etapă de perspectivă îndepărtată să fie amenajată o

variantă de ocolire a localității, pe traseu nou în afara teritoriului intravilan, care să elimie traficul

de tranzit în afara intravilanului. Astfel această arteră ar putea porni din intersecţia DN21A cu str.

Dudeşti până la ieşirea de pe pasajul denivelat, apoi ar putea urma un nou traseu care va scoate din

perimetrul construit circulaţia de tranzit.

Interesecţii prioritare propuse de modernizat sau reamenajat pe traseul DN21 sunt

următoarele:

- intersecţia cu DJ 211B (km 60+190), propusă spre amenajarea a 2 benzi de viraj la stânga

de pe drumul naţional pe DJ 211B, respectiv str. Dudeşti (spre pasajul denivelat şi spre

DN21A), amanejarea virajelor la dreapta de pe drumul judeţean pe drumul naţional,

respectiv de pe DN pe str. Dudeşti (spre pasajul denivelat)

- intersecţia cu DJ 211B (km 59+015), propusă spre amenajarea unei benzi de viraj la stânga

de pe drumul naţional pe DJ 211B, şi amenajarea virajelor la dreapta de pe drumul

judeţean pe drumul naţional, respectiv de pe str. Victoriei.

Alte intersecții prioritar de amenajat (care nu se intersecteaza cu traseele drumurilor

național): str.Dudeşti cu str. Colibri

- str.Colibri cu str. Bradului şi str.Frasinului

- str.Mesteacanului cu str. Prunului şi str.Frasinului

Intersecţii de străzi cu drumul naţional care se vor închide în urma realizării drumurilor

colectoare: intersecţia cu strada Stadionului şi Lăcrămioarei (km 00+853)

- intersecţia cu strada Gladiolei (km 01+060)

Datorită lungimii mici (cca. 180,00 m) a extinderilor de-a lungul drumului naţional DN21

precum şi a posibilităţilor asigurării unor accese de pe străzile laterale nu s-a considerat oportună

realizarea unor accese şi a unor drumuri colectoare de pe DN21.

Toate măsurătorile şi suprafeţele indicate în prezentul plan urbanistic general au fost

efectuate pe ridicarea topografică întocmită în anul 2010. Aceste date sunt orientative şi nu

constituie baza topografică/cadastrală pentru realizarea proiectelor indicate, sau a altor

operaţiuni şi proiecte ce necesită o mare precizie. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea

99

teritoriului şi a urbanismului PUG-ul constituie baza legală a întocmirii proiectelor de dezvoltare

a localităţii.

Conform Ordonanţei 7/2010 privind modificarea Ordonanţei Guvernului 43/1997 privind

regimul juridic al drumurilor – Art. 37. - (1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi,

protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri

naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe

baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se realizează numai prin intermediul

unor drumuri care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.

(2) Se interzice deschiderea de accesuri directe în variantele ocolitoare. Accesul la acestea

se va face prin drumuri colectoare racordate la reţeaua de drumuri publice prin intersecţii

amenajate corespunzător volumelor de trafic.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca în documentaţiile de urbanism

să prevadă, cu acordul administratorului drumului, intersecţiile pentru accesul la variantele

ocolitoare.

(4) Accesul la zonele funcţionale din afara localităţilor care sunt în vecinătatea drumurilor

de interes naţional se realizează numai prin drumuri colectoare, în condiţiile stabilite de

administratorul drumului."

"Art. 51. - (1) Traseele noi de drumuri se stabilesc pe baza documentaţiilor tehnico-

economice şi a celor de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului, aprobate în condiţiile legii.

(2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accesuri sau orice alte

intervenţii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului.

(3) Realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) nu trebuie să afecteze construcţiile şi instalaţiile

subterane şi/sau aeriene autorizate, aflate în zona drumului, până la expirarea termenului prevăzut

la art. 47 alin. (10).

(4) Organele administraţiei publice locale au obligaţia de a consemna şi menţine neocupate

şi neafectate în documentaţiile prevăzute la alin. (1) terenurile aferente traseelor noi de drumuri şi

autostrăzi."

Dispunerea construcţiilor faţă de alinaiment

Dispunerea gardului proprietăților situate în intravilanul propus va fi de minim 13,00 m. față

de axul drumurilor naționale. De asemenea, noile construcțiile situate în intravilanul propus se

vor amplasa la o distanță de 22,00 m. față de axul celor două drumuri naționale.

100

Zone de protecţie şi siguranţă față de calea ferată

În ceea ce priveşte poziţiile de intrare, ieşire în teritoriului intravilan calea ferată își va păstra

pozițiile actuale (descrise la capitolul 2.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI).

Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâşiile de teren, în limită de 20

m fiecare, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de

semnalizare şi de siguranţa circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei

trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. Zona de protecţie a

infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii

ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi

terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia.

Toate măsurătorile şi suprafeţele indicate în prezentul plan urbanistic general au fost

efectuate pe ridicarea topografică întocmită în anul 2010. Aceste date sunt orientative şi nu

constituie baza topografică/cadastrală pentru realizarea proiectelor indicate, sau a altor operaţiuni

şi proiecte ce necesită o mare precizie. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi a

urbanismului PUG-ul constituie baza legală a întocmirii proiectelor de dezvoltare a localităţii.

Prezenta documentaţie de specialitate a urmărit alcătuirea structurii reţelei majore de

circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii, organizarea desfăşurării traficului rutier pentru

diferitele categorii: tranzit greu, transport în comun, circulaţie generală (autoturisme şi trafic de

servicii şi intervenţii), dotările principale actuale de circulaţie, ţinând cont de noile STAS-uri şi

normative, precum şi de legislaţia în vigoare (Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul

drumurilor, aprobată prin Legea nr. 82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, respectiv

Ordonanţa 7/2010, Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protecţia

mediului înconjurător ca urmare a impactului drum - mediu înconjurător, Ordinul M.T. nr. 45/1998

pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor,

Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice, Ordinul M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, Ordinul MT nr. 946/2005 privind Politicile

sectoriale etc.).

101

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL

Teritoriul administrativ nu suferă modificări importante. Ca urmare a necesităţilor de

dezvoltare, creşterea intravilanului este de 70,85 ha repartizate în zona satului reşedinţă de

comună, suprafaţa celor cinci trpuri rămânând neschimbată. Creşterile s-au făcut pe seama unor

terenuri adiacente intravilanului existent. Nu au fost promovate dezvoltările izolate. Aceste

extinderi au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru

dezvoltarea activităţilor productive, serviciilor şi locuinţelor.

Intravilanul existent, prevăzut de Planul Urbanistic General al Comunei Bărăganul 2000, în

vigoare, elaborat de SC PRODOMUS SA Brăila, a fost corectat, pe limita cadastrală a parcelelor, în

conformitate cu suportul topografic elaborat de SC Agroimobiliara SRL în anul 2010.

Modul de folosinţă al teritoriului administrativ este reflectat în tabelul următor:

BILANȚUL TERITORIAL AL FOLOSINȚEI SUPRAFEȚELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV PROPUS

TERITORIU ADMINISTRATIV AL UNITĂŢII DE

BAZĂ

AGRICOL NEAGRICOL TOTAL

ARABIL PĂȘUNI VII PĂDURI CĂI DE

COMUNICAŢIE CURŢI-

CONSTRUCŢII

ÎMUBN. FUNCIARE

(canale)

EXTRAVILAN 5894,38 450,77 79,16 19,50 105,23 0,00 178,34 6727,38

INTRAVILAN 80,53 0,00 0,00 0,00 89,14 389,34 0,00 559,01

TOTAL 5974,91 450,77 79,16 19,50 194,37 389,34 178,34 7286,39

% din total 82,00 6,19 1,09 0,27 2,67 5,34 2,45 100,00

TOTAL 6504,84 781,55 7286,39

% din total 89,27 10,73 100,00

Sursa: măsurătoare pe suportul topografic

Suprafaţa trupurilor componente ale intravilanului propus:

CENTRALIZATOR SUPRAFETE TRUPURI PROPUS

TRUPURI COMPONENTE


TRUP 1 - BARAGANUL (sat resedinta comuna) 533,48 95,43

TRUP 2 - SC AGROSILVAL SRL 10,03 1,79

TRUP 3 - SC AGROPROVENS SA 4,75 0,85

TRUP 4 - Parc fotovoltaic Profimob Holding 4,00 0,72

TRUP 5 - Parc fotovoltaic Lovrin 2 6,75 1,21

TOTAL 559,01 100,00 Sursa: măsurătoare pe suportul topografic

Conturarea zonelor funcţionale propuse a pornit de la situaţia existentă căreia i-au fost

aplicate modificări în funcţie de tendinţele şi de necesităţile de dezvoltare viitoare.

102

BILANT TERITORIAL AL COMUNEI - BĂRĂGANUL

Zone functionale

PROPUS


Zona institutiilor publice si serviciilor 31,82 5,69

Zona de locuinte si functiuni complementare 242,93 43,46

Zona unitatilor industriale si agrozootehnice 182,34 32,62

Unitati industriale si de depozitare 68,29 12,22

Unitati agrozootehnice 114,05 20,40

Cai de comunicatie si transport 89,14 15,95

Spatii verzi, sport- agrement 9,15 1,64

Constructii tehnico- edilitare 0,69 0,12

Gospodarie comunala 2,94 0,53

TOTAL 559,01 100,00

Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare reprezintă 43,46% din teritoriul intravilan,

scazând cu 36,89ha., datorită măsurilor pentru sporirea calităţii locurii prin îmbunătăţirea

accesibilităţi (propuneri de noi drumuri) şi prin posibilitatea creeări mai facilă a unor servicii şi

dotări publice (includera zonelor cu accesibilitate sporită în zona mixtă). De asemenea, zona

locuinţelor şi funcţiunilor complementare este extinsă şi diversificată astfel:

- în zona dintre satele Spicul şi Doiceşti se propune o nouă zonă de locuinţe în vecinatatea

noului centru civic propus a se dezvolta în următorii 20-30 ani;

- între satul Radu Vodă şi Doicesti, la nord respectiv sud faţă de DJ211B se propun două zone

de locuinţe, beneficiind de o accesibilitate sporită şi de posibilitatea dezvoltării unor zone mixte în

vecinătate precum şi a unor zone de activităţi productive (industrie nepoluantă, sere şi servicii

pentru agricultură);

- în vestul satul Radu Voda pe o suprafaţă de 8,57ha se propune o nouă zonă de locuinţe;

Zona instituţiilor publice şi serviciilor, cuprinde atât instituţiile şi serviciile publice

existente, cât şi activităţi comerciale, locuire, mică producţie manufacturieră nepoluantă. Zona

reprezintă 5,69 % din teritoriul intravilan propus, şi reprezintă o creştere a suprafeţei cu 21,05ha, în

mare măsură datorată dezvoltării zonelor mixte şi a unui nou centru civic al localităţii.

Zonele mixte se desfăşoară linear de-a lungul străzilor principale, astfel sunt propuse a se

dezvolta ca zone polarizatoare pentru servicii, instituţii publice şi comerţ zonele adicente DN 21,

DN 21A, respectiv DJ 211B. Un nou nucelu polarizator care să reunească principalele funcţiuni

publice ale localităţii este prevăzut a se realiza în centrul de greutate al localităţii în zona liberă

dintre satele Spicul şi Doiceşti. Această dezvoltare este propusă a se realiza în mai multe etape fiind

o propunere pe termen lung (cca. 30 ani). În prima fază se propune atragearea tinerilor în zonă prin

realizarea în parteneriat cu aceştia, sau sprijinirea acestora pentru a-şi realiza locuinţe şi servicii

103

complementare (comerţ, grădiniţe, spaţii verzi, reţele tehnico-edilitare). Totodată această

dezvoltare va fi susţinută şi de posibila dezvoltare a unor noi zone de activităţi productive

nepoluante în zonă, putând astfel oferi şi locuri de muncă tinerilor din zonă. În timp şi în funcţie de

bugetul localităţii şi de noile cerinţe de dezvoltare pe acest teren se poate configura noul centru

civic al localităţii.

