Memoriu Strategie Drobeta

Cod document: 8300/2015-1-S0081733-B1 Revizie: 0 Pag. 2

For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Cuprins

Pag.

1. INFORMAŢII GENERALE ................................................................................................ 5

1.1 Poziţionarea geografică, condiţii naturale ................................................................... 5

1.2 Scurt istoric privind sistemul de alimentare cu energie termică .................................. 6

1.3 Prezentarea operatorului serviciului de termoficare .................................................... 8

2. SITUAŢIA ACTUALÃ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICÃ (SACET) A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN .............. 9

2.1 Prezentarea componentelor sistemului de termoficare ............................................... 9

2.1.1 Sursa de căldură ................................................................................................... 9

2.1.2 Sistemul de transport .......................................................................................... 10

2.1.3 Sistemul de distribuţie ......................................................................................... 12

2.2 Resurse primare utilizate. Evoluţia preţurilor combustibililor .................................... 15

2.3 Producţii de energie electrică şi termică .................................................................... 18

2.4 Situaţia la consumator ............................................................................................... 22

2.4.1 Contorizare la nivel de branşament .................................................................... 22

2.4.2 Instalaţii interioare şi contorizare individuală ...................................................... 22

2.4.3 Anvelopa clădirilor – faţade, terase, tamplărie exterioară .................................. 23

2.5 Evoluţia preţului local al energiei termice. Subvenţii acordate .................................. 24

2.6 Măsuri de eficientizare a sistemului de termoficare în curs de derulare ................... 26

2.7 Evaluarea accesului la infrastructurile locale ............................................................ 29

2.7.1 Alimentarea cu combustibil ................................................................................. 29

2.7.2 Alimentarea cu apă şi canalizarea ...................................................................... 30

2.7.3 Alimentarea cu energie electrică ........................................................................ 32

2.8 Evaluarea situaţiei din punct de vedere a respectării cerinţelor de mediu ................ 33

2.8.1 Evaluarea stării mediului pentru Municipiul Drobeta Turnu Severin .................. 33

2.8.2 Evaluarea stării mediului pentru CET Drobeta pe lignit ...................................... 36

3. ROLUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ÎN ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE DIN MUNICIPIUL DROBETA TURNU SEVERIN ............................................................... 39

3.1 Responsabilităţile autorităţii administraţiei publice locale ......................................... 39

3.2 Protecţia socială şi ajutoarele pentru utilităţi ............................................................. 41

5. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL ENERGIE ŞI MEDIU CU IMPACT ASUPRA ALIMENTĂRII CU ENERGIE TERMICĂ ............................................................................ 47

6.1 Necesitatea şi oportunitatea eficientizării sistemului de termoficare ........................ 55

6.2 Generalităţi privind măsurile abordate ....................................................................... 57

6.4 Măsuri de creştere a eficienţei energetice în sistemul de transport .......................... 59

6.5 Necesarul de energie termică ................................................................................... 60

6.5.1 Necesarul actual de energie termică ................................................................. 60

6.5.2 Necesarul de energie termică pentru perspectivă ............................................. 62

7. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR POSIBILE DE ASIGURARE A ENERGIEI TERMICE 64 7.1 Definirea soluţiilor tehnice de echipare a sursei/surselor de căldură ........................ 65


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

7.2 Analiza energetică ..................................................................................................... 68

7.3 Analiza tehnico – economică comparativă a soluţiilor propuse pentru echiparea sursei/surselor de producere a energiei termice şi alegerea soluţiei optime .................. 77

8. PREZENTAREA SOLUŢIEI OPTIME PRIVIND EFICIENTIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT ................................................................................................................... 84

8.1 Descrierea sumară a soluţiei propuse pentru realizarea sursei de căldură .............. 84

8.2 Lucrări propuse pentru reţelele de transport ............................................................. 85

9. EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL PENTRU COMPONENTELE SISTEMULUI CENTRALIZAT ............................................................................................ 90

10. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANŢARE ....................................... 91

11. STRUCTURA DE FINANŢARE PROPUSĂ ................................................................. 96

12. ANALIZA FINANCIARĂ PE CONTURUL SISTEMULUI CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA .......................................................................... 101

12.1 Scurtă prezentare a conturului proiectului ............................................................. 101

12.2 Metodologie ........................................................................................................... 101

12.2 Valoarea de investiţie ............................................................................................ 102

12.3 Eşalonarea valorii de investiţie pe durata de execuţie a lucrărilor ........................ 103

12.4 Date tehnice ........................................................................................................... 104

12.5 Premise de elaborare a analizei financiare ........................................................... 104

12.6 Evoluţia preţurilor ................................................................................................... 105

12.7 Cheltuieli anuale .................................................................................................... 109

12.8 Venituri anuale ....................................................................................................... 110

12.9 Fluxul de venituri şi cheltuieli ................................................................................. 111

12.10 Fluxul financiar al capitalului propriu ................................................................... 112

12.11 Fluxul financiar al investiţiei ................................................................................. 114

12.12 Rezultatele analizei de eficienţă financiară ......................................................... 115

13. ANALIZA DE SUPORTABILITATE A COSTURILOR CU ENERGIA TERMICĂ DE CĂTRE POPULAŢIE ........................................................................................................ 116

13.1 Consumul mediu de căldură pe apartament ......................................................... 116

13.2 Preţul energiei termice la consumator ................................................................... 117

13.3 Venitul mediu net al gospodăriilor ......................................................................... 120

13.4 Gradul de suportabilitate ....................................................................................... 123

13.5 Ajutoare sociale ..................................................................................................... 125

14. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE SPECIFICE PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUI STRATEGIC PROPUS ................................ 128

15. CONCLUZII ................................................................................................................. 131


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

ANEXE:

Nr.pag.

Anexa A – Oferta Tehnică ……………………………………………………………….…...6

Anexa B – Hotărârea nr. 34/31.03.2015 a Consiliului Local Drobeta Turnu Severin .…1

Anexa C – Analiza comparativă a scenariilor analizate ………………………..…….……8

Anexa D – Analiza financiară………………………………………………………………...1

Anexa E – Evoluţia preţurilor utilizate în analiza financiară..............................................6

Anexa F – Evoluţia principalelor elemente de calcul utilizate în analiza financiară …….2


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1 Poziţionarea geografică, condiţii naturale

Municipiul Drobeta Turnu Severin, este situat în depresiunea Topolniţei şi a Severinului, în vestul judeţului Mehedinţi şi al României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea fluviului din defileul Porţile de Fier I, pe drumul european E 70, la 353 km de Bucureşti, 113 km de Craiova şi 210 km de Timişoara.

Drobeta Turnu Severin este cel mai frumos oraş şi port de la Dunăre din ţara noastră, graţie aşezării lui pe cea mai elansată terasă dunăreană, un amfiteatru arhitectonic armonios, plăcut echilibrului. Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou înclinat uşor de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş altitudinea este de 104 m, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 m faţă de nivelul mării Acest platou uşor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi drepte care se intersectează în unghi de 90 grade.

Oraşul Drobeta Turnu Severin este situat pe coordonatele 22°33' longitudine estică şi 44°38' latitudine nordică, fiind traversat de la nord la sud de Râul Topolniţa. Vecinătăţile sunt: la sud - fluviul Dunărea, Republica Serbia şi Muntenegru, la nord - limitele teritoriale ale comunelor Izvorul Bârzii, Brezniţa Ocol şi Iloviţa, la est - comuna Simian şi la vest - golful Bahna.

În actuala organizare administrativ-teritorială, în perimetrul Municipiului Drobeta Turnu Severin intră 3 trupuri (Vodiţa, Bahna, Slatinic) şi 4 localităţi: oraşul Drobeta Turnu Severin, Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii. Localităţile Schela Cladovei şi Dudaşu Schelei cu un pronunţat caracter semiurban, au fost înglobate în oraşul Drobeta Turnu Severin prin dezvoltarea spaţio funcţională a acestuia în timp, funcţionând ca nişte cartiere ale municipiului. Dudaşu Schelei are o structură şi un ţesut urban specific rural ca de altfel şi Gura Văii. Ambele cartiere sunt de fapt localităţi de sine stătătoare dar depind din punct de vedere administrativ de municipiu.

Municipiul Drobeta Turnu Severin, reşedinţa judeţului Mehedinţi, este amplasat pe terasele de pe malul stâng al Dunării şi este străbătut de râurile Bahna, Vodiţa, Jidostiţa şi Topolniţa. Teritoriul intravilan existent al Municipiului Drobeta Turnu Severin ocupă o suprafaţă de 1484 ha, divizat pe diferite funcţiuni în anumite relaţii între ele.

Zona Rezidenţială ocupă cea mai mare parte a teritoriului intravilan, regăsindu-se de la Bulevardul Carol I (zona de sud a oraşului), până la pădurea Crihala (nordul oraşului).

Cartierul central, ocupă o suprafaţă de aproximativ 109 ha, fiind delimitat de străzile :Cicero în vest, Smârdan în est, Mureşului în nord şi Faleza Dunării în sud. Fondul locuibil existent în acest cartier păstrează în mai multe locuri aspectul vechiului oraş, având o pondere mare a locuinţelor individuale care cuprind teritorial o suprafaţă de peste 50 ha.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

În ultimul timp, în limitele acestui cartier, s-au construit în nord, în zona hotelului Traian locuinţe colective P+4. Pentru întreaga zona densitatea este de 113 loc/ha.

Cartierul Independenţei, ocupă o suprafaţă de aproximativ 140 ha, fiind situat în partea de sud-est a municipiului. Delimitarea acestui cartier este făcută de străzile: Smârdan la vest, B-dul Tudor Vladimirescu la nord, Platforma industrială estică a oraşului la est, Faleza Dunării la sud. Fondul locuibil existent este predominant de locuinţe individuale, cu un număr redus de niveluri P, P+1, care ocupa o suprafaţa de 76.3 ha. La extremitatea nordică a cartierului se face simţită prezenta unui fond de locuinţe colective cu blocuri P+4 şi P+8 la intersecţii, ce brodează latura sudică a B-dului Tudor Vladimirescu, pătrunzând mai mult în interiorul cartierului de-a lungul străzii Topolniţei. Pentru întreg cartierul densitatea este de 228 loc/ha.

Cartierul Kiseleff, ocupă o suprafaţă de aproximativ 84 ha. Este definit de limitele clare care nu-i mai permit o extindere a suprafeţei sale. Aceste limite sunt: Calea Tr. Jiu (I.C. Brătianu) în vest, Splaiul Mihai Viteazu în nord şi est, iar la sud B-dul Tudor Vladimirescu. Ponderea mare în acest cartier este dată de locuinţele colective, unde predomină cele P+4, dar la B-dul Tudor Vladimirescu sunt amplasate şi locuinţe colective P+10. Densitatea cartierului este 442 loc/ha, fiind de altfel şi cea mai mare densitate a cartierelor datorită în primul rând locuinţelor P+10 ce bordează B-dul Tudor Vladimirescu.

1.2 Scurt istoric privind sistemul de alimentare cu energie termică

Până în anul 2004 serviciul public de distribuţie şi furnizare a energiei termice în Municipiul Drobeta Turnu Severin era asigurat de către R.A. Lotus, aflată în subordinea Primăriei. Decizia Primăriei de a concesiona acest serviciu a fost impusă de următoarele considerente:

datoriile foarte mari ale cetăţenilor faţă de R.A. Lotus, care la rândul ei avea datorii faţă de RAAN, producătorul energiei termice;

insuficienţa fondurilor Primăriei pentru a reabilita sistemul de încălzire centralizat.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) produce energia termică în echipamentele energetice ale obiectivului CET Drobeta pe cărbune din cadrul Sucursalei ROMAG TERMO, în regim de cogenerare.

În domeniul energiei termice RAAN a fost autorizată de către ANRE prin Licenţa nr. 107/2000 pentru producerea energiei termice, Licenţa nr. 108/2000 pentru transportul energiei termice şi Licenţa nr. 109/2000 pentru furnizarea energiei termice.

În luna august 2004, oferta RAAN de concesionare a sistemului de distribuţie (puncte termice şi reţele de distribuţie) din Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a finalizat prin contractul încheiat între RAAN şi Primărie, cu titlu operaţional începând cu ianuarie 2005. Serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice a fost încredinţat prin concesionare pentru o perioadă de 20 ani Sucursalei ROMAG TERMO aparţinând de RAAN, iar pentru serviciul de distribuţie a energiei termice RAAN a obţinut Licenţa ANRE nr. 615/2004.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

În urma preluării prin contract de concesionare a sistemului de distribuţie, încheiat pentru o perioadă de 20 de ani, prelungită ulterior în anul 2008 cu încă 10 ani, se estima că se va perfecţiona activitatea de distribuţie a agentului termic, RAAN având un program investiţional de modernizare şi eficientizare a sistemului de distribuţie pentru perioada 2004÷2009. Sistemul de distribuţie preluat de la Consiliul Local a necesitat, din cauza uzurii fizice şi morale, măsuri privind retehnologizarea în totalitate a reţelelor de distribuţie agent termic şi a punctelor termice, precum şi contorizarea la nivel de branşament a populaţiei.

Programul investiţional angajat de RAAN a condus la funcţionarea în regim automatizat a punctelor termice şi a reţelelor secundare, la eliminarea pierderilor de agent termic şi de energie, cu implicaţii directe în reducerea facturii de energie termică la populaţie. Pe lângă măsurile tehnico-economice, RAAN a pus în aplicare şi un amplu program de măsuri organizatorice menit să ridice standardul de performanţă al distribuţiei şi furnizării energiei termice.

La sistemul de transport al agentului termic primar, care face parte din domeniul public al autorităţilor locale, sunt racordate 56 de puncte termice/module termice de transformare-distribuţie şi cca. 600 de substaţii de transformare proprii, care alimentează cu energie termică (încălzire şi apă caldă de consum) asociaţii de proprietari, case particulare, agenţi economici, instituţii publice şi dotări social-culturale. Sistemul de transport al agentului termic prezintă uzură fizică şi morală avansată, pierderi de căldură datorate deteriorării izolaţiei termice (ca urmare a gradului ridicat de coroziune) şi spargerilor frecvente de conducte, necesitând lucrări de reabilitare şi redimensionare.

Intrarea în insolvenţă a RAAN din septembrie 2013, care a condus şi la imposibilitatea procurării cantităţilor de cărbune necesare realizării producţiei de energie, precum şi situaţia critică a Sucursalei ROMAG TERMO datorită nerealizării proiectelor de conformare la legislaţia de mediu, este de natură să conducă la sistarea producţiei de energie termică în cadrul centralei. Ministerul Energiei va asigura din Bugetul de Stat contravaloarea cantităţilor de cărbune necesare RAAN până la 1 septembrie 2015, doar pentru oprirea controlată şi în condiţii de siguranţă a producţiei de apă grea.