Zona unităţilor industriale şi agrozootehnice reprezintă 32,62% din totalul intravilanului,

crescând cu 58,44ha. În cadrul zonelor de activităţi al căror profil nu corespunde învecinării cu

zonele de locuinţe, se recomandă mărirea suprafeţelor spaţiilor verzi - îndesirea sau crearea

perdelelor verzi din jurul zonelor industriale. Dezvoltarea acestor activităţi şi în special a celor

nepoluante urmăreşte pe de-o parte dezvoltarea sectorului productiv şi îmbunătăţirea

performanţei agriculturii cât şi posibilitatea atragerii unor noi investitori în localitate şi creearea

unor noi locuri de muncă. Această diversificarea a activităţilor economice urmăreşte să valorifice

prinicpalele atuuri ale localităţii şi anume: o locaţie şi o accesibilitate foarte bună, fiind unul dintre

principalele noduri de circulaţie din sudul judeţului, precum şi potenţialul agricol oferit de

suprafaţa mare de terenuri arabile, de existenţa unei infrastructuri de irigaţii şi desecări. În

conformitate cu acestea localitatea ar putea să devină unul dintre principalele centre de colectare,

prelucrare, depozitare şi distribuţie a produselor agricole din sudul judeţului. Astfel în zona de nord

a localitaţii sunt propuse a se dezvolta serviciile pentru agricultură, depozitare, prelucrare şi

ambalare a produslor agricole. În zona DN 21A este propusă realizarea unei zone de servicii pentru

transportatori şi depozitare, această zonă putând fi concectată cu infrastructura feroviară existentă

în vecinătate. Enclavele de intravilan dintre localităţiile componente sunt propuse a deveni fie

parcuri fotovoltaice fie sere sau spaţii de producţie nepoluantă în special orientate spre procesarea

produselor agricole.

Zona spaţiilor verzi, de sport, agrement şi protecţie va fi îmbogăţită cu cca. 6,15 ha de

spaţii verzi rezultate în urma realizării de noi scuaruri/gradini şi fâşii plantate de protecţie.

Realizarea de noi spaţii verzi va urmări şi eliminarea poluării fonice datorate căii ferate prin

realizarea unor fâşii plantate de-a lungul acesteia şi pe terenurile aferente gării.

În conformitatea cu legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi şi a

modificărilor ulterioare, structura spaţiilor verzi este următoarea:

a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate – 7,90 ha,

suprafaţă ce creşte cu cca. 6,15 ha datorită pe de-o parte realizarii de fâşii de protecţie faţă de

calea ferată, realizării unor aliniamente plantate de-a lungul străzilor principale şi propunerii pentru

realizarea de noi scuaruri.

104

FASII PLANTATE DE- A LUNGUL STRAZIILOR

STRADA LUNGIME

(ml) SUPRAFATA

(mp)

Colibri 3569 5353

Doicesti 5828 8742

Dudesti 1670 2505

Frasinului 1235 1853

Lianei 114 171

Macului 206 309

Margaretei 824 1237

Spicului 688 1032

Strada noua 979 1469

Sulfinei 828 1242

Tandarei 1777 2665

Victoriei 1253 1879

Total 18972 28458

DISPUNREA SPATIILOR VERZI

STRADA SUPRAFATA

(mp) TIP SPATII

VERZI STADIU ACTUAL

Dudesti 3613 scuar Existent

Garii 8744 scuar Propunere

Lianei 4465 scuar Existent

Mecanizatorilor 5735 gradina Propunere

Stadionului 12530 teren de sport Existent

Tandarei 402 scuar Existent

Victoriei 8588 scuar Existent

Victoriei 15276 scuar Propunere

Victoriei 3725 scuar Propunere

TOTAL 59464

b) spaţii verzi publice cu folosinţă specializată; cele aferente dotărilor publice: creşe,

grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire –

2,25ha, această suprafaţă rămâne neschimbată. Este de menţionat faptul că în întocmirea

bilanţului funcţional aceste suprafeţe au fost considerate ca aprţinând funcţiunii dominante

(instituţii publice şi servicii).

c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze

sportive – 1,25ha fiind reprezentată de terenul de sport existent din nordul localităţii;

Suprafaţa totală a spaţiilor verzi va fi de 9,15 ha., asigurând un raport de 27,57mp.spaţiu

verde/locuitor la nivelul populaţiei din 2009 (3318 locuitori).

Pentru îmbunătăţirea microclimatului şi diversificarea peisajului s-a propus amenajarea

ternurilor agricole degradate ca păduri. De asemenea, în conformitate cu prevederile Studiului de

105

fundamentare de peisaj privind amenajarea peisagistică a judeţului Brăila precum şi cu

tendinţele actuale de dezvoltare axate pe dezvoltarea durabilă se propun realizarea unor perdele

vegetale de protecţie faţă de drumurile naţionale şi de căile ferate.

Căile de comunicaţie reprezintă 15,95% din teritoriul intravilan. Principalele acţiuni în ceea

ce priveşte căile de comunicaţie vizează reducerea traficului de tranzit şi a aglomeraţiei prin

localitate care se vor realiza prin devierea unei părţi importante a traficului de tranzit pe DN21A si

într-un viitor mai îndepărtat pe un nou traseu care să scoată traficul de tranzit în afara

intravilanului. O operaţiune importantă sprijinită de prezenta documentaţiei este reabilitarea şi

introducerea în circulaţie a pasajului denivelat peste cale ferată. Suprafața aparținând căilor ferate

este de 29,85 ha. din care 13,40 ha. se află în intravilan.

Modernizarea reţelei stradale existente şi realizarea de noi străzi în zonele de extindere

prevăzute va asigura îmbunătăţirea relaţiilor interzonale şi sporirea accesibilităţii parcelelor.

Zona de gospodărie comunală reprezintă 0,53% din teritoriul intravilan.

Zona aferentă construcţiilor edilitare reprezintă 0,12% din teritoriul intravilan.

De asemenea, la formularea propunerilor de dezvoltare a fost luată în considerare

necesitatea şi oportunitatea reutilizării unor terenuri productive în prezent abandonate, propuse

pentru reintegrare urbană prin dezvoltarea unor activităţi specifice terenurilor din intravilan.

Astfel, totalul intravilan propus este:

Satul Bărăganul = 533,48ha (95,43%)

Trupuri - Ferme agrozootehnice = 14,78ha (2,64%)

Trupuri - Parcuri fotovoltaice = 10,75ha (1,93%)

Total intravilan = 559,01 ha, adică 7,67% din suprafaţa

teritoriului admininistrativ

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Din punct de vedere al riscurilor naturale, zona comunei Bărăganul este supusă doar riscului

seismic, care poate provoca avarii construcţiilor ce nu au fost proiectate antiseismic. Astfel din

punct de vedere seismic, comuna Bărăganul se încadrează conform normativului SR 11100/1-1993,

în gradul 8/1 (MSK) de intensitate seismică. Conform „Normativului P 100/1-06” valoarea

acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0,24g căreia îi corespunde o perioadă de colţ

Tc = 1,6 sec.

Din punct de vedere al riscului antropic, acesta poate exista doar la executarea

106

construcţiilor şi el se evaluează conform „Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru

construcţii”, indicativ NP 074/2007 pe baza evaluării următorilor factori

Factorul avut în vedere Încadrare Punctaj

- condiţii de teren - terenuri dificile 6 pct.

- apa subterană - fără epuismente 1 pct.

- clasif. construcţiei după

categ. de importanţă - normală 3 pct.

- vecinătăţi - fără riscuri 1 pct.

- zonă seismică - ag = 0,20g 2 pct.

TOTAL 13 puncte

Această valoare de 13 puncte se încadrează în „categoria geotehnică 2”, cu „risc geotehnic

moderat”.

În zona comunei Bărăganul, depozitele de mică adâncime, care reprezintă terenul de

fundare pentru orice tip de construcţie civilă, industrială, comercială, edilitară sau rutieră este

constituit din pământuri loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, uneori prafuri

argiloase sau argile prăfoase nisipoase, loessoide, macroporice. Aceste pământuri au grosimi

cuprinse între 5 şi 15 m.

Pământurile din zona comunei Bărăganul se încadrează în grupa B a pământurilor sensibile

la umezire, care tasează suplimentar atât sub acţiunea încărcărilor aduse de fundaţii şi construcţii

cât şi, în mod semnificativ, sub acţiunea greutăţii proprii. Ele sunt considerate pământuri dificile,

care trebuie tratate sau îmbunătăţite conform Normativelor P.7-92 şi C 29-92, întrucât au

compresibilitate mare şi foarte mare.

Fundarea oricărui tip de construcţie civilă, industrială, comercială, edilitară sau rutieră se

poate face direct numai după efectuarea unor studii geotehnice pentru fiecare tip de construcţie în

parte, pe care autorităţile locale ar trebui să le pretindă înainte de eliberarea autorizaţiilor de

construire.

Prevederi, reguli şi măsuri generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localităţi

Apărarea împotriva incendiilor are ca scop apărarea vieţii oamenilor, a bunurilor şi a

mediului, constituind, conform legii, o problemă de interes public la care trebuie să participe atât

autorităţile administraţiei publice, cât şi persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul comunei, în

conformitate cu legislaţia în vigoare. Organizarea apărării împotriva incendiilor la nivelul comunei

intră în atribuţiile consiliului local şi a primarului, conform prevederilor legale în vigoare, care

107

trebuie să asigure integrarea măsurilor privind dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii de apărare

împotriva incendiilor, în programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel

local.

În perspectiva începerii lucrărilor de construcții și amenajărilor se va avea în vedere

solicitarea și obținerea avizelor de securitate la incendiu și/sau de protecție civilă, după caz, pentru

obiectivele din cadrul investiției care se încadrează în prvederile HGR 1739/2006 pentru aprobarea

construcțiilor și amenajărilor care se supun avizării și /sau autorizării privind securitatea la incendiu

și respectiv HGR 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie

realizarea adăpostrurilor de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de

comandă.

Legislaţie în domeniul situaţiilor de urgenţă şi PSI:

Ordonanţa nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenta.

Ordonanţa de urgenţă Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta.

Legea 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civila.

Legea 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Ordin 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenta.

Ordin 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29/03/2007 ).

Ordin 130 din 25/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.

H.G.R. nr. 1739 din 06/12/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii si amenajări care se supun avizãrii/autorizãrii privind securitatea la incendiu.

Norme Generale de Apărare Împotriva Incendiilor (OMI 163/2007).

Ordin 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001.

Ordin 712 din 23/06/2005, modificat si completat de ORDIN 786 din 02/09/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenta, care abroga D.G.P.S.I. - 002.

Ordin 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea ri scurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004.

Ordonanţa de urgenţă 75 din 30 septembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea funcţionării persoanelor juridice.

Ordin 1822/2004 din 07/10/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea si

108

încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performantelor de comportare la foc.

Anexa Ordin 1822/2004 - Regulament din 07/10/2004 privind clasificarea si încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performantelor de comportare la foc.

Normativ din 08/07/2004 privind elaborarea planurilor de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme si/sau alunecările de teren.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.9.1. Gospodărirea apelor

Se consideră că amenajările de irigaţii şi desecări existente nu necesită extinderi. Sunt

necesare însă, lucrări de reabilitare a staţiilor de pompare, având în vedere că mare parte din

acestea sunt degradate şi descompletate. De asemenea, se propun acţiuni de întreţinere şi

supraveghere permanentă a lucrărilor pentru asigurarea funcţiunilor pentru care au fost realizate,

şi anume preluarea excesului de apă rezultat din precipitaţii.

3.9.2. Alimentarea cu apă

În documentaţia de Plan Urbanistic General care se elaborează sunt propuse extinderi de

intravilan de cca. 70,85ha, având funcţiuni de locuire, servicii, comerţ, instituţii publice, spaţii de

depozitare, industrie nepoluantă. Consumatorii de apă potabilă estimaţi în aceste zone sunt de cca.

837 persoane şi cca. 65 animale.

Necesarul de apă pentru nevoile publice şi gospodăreşti este de 57,26m3/zi debit zilnic

maxim, în condiţiilor distribuţiei apei potabile în interiorul locuinţelor şi prin cişmele amplasate în

curţi,

Rezerva intangibilă de apă pentru stins incendiu este de 71,5m3 şi cuprinde volumul de apă

pentru stins incendiu de 55,5m3 şi volumul de apă pentru consum pe perioada incendiului de 16m3,

considerând un incendiu interior de 2,5 l/s, timp de 10 minute şi a unul exterior de 5 l/s, timp de 3

ore.

Rezerva de apă potabilă pentru noile zone este de 100,16m3 şi este înmagazinată într-un

rezervor de 100m3 capacitate. În rezervor este stocat volumul de apă pentru consum de 28,63m3 şi

rezerva intangibilă de incendiu de 71,5m3.

Debitul de apă care se prelevează de la sursă este de 142m3/zi şi include debitul zilnic maxim

57,26m3/zi, debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu 71,5m3 şi debitul de apă acceptat

pentru pierderile tehnologice din sistem şi pentru nevoile din sistemul de apă.

Alimentarea cu apă a consumatorilor din noile zone de intravilan se face prin racordarea la

sistemul de alimentare cu apă al comunei. În acest caz este necesară mărirea cantităţii de apă

109

preluată din sistemul de apă al comunei Victoria (sursa de apă a comunei) cu 142m3/zi (1,64 l/s).

Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila şi-a exprimat accordul de principiu pentru mărirea

cantităţii de apă preluată din sistemul de apă al comunei Victoria cu condiţia ca localitatea

Bărăganul sa-şi asigure sursele financiare pentru execuţia unui nou puţ forat. Cantitatea de apă

necesară pentru noile extinderi va fi înmagazinată într-un rezervor nou de 100m3, amplasat în

gospodăria de apă existentă de lângă fostului CAP. Pentru asigurarea apei în cele mai îndepărtate

puncte de consum se propune şi o staţie de pompare a apei, amplasată tot în această gospodărie

de apă.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile este din tuburi de polietilenă de înaltă densitate,

echipată cu vane de aerisire şi golire a reţelei, hidranţi supraterani pentru incendiu exterior. Se

propun de asemenea, şi cămine de apometre pentru măsurarea consumului de apă potabilă.

Amplasarea reţelei pe DN 21 Slobozia – Brăila se face de o parte şi de alta a drumului, pentru

reducerea la strictul necesar a subtraversărilor acestuia.

Subtraversările de drumuri şi de cale ferată se vor face prin protecţia conductelor de

polietilenă cu tuburi de oţel, conform prevederilor din normele în vigoare.

Pentru păstrarea calităţii apei potabile vor fi instituite şi evidenţiate limitele minime ale zonei

de protecţie sanitară cu regim sever, iar terenurile din interiorul acestora vor fi utilizate în

conformitate cu HG 930/2005.

Având în vedere calitatea nesatisfăcătoare a sursei de apă subterană pentru sistemul de

alimentare cu apă al comunei Bărăganul, s-a impus ca variantă pentru actuala sursă de apă

(sistemul de alimentare al comunei Victoria),

Într-un viitor mai îndepărtat comuna Bărăganul se va branşarea la viitorul sistem regional de

apă prevăzut în documentaţia „Master plan pentru sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Brăila”,

elaborată în anul 2008, de către Tahal Consulting Engineers ltd. Acest sistem va cuprinde pe lângă

Bărăganul şi localităţile Ianca, Zăvoaia, Tătaru, Ciocile, Dudeşti, Vişani şi alte 34 de sate cu

populaţie sub 2.000 de locuitori şi va avea ca sursă pentru alimentare cu apă, fluviul Dunărea.

Soluţia se propune pentru o etapă de perspectivă şi va fi susţinută prin documentaţii tehnice

care vor analiza varianta optimă din punct de vedere tehnic şi economic.

NOTE DE CALCUL pentru consumatorii din extinderile propuse

1.Consumatori şi consumuri specifice:

- 75 locuitori în apartamente de bloc

- 279 locuitori în locuinţe individuale, cu bransamente contorizate

- 483 angajaţi

110

- 10 capete vaci,

- 10 capete cai

- 45 capete porci

qsp locuinţe =80 l/om zi, Kzi = 1,25

qsp angajat =30 l/om zi, Kzi = 1,1,3

qsp vaci =60 l/cap zi, Kzi = 1,25

qsp cai =50 l/cap zi, Kzi = 1,3

qsp porci =30 l/cap zi, Kzi = 1,2

Ks = 1,03

Kp = 1,07

Ko = 3,21

2. Necesar de apă

2.1 nevoi publice şi gospodăreşti

Qzi med = 1/1000(Nloc qsp +Nanimale qsp)

Qzi max = 1/1000(Nloc qsp Kzi +Nanimale qsp Kzi)

Qor med = 1/24 Qzi max

Qor max = Qor med Ko

Qzi med = 1/1000(75x80+279x80+483x30+10x60+10x50+45x30)= 45,26m3/zi= 0,52l/s

Qzi max = 1000(75x80x1,25+279x80x1,25+483x30x1,3+10x60x1,25+10x50x1,3+

45x30x1,2)= 57,26m3/zi=0,66 l/s

Qor med = 1/24 x 57,26= 2,38m3/h=0,66 l/s

Qor max = 3,21 x 2,38=7,64m3/h=2,12 l/s

2.2 nevoi combatere incendiu

VRI = Vinc +Vconsum

Vinc = 1/1000(nii qii Tii 60+nie qie Tie 3600)=1/1000(1x2,5x10x60+1x5x3x3600)=55,5m3

Vconsum = a Qo max Tie , a= 0,7 pentru stingere cu ajutorul motopompelor

Vconsum = 0,7x 7,64x3=16,0m3

VRI = 55,5+16=71,5m3

QRI = VRI/TRI x 24 = 71,5/24 x 24 = 71,5m3/zi =0,83 l/s

3. Rezerva de apă

VI rez = VRI + Vcompensare

111

V IIrez = VRI + Vavarie

Vcompensare = α Qzi max , α = 0,5 funcţie de mărimea populaţiei

Vcompensare = 0,5x57,26=28,63m3

Vavarie = 60% Qor med Tavarie = 0,6x2,38x12=17,14m3 Tavarie = 12 ore

Vrez =28,63+17,14=45,77m3

Vrez =28,63+71,5=100,13m3 se alege 1 rezervor cu capacitatea de 100m3

4. Cerinţa de apă

C=Ks Kp (Qzi max + QRI)= 1,03x1,07(57,26+71,5)= 142m3/zi = 1,64 l/s

5. Debit ape uzate

Q uz max menajer = C = 142m3/zi = 1,64 l/s

Q met = miSΦ, în care: m=0,8

i = 160 l/s ha, pe ntru f=1/2 şi t = 15 min

S construcţii = 40,77 ha, Φ = 0,9

S sp.verde = 19,7 ha, Φ = 0,1

S circulaţii = 45,83 ha, Φ = 0,85

Qmet = 0,8x160(40,77x0,9+19,7x0,1+45,83x0,85)=9.932,8 l/s = 9,93m3/s

3.9.3. Canalizarea apelor uzate

Apele uzate menajere, din localitate, vor fi canalizate printr-o reţea din tuburi de PVC, având

curgere gravitaţională. Acolo unde relieful nu permite acest lucru se vor amplasa staţii de pompare

a apelor uzate. Reţeaua de canale este echipată cu cămine de vizitare, de spălare şi de schimbare

de direcţie şi pantă. Reţeaua de canalizare se amplasează de o parte şi de alta a lui DN 21 şi a

drumului judeţean. Subtraversările de drumuri şi de cale ferată se vor face prin protecţia

conductelor reţelei cu tuburi de oţel, conform prevederilor din normele în vigoare.

Conform Master Planului de apă potabilă şi apă uzată – judeţul Brăila, localitatea Bărăganul

este inclusă în dezvoltarea zonală a sistemului de canalizare din clusterul ce va cuprinde

aglomerările Ciocile, Dudeşti, Roşiori, Bărăganul, Victoria, Stăncuţa, Berteştii de Jos. Astfel apele

uzate provenite din reţeaua de canalizare a comunei Bărăganul vor fi transportate printr-o

conductă de transport apă uzată către staţia de epurare din comuna Berteştii de Jos şi evacuate în

emisarul Călmăţui.

Apa canalizată va fi dirijată către staţia de epurare, propusă pentu o capacitate de 3.807

locuitori echivalenţi (cf. Master Planului de apă potabilă şi apă uzată – judeţul Brăila). În condiţiile

extinderii intravilanului comunei este necesară şi extinderea staţiei pentru asigurarea epurării

112

debitului suplimentar de 132,3m³/zi (1,53 l/s).

Până la implementarea acestui master plan județean s-a propus rezervarea unui teren aflat în

sudul localităţii destinat unei posibile staţii de epurare. Soluţia de canalizare a apelor uzate şi

amplasamentul definitiv al staţiei de epurare se face printr-un studiu de fezabilitate care va alege

soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic.

Apa meteorică va fi dirijată gravitaţional, prin sistematizarea verticală a terenului către

rigolele şi şanţurile de la marginea drumurilor, de aici fiind evacuată în canalele de desecare din

apropierea comunei.

Soluţiile propuse pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate vor fi definitivate prin

studii de fezabilitate, care vor da soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic. Soluţiile

propuse sunt conforme cu prevederile legislaţiei în vigoare, şi anume:

SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru

localităţi urbane şi rurale;

STAS 1478/1990 – Alimentări cu apă la construcţii civile şi industriale;

SR 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;

SR 1846-2/2007 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de ape meteorice;

STAS 9470/73 - Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe;

STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat;

SR 8591/1997 – Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare;

HG 930/2005 – Hotărâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică”;

NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a

apelor uzate orăşeneşti. Staţii de epurare de capacitate mică şi foarte mică;

OMS 119/2014 – „Normative de igienă şi recomandările privind modul de viaţă al

populaţiei”;

NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor

uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali;

NTPA 002/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de

canalizare ale localităţilor şi direct în staţia de epurare;

NTPA 011/2002 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate

orăşeneşti.

La faza de proiectare studiu de fezabilitate, în documentația pentru fundamentarea avizului

de gospodărire a apelor aferent fiecărui obiectiv de investiții, se vor avea în vedere, următoarele:

- definitivarea necesarului și respectiv a cerinței de apă potabilă și industrială, corespunzător

113

capacităților efective ale dotărilor și activităților desfășurate;

- corelarea strictă a capacităților de alimentare cu apă cu cele de canalizare și de epurare a

apelor uzate;

- analiza de detaliu a eventualelor măsuri de apărare împotriva inundațiilor și zonarea

corespunzătoare a teritoriului;

- corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare, atât pentru canalizarea menajeră, cât

și pentru cea pluvială, cu cota corespunzătoare debitului maxim de calcul la clasa normată de

apărare;

- interzicerea amplasării de lucrări sau construcții, inclusiv cele de locuit, în albia majoră

inundabilă a cursului de apă, sau numai pe baza avizului de amplasament eliberat de autoritățile de

gospodărire a apelor, conform competențelor acordate;

- se vor institui zone de protecție conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu

modificările și completările ulterioare.

3.9.4. Alimentare cu energie electrică

În comuna Bărăganul sunt necesare o serie de lucrări de reparaţii capitale ale reţelelor de

alimentare cu energie electrică. În acest sens sunt necesare modernizări ale posturilor de

transformare (prin înlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din punct de vedere

tehnologic, de puteri mai mari), ale reţelelor aeriene de joasă tensiune (prin generalizarea

conductoarelor izolate torsadate) şi ale branşamentelor.