Locuitorii Municipiului Drobeta Turnu Severin, ale căror imobile sunt racordate la sistemul de termoficare nu vor mai primi apă caldă şi căldură de la 1 iunie 2015, Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin fiind notificată în acest sens de către RAAN.

Reprezentanţii Consiliului Local Drobeta Turnu Severin şi-au dat acordul de principiu în luna decembrie 2014, pentru preluarea sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic, autorităţile pregătindu-se pentru momentul în care nu se va mai asigura agentul termic pentru locuitori. Autorităţile locale trebuie să găsească o alternativă pentru termoficarea oraşului.

Prin Hotărârea nr. 34/31.03.2015 a Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a hotărât înfiinţarea Serviciului Public de alimentare cu energie termică în Municipiul Drobeta Turnu Severin, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

1.3 Prezentarea operatorului serviciului de termoficare

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, a fost înfiinţată prin HG nr. 365/1998 şi structura organizatorică în prezent este următoarea:

RAAN executiv;

Sucursala ROMAG PROD, care produce apă grea de calitate nucleară;

Sucursala ROMAG TERMO, care produce în regim de cogenerare în obiectivul energetic CET Drobeta pe lignit abur tehnologic şi energie electrică pentru Sucursala ROMAG PROD şi agent termic pentru sistemul de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin.

Conducerea RAAN se asigură prin Consiliul de Administraţie, care se numeşte în condiţiile legii, prin ordin al ministrului şi este compus din 7 membri, după cum urmează:

directorul general, care conduce activitatea curentă a Regiei şi o reprezintă în relaţiile cu organele statului, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, pe baza şi în limitele contractului de mandat;

reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice;

reprezentantul Ministerului Economiei;

specialişti în domeniul de activitate al regiei (ingineri, tehnicieni, economişti şi jurişti).

Guvernul a stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 85/2013 şi prin derogare de la unele prevederi legale, intrarea în insolvenţă a RAAN, păstrând dreptul Regiei de a-şi conduce activitatea, de a administra şi a dispune de bunurile din proprietatea sa. Totodată, Guvernul a stabilit anumite condiţii speciale care vor fi aplicate acestei proceduri.

Datorită situaţiei actuale de blocaj financiar cu care se confruntă RAAN, alimentarea cu cărbune a CET Drobeta din cadrul Sucursalei ROMAG TERMO pentru continuarea producţiei de energie electrică şi termică va fi posibilă doar pentru oprirea controlată şi în siguranţă a Sucursalei ROMAG PROD în perioada următoare (250 zile).

Serviciul de alimentare cu energie termică a sistemului de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin va fi oprit de la 1 iunie 2015 conform notificării emise de RAAN către Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin.

În acest context, prin Hotărârea nr. 34/31.03.2015 a Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a hotărât înfiinţarea Serviciului Public de alimentare cu energie termică în Municipiul Drobeta Turnu Severin (producere, transport, distribuţie, furnizare), serviciu public de interes local, cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local finanţat din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local.

Serviciile de specialitate din cadrul Primăriei împreună cu serviciul public nou înfiinţat vor întreprinde măsurile legale pentru asigurarea întregii infrastructuri tehnico-edilitare care formează Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) a Municipiului Drobeta Turnu Severin.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

2. SITUAŢIA ACTUALÃ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICÃ (SACET) A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN

2.1 Prezentarea componentelor sistemului de termoficare

2.1.1 Sursa de căldură

Cu ocazia aprobării execuţiei investiţiei CET Drobeta pe lignit (Decretul nr.202/1981), destinată în principal alimentării cu abur a Uzinei de Apă Grea (ROMAG) s-a hotărât preluarea, din această centrală, a alimentării cu căldură (parţială sau totală) a consumatorilor urbani şi industriali din Municipiul Drobeta Turnu Severin, rămânând să funcţioneze doar parţial CET Est, pe deşeuri lemnoase şi leşii combustibile.

CET Drobeta pe lignit, aparţinând Sucursalei ROMAG TERMO, este echipată în prezent cu:

6 cazane de abur de câte 420 t/h, cu funcţionare pe lignit;

4 grupuri turbogeneratoare de câte 50 MW, din care: 3 tip DSL-50 şi 1 tip DKUL-50;

1 grup turbogenerator de 25 MW tip SC –25, de condensaţie;

1 grup turbogenerator de 22 MW tip DKAR –22, cu contrapresiune la 6 bar şi priză reglabilă la 38 bar.

Capacităţile disponibile din CET Drobeta Turnu Severin pentru livrarea apei fierbinţi în sistemul de termoficare sunt:

2 cazane de abur de 420 t/h (C1, C2), pe lignit la o sarcină maximă de 400 t/h;

2 grupuri turbogeneratoare (TA1, TA2) de 50 MW, tip DSL-50 şi tip DKUL-50.

Instalaţiile de preparare a apei fierbinţi sunt constituite din următoarele elemente:

pentru TA1 (tip DSL-50) – 1 boiler de bază de 80 Gcal/h, alimentat din priza de 1,2 bar;

pentru TA2 (tip DKUL-50) – 1 boiler de bază de 80 Gcal/h, alimentat din contrapresiune;

2 boilere de vârf de câte 40 Gcal/h, alimentate din colectorul de 7 bar.

Instalaţiile de termoficare au fost proiectate şi realizate pe baza conceptului asigurării sarcinii termice variabile, necesare a fi produsă în CET, prin reglajul calitativ (grad cu grad) al temperaturii apei, cu păstrarea constantă a debitului de apă fierbinte vehiculat pe total CET. Acest concept are în vedere funcţionarea cu un debit de apă şi o presiune la gardul CET constante în sezonul rece (regim de iarnă), respectiv în sezonul cald (regim de vară).

Aceste capacităţi asigură prin intermediul boilerelor de bază şi de vârf, cantitatea de apă fierbinte (max.120 Gcal/h) solicitată de consumatorii urbani din Municipiul Drobeta Turnu Severin.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Întreţinerea şi exploatarea reţelelor de termoficare de apă fierbinte se face de către personalul existent în CET Drobeta cheltuielile aferente fiind suportate de Sucursala ROMAG TERMO Drobeta Turnu Severin.

2.1.2 Sistemul de transport

Magistrala principală şi reţelele de termoficare pentru transportul apei fierbinţi de la sursa de căldură la punctele termice (PT) şi substaţiile de transformare (module termice) din care se alimentează consumatorii urbani şi industriali din Municipiul Drobeta Turnu Severin s-au realizat şi pus în funcţiune în anul 1985.

Sistemul reţelelor de transport (reţele termice primare) al agentului termic a fost dimensionat şi realizat în anumite condiţii ale necesarului de căldură (max. 170 Gcal/h) şi a profilului sursei de căldură. Ţinând seama de amplasamentul sursei de căldură aflată la 5 km de Municipiul Drobeta Turnu Severin şi de configuraţia Municipiului, schema generală a reţelelor de termoficare a fost concepută cu o configuraţie arborescentă, având o lungime de circa 27,9 km traseu, alcătuită dintr-o magistrală principală (magistrala 1) între CET Drobeta şi limita Municipiului (Podul Gruii) şi două magistrale limitrofe oraşului una spre zona de Sud - Est (magistrala 2) şi una spre Sud - Vest (magistrala 3).

Magistrala 1 (principală) este formată din conducte (tur-retur) 2x Dn 1100 în amplasare supraterană la medie înălţime, între CET Drobeta şi limita Municipiului (Zona Podul Gruii), de unde se ramifică astfel:

Magistrala 2 - între Podul Gruii, pe un traseu paralel cu ogaşul Crihala, spre estul Municipiului - este în amplasare supraterană la medie înălţime până la sensul giratoriu din Calea Craiovei, acesta fiind subtraversat în canal nevizitabil, apoi în continuare suprateran prin incinta fostei CET CPL şi subteran pe strada Calomfirescu până în zona Hotelului Traian. Această magistrală este formată din conducte 2x Dn 800 din punctul de ramificaţie, care se reduc la 2 x Dn 600 pe strada Calomfirescu până la str. M. Eminescu, de unde se continuă cu conducte 2 x Dn 500 până la intersecţia cu str. Avram Iancu, urmând ca pe str. Calomfirescu diametrele conductelor să scadă până la 2 x Dn 150 (alimentarea punctului termic PT 60).

Magistrala 3 - se dezvoltă spre vestul Municipiului - este în totalitate în amplasare supraterană la medie înălţime şi este formată din conducte 2x Dn 800 până în zona Spitalului Drobeta Turnu Severin unde se ramifică în conducte 2 x Dn 700 spre consumatorii amplasaţii în zona B-dul Aluniş (PT ANL, PT 71 Policlinica ANL, PT 72 U.M.) şi în conducte 2 x Dn 600 spre consumatorii urbani din zona de nord şi centrală a Municipiului.

Magistrala 2 x Dn 600 este prevăzută să închidă breteaua de legătură de pe strada Avram Iancu cu Magistrala 2 de pe str. Calomfirescu, creându-se o mărire a gradului de siguranţă în alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani în cazul producerii unor incidente.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Racordurile de termoficare pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani prin intermediul punctelor termice (asociaţii de proprietari din blocuri de locuinţe, case particulare, agenţi economici, instituţii publice, dotări social-culturale) şi a consumatorilor individuali cu substaţii de transformare proprii (case particulare, agenţi economici, instituţii publice, dotări social-culturale) au diametre cuprinse între Dn 250 şi Dn 25.

Caracteristicile reţelei primare sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 2.1.2 – 1 Caracteristicile reţelei primare

Nr. crt.

Specificaţie UM Valoare

1 Lungime totală traseu, din care: - suprateran - subteran

km km km

36,79314,19222,601

2 Lungime totală conducte, din care: - suprateran - subteran

km km km

73,58628,38445,202

3 Pierderi orare de căldură: - iarna - vara

Gcal/h Gcal/h

256

4 Pierderi orare de agent termic: - iarna - vara

mc/h mc/h

6040

Reţeaua primară subterană este amplasată în canale termice din beton prefabricat, iar reţeaua primară supraterană este amplasată pe stâlpi. Izolaţia termică este clasică, de tip cu înfăşurare, cu saltele din vată minerală având grosimi de 50 - 90 mm pentru conductele amplasate suprateran şi de 40 - 80 mm pentru conductele amplasate subteran, protejată cu carton asfaltat. În porţiunea subterană a reţelelor primare au avut loc infiltraţii de apă în canalele termice provocând coroziuni exterioare. Urmare a acestora, s-au produs spargeri frecvente ale conductelor în funcţionare, cu pierderi calorice şi masice ale agentului termic. Starea izolaţiei este deplorabilă, existând mari pierderi prin radiaţie.

Aceste evenimente au condus la exploatare şi întreţinere costisitoare a sistemului de transport şi la neasigurarea parametrilor solicitaţi (debit, temperatură, presiune) la consumatori. În ultimii ani au fost efectuate numai reparaţii curente şi accidentale pe anumite porţiuni de reţea.

Datele tehnice aferente reţelei primare sunt prezentate în tabelul următor:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 2.1.2 - 2 Datele tehnice aferente reţelei primare

Specificaţie UM 2012 2013 2014

Debit mediu de apă în reţeaua primară - regim iarna

- regim tranzitoriu - regim vara

mc/h mc/h mc/h

2572,871490,901110,70

2573,24 1470,50 1358,67

2388,461356,501268,04

Debit mediu de apă de adaos- regim iarna

- regim tranzitoriu - regim vara

mc/h mc/h mc/h

604540

60 50 40

605030

Ecart de temperatură (tur/retur) - regim maxim iarna - regim mediu iarna - regim tranzitoriu - regim mediu vara

oC/ oC oC/ oC oC/ oC oC/ oC

105/5890/6378/6167/61

103/61

92/64 80/56 68/62

100/5790/6079/6058/53

La reţeaua de agent termic primar, care face parte din domeniul public al autorităţilor locale, sunt racordate substaţii de transformare proprii, care alimentează cu energie termică (încălzire şi apă caldă de consum) următoarele tipuri de consumatori individuali: case particulare, instituţii publice, agenţi economici şi dotări social - culturale.

Ansamblul sistemului de transport a căldurii cuprinde:

- reţelele de transport agent termic (supraterane şi subterane);

- terenul din lungul circuitului primar.

2.1.3 Sistemul de distribuţie

Sistemul de distribuţie al energiei termice pentru consumatorii urbani din Municipiul Drobeta Turnu Severin era iniţial alcătuit din 110 puncte termice şi reţelele de distribuţie aferente.

Datorită situaţiei economice din zonă, după anul 2000 au avut loc debranşări masive de la sistemul de termoficare, care însă în perioada 2004 ÷2007 s-au mai diminuat. Din acest motiv o parte din punctele termice s-au desfiinţat, consumul fiind preluat din puncte termice apropiate, iar o parte s-au transformat în module termice.

La reţeaua de agent termic primar, care face parte din domeniul public al autorităţilor locale, sunt racordate 56 puncte termice/module termice de transformare-distribuţie, care alimentează cu energie termică (încălzire şi apă caldă de consum) următoarele tipuri de consumatori: asociaţii de proprietari din blocuri de locuinţe, case particulare, instituţii publice, agenţi economici şi dotări social - culturale.

Punctele termice sunt situate la distanţe maxime faţă de sursa de căldură de 7042 m şi la cote de teren ce variază între 56,72 m şi 88,2 m. Punctul termic cel mai îndepărtat de sursă este PT U.M., care se află la circa 7 km de aceasta.

Situaţia actuală a punctelor termice/modulelor termice din sistemul de distribuţie al Municipiului Drobeta Turnu Severin este următoarea:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 2.1.3-1 Situaţia actuală a punctelor termice/modulelor termice din sistemul de distribuţie

Nr. crt.