Reţelele subdimensionate în raport cu consumul real de energie, se propun a fi reviziute în

concordanţă cu consumatori existenţi cât şi cu cei propuşi prin prezenta dezvoltare. Extinderea

reţelelor şi retehnologizarea celor existente urmăreşte asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat,

un cost al lucrărilor competitiv şi o exploatare de bună calitate, concomitent cu respectarea

criteriului economic. În zona centrală a localităţii Bărăganul se propune realizarea reţelelor

subterane, traseul acestora se propune a fi realizat sub trotuare şi în spaţiile verzi adiacente căilor

de comunicaţii.

Branşamentele existente se propun a fi refăcute prin:

- înlocuirea branşamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;

- montarea firidelor de bachelită, cu siguranţe automate;

- înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton;

- amplasarea instalaţiilor energetice pe un traseu uşor accesibil în cadrul lucrărilor de

intervenţie în caz de avarie sau corelate cu celelalte reţele din zonă.

Iluminatul public existent se recomandă să fie pus în concordanţă cu prevederile

normativelor în vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB,

114

montate pe stâlpi de beton, în funcţie de nivelul de iluminare necesar şi configuraţia căilor de

comunicaţie. Se propune comanda automată a conectării circuitelor aferente iluminatului public,

cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx.

Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu construcţiile aferente

noilor consumatori.

Dezvoltarea urbanistică a localităţii

Prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la construirea de

noi locuinţe şi noi construcţii pentru activităţi productive. Acest fapt va determina o creştere a

necesarului de putere electrică şi, ca urmare, va fi necesară o creştere a capacităţilor energetice.

Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul :

- posturilor de transformare existente, acolo unde gradul de încărcare al acestora permite

preluarea consumatorilor noi, şi

- posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate în centrul de greutate al consumatorilor.

Pentru stabilirea necesarului de putere alimentării cu energie electrică a noilor consumatori din

zonă se vor avea în vedere următoarele considerente:

a) încălzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau gaze (exclus

incălzit electric)

b) energia electrică va fi utilizată pentru iluminatul interior şi exterior (inclusiv decorativ),

pentru utilizări casnice obişnuite, instalaţii de aer condiţionat, aparatură TI&C, etc.

c) unităţile de alimentaţie publică vor prepara hrana în instalaţii alimentate cu gaze.

Pe baza criteriilor de mai sus s-au întocmit tabelele în care sunt cuprinse puterile instalate şi

absorbite pentru o locuinţă cu 3 camere pentru comuna Bărăganul.

GRADUL DE DOTARE CONSIDERAT PENTRU O LOCUINTA CU 3 CAMERE

Nr. crt.

DENUMIRE CONSUMATORI

PUTERE INSTALATĂ (W)

1 Iluminat electric 500

2 Fier de călcat-1 1000

3 Televizoare -1 200

4 Aparate radio (combină audio)-1 150

5 Frigidere-1 220

6 Congelator -1 220

7 Aspirator praf -1 1500

8 Maşină spălat rufe-1 2700

9 Robot bucătărie-1 1000

10 Hotă electrică-1 250

11 Uscător de păr-1 350

12 Cuptor microunde-1 1000

13 Instalaţie protecţie 100

115

14 TOTAL PUTERE INSTALATĂ (Pi) 9190

17 Coeficient simultaneitate 0,8

18 Coeficient utilizare 0,8

19 PUTEREA ABSORBITĂ (Pa) 5882

20 Număr circuite/apart. 1 CL+ 5CP

a) Locuinţe individuale

- Puterea maxim simultan absorbită de noile locuinţe la nivelul posturilor de transformare :

Pmsa= Nx KsxKs1xPa = 119 x 0,26 x 0,85 x 5,882 = 154,7 kW

unde : N - numărul de locuinţe (N=119)

Ks-coeficientul de simultaneitate pentru linia electrică care

alimentează locuinţele Ks=0,26 (conf.PE 132 )

Ks1-coeficient de simultaneitate pentru postul de transformare care

alimentează mai multe linii electrice Ks1= 0,85 (PE 132)

Pa-puterea absorbită de o locuinţă ( Pa=5,882 kW )

- Putera aparenta Sn necesară a fi livrată de posturile de transformare pentru alimentarea

locuinţelor:

Sn = 1,1xPmsa/ cos φ=1,1 x 154,7/0,9 = 190 kVA ;

unde : 1,1 – factor ce ţine seama de căderea de tensiune pe linie

cos φ – factorul de putere admisibil (cos φ = 0,9 ).

Pentru alimentarea acestor noi consumatori este necesară instalarea unui nou post de

transformare PTA 250 kVA.

b) Noul centru civic (servicii, comerţ, instalaţii publice, spaţii verzi)

S=12,92ha; Sconst. = 0,8ha; Sdesf. = 2,3ha; Nr pers. = 100;

- Puterea instalată pentru clădirile destinate comerţului, serviciilor şi instituţiilor publice:

Pmsa = pi x Sdesf x ku = 20 x 23000 x 0,8 = 368000 W = 368kW

unde: pi – puterea specifică ; pi = 20 W/mp;

ku – coeficient de utilizare; ku = 0,8;

- Puterea aparentă

Sn= 1,1 x Pmsa cos φ = 1,1 x 368/0,9 = 450 kVA

Pentru satisfacerea necesarului de putere se va instala un post de transformare

PCZ 630 kVA.

c) Spaţii depozitare, mică industrie, logistică

S = 1,30 ha + 11,05 ha; Sconst. = 5,2ha; Sdesf. = 10,38ha; Nr pers. = 103

116

- Pentru calculul puterii necesare alimentării depozitelor se pleacă de la o putere instalată

specifică orientativă. Această putere instalată specifică, în lipsa unor date precise asupra

consumatorilor din fiecare hală, se poate prezuma a fi de 5 W/mp. Având în vedere că subzona are

o suprafaţă desfăşurată a halelor de cca 103800 mp, puterea maxim simultan absorbită va fi:

Pmsa= ku x pi x Sdesf = 0,8 x 5 x 103800 x 0,001 =415 kW

ku - coeficient de utilizare ; ku = 0,8;

- Putera aparentă Sn necesară a fi livrată de postul de transformare :

Sn = 1,1 x Pmsa / cos = 1,1x 415 / 0,9 = 507 kVA


cos – factorul de putere admisibil ( cos =0,9 )

Acest necesar de putere va fi asigurat de un post de transformare PCZ 630 kVA.

d) Zona de sere

S = 35,52 ha; POT = 70%; Sdesf. = 22,4ha; Nr pers. = 250 pers;

- Puterea instalată specifică orientativă necesară alimentării pompelor de apă este de cca

1W/mp. Puterea maxim simultan absorbită va fi:

Pmsa= ku x pi x Sd = 0,8 x 1 x 224000 x 0,001 =179 kW


Putera aparentă Sn necesară a fi livrată de postul de transformare :

Sn = 1,1 x Pmsa/ cos = 1,1x 179 / 0,9 = 219 kVA

Pentru asigurarea necesarului se va instala un post de transformare PCZ 400 kVA.

e) Zona industriei nepoluante

S = 19,52 ha; Sconst. = 10,5ha; Sdesf. = 10,5ha; Nr pers. = 105;

- Pentru calculul puterii necesare alimentării depozitelor se porneşte de la o putere

instalată

specifică orientativă. Această putere instalată specifiă, în lipsa unor date precise asupra

consumatorilor din fiecare hală, se poate prezuma a fi de 10 W/mp.

- Puterea maxim simultan absorbită va fi:

Pmsa= ku x pi x Sd = 0,8 x 10 x 105000 x 0,001 =840 kW


Putera aparentă Sn necesară a fi livrată de postul de transformare :

Sn = 1,1 x Pmsa/ cos = 1,1x 648/0,9 = 1027 kVA

117


cos – factorul de putere admisibil ( cos =0,9 )

Pentru asigurarea necesarului se vor instala două posturi de transformare PCZ 630 kVA.

La proiectarea şi executarea reţelelor de alimentare cu energie electrică se vor respecta

următoarele standarde şi prescripţii în vigoare:

STAS 8591/1-91-Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane.

STAS 234 -Branşamente electrice. Condiţii de proiecatre şi execuţie

PE 107 -Normativ pentru proiectarea reţelelor de cabluri electrice.

PE 132 -Normativ pentru proiectarea reţelelor de distribuţie publică.

PE 155 -Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri

civile.

SR 13433 - Iluminatul căilor de circulaţie

Amplasarea definitivă a obiectivelor energetice (post de transformare, linii electrice) se va stabili

de către proiectantul de specialitate de la SDEE Braila - F.F.E.E. Electrica Furnizare Muntenia Nord -

Agenţia Brăila.

3.9.5. Telecomunicaţii

În comuna Bărăganul este necesară o extindere a reţelei existente şi în zonele în prezent

netelefonizate. Având în vedere că prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, vor fi

necesare instalări de noi posturi telefonice în zonele destinate locuirii. Direcţia de Telecomunicaţii

Brăila va stabili soluţiile optime de racordare a noilor abonaţi.

3.9.6. Alimentare cu gaze naturale şi cu energie termică

Conform Strategiei de dezvoltare locală a comunei Bărăganul pentru perioada 2007-2013 se

află în fază de studiu de oportunitate înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale.

Alimentarea cu gaze naturale se poate realiza de la circa 40 km distanţă.

din zona comunei Cireşu, din conducta de transport DN 800 mm – Ø 32” Brăila – Jugureanu

– Urziceni – Bucureşti sau

din zona comunei Gropeni, din conducta de transport DN 600 mm – Ø 24” Isaccea – Brăila

Alimentarea cu gaze naturale trebuie studiată în concordanţă cu înfiinţarea distribuţiilor de

gaze în localităţile de pe traseul propus al conductei de alimentare, fiind recomandată realizarea

unor conducte de medie presiune care au avantajul unor distanţe minime faţă de clădirile locuite

118

de 2 m, faţă de 20 m şi care sunt amplasate de-a lungul arterelor de circulaţie.

Pentru înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în comuna Bărăganul din judeţul Brăila

trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

Rezervarea unui teren pentru amplasarea staţiei de reglare gaze naturale (SRS) pentru

coborârea presiunii de la medie la redusă pe teren proprietatea Primăriei, preferabil cât mai

aproape de centrul de greutate al consumatorilor.

Pozarea de conducte de distribuţie de presiune redusă din polietilenă de înaltă densitate

(PEID) montate pe toate străzile din localitate, pentru care vor fi păstrate zone în care nu vor

fi montate alte conducte sau care nu vor fi trecute în proprietate privată.

Pe arterele de circulaţie principale din localitate (drum naţional, drum judeţean) se

recomandă montarea a două conducte de distribuţie (cu acelaşi diametru sau „în sistem

pieptene”), câte una pe fiecare parte a drumului pentru a nu traversa drumul cu

branşamente la fiecare două case.

In momentul realizării distribuţiei de gaze naturale, clădirile de interes public vor putea fi

dotate cu prioritate cu încălzire centrală, combustibilul folosit fiind gazele naturale.

Pentru calculul aproximativ, debitele instalate de gaze naturale pentru o gospodărie au

fost estimate astfel:

Pentru încălzirea cu sobe, debitul instalat de gaze g1 = 3,60 m3N/h*gospodărie, defalcat

astfel:

2,04 m3N/h - încălzire - 3 focuri x 0,68 m3N/h*foc

0,68 m3N/h – cazan de baie pentru preparare apă caldă menajeră

0,67 m3N/h - maşină de gătit tip aragaz pentru prepararea hranei

0,21 m3N/h - cotă parte dotări publice (≈6%)

Pentru încălzirea cu microcentrale termice, debitul instalat de gaze g2 = 3,70

m3N/h*gospodărie, defalcat astfel:

2,73 m3N/h – microcentrală termică pentru încălzire şi preparare apă caldă

menajeră

0,67 m3N/h - maşină de gătit tip aragaz pentru prepararea hranei

0,30 m3N/h - cotă parte dotări publice (≈6%)

Deoarece debitele sunt aproximativ egale, s-a considerat un debit de calcul de 3,70

m3N/h*gospodărie.

Pentru calculul necesarului de căldură la sere, s-a considerat o caracteristică termică

estimativă de 250 W/mp.suprafaţă construită.