Denumire PT / MT

Sarcina termică actuală (Gcal/h)

Consumenergie electrică pentru pompaj

(MWh)

Consum apă adaos (mc/h)

Anul PIF

Anul reabilitării

iarna vara iarna vara iarna vara 1 1 4,975 2,256 49 10 2,0397 0,2377 1987 2008 2 10

(MT1 - Şc.gen.10) 1,121 0,041 11 2 0,2133 0,2299 2010

3 13 0,740 0,241 29 4 0,5524 0,0269 1987 2008 4 14

(Lic. Traian) 0,994 0,068 12 2 0,0753 0,0002 2006

5 15 (MT2 -Grădiniţa2)

1,056 0,048 12 4 0,1882 0,0074 2010

6 17 1,626 0,401 29 6 0,3046 0,2227 1978 2008 7 19 3,612 1,498 39 3 1,7315 0,0008 1983 2008 8 2 2,970 1,320 30 3 0,9349 0,0925 1981 2008 9 20 2,119 0,798 25 5 0,0480 0,0006 1990 2008 10 21 2,309 0,467 43 11 0,3874 0,1593 1977 2008 11 22 3,557 1,761 49 6 0,0030 0,0016 1990 2008 12 23 4,359 1,572 53 5 0,7740 0,4291 1965 2008 13 24 3,009 1,135 26 6 0,4128 0,0179 1982 2008 14 25 4,763 2,049 31 3 1,1117 0,0720 1982 2008 15 26 1,217 0,123 7 2 0,0245 0,0002 2006 16 27 7,489 2,691 74 10 0,4065 0,0004 1976 2008 17 28 2,277 0,395 6 2 0,8306 0,0814 2006 18 29 4,146 1,211 26 5 0,4150 0,1630 1974 2008 19 3 2,529 1,292 31 5 0,3027 0,0014 1976 2008 20 30 6,943 2,487 37 6 1,3802 0,0860 1981 2008

21 31 5,704 2,570 38 5 2,7414 0,3851 1971 2008 22 32 6,670 2,266 49 12 1,9288 0,3380 1970 2008 23 33 2,724 0,165 25 1 0,1115 0,0023 2006 24 35 3,642 1,412 36 10 0,8595 0,2617 1967 2008 25 36 3,880 1,756 45 6 0,7665 0,0405 1979 2008 26 37 2,538 0,199 17 15 0 0,0004 1978 2006 27 38 4,453 2,260 52 4 0,5287 0,0493 1983 2008 28 39 3,771 1,211 36 5 0,4299 0,0004 1984 2008 29 4 1,505 0,617 17 3 0,1890 0,0023 1979 2008 30 40 3,754 1,725 30 5 0,1399 0,0099 1986 2008 31 41 5,582 1,688 45 4 0,5408 0,2798 1988 2008 32 42 6,926 2,923 55 8 1,4525 0,0654 1980 2008 33 43 4,717 2,008 46 4 0,0036 0,0029 1989 2008 34 48

(Sc.Ajutătoare) 0,643 0,034 8 2 0,1429 0,0070 2010

35 49 1,087 0,034 12 2 0,0069 0,0041 2006 36 5 3,359 1,605 28 4 0,3289 0,0010 1988 2008 37 50

(MT3 - Sc.gen.3) 1,345 0,240 15 3 0,1606 0,1079 2010

38 51 0,581 0,034 8 2 0 0 2006


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Nr. crt.

Denumire PT / MT

Sarcina termică actuală (Gcal/h)

Consumenergie electrică pentru pompaj

(MWh)

Consum apă adaos (mc/h)

Anul PIF

Anul reabilitării

iarna vara iarna vara iarna vara 39 53 1,170 0,413 23 5 0,1040 0,0004 1983 2008 40 54 2,601 0,788 24 3 1,4459 0,0078 1989 2008 41 58 1,310 0,366 18 7 0,5773 0,1743 1982 2008 42 59 1,339 0,492 16 5 1,1639 0,0018 1990 2008 43 6 3,755 1,848 53 9 1,3664 0,0016 1982 2008 44 60 2,661 1,236 20 3 0,3985 0,1141 1976 2008 45 66 4,937 1,744 32 4 0,2387 0,0171 1988 2008 46 67 2,551 1,136 20 6 0,2754 0,0008 1980 2008 47 68 0,604 0,040 5 2 2006 48 69 1,206 0,376 8 3 0,7006 0,0629 1990 2008 49 7 4,458 1,956 44 7 0,4269 0,0816 1988 2008 50 71

(Policlinica) 0,519 0,034 0 0 1966 2006

51 72 (Unit. Militară)

1,056 0,366 4 1 0 0,0002 2010

52 8 3,090 1,333 42 5 0,4530 0,0142 1989 2008 53 9 3,788 1,433 32 9 0,1341 0,0140 1983 2008 54 A.N.L. 1,413 0,412 0,1040 0,0230 55 APOLODOR 2,358 1,363 15 2 1,6725 0,5796 2000 2008 56 PLEVNEI 0,295 0,068 14 6 0,0050 0,0039 2006

Total 163,803 60,005 1.551 272 31,5345 4,4862

Punctele termice sunt prevăzute cu aceeaşi schemă de legătură (reţea de tip ramificat) pentru prepararea agenţilor termici – apă caldă de încălzire şi apă caldă de consum. Transportul de căldură între agentul primar şi cel secundar se face în schimbătoarele de căldură prin suprafaţă.

Caracteristicile reţelei de distribuţie aferente punctelor termice sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 2.1.3-2 Caracteristicile reţelei de distribuţie aferente punctelor termice

Nr. crt.

Specificaţie UM Valoare

1 Lungime totală traseu / nr. fire de conductă km 223 / 4 fire

2 Lungime totală conducte km 892

3 Gama de diametre sau diametre pe tronsoane mm Dn300÷Dn20

4 Amplasament (subteran) km traseu 223

5 Pierderi orare de căldură:

- iarna - vara

Gcal/h Gcal/h

1,4821 0,1705

6 Pierderi orare de agent termic:

- iarna - vara

mc/h mc/h

31,5345 4,4862


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Ansamblul sistemului de distribuţie a căldurii cuprinde:

- reţeaua de distribuţie agent termic (subterană);

- terenurile din lungul traseului conductelor de distribuţie, dintre punctele termice şi branşamentele de la consumatori;

- clădirile în care sunt amplasate punctele termice şi instalaţiile din interiorul acestor clădiri;

- terenurile pe care sunt amplasate punctele termice.

2.2 Resurse primare utilizate. Evoluţia preţurilor combustibililor

Liberalizarea pieţelor de electricitate – principalul consumator de cărbune – a dus la creşterea importanţei reducerii costurilor în producţia de energie. Acest lucru a fost un impuls pentru căutarea celui mai ieftin cărbune disponibil, fie de pe piaţa internă a producătorului de energie, fie din surse externe. În multe cazuri subvenţiile au permis cărbunelui importat să atingă preţuri similare cu cărbunele indigen, dar subvenţiile reprezintă o preocupare mai mare pentru producătorii de cărbune şi guverne decât pentru consumatorii de cărbune.

Preţul cărbunelui reprezintă un important factor de risc de afaceri pentru majoritatea consumatorilor europeni de cărbune, în fruntea cărora se situează producătorii de energie. Şi aceasta nu numai datorită faptului ca preţul combustibililor constituie o parte importantă a costurilor unei centrale electrice de termoficare dar şi pentru că preţul cărbunelui este şi cea mai nesigură componentă a costurilor de exploatare.

În prezent RAAN – Sucursala ROMAG TERMO se aprovizionează cu lignit de la exploatarea minieră Mehedinţi şi de la exploatarea minieră Motru, care aparţin Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia S.A. Târgu Jiu.

Combustibilul de bază utilizat (94% din cantitatea anuală de combustibil consumată) de obiectivul energetic CET Drobeta este lignitul cu o putere calorifică inferioară medie Pci = 1850 kcal/kg şi un conţinut de sulf între 0,9 ÷ 2,0 %, cu o valoare medie de 1,5%.

Caracteristicile fizico-chimice ale lignitului de la exploatarea minieră Husnicioara, care va fi avut în vedere în cadrul analizei de faţă, sunt următoarele:

- putere calorifică inferioară medie 1743 kcal/kg

- umiditate totală 46,26 %

- cenuşă 21,56 %

- conţinut de carbon 21,77 %

- conţinut de hidrogen 1,86 %

- conţinut de sulf mediu 0,90 %

- conţinut de oxigen 7,20 %

- conţinut de azot 0,45 %


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Preţul lignitului (inclusiv transportul) achiziţionat de RAAN –Sucursala ROMAG TERMO în anul 2014 a fost de: 62,08 lei/tonă, iar în anul 2015 a fost de 63,16 lei/tonă.

Combustibilul de adaos utilizat (6% din cantitatea anuală de combustibil consumată) este păcura cu Pci = 9600 kcal/kg şi un conţinut de sulf între 0,8÷1,1 %, cu o valoare medie de 0,9%.

Caracteristicile fizico-chimice ale păcurii, care va fi avută în vedere în cadrul analizei de faţă, sunt următoarele:

- conţinut de sulf 0,8 ÷ 1,1 %

- conţinut maxim de apă 0,3 %

- conţinut maxim de cenuşă 0,3 %

- vâscozitate 28°E la 70°C

- conţinut de vanadiu 80 mg/kg

- conţinut de sodiu 7 ppm

Preţul păcurii (inclusiv transportul) achiziţionate de RAAN –Sucursala ROMAG TERMO în anul 2014 a fost de: 2428,66 lei/tonă, iar în anul 2015 a fost de 2801,17 lei/tonă.

Alimentarea cu gaze naturale

Lucrările de aducţiune a gazelor naturale în judeţul Mehedinţi s-au realizat de SNTGN „Transgaz” S.A. pe o distanţă de 86 kilometri, din bazinul petrolifer Turburea, judeţul Gorj.

Staţia de reglare-măsurare (SRM) a presiunii gazelor naturale din perimetrul comunei Şimian, destinată pentru alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Drobeta Turnu Severin, a fost inaugurată la începutul anului 2008. Staţia reduce presiunea gazelor naturale de la 25 de bari la 6 bari şi permite branşarea la reţelele de joasă presiune a consumatorilor casnici şi industriali din zona de est a municipiului.

Prin realizarea reţelei de distribuţie principală şi secundară în zona de est a oraşului, care s-a finalizat în anul 2009, a fost posibilă racordarea primilor beneficiari în anul 2008, respectiv: agenţii economici Cildro, Celrom, Aurora şi SCIL, precum şi cetăţeni din această zonă.

Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale nu poate fi extinsă în viitorul apropiat la nivelul întregului oraş deoarece Municipiul Drobeta Turnu Severin a beneficiat recent de un grant European pentru reabilitarea străzilor. Acest lucru aduce după sine interdicţia realizării - pe perioada de monitorizare (5 ani) - de lucrări edilitare care ar deteriora infrastructura modernizată.

Având în vedere faptul că, este necesară analiza posibilităţilor de realizare a unei surse noi de căldură pentru sistemul de termoficare, amplasată în partea de nord-est a Municipiului Drobeta Turnu Severin, în conformitate cu reglementările ANRE este posibilă racordarea


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

acesteia la reţeaua de distribuţie de medie presiune a operatorului licenţiat SC. MEHEDINŢI GAZ SA.

Pentru racordul la sistemul de distribuţie gaze naturale a acestei noi surse de căldură va fi necesară o reţea de distribuţie, un branşament şi o staţie de reglare măsurare.

Conform HG 1043/2004 pentru realizarea accesului la sistemul de distribuţie (SD) de medie presiune a gazelor naturale aparţinând operatorului licenţiat al serviciului se parcurg 2 etape:

a) Rezervarea de capacitate în SD;

b) Racordarea la SD.

Rezervarea de capacitate în SD se face în baza unei cereri scrise a solicitantului către operatorul SD, împreună cu actele menţionate în cerere. Răspunsul favorabil reprezintă acordul de acces al operatorului licenţiat al serviciului de distribuţie al gazelor naturale.

Racordarea la SD presupune parcurgerea următoarelor etape:

Depunerea de către solicitant a cereri de racordare;

Încheierea contractului de racordare cu operatorul licenţiat al serviciului de distribuţie al gazelor naturale, în baza prevederilor contractului;

Achitarea de către solicitant a tarifului de racordare;

Proiectarea şi executarea instalaţie de racordare;

Recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare se face de către operatorul SD.

Gazele naturale pentru noua sursă de căldură vor putea fi achiziţionate de la operatorul licenţiat S.C. MEHEDINŢI GAZ S.A. în conformitate cu prevederile legale în vigoare, preţurile finale reglementate de ANRE fiind conform Monitorului Oficial, partea I, nr. 714/30.09.2014, astfel:

Tabelul 2.2-1 Preţurile practicate de S.C. MEHEDINŢI GAZ S.A

Categoria clienţi Lei/MWh B. Clienţi finali conectaţi în sistemul de distribuţie

B.1. Cu consum până la 23,25 MWh 108,91B.2. Cu consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh 108,28B.3. Cu consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh 107,12

B.4. Cu consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh 104,57B.5. Cu consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh 103,67B.6. Cu consum anual peste 116.277,79 MWh 0


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

2.3 Producţii de energie electrică şi termică

Producţiile de energie termică şi electrică din anul 2013 aferente CET Drobeta, conform datelor operatorului Sucursala ROMAG TERMO, sunt următoarele:

Tabelul 2.3-1 Producţiile de energie termică şi electrică din anul 2013 aferente CET Drobeta

Nr. crt.

Specificaţie U.M. Anul 2013

1 Energia electrică produsă MWh/an 969051

2 Consum electric intern, din care: - energia electrică consumată pentru pompaj

MWh/an MWh/an

2068226682

3 Energia electrică cumpărată din SEN MWh/an 0

4 Energia electrică livrată din producţie proprie, din care: MWh/an 762229

* la ROMAG PROD (inclusiv priza Dunăre) MWh/an 188460

* în SEN şi la terţi MWh/an 573769

5 Energia termică produsă pt. a fi livrată, din care: mii Gcal/an 1335,445

* abur la ROMAG PROD mii Gcal/an 980,374

* apă fierbinte în Sist. Termoficare (la gard CET) mii Gcal/an 355,071

6 Consumul de apă de adaos dedu în termoficare mc/an 438096

7 Consumuri specifice medii de combustibil:

* Consum specific electric gcc/kWh 421,1

* Consum specific termic kgcc/Gcal 170

8 Consum total de combustibil, din care: tcc/an 635121

* cărbune tcc/an 619114,5

tone/an 2481560

* păcură tcc/an 16006,6

tone/an 11464

Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare (STM) în anul 2013, se prezintă în tabelul următor:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 2.3-2 Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare in 2013

Luna

Energia termică livrată la consumatori

racordaţi la reţeaua

primară şi decontată

Energia termică livrată la punctele

termice (PT- uri)

Pierderi în transport

Energia termică livrată la

consumatori racordaţi la

reţeaua secundară şi

decontată

Pierderi în distribuţie

Energia termică livrată la RAAN şi

ROMAG din reţeaua primară

(Gcal) (Gcal) (Gcal) (Gcal) (Gcal) (Gcal)

Ianuarie 4490.57 48826.30 10418.46 41266.75 7559.55 66.11

Februarie 3978.35 40020.90 10515.13 33818.56 6202.34 44.83

Martie 3641.48 42824.18 7323.23 34792.91 8031.27 46.41

Aprilie 1533.05 13469.97 6678.34 10757.23 2712.74 17.00

Mai 292.09 4430.14 4100.75 2899.03 1531.11 5

Iunie 201.32 3042.32 4373.65 2159.77 882.54 5

Iulie 259.23 1404.22 3062.56 989.73 414.48 5

August 160.82 2201.32 3730.86 1553.29 648.03 0

Septembrie 185.29 2730.51 5050.19 1884.10 846.42 5

Octombrie 1431.79 17566.32 7569.74 13573.07 3993.26 25.40

Noiembrie 2191.27 22259.86 13342.03 19142.90 3116.96 52.05

Decembrie 4303.78 47516.67 9599.33 41132.28 6384.39 72.34

Total an 2013 22669.06 246292.71 85764.26 203969.61 42323.10 344.13

Diagrama Sankey pentru bilanţul fluxurilor de energie termică sub formă de apă fierbinte aferent sistemului de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin, alimentat din CET Drobeta pe lignit, pentru anul 2013, este prezentată în figura următoare:

Pierderi energie termica in transport 24,15%85 764,26 Gcal/an

Pierderi in reteaua de distributie 17,18 % 42 323,10 Gcal/an

Energie termica vanduta la

consumatorii racordati la RD

203 969,60 Gcal/an

Energia termica intrata in PT

246 292,71 Gcal/an

Energie termica vanduta la consumatorii racordati la RT23 014,19 Gcal/an

Energia termica livrata din CET

Drobeta (la gard)355 071,16 Gcal/an


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Producţiile de energie termică şi electrică din anul 2014 aferente CET Drobeta, conform datelor operatorului Sucursala ROMAG TERMO, sunt următoarele:

Tabelul 2.3-3 Producţiile de energie termică şi electrică din anul 2014 aferente CET Drobeta

Nr. crt.

Specificaţie U.M. Anul 2014

1 Energia electrică produsă MWh/an 758171

2 Consum electric intern, din care:

- energia electrică consumată pentru pompaj

MWh/an

MWh/an

192210

6903

3 Energia electrică cumpărată din SEN MWh/an 0

4 Energia electrică livrată din producţie proprie, din care: MWh/an 565961

* la ROMAG PROD (inclusiv priza Dunăre) MWh/an 147656

* în SEN şi la terţi MWh/an 420326

5 Energia termică produsă pt. a fi livrată, din care: mii Gcal/an 1100,708

* abur la ROMAG PROD mii Gcal/an 783,503

* apă fierbinte în Sist. Termoficare (la gard CET) mii Gcal/an 317,205

6 Consumul de apă de adaos dedu în termoficare mc/an 452688

7 Consumuri specifice medii de combustibil:

* Consum specific electric gcc/kWh 452,1

* Consum specific termic kgcc/Gcal 170

8 Consum total de combustibil, din care: tcc/an 529876

* cărbune tcc/an 518253,3

tone/an 2177978

* păcură tcc/an 11622,96

tone/an 8346

Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare (STM) în anul 2014, se prezintă în tabelul următor:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 2.3-4 Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare în anul 2014

Luna

Energia termică livrată la consumatori

racordaţi la reţeaua

primară şi decontată

Energia termică livrată la punctele

termice (PT- uri)

Pierderi în transport

Energia termică livrată la

consumatori racordaţi la

reţeaua secundară şi

decontată

Pierderi în distribuţie

Energia termică livrată la RAAN şi

ROMAG din reţeaua primară

(Gcal) (Gcal) (Gcal) (Gcal) (Gcal) (Gcal)

Ianuarie 4048.98 42615.39 12274.19 36478.64 6136.75 78.04

Februarie 3753.80 38822.48 9804.52 32790.20 6032.28 64.19

Martie 2572.49 29450.07 6639.88 24710.12 4739.95 56.68

Aprilie 1174.03 5158.42 6095.45 3929.41 1229.01 20.96

Mai 456.58 3802.21 5695.74 2859.35 942.86 5

Iunie 215.31 2677.61 4720.12 2067.03 610.58 5

Iulie 184.57 1879.69 4242.20 1476.52 403.17 5

August 130.42 1061.30 2239.10 850.15 211.15 5

Septembrie 179.44 2282.13 4763.59 1646.69 635.44 5

Octombrie 1058.66 5553.59 9982.31 2740.80 2812.79 24.03

Noiembrie 2581.19 33280.49 9837.05 28110.37 5170.12 61.18

Decembrie 3105.17 35040.72 19428.40 29888.00 5152.72 67.11

Total an 2014 19460.64 201624.10 95722.56 167547.29 34076.81 397.19

Diagrama Sankey pentru bilanţul fluxurilor de energie termică sub formă de apă fierbinte aferent sistemului de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin, alimentat din CET Drobeta pe lignit, pentru anul 2014, este prezentată în figura următoare:

Pierderi energie termica in transport 30,18%95 722,55 Gcal/an

Pierderi in reteaua de distributie 16,90 % 34 076,81 Gcal/an

Energie termica vanduta la

consumatorii racordati la RD

167 547,28 Gcal/an

Energia termica intrata in PT

201 624,10 Gcal/an

Energie termica vanduta la consumatorii racordati la RT19 857,83 Gcal/an

Energia termica livrata din CET

Drobeta (la gard)317 204,48 Gcal/an


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

2.4 Situaţia la consumator

2.4.1 Contorizare la nivel de branşament

În Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a realizat în perioada 2005÷2006, în regim de urgenţă, până în vara anului 2006, programul de contorizare a energiei termice la nivel de branşament, termen impus prin HG nr. 933/10.06.2004.

În prezent, branşamentele şi racordurile aferente consumatorilor din Municipiu, în număr de 3.209, sunt contorizate în proporţie de 100 %, fiind nefuncţionale în procent de 27% la asociaţiile de proprietari şi 15% la abonaţii casnici .

Prin contorizarea de branşament, consumatorul plăteşte numai energia termică efectiv consumată, nu şi pierderile din sistem, facturile de energie termică fiind astfel diminuate cu aproximativ 21%.

Un alt efect al contorizării branşamentelor este reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie prin cuantificarea exactă a randamentului acestora şi asigurarea unei mentenanţe prompte, furnizorul fiind direct interesat de eliminarea pierderilor şi îmbunătăţirea randamentelor.

2.4.2 Instalaţii interioare şi contorizare individuală

Zona Rezidenţială din Municipiul Drobeta Turnu Severin este alcătuită din 3 cartiere, astfel:

Cartierul central, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 109 ha. Fondul locuibil existent în acest cartier este alcătuit din locuinţe individuale care ocupă o suprafaţă de peste 50 ha şi din locuinţe colective cu blocuri P+4. Pentru întreaga zonă densitatea este de 113 loc/ha.

Cartierul Independenţei, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 140 ha. Fondul locuibil existent în acest cartier este alcătuit din locuinţe individuale, cu un număr redus de niveluri P, P+1, care ocupă o suprafaţă de 76,3 ha şi din locuinţe colective cu blocuri P+4 şi P+8. Pentru întreg cartierul densitatea este de 228 loc/ha.

Cartierul Kiseleff, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 84 ha. Fondul locuibil existent în acest cartier este alcătuit din locuinţele colective cu blocuri P+4 şi P+10. Pentru întreg cartierul densitatea este 442 loc/ha.

Având în vedere că fondul locativ racordat la SACET are o vechime de peste 30 ani, instalaţiile interioare de apă caldă şi încălzire din clădirile multietajate au fost realizate cu distribuţie în imobil pe verticală pe mai multe coloane şi au un grad înalt de uzură, necesitând lucrări de intervenţie pentru reabilitarea lor.

Principalele lucrări de intervenţie la instalaţiile interioare sunt următoarele:

- Termoizolarea conductelor din subsol şi înlocuirea armăturilor cu pierderi;

- Contorizarea utilităţilor termice la nivel de clădire/scară;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- Modernizarea corpurilor de încălzire şi a armăturilor instalaţiei de distribuţie a apei

calde de consum, aferente fiecărui apartament;

- Contorizarea consumurilor individuale de apă caldă de consum;

- Montarea de repartitoare de costuri pe corpurile de încălzire din apartamente.

Până în prezent, în Municipiul Drobeta Turnu Severin nu s-au montat apometre în locuinţele racordate la termoficare pentru consumurile de apă rece şi apă caldă pe fiecare apartament a unui condominiu. De asemenea, contorizarea individuală la încălzire, care se realizează prin montarea de robinete termostatate pe fiecare corp de încălzire pentru reglajul temperaturii în încăperi la valoarea dorită şi a unui repartitor de costuri care permite defalcarea consumurilor de energie termică pentru încălzire, pe fiecare apartament nu a fost realizată.

Beneficiarii programului «Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort», pentru componenta confort, sunt asociaţiile de proprietari din blocurile de locuinţe - condominii racordate la sistemul centralizat de încălzire. Cheltuielile eligibile ale proiectelor depuse în cadrul acestui program pentru componenta confort, sunt cofinanţate din fonduri provenite de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

2.4.3 Anvelopa clădirilor – faţade, terase, tamplărie exterioară

Fondul locuibil din Municipiul Drobeta Turnu Severin racordat la SACET cuprinde 29 364 de apartamente, situate în clădiri colective de locuit, în acestea locuind un număr total de 60353 de persoane. Fondul locuibil are o vechime de peste 30 ani şi nu a suferit lucrări majore de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

În scopul reducerii pierderilor de căldură din apartamente, este necesară reabilitarea termică a anvelopei clădirilor (a faţadelor, teraselor, a tâmplăriei exterioare). Clădirile încadrate în clase de risc 0-III, trebuie să fie reabilitate şi structural.

Alegerea soluţiei de reabilitare termică a clădirilor multietajate de locuit existente, la nivelul anvelopei acestora (refacere izolaţii termice, fonice, hidrofuge, lucrări de eliminare a condensului, refacere faţade, terase), se face de comun acord şi în colaborare cu proprietarii clădirilor, avându-se în vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcţie existente, determinate în faza de realizare a expertizei termice şi energetice, precum şi în funcţie de criteriile prioritare specifice fiecărei situaţii în parte.

Reabilitarea termică a anvelopei clădirii se face împreună cu reabilitarea termică a părţii de instalaţii interioare, ele neputând să fie realizate separat.

Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe urmăreşte creşterea performanţelor energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică şi implicit, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, îmbunătăţirea aspectului estetic al clădirilor şi degrevarea bugetului local de sume importante alocate subvenţiilor pentru energia termică.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Beneficiarii programului «Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort», pentru componenta confort, sunt asociaţiile de proprietari din blocurile de locuinţe - condominii racordate la sistemul centralizat de încălzire. Cheltuielile eligibile ale proiectelor depuse în cadrul acestui program pentru componenta confort, sunt cofinanţate din fonduri provenite de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

2.5 Evoluţia preţului local al energiei termice. Subvenţii acordate

Serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice a fost încredinţat prin concesionare Sucursalei ROMAG TERMO aparţinând de RAAN până în anul 2018. Pentru serviciul de distribuţie a energiei termice RAAN a obţinut Licenţa nr. 615/2004.

Primul lucru pus în acţiune prin concesionarea serviciului de termoficare au fost regularizările contabile şi renunţarea la o parte din penalităţi, rămânând o datorie finală de aproximativ 200 miliarde lei. Prin creşterea ratei de încasări la aproximativ 78% s-a reuşit reducerea datoriei restante la 150 miliarde lei, din care populaţia avea o restanţă de 139 miliarde lei, restul fiind datoriile agenţilor economici şi unităţilor bugetare.

Pe parcursul anilor însă, serviciul de termoficare din cadrul Sucursalei ROMAG TERMO a avut de recuperat debite în valoare de aproximativ 29 milioane lei de la persoane fizice (95 asociaţii de proprietari) şi juridice din municipiul Drobeta Turnu Severin pentru agentul termic şi energia furnizate.

Datoriile au fost acumulate în perioada 2010÷2011 şi cu toate eforturile făcute de RAAN, nu au putut fi recuperate, fapt care a pus în pericol activitatea de producţie în perioada următoare.

S-au utilizat toate formele legale posibile de convingere a consumatorilor pentru plata datoriilor, deoarece, conform contractului cadru de furnizare a energiei termice art. 6, pct. 10 alin. a pentru neplata datoriilor restante furnizorul de utilităţi ”poate suspenda furnizarea agentului termic pentru neachitarea facturilor în termenul scadent”.

Conform solicitării RAAN din ianuarie 2012, majorarea de preţ solicitată de la Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin urma să fie de la preţul 208,36 lei (aprobat de CL în august 2011 pe baza avizului ANRSC nr. 2010/2007) la 234,72 lei, ca urmare a deciziilor ANRE nr. 910/30.03.2011 şi nr. 3325/29.12.2011 pentru creşterea preţului de producţie a gigacaloriei şi a avizului ANRSC nr. 1.026.369/30.06.2011 pentru stabilirea preţului de transport şi distribuţie.

RAAN a făcut lunar solicitări de mărire a preţului gigacaloriei pentru acoperirea pierderilor de producţie, fără nici un rezultat. Din această cauză RAAN a suportat începând cu anul 2007 diferenţa de preţ neacordat de către Consiliul Local, ceea ce a cauzat înregistrarea de datorii în special la furnizorul de cărbune, fără a priva însă populaţia de confortul căldurii şi apei calde, chiar dacă restanţele acesteia sunt foarte mari (aproximativ 29 de milioane de lei).