119

În cazul în care locatarii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomandă montarea de

arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h,

aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste arzătoare utilizează plăci

ceramice radiante care asigură ardere completă în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de cca.

1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în comparaţie cu

vechile arzătoare utilizate încă în prezent.

Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului atunci când se detectează

lipsa de oxigen, lipsa tirajului la coş sau când scade presiunea din reţeaua de gaze; se asigură, de

asemenea, protecţia la aprinderi accidentale, funcţionarea la presiune constantă, aprinderea

piezoelectrică fără conectare la priza electrică şi posibilitatea reglării temperaturii ambiante.

În cazul încălzirii centrale, randamentul cazanelor utilizate trebuie să fie peste 92%,

urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător

– cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii

incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele combustibile ale

clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.

În Anexa nr. 1 este prezentată, estimativ, valoarea debitului maxim orar de gaze instalat

pentru consumatorii existenţi şi pentru cei propuşi în comuna Bărăganul, pentru un coeficient de

simultaneitate =1.

G max. orar ≈ 14.000 m3N/h

Urmează ca debitul maxim orar instalat de gaze naturale să fie calculat exact la fazele

următoare de proiectare, în funcţie de mobilarea finală a teritoriului şi de coeficienţii de

simultaneitate normaţi sau apreciaţi de proiectant.

Pentru conductele de repartiţie (medie presiune – între 6 şi 2 bar) şi distribuţie (redusă şi

joasă presiune - sub 2 bar) a gazelor naturale, în conformitate cu prevederile Normelor tehnice

pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE

2008, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 5/2009 şi publicate în MO 255 bis / 16.04.2009.

(care au înlocuit Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu

gaze naturale - indicativ NT-DPE-01/2004), diametrele minime admise pentru conductele

subterane de presiune redusă sunt:

Conducte de distribuţie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm

Branşamente şi instalaţii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm

Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se

120

pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând

seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.

Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară

anticorosivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m

de la generatoarea superioară.

Se recomandă ca, pentru conductele de distribuţie montate subteran, să fie utilizate

conductele de polietilenă, cu respectarea strictă a instrucţiunilor de montare (în special prin

evitarea deteriorărilor cauzate de temperatura ridicată şi radiaţiile ultraviolete). In paralel cu

execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic,

pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor

consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc. In zonele de extindere a intravilanului sau

a zonelor construite este necesar ca pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a

branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, să se realizeze înainte de realizarea carosabilului ţinând

seama de circulaţiile şi lotizările proiectate.

La executarea reţelelor de gaze se va ţine seama obligatoriu de faptul că în spaţiul

disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, cabluri electrice, canalizaţie

telefonică etc. şi de aceea trebuie lăsate spaţiile necesare pentru montarea acestora, precum şi

distanţele de siguranţă între aceste reţele.

Pentru locuinţele individuale se recomandă realizarea unui branşament prevăzut cu

regulator de presiune comun la câte 2 locuinţe ale căror curţi sunt alăturate, micşorându-se astfel

numărul de branşări la conducta publică de distribuţie

Conductele de repartiţie şi de distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi

instalaţiile interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de

către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622/2004 şi HGR

796/2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.

Se recomandă realizarea interconectată a conductelor de distribuţie redusă presiune a

gazelor naturale, realizându-se astfel un sistem de distribuţie radial – inelar cu avantajul unei

funcţionări sigure în cazul apariţiei unor defecţiuni sau a întreruperii în momentul executării unor

noi branşamente. În situaţia în care montarea acestor conducte de interconectare ar îngreuna

echilibrarea reţelei propuse, pot fi montate robinete de sectorizare care să fie deschise numai în

situaţiile deosebite menţionate.

În Anexa nr. 2 sunt indicate distanţele minime dintre conductele subterane de gaze din

oţel şi polietilenă de înaltă densitate (PEID) şi diferite instalaţii, construcţii sau obstacole conform

121

SR 8591 – 1997 „Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură”,

precum şi în Tabelul 1 din „Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2008”.

În Anexa nr. 3 sunt indicate distanţele de securitate între staţii sau posturi de reglare sau

reglare – măsurare şi diferite construcţii sau instalaţii, conform aceloraşi Norme tehnice NTPEE

2008.

În cazul în care rezultă că este necesară alimentarea prin intermediul unei conducte de

înaltă presiune (peste 6 bar), se vor respecta prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi

execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia

preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006.

Pentru aceste conducte se prevede o zonă de siguranţă care se întinde, de regulă, pe 200

m. de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu

poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)

Autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a conductelor de transport a

gazelor naturale, este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei: S.N.T.G.N.

TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ, - Str. Constantin Motaş nr. 1 prin intermediul EXPLOATARII TERITORIALE

BRĂILA – Str. Ion Ghica nr. 5 – telefon 0239-61 73 40.

În concluzie, dezvoltarea durabilă a localităţii Bărăganul, ca şi a celorlalte localităţi din

România, presupune utilizarea cu cât mai multă grijă a combustibililor fosili pentru asigurarea unui

confort optim cu un cost cât mai redus atât pentru utilizatorii clădirilor particulare, cât şi pentru

cei ai clădirilor de utilitate publică.

Se vor respecta în principal următoarele reglementări şi normative, lista lor nefiind limitativă:

Legea gazelor nr. 351 – 2004 cu completările şi modificările ulterioare

SR 8591 – 1997 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în

săpătură

Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu

gaze naturale NTPEE 2008 – MO 255 bis / 16.04. 2009

Ordinul 62 / 24.06.2008 privind aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de

gaze naturale tranzacţionate în România – MO 489 / 01.07.2008

Normativul P 118 – 1999 de siguranţă la foc a construcţiilor

Prescripţia tehnică ISCIR PT A1 – 2010 – Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid,

lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kW – MO 513 bis / 23.07.2010

122

Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare şi de transport

gaze naturale, aprobate prin decizia preşedintelui ANRDGN nr. 1220 – 2006 – MO 960 bis /

29.11.2006

Alimentare cu energie termică

Dezideratele privind asigurarea confortului locuitorilor, precum şi cele privind păstrarea

mediului se pot asigura şi prin folosirea judicioasă a lemnului drept combustibil, randamentul cel

mai ridicat la ora actuală fiind realizat prin folosirea încălzirii centrale care utilizează ca sursă de

energie termică cazanele cu gazeificarea lemnului.

Cazanele care folosesc acest sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului

în sistem clasic, cele mai importante fiind:

Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore;

Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării

cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-

se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei;

Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care

să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru reducerea temperaturii

din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie;

Existenţa la modelele mai moderne a unui panou de comandă care controlează

temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire;

Panoul de comandă prezintă un sistem de protecţie electronică la supraîncălzire, astfel că

atunci când temperatura depăşeşte 94°C termostatul de siguranţă va întrerupe alimentarea cu

energie electrică pentru panoul de comandă şi pompa va funcţiona în continuare pentru a

transmite toată căldura din cazan în instalaţie;

Randament până la circa 85%;

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil

peletele (peleţii) de lemn rezultate din compactarea (sinterizarea) rumeguşului şi aşchiilor de lemn.

Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările

forestiere şi care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de

altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în

cazane.


instalaţiilor de încălzire centrală, la centralele termice funcţionând pe combustibil solid se admite

depozitarea în sala cazanelor a maximum 2 mc. combustibil, într-un buncăr metalic.

123

Utilizarea combustibilului lichid prezintă avantajul puterii calorifice ridicate şi al

depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp.

Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare a sistemului

arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a noxelor aeriene emise

(în special eliminarea fumului).

De asemenea, prin montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de

combustibil sau montate în cuve un volum minim egal cu volumul combustibilului deversat se

poate elimina poluarea solului şi apei freatice cu produse petroliere.

În conformitate cu prevederile Normativului I 13 – 2002, depozitele de combustibil lichid

montate îngropat cu capacitatea de cel mult 30 mc. se pot amplasa fără restricţii de distanţă faţă

de construcţii. Un rezervor de consum cu capacitate până la 10 mc. se poate monta într-o încăpere

adiacentă sălii cazanelor, iar un rezervor de consum zilnic cu capacitate de max. 2 mc. se poate

monta, respectând anumite condiţii, în sala cazanelor.

În cazul în care se doreşte, se poate realiza alimentarea clădirilor cu gaze petroliere

lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac care prezintă avantajul că pot fi utilizate şi pentru prepararea

hranei şi, de asemenea, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, moment în care

rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS

etc.) fără a apărea problemele care apar la demontarea rezervoarelor de combustibil lichid, în

primul rând cele de poluare a mediului şi de pericol de explozie.


sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL), distanţele de amplasare între un

recipient de stocare de 3000 litri (utilizat în mod curent) şi clădiri de locuit este de 5,0 m şi,

respectiv, 3,0 m faţă de limita de proprietate.

În continuare sunt indicate distanţele minime de siguranţă dintre depozitele de GPL cu

recipiente fixe supraterane şi principalele obiectivele învecinate în conformitate cu prevederile

normativului I 31-1999.

Distanţe în metri, capacităţi în litri

Nr Obiective ≤3000 3001…

5000

5001…

15000

15001…

30000

1. Autocisternă 3 3 5 7,5

2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de

producţie, ateliere, depozite (altele decât

cele cu regim special)

5

7,5

10

15

3. Clădiri publice: săli de spectacole,

124

hoteluri, şcoli, spitale, biserici, birouri,

clădiri administrative, inclusiv prizele de

aer ale acestora, canalizări, alte obiective

cu destinaţie similară

15

15

20

30

4. Linii electrice de joasă şi medie tensiune

(măsurarea se face de la proiecţia în plan

a acestora),

15

20

30

35

5. Linii electrice de înaltă tensiune

(măsurarea se face de la proiecţia în plan

a acestora)

20

20

25

30

6. Limita de proprietate 3 5 10 15

(Distanţele menţionate la punctele 2, 3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul construirii unui zid

antifoc, rezistent la explozie, la limita împrejmuirii depozitului, pe direcţia obiectivului considerat.)

Este recomandabil ca în clădirile de utilitate publică să se monteze centrale termice

evitându-se astfel o multitudine de puncte de foc, unele în încăperi cu aglomerări de persoane. În

general, se vor monta centrale termice pe combustibil lichid, fiind cel mai uşor de utilizat în

absenţa gazelor naturale.

În zonele de industrie nepoluantă, mică industrie, spaţii depozitare, logistică, se

recomandă, de asemenea, încălzirea centrală putându-se utiliza drept combustibil, după

posibilitate, peleţii de lemn, combustibilul lichid şi/sau GPL, funcţie de posibilităţile financiare ale

investitorului, de agentul termic care trebuie / poate fi folosit, de programul zilnic / anual de

funcţionare, de posibilitatea de colaborare cu alţi utilizatori etc.

Pentru sere ce mai indicată soluţie privind alimentarea cu căldură şi apă caldă

tehnologică o constituie utilizarea combustibilului lichid uşor (CLU), combustibil care poate fi stocat

în cantităţile necesare fără a-şi pierde calităţile, are putere calorifică ridicată şi poate încălzi rapid

spaţiile deservite, fapt important în cazul unor scăderi bruşte de temperatură, inclusiv primăvara.

Locuinţele individuale pot fi încălzite individual cu sobe sau, în situaţii deosebite, electric.

Prepararea hranei se va face, ca şi până în prezent, cu butelii de aragaz sau în cazuri

izolate, cu combustibil solid sau electric.

La utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) trebuie ţinut seama de faptul că,

pentru încălzire şi, eventual, prepararea hranei pot fi utilizată energia solară şi biogazul. Acestea

trebuie dublate de surse clasice şi prevăzute cu sisteme de siguranţă cu funcţionare automată

125

pentru a preveni accidentele.

Infiinţarea distribuţiei de gaze naturale, pentru care este în curs de realizare studiul de

oportunitate, va constitui un punct de cotitură în viaţa comunei Bărăganul, contribuind la

creşterea confortului locuitorilor, dar şi a atractivităţii zonei.

Elementele anvelopei clădirii (opace şi vitrate) trebuie să asigure respectarea

prevederilor Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc 001/1,2,3 – 2006

(completată cu prevederile Ordinului MDRT nr, 2513 din 22.11.2010), în conformitate cu Legea nr.

372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

De asemenea, odată cu montarea tâmplăriei cu geam tip Thermopan se recomandă

montarea unor sisteme de ventilaţie higroreglabile pentru asigurarea unei ventilaţii naturale şi

umidităţi corespunzătoare condiţiilor de confort (un aport minim de aer proaspăt şi o umiditate

interioară de 45…60%), cuplat cu sisteme de evacuare a aerului viciat de la bucătării, băi.

Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală utilizând hidrocarburi trebuie

să fie peste 92%, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi

executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere

al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele

combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.

Instalaţiile interioare şi reţelele edilitare vor fi realizate cu materiale şi echipamente

performante care să asigure cerinţele esenţiale privind calitatea conform Legii calităţii în construcţii

nr. 10/1995 (reformulate conform Legii 123 / 2007):

rezistenţă mecanică şi stabilitate;

securitate la incendiu;

igienă, sănătate si mediu;

siguranţa în exploatare;

protecţia împotriva zgomotului;

economia de energie si izolarea termică;

adaptare la utilizare (cerinţă recomandată)

Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE)

Pentru zona localităţii Bărăganul pot fi utilizate cu diferite grade de eficienţă energetică

energia solară (atât componenta termică, cât şi cea luminoasă), energia rezultată din arderea sau

producerea biogazului din biomasă, energia eoliană.

Pentru toate clădirile, dar mai ales pentru locuinţele individuale şi cele agroturistice,

126

trebuie studiată soluţia preparării apei calde menajere utilizând energia solară prin intermediul

panourilor solare înglobate în / montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în concordanţă cu

adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei

solare. Aceste posibilităţi sunt favorabile având în vedere regimul redus de înălţime pentru clădirile

individuale existente şi propuse.

O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor

de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de confort mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în

regim de confort ridicat (120 litri/pers.zi). Chiar dacă prepararea a.c.m. cu energie solară este

concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind

necesară montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică sau la

reţeaua electrică.

Colectoarele solare cu rezervor atmosferic exterior (100-200 litri), nepresurizate, sunt

recomandate pentru activităţi sezoniere, cabane şi case de vacanţă. Cuplate cu un hidrofor, sunt

soluţia ideală pentru zonele în care nu există reţea publică de alimentare cu apă.

Colectoarele cu rezervor presurizat exterior (100-240 litri) funcţionează la presiunea reţelei

publice de apă, fiind recomandabile pentru prepararea apei calde menajere în tot timpul anului,

fiind prevăzute cu o rezistenţă electrică încorporată comandată printr-un microcomputer.

Colectoarele care stochează apa caldă într-un rezervor de acumulare amplasat în centrala

termică se utilizează la instalaţii mai complexe sau de capacităţi mari. Montate în baterii, pot

asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri pe tot timpul anului (prin utilizarea unui agent termic

de tip antigel şi prin racordarea boilerului şi la o sursă clasică de energie termică).

În ceea ce priveşte utilizarea energiei fotovoltaice pentru iluminatul public, aceasta

reprezintă o sursă de economii la bugetul Primăriei şi un factor de confort şi siguranţă pentru

locuitorii comunei. Un exemplu îl constituie montarea pe fiecare stâlp a unui panou fotovoltaic de

60 Wp [pick = la vârf] care, conform prospectelor, pe timpul zilei produce energie electrică şi care,

stocată într-o baterie de 80 Ah, este folosită după apusul soarelui pentru aprinderea unei lămpi tip

LED cu o putere de 8 W şi eficienţa luminoasă de 13 lux.

Pe acoperişul noilor clădiri publice sau chiar a celor existente se pot monta panouri

fotovoltaice, care prezintă şi avantajul că în perioada de vară reduc aporturile de căldură solară,

reducând temperatura interioară în încăperi.

Este de subliniat faptul că în prezent există posibilitatea folosirii întregului acoperiş

montarea unui triplu strat de siliciu amorf pe o suprafaţă metalică flexibilă, foarte subţire din oţel

inoxidabil. Creşterea eficienţei de conversie şi a stabilităţii producţiei de energie în timp sunt

127

caracteristice acestui tip de „acoperiş fotovoltaic” care este eficient chiar şi la nivele joase de

radiaţie solară incidentă. Acest tip de acoperiş este rezistent la precipitaţiile atmosferice

(nemaifiind necesară o altă învelitoare) şi, de asemenea, reduce pe timpul verii temperatura în

zonele de sub el prin creşterea temperaturii operative, datorită utilizării unui spectru mai larg al

radiaţiei solare.

În cadrul extinderilor intravilanului comunei Bărăganul propuse se numără şi Parcul

fotovoltaic (studiat în fază PUZ) amplasat pe o suprafaţă de teren de 11,27 ha. Energia electrică

obţinută urmează a fi utilizată în cadrul comunei şi surplusul livrat SEN prin intermediul Staţiei

electrice de transformare 110/20 kV Bărăganul.

În ceea ce priveşte realizarea unor staţii centralizate de biogaz, în conformitate cu

prevederile Ordinului nr. 119/2014 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi

a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei (cu modificările ulterioare), distanţa minimă

de protecţie sanitară faţă de camere de tratare biotermică a gunoaielor este de 500 m.

Biogazul produs poate fi utilizat numai pe loc (din cauza presiunii mici a gazului) şi numai

într-o centrală termică prevăzută cu aparatură de siguranţă şi automatizare adecvată şi nu poate fi

folosit de alţi utilizatori decât dacă este odorizat, ceea ce ar presupune o sursă de poluare

suplimentară în zonă.

În încăperile cu punctele de consum ale biogazului trebuie prevăzute detectoare

automate de gaze care să acţioneze asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de

alimentare cu biogaz.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu

structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a

energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru

funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în

paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru

evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

Conectarea la Sistemul Energetic Naţional a surselor generatoare de energie electrică

(panouri fotovoltaice), dar şi conectarea directă la consumatori, trebuie realizată prin intermediul

unor reţele inteligente (Smart Grid) care să permită transformarea parametrilor variabili ai energiei

solare la parametrii constanţi, compatibili cu utilizatorii.

Este tot mai evident că teritoriile bine administrate, inclusiv sau mai ales la nivelul

comunelor, pot juca un rol cheie în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Efortul colectiv al

128

autorităţilor locale şi investitorilor privaţi trebuie privit ca o oportunitate de a retehnologiza

sistemul actual de producere a energiei prin introducerea de soluţii adecvate care, transformate în

investiţii viitoare, vor asigura dezvoltarea economică a ţării pe bază de energie durabilă. De

asemenea, este necesară valorificarea cât mai intensă şi deplină a potenţialului SRE şi, nu în ultimul

rând, a tehnologiilor industriale cu eficienţă energetică înaltă.

În acest context trebuie menţionată crearea posibilităţilor de a oferi spaţiu public pentru

instalarea de echipamente energetice locale de generare (în particular terenuri închiriate

companiilor private care realizează instalaţii de producere a energiei electrice prin intermediul

captatoarelor fotovoltaice).

129

ANEXA 1 - TABEL CU DEBITELE MAXIME ORARE ESTIMATE DE ENERGIE TERMICĂ ŞI GAZE NATURALE PENTRU ÎNCĂLZIRE, PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE, VENTILARE, PREPARAREA HRANEI SI TEHNOLOGIC PENTRU EXISTENTUL SI EXTINDERILE PROPUSE IN COMUNA BARAGANUL

Nr Zona de dezvoltare S desf. H V q Q Gmax orar

Destinaţia ha m m3 W/m3 kW m3N/h

1. Com. Bărăganul Locuinţe existente – 1150 gospodării

… ... ... ... … 4.255

2. Locuinţe individuale – 12 gospodării … … … … …

44

3. Noul centru civic Servicii, comerţ, inst. publice, locuinţe

18,09 3,5 633.000 40 25.320 2.399

4. Sere 22,40 … … 250*) 56.000 5.305

5. Locuinţe individuale – 13 gospodării ... ... ... ... ... 48


7. Industrie nepoluantă Parc fotovoltaic

7,50

4,0

300.000

25

7.500

711


9. Locuinţe individuale – 10 gospodării

... ... ... ... ... 37

10. Spaţii depozitare, mică industrie, logistică

10,38 4 415.000 25 10.375 983

TOTAL

… … …. … … 13.996 ≈ 14.000

130

Calculul debitului necesar instalat de gaze s-a făcut în ipoteza unui randament de 90% şi Pci

= 9,5 kW / m3N şi pentru un coeficient de simultaneitate = 1.

Pentru o gospodărie echipată cu centrală termică proprie sau cu sobe s-a considerat un

debit orar maxim instalat de 3,70 m3N/h.gospodărie (încălzire, prepararea apei calde

menajere, prepararea hranei - conform memoriu Alimentare cu gaze naturale)

*) Caracteristica termică estimată pentru sere este q ≈ 250 W / m2

Valorile debitelor de energie termică şi gaze naturale din tabelul de mai sus vor fi

calculate exact la fazele următoare de proiectare, în funcţie de mobilarea finală a teritoriului şi de

coeficienţii de simultaneitate.

ANEXA 2 - DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE

GAZE NATURALE ŞI DIFERITE INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE

Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008

Nr. crt.

Instalaţia, construcţia sau obstacolul Distanţa minimă în [m] de la conducta

de gaze din PE de:

Distanţa minimă în [m] de la conducta

de gaze din oţel de:

pj pr pm pj pr pm

1 Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile a fi construite

1 1 2 2 2 3

2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0.5 1 1,5 1,5 2

3 Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice, televiziune etc.

0,5 0,5 1 1,5 1,5 2

4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5

5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol, cabluri TV sau căminele acestor instalaţii

0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6

6 Cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare sau alte cămine subterane

0,5 0,5 1 1 1 1

7 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5

8 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

9 Linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale:

În rambleu

În debleu, la nivelul terenului

1,5* 3,0**

1,5* 3,0**

1,5* 3,0**

2* 5,5**

2* 5,5**

2* 5,5**

Notă: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare

ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane.

*) De la piciorul taluzului

**) Din axul linei de cale ferată

131

Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ, adâncimea

minimă de montaj fiind de 0,9 m.

Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor

clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la clădire.

Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea

ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune.

ANEXA 3

DISTANŢELE DE SECURITATE INTRE STATII SAU POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE – MASURARE SI

DIFERITE CONSTRUCTII SAU INSTALATII

Conform Normelor tehnice privind proiectarea,

executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008

Nr.

crt.

Destinaţia

construcţiilor

învecinate

Distanţele de siguranţă [m], pentru staţii de capacitate:

până la 6.000 [m3/h] 6.000 … 30.000

[m3/h]

peste 30.000

[m3/h]

Presiunea la intrare [bar]

< 2 2…6 > 6 < 2 2…6 > 6 < 6 > 6

1. Clădiri industriale şi

depozite de materiale

combustibile

- risc foarte ridicat de

incendiu , asociat

pericolului de incendiu

- rezistenţă redusă la

foc

- risc mediu sau redus

de incendiu

7

10

12

11

13

18

22

27

7 10 15 12 15 20 25 30

7* 10 12 10 12 15 20 25

2. Instalaţii industriale în

aer liber

7

10

13

11

13

18

18

27

3. Clădiri civile (inclusiv

cele administrative de

7* 10 12 10 12 15 20 25

132

pe teritoriul unităţilor

industriale)

- rezistenţă mare la foc

- rezistenţă mică la foc

7 12 15 12 15 20 25 30

4. Linii de cale ferată

- curentă

- de garaj

20 20 20 20 20 20 25 30

20 20 20 20 20 20 20 25

5. Marginea drumurilor

carosabile 4** 5 8 4 6 10 6 10

6. Linii electrice de înaltă

tensiune 20 20 20 20 20 20 20 40

*) Staţii de capacitate până la 1.000 m3 (şi presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al

clădirii învecinate cu condiţia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri

(ferestre, uşi) pe o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înălţime

de 3 m deasupra staţiei.