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Preţurile locale ale energiei termice aprobate (Producere + Transport + Distribuţie) în perioada 2013÷2015 şi baza legală a acestora, precum şi subvenţia acordată pentru populaţie de la bugetul local, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 2.5-1 Preţurile locale ale energiei termice aprobate

Specificaţie

Preţ real aprobat (inclusiv

TVA)

Preţ local facturare populaţie

(inclusiv TVA)

Subvenţie acordată

Baza legală pentru agenţi

economici

Baza legală pentru populaţie

lei/Gcal lei/Gcal lei/Gcal

2013

până la 01.04.2013 208,36 188,36 20 HCL174/

30.08.2011 HCL 236/

28.10.2011

04.2013-10.2013 221,65 221,65 0 HCL

58/19.03.2013 HCL

58/19.03.2013

11.2013-12.2013 221,65 199,65 22 HCL

58/19.03.2013 HCL

58/19.03.2013

2014

până la 01.04.2014 221,65 199,65 22 HCL

58/19.03.2013 HCL

58/19.03.2013

04.2014-08.2014 221,65 221,65 0 HCL

58/19.03.2013 HCL

58/19.03.2013

09.2014-10.2014 227,20 227,20 0 HCL

122/28.08.2014 HCL

122/28.08.2014

11.2014-12.2014 227,20 199,65 27,55 HCL

122/28.08.2014 HCL

122/28.08.2014

2015

până la 01.04.2015 227,20 199,65 27,55 HCL

122/28.08.2014 HCL

122/28.08.2014

Preţurile (fără TVA) aprobate pentru energia termică în perioada 2013÷2015 şi baza legală a acestora, sunt prezentate în tabelele următoare:

Tabelul 2.5-2 Preţ energie termică (fără TVA) vândută din reţeaua de transport

Specificaţie

Preţ pentru agenţi economici, instit.

publice, dotări soc.-culturale

Preţ pentru populaţie

Baza legală

lei/Gcal lei/Gcal

2013

până la 01.04.2013 113,09 113,09 HCL174/ 30.08.2011

04.2013 -12.2013 123,81 123,81 HCL 58/19.03.2013

2014

până la 01.09.2014 123,81 123,81 HCL 58/19.03.2013

09.2014 - 12.2014 128,28 128,28 HCL 122/28.08.2014

2015

până la 01.04.2015 128,28 128,28 HCL 122/28.08.2014


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 2.5-3 Preţ energie termică (fără TVA) vândută din reţeaua de distribuţie

Specificaţie

Preţ pentru agenţi economici, instit.

publice, dotări soc.-culturale

Preţ pentru populaţie

Baza legală pentru agenţi economici

Baza legală pentru populaţie

lei/Gcal lei/Gcal

2013

până la 01.04.2013 168,03 151,90 HCL174/ 30.08.2011 HCL 236/ 28.10.2011

04.2013 -10.2013 178,75 178,75 HCL 58/19.03.2013 HCL 58/19.03.2013

11.2013 -12.2013 178,75 161,01 HCL 58/19.03.2013 HCL 58/19.03.2013

2014

până la 01.04.2014 178,75 161,01 HCL 58/19.03.2013 HCL 58/19.03.2013

04.2014 - 08.2014 178,75 178,75 HCL 58/19.03.2013 HCL 58/19.03.2013

09.2014 -10.2014 183,23 183,23 HCL 122/28.08.2014 HCL 122/28.08.2014

11.2014 -12.2014 183,23 161,01 HCL 122/28.08.2014 HCL 122/28.08.2014

2015

până la 01.04.2015 183,23 161,01 HCL 122/28.08.2014 HCL 122/28.08.2014

2.6 Măsuri de eficientizare a sistemului de termoficare în curs de derulare

Sistemul de transport

Pentru reabilitarea circuitului primar al sistemului de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a elaborat un studiu de fezabilitate, însă datorită efortului investiţional relativ mare pentru care nu s-au găsit surse de finanţare acest proiect nu a fost realizat. Au fost efectuate numai reparaţii curente şi accidentale pe anumite porţiuni de reţea, precum şi extinderi de reţea pe anumite porţiuni pentru preluarea unor consumatori individuali.

Având în vedere că sarcina termică necesară consumatorilor a scăzut în ultimii ani, dimensiunile actuale ale conductelor nu mai corespund, fiind supradimensionate şi conducând la stagnări sau circulaţie lentă a agentului termic. În acest context, este necesară şi oportună realizarea lucrărilor de reabilitare şi redimensionare a magistralelor, reţelelor şi racordurilor de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin.

Sistemul de distribuţie

Sistemul de distribuţie preluat în concesiune de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în anul 2004 a necesitat, din cauza uzurii fizice şi morale, luarea de măsuri privind retehnologizarea în totalitate a reţelelor de distribuţie agent termic şi a punctelor termice, precum şi contorizarea la nivel de branşament a populaţiei începute prin derularea unor proiecte de modernizare, demarate încă din vara anului 2004.

În anii 2004÷2005, RAAN a efectuat reabilitarea unui număr de 9 puncte termice (PT14; PT26; PT28; PT33; PT37; PT49; PT51; PT68; PT-ANL), aferente instituţiilor de învăţământ şi cu caracter social.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

În perioada 2005÷2006 s-a realizat, în regim de urgenţă, până în vara anului 2006, programul de contorizare a energiei termice la nivel de branşament, termen impus prin HG nr. 933/10.06.2004.

În prezent, branşamentele şi racordurile aferente consumatorilor din Municipiu, în număr de 3.209, sunt contorizate în proporţie de 100 %, fiind nefuncţionale în procent de 27% la asociaţiile de proprietari şi 15% la abonaţii casnici .

În anul 2006, s-a început reabilitarea şi modernizarea tuturor punctelor termice (40 PT-uri. rămase în vechea structură, echipate cu instalaţii şi aparatură uzate moral şi fizic) şi a reţelelor de distribuţie aferente acestora, proiect finalizat la sfârşitul anului 2007.

Reabilitarea reţelelor termice a presupus înlocuirea conductelor clasice şi trecerea lor în sistem preizolat, modificarea traseelor, realizarea branşamentelor termice la nivel de scară de bloc pentru încălzire şi apă caldă de consum, montarea grupurilor de măsurare energie termică în cămine termice special amenajate, înlocuirea staţiilor de hidrofor şi automatizarea punctelor termice.

Automatizarea punctelor termice şi modernizarea reţelelor de distribuţie agent termic a dus la eficientizarea sistemului de termoficare prin reducerea pierderilor, depistarea urgentă a avariilor şi rezolvarea acestora în timp cât mai scurt, precum şi posibilitatea intervenţiei de la distanţă prin Dispecerat (Sistem SCADA) asupra modului de funcţionare a punctelor termice.

Reglarea temperaturii apei calde de consum şi a temperaturii agentului de încălzire, se realizează automat în funcţie de temperatura exterioară, după diagrama de reglaj.

Între anii 2008÷2009, s-a derulat proiectul de extindere a reţelelor de distribuţie agent termic primar şi secundar, prin înfiinţarea a încă şapte puncte termice noi (PT10; PT15; PT47; PT48; PT50; PT71; PT72), pentru a deservi instituţiile de învăţământ, instituţiile cu caracter social (spitale, cămine, etc.) şi consumatorii casnici din zonele adiacente.

Programul de investiţii derulat de operatorul de servicii publice în perioada 2004 ÷ 2009 pentru modernizarea SACET (Puncte Termice, Reţele termice primare şi secundare), cu specificarea surselor de finanţare este prezentat în tabelul următor:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 2.6-1 Programul de investiţii derulat în perioada 2004 ÷ 2009 pentru modernizarea SACET

Lucrarea

Valoarea realizată

din care:

Surse proprii

Alocaţii bugetare de stat

Alocaţii bugetare

locale Credite bancare

(mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)

Total an 2004, din care: 216.117,217 63.307,217 152.810

Reţele primare 49.193,231 49.193,231

Puncte Termice 166.923,986 14.113,986 152.810

Reţele termice secundare

Total an 2005, din care: 9.884,361 9.884,361 0

Reţele primare 18,374 18,374

Puncte Termice

Reţele termice secundare 9.865,987 9.865,987

Total an 2006, din care: 96.066,233 16.066,233 80.000


Puncte Termice 95.194,812 15.194,812 80.000

Reţele termice secundare

Total an 2007, din care: 218.153,796 14.664,744 15.500 187.989,052

Reţele primare 26.447,269 878,468 15.500 10.068,801

Puncte Termice 42.803,905 13.786,276 29.017,629


Total an 2008, din care: -845,709 -845,709 0

Reţele primare

Puncte Termice

Reţele termice secundare -845,709 -845,709

Total an 2009, din care: 22.400,432 22.400,432 0


Puncte Termice


Total 2004÷2009 561.776,330 125.477,278 15.500 420.799,052

Lucrările de investiţii efectuate în perioada 2004 ÷ 2009, prezentate pe tipul structurii de finanţare, sunt următoarele:

1) Lucrările de investiţii realizate din surse proprii în valoare de 125 477, 278 mii lei sunt:

- „Modernizarea punctelor termice şi a reţelelor aferente”;

- „Adaptare reţea de termoficare secundară în vederea contorizării la nivel de branşament de scară de bloc”;

- „Extinderea magistralei de termoficare pentru alimentarea cu energie termică a sălii de sport din zona Aluniş Drobeta Turnu Severin”;

- „Modernizarea punctelor termice de la spitalul Judeţean şi şcolile din Municipiul Drobeta Turnu Severin”.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

2) Lucrările de investiţii realizate din alocaţii bugetare de stat în valoare de 15 500

mii lei sunt:

- „Extinderea reţelei de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin –circuit primar, puncte termice, reţele secundare”.

3) Lucrările de investiţii realizate din alocaţii bugetare locale: nu sunt evidenţiate.

4) Lucrările de investiţii realizate din credite în valoare de 420 799, 052 mii lei sunt:

- „Modernizarea punctelor termice şi a reţelelor secundare aferente acestora din Municipiul Drobeta Turnu Severin”;

- „Adaptare reţea de termoficare secundară în vederea contorizării la nivel de branşament scară de bloc”.

2.7 Evaluarea accesului la infrastructurile locale

2.7.1 Alimentarea cu combustibil

În prezent Sucursala ROMAG TERMO Drobeta Turnu Severin se aprovizionează cu lignit de la exploatarea minieră Mehedinţi şi de la exploatarea minieră Motru, care aparţin Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia S.A. Târgu Jiu.

Gospodăria de cărbune din CET Halânga are următoarele componente principale:

- tunelul de dezgheţ a garniturilor de cărbune;

- staţia de descărcare CF a vagoanelor de cărbune;

- staţia de concasare pentru sfărâmarea cărbunelui la dimensiunile de intrare în mori;

- depozitul de cărbune;

- instalaţii tehnologice de transport , depozitare şi alimentare a buncărelor.

Depozitul de cărbune are o suprafaţă de 88.800 mp şi o rezervă de 770.000 mc de cărbune repartizată în 4 stive. Depozitul este deservit de 3 maşini combinate cu roată şi cupe de 2400 t/h şi 1 maşină combinată cu roată şi cupe de 1200 t/h.

Alimentarea cu combustibil solid a buncărelor se realizează pe traseu direct din gospodăria de cărbune, pe benzi transportoare la turnurile de capăt ale clădirii principale.

Gospodăria de păcură este alcătuită din:

rezervoare de păcură 2 x 5000 mc, 1 x 10000 mc, 1 x 20000 mc;

2 rampe de descărcare păcură de câte 250 m;

preîncălzitoare de păcură;

1 staţie de pompe tr. I, 1 staţie de pompe transvazare păcură şi 3 staţii de pompe tr. II.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Alimentarea cu gaze naturale

Prin realizarea reţelei de distribuţie principală şi secundară a gazelor naturale în zona de est a Municipiului Drobeta Turnu Severin, care s-a finalizat în anul 2009, a fost posibilă racordarea primilor beneficiari în anul 2008, respectiv: agenţii economici Cildro, Celrom, Aurora şi SCIL, precum şi cetăţeni din această zonă.

În conformitate cu Legea 127/2014, art. 148 aliniatul (1), orice obiectiv energetic (centrală de cogenerare) care se va amplasa în partea de nord-est a Municipiului Drobeta Turnu Severin, fiind un consumator nou de gaze naturale, în conformitate cu reglementările ANRE va fi posibilă racordarea acestuia la reţeaua de distribuţie de medie presiune a operatorului licenţiat SC. MEHEDINŢI GAZ SA.

Pentru racordul la sistemul de distribuţie gaze naturale a noii centrale de cogenerare va fi necesară o reţea de distribuţie, un branşament şi o staţie de reglare măsurare. Presiunea de alimentare a gazelor naturale la gardul centralei va fi de cca 2,5 bar.

2.7.2 Alimentarea cu apă şi canalizarea

Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat a Municipiului Drobeta Turnu Severin, precum şi a localităţilor Dudaşu Schelei, Dudaşu Cerniţilor şi Şimian, se realizează dintr-o captare de suprafaţă, reprezentată prin două prize în albie, amplasate pe malul stâng al Dunării din extremitatea de sud a localităţii Schela Cladovei, la circa 5,5 km vest de centrul municipiului.

Lungimea reţelei de distribuţie din municipiu este de circa 205 km, iar a celei de canalizare, de circa 132 km. Apa uzată este direcţionată spre staţia de epurare nou construită, având doar treapta mecanică şi pusă în funcţiune pe data de 01.08.2011. Apa epurată este evacuată în râul Topolniţa, aproape de confluenţa acestuia cu Dunărea.

Conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 104/12.04.2011, valorile debitelor autorizate pentru alimentarea cu apă a Municipiului Drobeta Turnu Severin sunt următoarele:

- debitul zilnic maxim = 50403,66mc/zi (583,4l/s);

- debitul zilnic mediu = 45821,51mc/zi (530,3l/s);

- debitul zilnic minim = 41230 mc/zi(477,2 l/s).

În prezent, în Municipiul Drobeta Turnu Severin întreaga activitate de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat este organizată şi administrată de S.C. SECOM S.A., prin intermediul captării de suprafaţă de la Schela Cladovei, a staţiei de potabilizare a apei, a staţiilor de pompare, a reţelelor de distribuţie şi canalizare, precum şi a staţiei de epurare.

Sistemul de alimentare cu apa al municipiului s-a reabilitat existând în prezent 4 zone cu alimentare separată din staţia de repompare apă potabilă. Fiecare zonă este alimentată


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

separat printr-o unitate de pompare (o pompă în funcţiune şi una de rezervă). Între aceste zone s-au realizat 7 legături interzonale care compensează scăderile de presiune sau debit între zone.

Sistemul de canalizare

Pentru sistemul de canalizare al municipiului, organizat şi administrat de S.C. SECOM S.A., s-au executat următoarele lucrări:

- extindere canalizare în Schela şi Dudaş - DN 200-500 mm = 12 km;

- reabilitare sistem canalizare; DN 100-1500 mm= 10,5 km;

- realizare 8 staţii de pompare ape uzate noi şi reabilitarea unei staţii de pompare existente;

- separarea adecvată a apei de ploaie în timpul sezonului ploios prin construirea unor deversoare, care dirijează apa de ploaie spre Dunăre, iar apele menajere spre staţia de epurare, şi care rezolvă problema gurilor de evacuare în Dunăre de la Colegiul Traian şi prelungirea străzii Topolniţa;

- refacerea canalizării existente în anumite zone din municipiu pentru a se reduce infiltraţiile şi poluarea pânzei freatice.

Alimentarea cu apă a CET Drobeta pe lignit

Alimentarea cu apă industrială a CET Drobeta, pentru adaos în circuitul termic şi pentru adaos în circuitul de răcire, se face de la staţia de pretratare Halânga, comună Sucursalelor ROMAG PROD şi ROMAG TERMO.