**) Pentru posturile de reglare sau reglare – măsurare de capacitate până la 250 m3/h şi presiune

de intrare < 2 bar, distanţa minimă este de 1,5 m.

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI - DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE

Conform Raportului Brundtland localităţiile trebuie să-şi orienteze strategiile de dezvoltare

pe o dezvoltare durabilă, o dezvoltare care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a

compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Această dezvoltare

se realizează prin utilizarea raţională a resurselor naturale, prevenirea şi combaterea poluării

mediului înconjurător şi a efectelor dăunatoare ale fenomenelor naturale. Un element important al

acestei dezvoltari îl reprezintă proetcţia mediului înconjurător, care are ca scop păstrarea

echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor

naturale ale ţării, asigurarea unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi

viitoare.

Pentru a se reduce efectele poluării se vor avea în vedere respectarea normelor în vigoare

privind regimul deşeurilor, emisiilor şi deversărilor de substanţe poluante în mediul înconjurător.

În ceea ce priveşte diminuarea surselor de poluare a apelor se vor respecta revederile H.G.

Nr.352/2005 care modifică şi completeză H.G. NR.188/2002 - NTPA 002 privind condiţiile de

evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi

133

limitele admise conform normelor şi legilor în vigoare.

Valorile limită pentru apele subterane vor respecta valorile admise conform legii 458/2002

– privind calitatea apei potabile modificată şi completată prin legea Nr.311/2004.

Valorile concentraţilor agenţilor poluanţi specifice activităţilor desfăşurate pe raza

localităţii, prezenţi în solul terenurilor nu vor depăşi limitele prevăzute în ordinl MAPPM 756/1997.

Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot în apropierea unităţilor economice porductive să

respecte STAS10009/1988, respectiv 65 Db.

În ceea ce priveşte substanţele periculoase şi toxice se recomandă monitorizarea la nievlul

agenţilor economici prin intermediul fişelor de magazie, verificarea modului de depozitare şi

manipulare, precum şi instruirea personalului care are aces la acestea.

Toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii societăţilor

porductive, a caror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact

negativ asupra mediului, vor fi întreţinute în condiţii optime de lucru.

Deşeurile transportate pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o

societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeuri; deşeurile trebuie transportate doar de la

locul producerii lor la amplasamentul de recuperare/eliminare fară a afecta în sens negativ mediul

şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; transportul deşeurilor se va face conform

Ordinului Comun 2/211/118/2004;

Emisiile în sol vor respecta valorile limită de emisie stabilite de legislaţia în vigoare.

Protecţia calităţii apelor

Apa din pânza freatică a fost afectată în decursul timpului de depunerile de deşeuri

depozitate haotic, inclusiv deşeurile de la creşterea animalelor, de asemenea, lipsa unui sistem de

colectare şi epurare a apelor menajere de la populaţie a condus la infiltraţii în acest strat acvifer

făcându-l nepotabil.

Principalele măsuri ce vizează îmbunătăţirea calităţii apelor sunt următoarele:

colectarea selectivă a deşeurilor menajere;

realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere;

respectarea zonelor de protecție sanitară în jurul surselor de apă potabilă și a Normelor

speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrologică;

interzicerea executării construcțiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă și în

cuvele lacurilor, cu excepția lucrărilor de poduri, căi ferate și a drumurilor de traversare a albiilor

cursurilor de apă;

134

interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri, deșeuri în cursurile de

apă și gestionarea deșeurilor rezultate în timpul lucrărilor de construcții cu respectarea legislației în

vigoare;

interzicerea depozitării materialelor de construcții pe malurile cursurilor de apă;

evitarea deversării în râuri și pâraie a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în prealabil în

stația de epurare, menținându-se astfel o calitate corespunzătoare a cursurilor de apă;

Protecţia calităţii aerului

Principalul factor poluant al aerului de pe teritoriul comunei Bărăganul este reprezentat de

noxele produse de circulaţia rutieră, atât de cea de tranzit, cât şi cea locală. Emisia admisibilă de

gaze auto după normele europene ECO 15-40 este următoarea CO(g/km)= 15-27; Hc + NO2(g/km)

=5,8-8,7.

Influenţa acestora este percepută pe o adâncime mică de 10-20 m în zona de locuinţe

La îmbunătăţirea calităţii aerului poate contribui:

calitatea sistemului de rulaj al drumurilor;

devierea transportului greu de pe DN21 în afara intravilanului pe traseul DN21A;

împăduriri ale terenurilor degradate, dar şi realizarea unor perdele verzi de protecţie pe

marginea strazilor;

avizarea amplasamentelor activităților economice cu impunerea măsurilor de protecție a

aerului împotriva emisiilor de poluanți atmosferici, în limitele stabilite de legislația în vigoare;

în perioada de construcție a noilor obiective se vor lua măsuri pentru a diminua, până la

eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibrații, prin manipularea materialelor de construcții

pulverulente astfel încât să se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenții

atmosferici, evitarea disipării de pământ și materiale de construcții pe carosabilul drumurilor de

acces;

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Nivelul de zgomot este acceptabil şi nu depăşeşte limitele impuse prin lege cu excepţia

zonei traversate de drumul naţional şi calea ferată.

Măsuri propuse:

devierea transportului rutier

în privinţa căii ferate măsurile trebuiesc luate de către SNCFR (panori fonice absorbante)

Protecţia solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de depozitarea haotică a

deşeurilor, lipsei unei sistem de colectare şi epurare a apelor uzate menajere, de folosirea în exces

până în anul 1989 a îngrăşăminteleor chimice, pesticidelor şi ierbicidelor precum şi de posibile

135

incidente la conductele de substanţe petroliere ce traversează localitatea, ce pot conduce la

infiltraţii în sol şi apele subterane.

Măsuri şi soluţii propuse în cadrul PUG vizează următoarele aspecte:

realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere;

ierbicidele, pesticidele şi îngrăşămintele chimice, inclusiv gunoiul de grajd, vor fi folosite în

cantităţile ce vor rezulta în urma unor studii OJSPA;

realizarea organizărilor de șantier corespunzătoare din punct de vedere al utilităților;

utilizarea tehnologiilor avansate de construire, a mijloacelor tehnice adecvate în vederea

evitării pierderilor accidentale pe sol și în subsol prin staționarea utilajelor, efectuării de reparații,

depozitarea de materiale, etc;

asigurarea unui management corect al deșeurilor: colectarea sepearată a deșeurilor (PET,

carton/hârtie, metalice, etc), în vederea valorificării prin operatori autorizați și reciclarea celor

provenite din excavații în umpluturi și nivelări ca material inert;

refacerea vegetației prin reconstrucția ecologică în zonele ocupate cu organizările de

șantier;

Gospodărirea deşeurilor

Pentru deșeurile municipae se prevede implementarea unui sistem integrat de

management al deșeurilor în conformitate cu Planul Județean de Gestionare al Deșeurilor –

P.J.G.D. Brăila (aprobat prin HCJ Brăila nr. 26/2009) și Planul de investiții pe termen lung pentru

perioada 2008 – 2038 Managementul integrat al deșeurilor în județul Brăila - Master Plan (aprobat

prin HCJ Brăila nr. 95/2009).

În conformitate cu proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor realizat în anul

2009 se propune ca localitatea Bărăganul să fie arondată zonei 3 având staţia de transfer la oraşul

Însurăţei. Ca soluție tranzitorie pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere de la

populație, până la implementarea sistemului integrat de management al deșeurilor, primăria a

încheiat un contract cu o firmă autorizată pentru eliminarea acestor deșeuri și a achiziţionat un

containăr deschis de 32mc, utilizat pentru stocarea de scurtă durată (2-3 zile) a deşeurilor

colectate din zona limitrofă. Apoi containerele sunt transportate către depozitul actual în

funcţiune. Deşeurile electrice la nivelul comunei Bărăganul sunt colectate de S.C. Gremlin

Computer S.R.L din Constanţa.

Alte măsuri ce vizează gospodăria deşeurilor urmăresc implementarea sistmului de

colectare selectivă a deşeurilor menajere prin înfiinţarea unor puncte pe teritoriul localităţii pentru

colectarea ambalajelor în vederea valorificării acestora.

La nivelul comunei există şase puncte pentru colectarea deşeurilor reciclabile, acestea fiind

136

colectate şi valorificate cu firme specializate/autorizate. Se vor implementa măsuri

corespunzătoare de colectare selectivă astfel încât să se atingă, până în anul 2020, un nivel de

pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantității de deșeuri,

cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și, după caz, proveinind

din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care proivin din

deșeurile menajere.

Cadavrele de animale, sunt depozitate într-un spaţiu special amenajat, prevăzut cu o

camera frigorifică. Primăria deţine un contract de prestări servicii cu o societate

specializată/autorizată.

Gunoiul de grajd şi deşeurile verzi (resturi vegetale) provenite din gospodării, sunt

gestionate de fiecare cetăţean al comunei, iar după compostare ele sunt folosite ca îngrăşământ

natural. Se vor respecta prevederile Directivei 97/676/CEE, privind protecția apelor împotriva

poluării cu nitrați din surse agricole și a Codului de Bune Practici Agricole.

Nămolul provenit de la stația de epurare (dacă se va realiza pe teritoriul UAT Bărăganul) va

fi stocat în vederea deshidratării pe o platformă amenajată conform legislației de mediu în vigoare

și gestionat conform prevederilor legale.

Deșeurile din construcții și demolări - se prevede gestionarea acestora conform art. 17 alin.

2 lit b) din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor astfel încât să se atingă, până în anul 2020,

un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială,

inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de

minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție

și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17.05.04 din H.G. nr.

856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile,

inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare.

Propunerile Planului Urbanistic General pun accent pe urmatoarele:

Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Judeţean de Gestionare al Deşeurilor Brăila

Colectarea selectivă a deşeurilor menajere prin înfiinţarea unor puncte pe teritoriul

localităţii pentru colectarea selectivă a acestora în vederea valorificării.

Colectarea separată a deşeurile de origine animală/resturi vegetale rezultate din gospodării

particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, acestea se valorifică prin compostare în

amenajări proprii, care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de

locuinţe, în incinta gospodăriei. Compostul rezultat este utilizat în grădini şi pe terenurile proprii

ale fiecărei gospodarii.

137

Zone protejate naturale

Propunerile de extindere ale intravilanul localităţii Bărăganul nu vor afecta ariile naturale

protejate ROSPA0006 – Balta Tătaru, respectiv ROSPA 111 Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei,

păstrându-se în continuare distanţa de 500m faţă de acestea. De asemenea, prin reglementările

urbanistice s-a propus ca terenurile situate în cadrul acestor arii protejate să nu li se poată schimba

destinaţia, decât cu acordul Agenţiei de Mediu.

Măsurile de prevenire și reducere a impactului asupra biodiversității prevăd ca pentru

exemplarele din speciile cu statut de protecție precum și pentru toate speciile de păsări se

interzice vătămarea, uciderea, perturbarea intenționată, precum și deteriorarea/distrugerea

cuiburilor, a locurilor de hrănire, reproducere și odihnă;

Priorităţi şi propuneri

În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile şi măsurile de intervenţie

ce se impun pentru protecţia mediului:

Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de

reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de infrastructura edilitară, fară asigurarea echipării

corespunzătoare conform legiilor şi normelor în vigoare

Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte

distanţele normate de protecţie şi evitarea amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi

generatoare de poluare

Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone ce pot fi relaţionate cu

funcţiuni de agrement şi recreere, precum si prin reabilitarea spaţiilor verzi existente

Realizarea unor perdele verzi de protecţie în jurul incintelor agro-industriale şi de-a lungul

drumurilor (in conformitate cu Studiului de fundamentare de peisaj privind amenajarea

peisagistică a judeţului Brăila)

Împădurirea terenurilor agricole degradate în conformitate cu prvederiile legii 100/2010

privind Împădurirea terenurilor degradate.

Realizarea reţelelor tehnico-edilitare (reţea de canalizare)

Realizarea unor studii de fundamentare privind posibilitatea clasării celor două imobile din

satul Radu Vodă ca monumente istorice

Respectarea distanţelor de protecţie sanitară faţă de sursele de poluare sau disconfort

(unităţi economice, cimitire, trasee tehnico-edilitare)

Interzicerea şi sancţionarea drastică a acţiunilor de depozitare întâmplătoare a gunoiului cu

preponderenţă în zone cu regim protejat (locuinţe, cadru natural, albia apelor de suprafaţă, etc.);

138

Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în

atmosferă;

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE.

Aplicarea prevederilor planului urbanistic general se face prin intermediul Regulamentul

local de urbanism aferent PUG, elaborat în baza Regulamentului General de Urbanism aprobat prin

H.G.R. nr. 525/1996, republicată 2004. Regulamentul local de urbanism se referă în principal la:

Reguli de bază privind modul de utilizare a terenurilor, precum şi condiţii privind modul de

amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor.

Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public.

Dezvoltarea localităţii se face ţinând cont de potenţialul oferit de resursele locale

(potenţialul uman, potenţialul agricol), locaţia, cererile şi tendinţele de dezvoltare. Astfel strategia

planului urbanistic general a urmărit crearea unor noi zone de activităţi sau reconfigurarea şi

reutilizarea celor existente. Printre propunerile acestui PUG se urmăreşte conturarea unei noi zone

centrale în enclava de extravilan dintre cele 2 sate (Spicul, Doiceşti), zonă propusă a se definitiva

într-o etapă mai îndepărtată. Această zonă se va continua spre satul Radu Vodă cu o zonă de

activităţi şi servicii pentru agricultură, valorificând prezenţa unor reţele tehnico-edilitare în

apropiere, o bună accesibilitate asigurată de drumul judeţean DJ211B precum şi existenţa unei

forţe de muncă relativ mare în imediata vecinătate. Corelată cu devierea traficului de pe DN21 în

afara localităţii se propune şi realizarea unor zone de servicii pentru transportatori şi de depozitare

în zona de nord a localităţii, adiacentă DN21A. Alte propuneri vizează extinderea zonelor pentru

servicii aferente agriculturii precum şi dezvoltarea industriilor nepoluante în special sectorul

energiei electrice realizat din surse regenerabile.

Prin regulamentul aferent planului urbanistic general se propune şi protejarea peisajului

rural specific zonei Bărăganului. Astfel în zona străzii Colibrii la numarul 20, respectiv 40 au fost

identificate două cladiri susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice, conform studiului

Soluţii pentru clădiri de locuit cu puţine niveluri şi număr redus de apartamente pentru mediul

rural şi urban având la bază arhitectura specifică diferitelor zone ale ţării, 1987 – Studiu de

arhitectură ţărănească. Autorizarea lucrăriilor de renovare/reabilitare a fondului construit din

vecinătatea acestor imobile va urmării păstrarea într-un procent cât mai mare a aspectului iniţial.

Noile construcţii vor avea o volumetrie simplă, încercând să păstreze caracterul acestei zone, fără a

altera imaginea construcţiei susceptibile de a fi monument sau a zonei învecinate. Autoritățile cu

atribuții în domeniul protecției patrimoniului construit și/sau autoritățile locale/județene vor

139

sprijini întocmirea de documentații de specialitate care să studieze posibilitatea clasării celor două

imobile ca monumente istorice (care au fost nominalizate ca posibile monumente).

În planşa de reglementări sunt reprezentate şi zonele cu interdicţie temporară şi definitivă

de construire. Astfel în ceea ce priveşte zonele cu interdicţie temporară de construire până la

realizare Plan urbanistic zonal sunt marcate loturile care nu au acces direct. Alte zone pe care se va

realiza PUZ sunt reprezentate de parcurile industriale, parcurile de activităţi sau tehnologice;

zonele de producţie; zona centrală. Acestea sunt în conformitate cu prevederile Legii 350/2001

privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Totodată este necesară realizarea de PUZ atunci când se schimbă funcţiunea zonei, regimul

de construire, înalţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare (CUT), retragerea clădirilor faţă

de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei.

De asemenea, au fost stabilite zonele cu interdicţie de construire permanentă/temporară

(în cazul obţinerii avizului deţinătorului reţelei) pentru zonele de protecţie faţă de construcţii şi

culoare tehnice (centrale şi staţii electrice, linii de înaltă tensiune, reţele de gaze, transport

produse petroliere, reţele de telecomunicaţii). De asemenea, drumul naţional, judeţean îşi

păstrează categoria funcţională din care face parte, fiind considerat fără întrerupere în traversarea

localităţilor, servind şi ca străzi.

Cu scopul evitării riscului de producere a dezastrelor naturale (seisme, tasări) şi protecţiei

locuitorilor împotriva acestora, Regulamentul General de Urbanism (HG 525/ 1996 Art. 10

Expunerea la riscuri naturale) prevede:

Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zone expuse la riscuri naturale, cu

excepţia celor cărora au drept scop limitarea acestora, este interzisă. Astfel prin recomandările

studiului geotehnic aferent PUG se impune realizarea unui studiu geotehnic pentru fiecare nouă

locaţie.

Aplicarea prevederilor PUG şi ale Regulamentului local de urbanism aferent, se va realiza

prin intermediul unităţilor teritoriale de referinţă – UTR. Unitate teritorială de referinţă (UTR) -

subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite

cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere

urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează,

după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o

anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a

terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar. Acestea au fost delimitate după

următoarele criterii:

funcţiune predominantă;

140

reglementari urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicatorii

urbanistici;

sistem parcelar şi mod de construire omogen;

Sub aspectul reglementărilor se disting următoarele categorii:

UTR în care zona dotărilor şi a serviciilor publice este dominantă (zona centrală, zona

mixtă);

UTR în care funcţiunea rezidenţială (locuirea) este exclusivă;

UTR care cuprinde funcţiunile de producţie;

UTR cu diferite funcţiuni în special funcţiuni legate de gospodăria tehnico-edilitară.

Avizul Ministerului Apărării Naționale prevede următoarele condiționări:

- respectarea cu strictețe a limitelor teritoriului intravilan propus și ale terenurilor intravilane

destinate construcțiilor și amenajărilor, precum și a zonelor funcționale prevăzute în documentația

de urbanism;

- respectarea zonelor de siguranță, stabilite de comun acord cu unitățile militare existente pe

teritoriului comunei, cu lățimea de cel puțin 200 m, în care se va institui interdicția totală de

construire;

- neafectarea, sub nici o formă, a activităților militare, a terenurilor, construcțiilor sau

instalațiilor, de orice fel, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Obiectivele de utilitate publică reprezintă acele propuneri ale adminstraţiei publice menite

a asigura dezvoltarea durabilă a localităţii, în funcţie de problemele principale, de potenţialul

acestiea corelate cu bugetul şi cu strategia de dezvoltare locală. Realizarea acestor obiective

necesită rezervarea de terenuri, stabilirea tipurilor de proprietate asupra acestora precum şi

circulaţia lor. Autorizarea construirii acestora va fi precedată – unde este cazul – de declararea

cauzei de utilitate publică (Legea 33/1994).

Obiectivele de utilitate publică propuse pentru următorii 10 ani sunt următoarele:

Extinderea sistemului de alimentare cu apă pe baza unor studii de specialitate;

Realizarea sistemului de canalizare în localitatea Bărăganul;

Reabilitarea şi utlizarea la capacitate maximă a sistemelor de irigaţii şi desecări;

Rezervarea de terenuri pentru noul centru civic;

Realizarea unor locuinţe pentru tineri în zona viitorului centru civic al localitatii;

141

Renovarea şi realizarea de noi dotări socio-economice în special pe terenul rezervat pentru

noul centru civic (administraţie, educaţie, sănătate, cultură, spaţii verzi, agrement, etc)

Extinderea suprafeţelor împădurite şi realizarea de perdele verzi de protecţie faţă de

drumurile naţionale şi calea ferată;

Modernizarea căilor de comunicaţie rutieră, amenajarea intersecţiilor, realizarea de noi

circulaţii în zonele de dezvoltare şi realizarea de parcaje publice;

Renovarea şi întreţinerea pasajului peste calea ferată, care se propune a trece în domeniul

public al primăriei;

Realizarea de străzi colectoare de-a lungul drumului naţional DN21 (în zonele unde există

teren suficient);

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE Odată aprobate, regulamentul local de urbanism aferent PUG comuna Bărăganul şi planul

cu reglementările devin actul normativ pe baza căruia se pot elibera certificate de urbanism şi

autorizaţii de construire.

Dezvoltarea localităţii în următori anii va urmării pe de-o parte îmbunătăţirea calităţii

locuirii corelată cu dezvoltarea economică a acesteia, axată în special pe dezvoltarea agriculturii şi

diversificarea acesteia, precum şi pe dezvoltarea industriei nepoluante. Această dezvoltare se va

realiza în urma concretizării unor parteneriate de colaborare intrecomunale atât în ceea ce priveşte

asigurarea utilităţilor (alimentare cu apă din comuna Victoria), cât şi prin realizarea unor

parteneriate şi a unor zone de activităţi comune care să valorifice potenţialul zonei. Astfel comuna

Bărăganul cât şi oraşul Însurăţei, beneficiind de o acesibilitate sporită, pot deveni principalele

centre de colectare, prelucrare şi distribuţie a produselor agro-alimentare din zona de sud a

judeţului. Totodată realizarea unor parteneriate intrecomunale finanţate prin fonduri europne

poate constitui preimsa dezvoltării unei agriculturi moderne eficente care să înlocuiască agircultura

de subzistenţă şi în acelaşi timp să ofere noi locuri de muncă, reducând astfel numărul şomerilor.

De asemenea, prin diversificarea serviciilor pentru agricultură, prin dezvoltarea industriei

nepoluante, a transporturilor, şi depozitării se va asigura o diversificare a activităţilor economice

care vor creea premisele realizari de noi locuri de muncă, reducând astfel rata migratorie a

populaţiei din comună.

Concomitent cu punerea în aplicare a prezentei documentaţii se vor face demersurile

neceare pentru realizarea studiilor de specialitate şi proiectelor necesare completării şi detalierii

142

documentaţiei (PUZ, PUD, etc.).

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General, se face conform Regulamentului Local

aferent Planului Urbanistic General care cuprinde :

Prescripţii şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus al

comunei;

Prescripţii specifice la nivelul unităţilor teritoriale de referinţă.

Autorităţiile vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a propunerilor Planului Urbanistic

General cu privire la amenajarea şi dezvoltarea unei noi zone centrale, realizarea de noi împăduriri

pe terenurile agrciole degrdate precum şi de-a lungul drumurilor naţionale. Todată autorităţile vor

realiza studiile necesare pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare,

asigurarea de terenuri libere pentru realizarea de locuinţe pentru tineri, realizare studii de

fundamentare privind posibilitatea clasării celor două clădiri susceptibile de a fi clasate ca

monumente istorice, precum şi concesionarea unor terenuri în vederea dezvoltării unor activităţi

generatoare de noi locuri de muncă.

O acţiune importantă a acestui PUG o constituie studirea posibilităţii devierii traficului greu

din intravilanul localităţii, de pe DN21 pe traseul drumului naţional DN21A, precum şi utilizarea şi

modernizarea pasajului existent peste calea ferată. În primă fază va trebui stabilit cine este

proprietarul acestuia şi în ce condiţii poate fi administrat şi utilizat de noul traseu al DN21.

La aplicarea PUG-ului, în vederea emiterii certificatelor de urbansim şi a autorizaţiilor de

construire, Primăria va respecta propunerile şi reglementările prevăzute în prezenta documentaţie

(parte scrisă şi parte desenată), cât şi legislaţia în vigoare.

Urb. Constantin Marian OLTEANU

Arh. Sorin Doru CIOMARTAN

Memoriul General

Documents

Transcript of Memoriul General