Debitul autorizat de apă industrială pretratată pentru CET Halânga este de 2800 mc/h şi este asigurat din staţia de pompare a staţiei de pretratare. Principalele circuite de răcire din incinta CET sunt alcătuite din:

- 2 turnuri de răcire cu tiraj natural: 1 x 4700 mc/h + 1 x 5700mc/h;

- 2 turnuri de răcire cu tiraj natural: 2 x 10.000 mc/h;

- staţii de pompe de circulaţie, conducte de apă caldă şi apă rece.

Apa industrială este transportată pe două conducte metalice 2x Dn800 până în incinta centralei de unde se transportă până la staţia de tratare chimică şi la ceilalţi consumatori din incintă.

Instalaţia de tratare chimică a apei este compusă din:

- 4 filtre mecanice de limpezire (Q nominal = 180 mc/h/filtru)

- 5 linii de demineralizare (Q nominal = 110 mc/h/linia de demineralizare)

- 3 filtre cu pat mixt (Q nominal = 150 mc/h/filtru)

- gospodăria de reactivi chimici şi sistemul de neutralizare


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Instalaţia de tratare chimică a apei produce în filtrele ionice apă demineralizată pentru adaos în circuitul termic şi apă dedurizată pentru circuitul de termoficare. Instalaţia de tratare chimică a apei conţine şi instalaţiile pentru stocarea, diluarea şi dozarea reactivilor chimici pentru regenerarea maselor ionice din filtrele ionice. CET Drobeta dispune de asemenea de o gospodărie de apă potabilă, de incendiu, precum şi un sistem de canalizare separativ: tehnologic, menajer şi pluvial.

2.7.3 Alimentarea cu energie electrică

Staţia 220/110 kV Turnu Severin Est este principalul nod de alimentare din sistem a municipiului, prin injecţia de putere realizată la 220 kV din CHE Porţile de Fier I. Prin această staţie şi staţia Banoviţa se alimentează oraşul şi consumatorii industriali din zonă (Şantier Naval, Aeroport, Anvelope, serviciile interne ale CHE Porţile de Fier I). Staţia aparţine CNTEE Transelectrica şi este echipată pe partea de înaltă tensiune cu 2 autotransformatoare 220/110 kV de 200 MVA.

Staţia de 20/6kV a fost modernizată şi este constituită din 32 de celule fiind folosită pentru alimentarea serviciilor interne ale staţiei 20/6 kV Tr. Severin şi a consumatorilor casnici şi industriali. Staţia MT este formată din 4 semisecţii: 2 semisecţii pe partea de 6 kV unite printr-o cuplă longitudinală şi 2 semisecţii pe partea de 20 kV unite printr-o cuplă longitudinală cu legătură în cablu 20 kV. Pentru alimentarea serviciilor interne ale staţiei 20/6 kV la semistaţia de 6 kV sunt racordate 2 transformatoare 6/0,4 kV 630 kVA, care pot avea în acelaşi timp şi rolul de transformatoare de nul alimentând bobinele de stingere (BS2 si BS1).

Staţia de 20/6 kV este alimentată din 2 transformatoare de putere, pentru partea de 20 kV prin transformatoarele T1 20 MVA 110/20/6 kV şi T3 25 MVA 110/20 kV, iar pentru partea de 6 kV prin transformatoarele T1 20 MVA 110/20/6 kV şi T2 25 MVA 110/10/6 kV (în rezervă). Pe partea de medie tensiune staţia a fost retehnologizată cu echipamente noi Siemens. Transformatoarele 110/MT au următoarele caracteristici:

Trafo 1 – 25 MVA, YoDd-11-11, Un=110/20/6 kV, Uk=11,1%, In=105/519/1750 A;

Trafo 2 – 25 MVA, YoDd-11-11, Un=110/10/6 kV, Uk=6,35%, In=131,5/880 A;

Trafo 3 – 25 MVA, YoD-11, Un=110/20 kV, Uk=10,24%, In=131,5/655 A.

Puterea maximă consumată în staţia 110/20 kV Turnu Severin este de cca. 17 MVA (înregistrată în ziua caracteristică), considerând în funcţiune transformatorul 25 MVA 110/20 kV T3.

Există şi o legătură de ajutor spre zona Topleţ, care funcţionează normal deschisă, atât datorită distanţelor mari, dar mai ales pentru motivul de a nu pune în paralel reţeaua de 220 kV (Porţile de Fier – Reşiţa) cu reţeaua de 110 kV, cu consecinţe asupra alimentării serviciilor interne ale CHE Porţile de Fier I.

Consumul total actual al zonei Drobeta Turnu Severin (conform datelor CEZ Distribuţie) este de 96,58 MW, la palierul de vârf de sarcină, conform citirilor din ziua caracteristică de iarna 2014.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Alimentarea cu energie electrică a CET Drobeta pe lignit

CET Drobeta debitează puterea într-o staţie electricã de conexiuni de 110 kV, cu dublu sistem de bare, ambele secţionate, constituind două module autonome, racordate prin 4 circuite de 110 kV în staţiile Banoviţa şi Turnu Severin Est.

Această configuraţie, nivelul de consum al zonei, cerinţele de stabilitate tranzitorie a centralelor din zonă (CHE Porţile de Fier I şi II) şi dezvoltarea CET Drobeta până la profilul actual au impus unele restricţii în schema de 110 kV din zona Drobeta care să permită la limită evacuarea puterii produse în prezent.

2.8 Evaluarea situaţiei din punct de vedere a respectării cerinţelor de mediu

2.8.1 Evaluarea stării mediului pentru Municipiul Drobeta Turnu Severin

Punerea în practică a obiectivelor Conceptului de dezvoltarea strategică a zonei Drobeta Turnu Severin a creat premisele apariţiei unui efect sinergic pentru programul economico-social al zonei. Noul concept de evoluţie a societăţii, dezvoltarea durabilă, permite prezervarea pe termen lung a mediului, astfel ca dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă, concomitent cu menţinerea calităţii mediului.

Menţinerea gradului de poluare, în limitele prevăzute de norme, înseamnă:

reducerea poluării atmosferice prin asigurarea compatibilităţii structurilor industriale cu mediul ambient;

reconversia industriilor poluante;

ridicarea performanţelor ecologice ale termocentralelor;

implementarea unui trafic nepoluant şi limitarea poluării fonice;

recuperarea terenurilor degradate prin reconstrucţia lor ecologică;

instaurarea unui sistem de avizare şi monitorizare a dislocărilor de soluri;

dezvoltarea unui sistem integrat pentru managementul resurselor de apă prin: implicarea administraţiei locale în acţiuni specifice de protecţie şi igienizare a cursurilor de apă, extinderea şi întreţinerea canalelor pentru apele pluviale în intravilan şi extravilan.

Poluarea aerului

În Municipiul Drobeta Turnu Severin, oraş caracterizat de o intensitate mai scăzută a activităţilor economice (atât a numărului unităţilor economice, dar şi ca diversificare a ramurilor economice), principalele surse de poluare a aerului cu emisii de noxe gazoase, pulberi în suspensie şi sedimentabile (praful, aerosolii, fumul, cenuşa) sunt clasificate conform criteriului de mobilitate, în surse fixe (unităţi de producţie ale diverselor ramuri industriale, locuinţe particulare, depozite de deşeuri etc.) şi mobile (mijloace de transport


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

rutier, feroviar, naval).

Dintre categoria surselor de poluare fixe, ca surse tipice principale de poluare se pot considera termocentrala de la Halânga (Sucursala ROMAG TERMO), care prin cantităţile de CO2, SO2, NOx, pulberi în suspensie şi sedimentabile eliberate în atmosferă au o contribuţie esenţială în totalul noxelor din judeţ, precum şi Fabrica de anvelope (ROTRAS S.A.), Combinatul de celuloză şi hârtie (CELROM S.A.), Uzina de vagoane (MEVA–TRINITY).

La acestea se mai adaugă şi sobele caselor de locuit particulare amplasate în zonele periferice sau vechi ale oraşului funcţionând pe baza de combustibil solid. Reziduurile solide şi lichide pot determina la rândul lor încărcarea atmosferei cu substanţe chimice, îndeosebi gaze rezultate din descompunerea lor sau prin evaporarea unor componenţi.

Traficul rutier reprezintă cea mai importantă sursă mobilă de poluare a aerului cu emisii de oxizi de azot, oxidul de carbon, diverse particule solide impregnate cu hidrocarburi volatile (45%) şi plumb (30%), rezultate prin arderea incompletă a combustibililor utilizaţi în motoare de tot felul (de exemplu, din arderea incompletă a unui litru de benzină rezultă circa 0,86 grame de substanţe solide poluante). În plus, circulaţia rutieră contribuie la intensificarea poluării atmosferice şi prin praful mineral şi reziduurile solide spulberate de pe suprafaţa solului, gradul de impurificare a aerului fiind direct proporţional cu gradul de insalubritate a şoselelor şi cu intensitatea circulaţiei.

Cei mai răspândiţi poluanţi în această regiune sunt: oxizii de sulf şi azot, monoxidul de carbon, hidrocarburile, fumul şi particulele solide, ozonul, radioactivitatea şi în mod special hidrogenul sulfurat.

Oxizi sulfului SO2, SO3 rezultă din combustibili arşi în surse fixe: termocentrala de la Halânga (Sucursala ROMAG TERMO), procesele industriale de la combinatul de apa grea (Sucursala ROMAG PROD), Staţia de preparare a asfaltului, Fabrica de bomboane Cerna, de la combustia menajeră din mediul urban şi de la sursele mobile: transporturi, lucrări agricole. Cea mai mare pondere în poluarea locală aparţine termocentralei pe cărbune şi păcură, iar în ultimii ani se evidenţiază o creştere a parcului auto şi a traficului rutier cu o contribuţie majora in emisiile de NO2 şi SO2.

În zona de influenţă a Sucursalei ROMAG PROD, s-a realizat un sistem performant de monitorizare a noxelor în aer, în urma căruia calitatea aerului se monitorizează printr-un sistem de prelevatoare de aer tip CAS-GP, care măsoară permanent concentraţia de H2S în aer, depistarea imediată a oricărei scăpări, prin sistemul de monitorizare şi limitarea – lichidarea scăpărilor de gaz.

Poluarea apei

Poluarea după natura sursei poate fi:

- naturală (trecerea apei prin roci solubile) şi antropică (ape uzate, nămoluri, reziduuri de la navigaţie);


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- monitorizată (controlată) şi nemonitorizată (necontrolată);

- normală (cote admisibile) şi accidentală.

În cadrul unui ecosistem urban, cantitatea de apă ce intră sub incidenţa poluării urmează un traseu pe care apa îl parcurge de la locul de prelevare (apă de suprafaţă, apă subterană), până la locul de întrebuinţare. După utilizare, restituire apelor uzate (epurate în proporţie redusă) nu respectă structura intrărilor din acest circuit.

Potenţiale surse majore de poluare in municipiul Drobeta Turnu Severin:

Tabelul 2.8.1-1 Surse majore de poluare

Nr. crt

Surse de poluare Domeniu de activitate Emisar Poluanţi specifici

1 S.C. SEVERNAV S.A. Construcţii şi reparaţii nave Dunăre Ape menajere

Cupru, Zinc, Crom

2 SC CELROM SA Fabricarea hârtiei, ambalajelor de

hârtie şi a cartonului ondulat Dunăre

CO, Cr, CBO5, Sulfuri, Sulfiţi

3 RAAN – Sucursala

ROMAG PROD Fabricarea altor produse chimice

anorganice de bază Râul Topolniţa H2S, Sulfuri

4 RAAN – Sucursala ROMAG TERMO

Producerea şi distribuţia energiei termice

Pârâul Trestelnic Suspensii, Sulfuri

Poluarea produsă în urma acestor activităţi antropice, poate fi grupată în poluare biologică, poluare fizică şi poluare chimică, cea chimică având ponderea cea mai mare şi reprezintă pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată.

Poluarea chimică se poate produce în mod accidental sau de cele mai multe ori datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau solide.

Poluarea solului

Solul mediului urban (în zonele industriale în special) este contaminat cu cupru, plumb, zinc, bor, toate elemente toxice. În afara ariilor industriale în parcurile urbane, sursa acestor elemente o constituie cenuşa, compostul urban şi nămolurile din canalele oraşului, gazele de la autovehicule, impurităţile de la încălzirea locuinţelor, diverse activităţi industriale din perimetrul oraşului. Sistemul sol este mai complex, iar poluarea sa constă nu numai în pătrunderea poluantului în masa solului, ci şi în provocarea de dezechilibre, fiindu-i afectate funcţiile fizice, fizico-chimice, climatice, biologice, biochimice, în final îi este afectată fertilitatea (capacitatea productivă).

Din punct de vedere chimic, solul poate fi poluat direct, prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale sau din îngrăşămintele şi pesticidele aruncate pe terenurile agricole, şi indirect, prin transportul agenţilor poluanţi de către vânt dintr-o zonă către altă zonă şi depunerea agenţilor poluanţi ejectaţi iniţial în atmosferă, sau apa din precipitaţii contaminată cu agenţi poluanţi, preluaţi din atmosferă şi infiltrarea în sol a apelor contaminate.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Concluzii

În proximitatea platformei RAAN – Sucursala ROMAG PROD, precum şi o difuzare agresivă pe cursul inferior al Topolniţei prin emisarii săi, cu concentraţii mari în special în zonele joase cu stabilitate mare a aerului din lunca Topolniţei şi a Dunării, se simte

episodic miros de hidrogen sulfurat care creează disconfort populaţiei din satele Cerneți, Simian, Hinova, precum şi cartierul CET Est din oraşul Drobeta Turnu Severin. La aceste difuzii ale poluantului participă într-o cantitate mai redusă şi CELROM SA.

La analiza regimului poluanţilor în Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a constatat că:

- regimul diurn al unei noxe indiferent de tipul noxei prezintă în general un maxim noaptea, când convecţia şi turbulenţa sunt puternic diminuate şi un maxim ziua când are loc o puternică dezvoltare a turbulenţei cu o dispersie la mare distanţă de emitent;

- regimul săptămânal se caracterizează prin concentraţii mai ridicate pentru zilele din cursul săptămânii;

- regimul anual are ca maxim perioada de iarnă, vara înregistrându-se minimul. Iarna predomină anticiclonii dublaţi de creşterea activităţii din termocentrală şi încălzirile locuinţelor, de unde rezultă o creştere semnificativă a concentraţiei faţă de perioada de vară.

Toţi poluanţii, indiferent că sunt aerieni sau acvatici, sunt incriminaţi de influenţa pe care aceştia o au asupra sănătăţii umane precum şi acţiunea nocivă asupra mediului. Efectuarea de studii şi controale sanitare au demonstrat că poluarea aerului atmosferic duce la apariţia şi acutizarea unor boli precum: rinite, faringite, conjunctivite, astma bronhială, cancerul plămânilor etc.

O mare parte a populaţiei ce locuieşte în apropierea acestor surse de emisii poluante, se plâng că aerul poluat le creează probleme de disconfort, de respiraţie, dureri de cap, insomnii, oboseală accentuată, etc. În ultimi ani s-a constatat o creştere a mortalităţii în zona urbană datorită cancerului, leucemiei, boli ale plămânilor, lucru ce denotă şi o influenţă a stării calităţii mediului cu repercusiuni asupra populaţiei urbane expusă mai mult acţiunii factorilor poluatori.

2.8.2 Evaluarea stării mediului pentru CET Drobeta pe lignit

Principala sursă de poluare a atmosferei de către centrala termoelectrică o reprezintă evacuarea gazelor de ardere provenind de la utilizarea combustibililor solizi şi lichizi în cazane de abur prin intermediul celor două coşuri de fum (IMA1 şi IMA2). Gazele de ardere conţin cantităţi importante de oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid şi bioxid de carbon şi pulberi de cenuşă. Faţă de gazul natural şi păcură, cărbunele produce mai mulţi poluanţi din cauza puterii calorifice mai mici şi mai mult CO2 datorită raportului C/H mai mare.

Emisiile de oxizi de carbon

Emisiile de carbon în atmosferă sunt considerate cel mai mare poluant (din punct de vedere global) datorită contribuţiei la efectul de seră. Emisiile de carbon pot fi din punct de


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

vedere chimic bioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO) sau un amestec de hidrocarburi (CxHy). Creşterea temperaturii în procesul de ardere şi, implicit, în gazele arse evacuate face ca procesul de ardere să fie mai complet. Aceasta conduce la un procent crescut de bioxid de carbon în emisiile de carbon şi un procent scăzut de monoxid de carbon şi hidrocarburi. Pentru lignit emisiile totale pot varia între 98÷113 tone CO2/TJ.

Emisiile de oxizi de sulf

Procentul de emisii de sulf (de exemplu SO2) din gazele de ardere brute depinde numai de conţinutul de sulf al combustibilului şi nu este (în prima fază) influenţat de procesul de ardere.

Emisiile de oxizi de azot

Oxizii de azot din gazele de ardere (cum ar fi NOx) sunt produsul reacţiei chimice în timpul procesului de ardere dintre oxigenul şi azotul conţinute în aer. Conţinutul de oxizi de azot în gazele de ardere depinde în mod clar de parametrii procesului de ardere. Prin optimizarea temperaturii de exemplu, emisiile de NOx pot fi reduse.

Emisiile de dioxid de sulf sunt de zece ori mai mari decât limitele admise, iar cele de cenuşă pun în pericol sănătatea cetăţenilor din localităţile situate în vecinătatea CET Drobeta pe lignit din cadrul RAAN - Sucursala ROMAG TERMO.

Cazanele de abur de 420 t/h din CET Drobeta sunt considerate instalaţii mari de ardere existente de tipul II, ale căror emisii de substanţe poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă prin coşurile de fum, nu se pot încadra în valorile limită prevăzute în Anexa nr. 3, secţiunea A din HG nr. 541/2003, datorită caracteristicilor combustibililor fosili utilizaţi.

RAAN - Sucursala ROMAGTERMO a deţinut Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 8/2006 emisă de ARPM Craiova, valabilă până la 31.12.2011, dar la acest termen Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice nu a acordat nicio derogare/exceptare.

Pentru a putea funcţiona în continuare centrala era necesară montarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la cazanele de abur K4÷K6 (IMA2), cu un randament de desulfurare de minim 94 % şi reducerea emisiilor de oxizi de azot până la valorile maxime prevăzute se va realiza prin aplicarea măsurilor adecvate (montarea de arzătoare cu formare redusă de NOx). Dar aceste investiţii nu au fost realizate din lipsă de fonduri.

Garda Naţională de Mediu –Comisariatul Judeţean Mehedinţi, a efectuat în perioada 2011÷2013 un număr de 23 controale şi a aplicat 7 sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor de autorizare a funcţionării şi neîndeplinirea la termen a măsurilor din planul de acţiuni, conform OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului: nerealizarea la timp a instalaţiei de desulfurare, depăşiri ale concentraţiei de dioxid de sulf, depăşiri ale concentraţiei de pulberi PM10.

Totodată, Garda Naţională de Mediu a constatat următoarele:

- poluările frecvente cu pulberi, antrenate în special la vânt puternic, de pe suprafaţa depozitului de zgură şi cenuşă, s-au datorat lucrărilor de supraînălţare a digurilor, care nu se puteau executa decât pe uscat (fără luciu de apă);


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- momentan iazul de decantare are 90% luciu de apă, drept pentru care s-a redus şi

pericolul de antrenare a pulberilor;

- RAAN a intrat în procedură de insolvenţă, urmând să prezinte un plan de reorganizare şi modernizare a instalaţiilor existente, pentru reducerea poluării atmosferei, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Valoarea lucrărilor la instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii, începute în 2009, estimată la aproximativ 140 milioane lei, a ajuns în 2013 la suma de 361,3 milioane de lei şi nici măcar nu s-a finalizat. Factorii de decizie din RAAN, motivează că lucrările sunt mult întârziate din cauza apariţiei unor dificultăţi în ceea ce priveşte realizarea proiectului de modernizare, acesta fiind de concepţie cehă, greu de adaptat la condiţiile de la Sucursala ROMAG TERMO. Tergiversarea lucrărilor şi supradimensionarea fondurilor utilizate pentru investiţia de reducere a poluării cu pulbere de cenuşă a determinat Ministerul Economiei să sesizeze autorităţile de cercetare penală.

Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere privind aplicarea necorespunzătoare a prevederilor Directivei de mediu 2001/80/CE, respectiv neadoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea valorilor limită de emisie în cazul a 6 instalaţii mari de ardere. Situaţia cea mai gravă din acest punct de vedere se află la RAAN - Sucursala ROMAG TERMO, din care cauză până la 30 septembrie 2013 aceasta trebuia să informeze Comisia Europeană despre soluţiile adoptate pentru reducerea poluării pe această platformă industrială, dar acest lucru nu s-a întâmplat din varii motive.

Localităţile poluate în mod repetat de termocentrala de la Sucursala ROMAG TERMO, pe o rază de circa cinci kilometri, sunt: Halânga, Răscoleşti, Dudaşul - Cerneţiului, Cerneţi, Piatra Albă şi Dedoviţa. Localnicii au sesizat autorităţile de mediu asupra pericolului ce îl prezintă norul dens de cenuşă asupra sănătăţii oamenilor, apei fântânilor, grădinilor de legume, familiilor de albine şi animalelor, dar acestea nu pot lua altă măsură decât să aplice o amendă conducerii termocentralei.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

3. ROLUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ÎN ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE DIN MUNICIPIUL DROBETA TURNU SEVERIN

3.1 Responsabilităţile autorităţii administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condiţiile legii.

Consiliul Local (21 membri) al Municipiului Drobeta Turnu Severin are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.

Primarul, cei 2 viceprimari, secretarul Municipiului şi aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local constituie PRIMĂRIA Municipiului Drobeta Turnu Severin, structură funcţională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Atribuţiile şi responsabilităţile ce revin administraţiei publice locale în domeniul alimentării cu energie termică a localităţilor, sunt reglementate de Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.

Conform acestui act legislativ, autoritatea administraţiei publice locale are competenţă exclusivă, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice.

În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică autorităţile administraţiei publice locale au, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare;

c) înfiinţarea unui compartiment energetic în cadrul aparatului propriu, în condiţiile legii;

d) aprobarea, în condiţiile legii, în termen de maximum 30 de zile, a propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului;

e) aprobarea, în condiţiile legii, a preţului local pentru populaţie;

f) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), care trebuie să cuprindă atât surse


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului;

g) asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie;

h) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii;

i) stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară;

j) urmăreşte instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET, în condiţiile legii;

k) urmăreşte elaborarea şi aprobarea programelor de contorizare la nivelul branşamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordaţi la SACET.

În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilităţi publice, autoritatea administraţiei publice locale adoptă hotărâri în legătură cu:

a) elaborarea şi aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor, a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice existente, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;

b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor, de amenajare a teritoriului, urbanism şi mediu;

c) asocierea intercomunitară în vederea înfiinţării, organizării, gestionării şi exploatării în interes comun a unor servicii, inclusiv pentru finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii specifice sistemelor de utilităţi publice;

d) delegarea gestiunii serviciilor, precum şi darea în administrare sau concesionarea bunurilor proprietate publică şi/sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, ce constituie infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor;

e) contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii în vederea dezvoltării, reabilitării şi modernizării sistemelor existente;

f) garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor contractate de operatorii serviciilor de utilităţi publice în vederea înfiinţării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

g) elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, pe baza regulamentelor-cadru ale serviciilor, elaborate şi aprobate de autorităţile de reglementare competente;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

h) stabilirea, ajustarea, modificarea şi aprobarea preţurilor, tarifelor şi taxelor speciale, cu

respectarea normelor metodologice elaborate şi aprobate de autorităţile de reglementare competente;

i) aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice;

j) restrângerea ariilor în care se manifestă condiţiile de monopol;

k) protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.

În ceea ce priveşte raporturile juridice dintre autoritatea administraţiei publice locale şi utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, se identifică următoarele obligaţii ale autorităţii:

a) să asigure gestionarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului;

b) să elaboreze şi să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării serviciilor de utilităţi publice, utilizând principiul planificării strategice multianuale;

c) să promoveze dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităţi publice şi programe de protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile poluante;

d) să adopte măsuri în vederea asigurării finanţării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

e) să consulte asociaţiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor;

f) să monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor şi responsabilităţilor asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii.

3.2 Protecţia socială şi ajutoarele pentru utilităţi

Rolul principal în protecţia socială a populaţiei revine Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice care asigură asistenţa socială prin acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse, în scopul degrevării bugetelor de familie de efortul plăţii cheltuielilor crescute, de întreţinere a locuinţei.

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse pot să beneficieze în perioada sezonului rece de ajutoare pentru acoperirea integrală/parţială – de la Bugetul de Stat şi/sau de la Bugetul Local – a cheltuielilor pentru încălzirea locuinţei, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei se acordă pe baza formularului “Cerere – declaraţie pe propria răspundere” (plus o serie de acte doveditoare) şi se stabileşte din luna noiembrie.

Ajutorul pentru încălzirea locuinţei este acordat doar pentru locuinţa de domiciliu/reşedinţă şi doar pentru un singur sistem de încălzire (cel folosit în principal).

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 70/2011 şi a Normelor metodologice aprobate prin Hotărârea nr. 920/2011 pentru aplicarea acesteia, ajutoarele pentru încălzirea locuinţei se acordă pentru:

energie termică în sistem centralizat;

gaze naturale;

lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;

energie electrică.

Dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei se stabileşte prin dispoziţie a primarului.

Ajutoarele sunt acordate în perioada sezonului rece, care este reprezentată anual de perioada calendaristică 1 noiembrie – 31 martie.

Tabelul de mai jos (care este întocmit de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – MMFPSPV) cuprinde nivelele de venituri şi cuantumurile ajutoarelor acordate – exprimate în lei şi raportate la indicatorul social de referinţă (ISR) de 500 de lei.

Tabelul 3.2-1 Nivele de venituri şi ajutoare acordate

Limite venituri Compensare

lunară energie termică

Cuantum lunar ajutor gaze

naturale

Cuantum lunar ajutor

energie electrică

Cuantum lunar ajutor lemne,

cărbuni, combustibili

petrolieri

lei ISR familiipersoane singure

lei ISR lei ISR lei ISR

până la 155 până la 0,310 90% 100% 262 0,524 240 0,480 54 0,108

155,1 – 210 0,3102 – 0,420 80% 90% 190 0,380 216 0,432 48 0,096

210,1 – 260 0,4202 – 0,520 70% 80% 150 0,300 192 0,384 44 0,088

260,1 – 310 0,5202 – 0,620 60% 70% 120 0,240 168 0,336 39 0,078

310,1 – 355 0,6202 – 0,710 50% 60% 90 0,180 144 0,288 34 0,068

355,1 – 425 0,7102 – 0,850 40% 50% 70 0,140 120 0,240 30 0,060

425,1 – 480 0,8502 – 0,960 30% 40% 45 0,090 96 0,192 26 0,052

480,1 – 540 0,9602 – 1,080 20% 30% 35 0,070 72 0,144 20 0,040

540,1 – 615 1,0802 – 1,230 10% 20% 20 0,040 48 0,096 16 0,032

615,1 – 786 1,2302 – 1,572 5% 15%

786,1 – 1082 1,5722 – 2,164 10%


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie/persoană singură autorităţile iau în calcul toate veniturile nete realizate de membrii acesteia/persoana singură în luna anterioară lunii în care este solicitat dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei.

Apoi se ţine cont de bunurile deţinute, pentru a se vedea dacă familia/persoana singură deţine bunuri din cauza cărora se poate refuza acordarea ajutorului.

Dacă există suspiciuni, stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzire se face în urma unei anchete sociale.

În vederea stabilirii ajutorului lunar pentru încălzirea locuinţei în condiţii de echitate se instituie zone de temperatură, Judeţul Mehedinţi fiind localizat în zona caldă (cf. OUG nr. 57/2006, Anexa 2). Consumul lunar maxim, stabilit pe tipuri de apartamente pentru zona caldă, (cf. OUG nr. 57/2006, Anexa 1) sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 3.2-2 Consumul lunar maxim, stabilit pe tipuri de apartamente pentru zona caldă

Tipul apartamentului Consum maxim lunar (Gcal)

1 cameră 0,82

2 camere 1,22

3 camere 1.59

4 şi mai multe camere 2,21


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

4. STUDIUL PIEŢEI LOCALE DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

Începând cu anul 2004, serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat din Municipiul Drobeta Turnu a fost încredinţat de autoritatea locală, prin concesionare pentru o perioadă de 30 ani, Sucursalei ROMAG TERMO aparţinând de RAAN.

Produsul principal oferit de către operatorul Sucursala ROMAG TERMO este energia termică pentru încălzire şi apă caldă de consum. Ţinând seama de complexitatea sistemului de termoficare, operatorul oferă întreaga gamă de servicii pe care le implică alimentarea cu căldură a consumatorilor, respectiv:

- producerea agentului termic în echipamentele instalate în cadrul sursei de energie;

- transportul agentului termic primar de la sursa de energie la punctele termice/modulele termice şi substaţiile de transformare individuale;

- distribuţia agentului termic secundar de la punctele termice/modulele termice la consumatori;

- furnizarea căldurii în baza contractelor încheiate cu abonaţii.

Din punctul de vedere al structurii sistemului de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin nu se poate spune că există un regim concurenţial deoarece singurul producător şi distribuitor de energie termică este RAAN - Sucursala ROMAG TERMO.

Situaţia consumatorilor racordaţi la sistemul de termoficare (STM), pe baza raportărilor făcute în luna decembrie a fiecărui an din perioada 2012÷2014, pe tipuri de consumatori şi număr de branşamente, este următoarea:

Tabelul 4-1 Situaţia consumatorilor racordaţi la sistemul de termoficare

Tipuri de consumatori racordaţi la STM UM 2012 2013 2014

1. Consumatori racordaţi la reţelele de distribuţie aferente punctelor termice/modulelor termice

Asociaţii de proprietari (branşamente), în care: nr. 274 274 274

- apartamente 29.520 29.420 29.364

- locuitori 63.260 62.426 60.696

Case particulare (branşamente) nr. 576 583 594

Instituţii publice (branşamente) nr. 37 39 49

Dotări social-culturale (branşamente) nr. 69 69 69

Agenţi economici (branşamente) nr. 178 171 150

2. Consumatori individuali cu substaţii de transformare proprii racordaţi la reţelele primare

Case particulare (branşamente) nr. 438 462 479

Instituţii publice (branşamente) nr. 15 16 18

Dotări social-culturale (branşamente) nr. 12 12 12

Agenţi economici (branşamente) nr. 100 103 104


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Situaţia deconectărilor/conectărilor la sistemul centralizat în perioada 2012÷2014, faţă de situaţia iniţială a sistemului, precum şi gradul de încasare a facturilor de la populaţie sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4-2 Situaţia deconectărilor/conectărilor la sistemul centralizat în perioada 2012÷2014

Specificaţie UM 2011 2012 2013 2014

Deconectări faţă de situaţia iniţială

- apartamente nr. 48 59 108 66

Conectări faţă de situaţia iniţială

- apartamente nr. 5 12 4 10

Grad de încasare a facturilor pentru căldura livrată

% 86,36 88,82 81,61 92,42

Grad de încasare raportat şi la sold [încasare an/(sold la început de an+facturi în cursul anului)]

% 53,45 51,56 46,01 44,45

Datele aferente necesarului orar de energie termică la nivelul consumatorilor racordaţi la sistemul de termoficare (STM), se prezintă în tabelele de mai jos:

Tabelul 4-3 Necesarul de energie termică aferent consumatorilor alimentaţi direct din sistemul de

transport

Nr. Specificaţie UM 2012 2013 2014 2015

mediu iarna

maxim vara

mediu iarna

maxim vara

mediu iarna

maxim vara

mediu iarna

maxim vara

1 Case particulare Gcal/h 1,642 0,159 1,660 0,246 1,474 0,216 1,553 0,225

2 Instituţii publice Gcal/h 1,3129 0,148 1,475 0,255 1,334 0,243 1,316 0,254

3 Dotări social - culturale

Gcal/h 0,066 0,052 0,569 0,056 0,466 0,042 0,416 0,034

4 Agenţi economici Gcal/h 1,515 0,170 1,507 0,246 1,247 0,174 1,151 0,138

Tabelul 4-4 Necesarul de energie termică aferent consumatorilor alimentaţi din sistemul de distribuţie al PT

Nr. Specificaţie UM 2012 2013 2014 2015

mediu iarna

maxim vara

mediu iarna

maxim vara

mediu iarna

maxim vara

mediu iarna

maxim vara

1 Asociaţii de locatari

Gcal/h 39,348 3,066 38,937 5,576 34,627 2,714 35,811 2,689

2 Case particulare Gcal/h 1,561 0,071 1,474 0,169 1,244 0,060 1,214 0,043

3 Instituţii publice Gcal/h 1,730 0,080 1,850 0,229 1,837 0,093 2,260 0,082

4 Dotări social -culturale

Gcal/h 3,399 0,086 3,440 0,424 3,153 0,082 3,470 0,093

5 Agenţi economici Gcal/h 1,275 0,129 1,251 0,186 1,075 0,082 1,056 0,073


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Intrarea în insolvenţă a RAAN din septembrie 2013, care a condus şi la imposibilitatea procurării cantităţilor de cărbune necesare realizării producţiei de energie, precum şi situaţia critică a Sucursalei ROMAG TERMO datorită nerealizării proiectelor de conformare la legislaţia de mediu, a condus continuarea producţiei de energie electrică şi termică doar pentru oprirea controlată şi în siguranţă a Sucursalei ROMAG PROD în perioada următoare (250 zile), precum şi la necesitatea sistării producţiei de energie termică pentru sistemul de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin. În acest sens, RAAN a notificat Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin că nu va mai furniza energie termică în sistemul de termoficare de la 1 iunie 2015.

Prin Hotărârea nr. 34/31.03.2015 a Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a hotărât înfiinţarea Serviciului Public de alimentare cu energie termică în Municipiul Drobeta Turnu Severin, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local.

Acest Serviciu Public nou înfiinţat va prelua sistemul de transport şi distribuţie a agentului termic, activităţile sale fiind de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice care va fi furnizată de un producător privat care va construi o nouă sursă de căldură amplasată mai aproape de oraş.

Posibilităţi de extindere a pieţei de energie termică

Datorită debranşărilor de la sistemul centralizat de încălzire şi apă caldă de consum cererea de energie termică a scăzut treptat în ultimii ani.

Se estimează pentru perioada următoare o stagnare, urmată de o creştere a cererii de energie termică. Această estimare se bazează pe următoarele considerente:

investiţiile ce se vor efectua în sistemul de termoficare (sursă nouă de căldură, reabilitare şi redimensionare reţele primare);

imposibilitatea extinderii în următorii 5 ani a reţelei de distribuţie gaze naturale la nivelul întregului oraş deoarece Municipiul Drobeta Turnu Severin a beneficiat recent de un grant European pentru reabilitarea străzilor şi se află în perioada de monitorizare;

evoluţia ascendentă a preţului gazelor naturale în perioada următoare va limita creşterea solicitărilor de debranşare în vederea instalării centralelor proprii;

importanţa crescândă care se acordă problemelor de mediu;

siguranţa persoanelor şi bunurilor publice şi private.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

5. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL ENERGIE ŞI MEDIU CU IMPACT ASUPRA ALIMENTĂRII CU ENERGIE TERMICĂ

A. Documentele legislative din domeniul energie

Documentele legislative din domeniul energie prezentate în continuare cuprind aspecte din legislaţia naţională.

Legislaţia naţională se regăseşte pe două nivele:

- legislaţia primară: legi, hotărâri de guvern şi ordonanţe.

- legislaţia secundară (la nivel instituţional): ordine şi reglementări ale autorităţilor de reglementare competente.

La nivel instituţional, energia termică se află sub jurisdicţia a două agenţii de reglementare:

ANRE – Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - pentru energia termică produsă în cogenerare;

ANRSC – Agenţia Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de Utilităţi Publice - pentru energia termică produsă în centrale termice.

Funcţionarea sectorului energiei electrice şi termice din România este reglementată de o serie de acte legislative, dintre care cele mai importante, sunt:

1) Legislaţia naţională primară

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică;

Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate aprobată prin Legea nr. 483/2006;

Hotărârea de Guvern nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006÷2009 calitate şi eficienţă" şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 381/2008, care înlocuieşte denumirea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă" cu denumirea programul "Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort";

Ordinul Administraţiei şi Internelor nr. 471/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind implementarea programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort“, componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică;

Hotărârea de Guvern nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007÷2020.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului

de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Hotărârea de Guvern nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

Hotărârea stabileşte cadrul legal necesar promovării şi dezvoltării cogenerării de înaltă eficienţă a energiei termice şi a energiei electrice, bazate pe cererea de energie termică utilă şi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie, în scopul creşterii eficienţei energetice şi îmbunătăţirii securităţii alimentării cu energie, ţinând seama de condiţiile climatice şi economice specifice României.

Ordinul Administraţiei şi Internelor nr. 125/2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de către societăţile care produc, transportă, distribuie şi furnizează energie termică;

Legea nr. 116/2007 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 107/2006 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice;

Hotărârea de Guvern nr. 172/2007 privind repartizarea pe unităţi administrative teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice;

Ordin nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru de servicii publice de alimentare cu energie termică.

Hotărârea de Guvern nr. 553/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energetic, care completează şi modifică Hotărârea de Guvern nr. 540/2004;

Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă

Ordonanţa de Urgenţă nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Această Ordonanţă de Urgenţă a fost consolidată în septembrie 2011.

Ordonanţa Guvernului nr. 69/2011 pentru modificarea O.G. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate aprobată prin Legea nr. 483/2006;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Legea nr. 204/2012 privind aprobarea OUG nr. 13/2008 pentru modificarea şi

completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006;

Ordinul Administraţiei şi Internelor nr. 255/2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 232/2012 privind aprobarea alocării unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, conform programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort“, precum şi pentru aprobarea alocării unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, conform programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort“;

Hotărârea de Guvern nr. 315/2013 privind modificarea art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort“ şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului;

Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică. Această lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE;

Legea nr. 174/2014 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012;

Hotărârea de Guvern nr. 494/2014 pentru modificarea HG nr.1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă;

Hotărârea de Guvern nr. 122/2015 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

Hotărârea de Guvern nr. 151/2015 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013- 2020, inclusiv Planul naţional de investiţii;

Legea nr. 36/2015 pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996;

Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 271/2015 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei nr. 1.212/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru "Finanţarea proiectelor din Programul Eficienţă energetică (RO 05) din cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014".


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

2) Legislaţia naţională secundară

Ordin ANRE nr. 37/2010 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia electrică şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică practicate de producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare ce beneficiază de schemă de sprijin conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă

Ordinul ANRE nr. 33/2011 privind Metodologia de monitorizare şi raportare privind schema de sprijin pentru promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

Ordin ANRE nr. 45/2012 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare.

Ordinul ANRE nr. 114/2013 privind aprobarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă.

Ordin ANRE nr. 28/2014 aprobarea Contractului cadru dintre administratorul schemei de sprijin şi plătitorul de contribuţie pentru colectarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a Contractului cadru dintre producătorul de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă şi administratorul schemei de sprijin pentru plata bonusului/bonusului neacordat/cuantumului de regularizare a ante-supracompensării şi restituirea bonusului necuvenit/supracompensării.

Ordinul ANRE nr. 110/2014 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preturilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile din anul 2015 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus.

Ordinul nr. 171/09.05.2014 pentru modificarea Normelor privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004.

Ordinul nr. 8/2015 privind stabilirea cotei obligatorii de achiziţie de certificate verzi, aferentă anului 2014.

Ordinul ANRE nr. 10/2015 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare şi raportare privind schema de sprijin pentru promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

Ordinul nr. 12/2015 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Ordinul nr. 14/2015 pentru aprobarea Metodologiei privind determinarea anuală a

nivelului stocului minim de gaze naturale pentru titularii licenţelor de furnizare de gaze naturale şi pentru titularii licenţelor de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale.

Ordinul ANRE nr. 15/2015 privind aprobarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă

Ordinul comun al preşedintelui ANRE şi al preşedintelui ANRSC nr. 21/20.09.2006 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţurilor locale de referinţă şi a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate.

Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 255/2006 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANRSC nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică.

Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 66/2007 pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare.

Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

B) Documente legislative în domeniul mediului

Documentele legislative din domeniul mediului prezentate în continuare cuprind aspecte din legislaţia naţională.

La nivel instituţional, mediul se află sub jurisdicţia Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului regionale.

Principalele documente legislative din domeniul mediului sunt prezentate în cele ce urmează:

Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările din Legea nr. 310/2004 şi din Legea nr.112/2006, care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor apelor de suprafaţă şi subterane;

Hotărârea de Guvern nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere care abrogă HG nr. 541/2003 (transpunerea Directivei 2001/80/EC) privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere cu modificările din HG nr. 322/2005;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, care transpune prevederile Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale;

Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii medii de ardere.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

6. MĂSURI DE EFICIENTIZARE A FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI INTEGRAT DE TERMOFICARE

Programul „Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort” aprobat prin Hotărârea nr. 381/2008 privind modificarea şi completarea HG nr. 462/2006, cuprinde două componente:

a) Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică

1. Unitatea/unităţile de producţie a agentului termic

2. Reţeaua de transport a agentului termic primar (apă fierbinte)

3. Punctele de termoficare şi Centralele termice

4. Reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire.

b) Reabilitarea termică a clădirilor

1. Reţeaua interioară de alimentare a imobilului, cu apă caldă şi cu agent termic de încălzire

2. Contorizarea individuală împreună cu robinetele termostatice – este realizată

3. Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor de locuit, respectiv a faţadelor, teraselor şi a tâmplăriei exterioare.

Beneficiarii programului «Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort», pentru componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, sunt autorităţile administraţiei publice locale care deţin în proprietate sisteme de termoficare sau părţi ale acestora.

Beneficiarii programului «Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort», pentru componenta de reabilitare termică a clădirilor, sunt asociaţiile de proprietari din blocurile de locuinţe racordate la sistemul centralizat de încălzire.

Programul termoficare 2006÷2015 - căldură şi confort, componenta de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, asigură cofinanţarea proiectelor promovate de autorităţile administraţiei publice locale pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Obiective urmărite

Plata cofinanţării de până la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor depuse în cadrul programului de către autorităţile locale;

Continuarea programului, pentru modernizarea, retehnologizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor;

Eficientizarea, creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică a localităţilor;

Promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă, pe baza cererii de energie termică utilă, diminuarea consumului de resurse energetice


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

fosile şi îndeplinirea angajamentelor României privind eficienţa energetică şi resursele regenerabile.

Prin Ordinul nr.124/2012 al Ministrului Administraţiei şi Internelor s-a aprobat Regulamentul privind implementarea programului "Termoficare 2006÷2015 - căldură şi confort", componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

La nivel central punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului se realizează de către Unitatea de management al programului "Termoficare 2006÷2015 - căldură şi confort " din cadrul “Direcţiei generale pentru relaţia cu comunităţile locale” a Ministerului Administraţiei şi Internelor, UMP - Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort.

Cofinanţarea proiectelor de investiţii aprobate în cadrul programului se realizează prin acordarea de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în limita fondurilor alocate anual cu aceasta destinaţie.

Cuantumul sumelor alocate anual de la bugetul de stat pentru cofinanţarea unui proiect în cadrul programului se aprobă de către Comisia interministerială de coordonare a programului în limita a maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului pentru care se solicita finanţare, stipulate în Ghidul de finanţare. Diferenţa dintre cofinanţarea aprobată de Comisia interministerială şi valoarea totală a proiectului reprezintă contribuţie locală şi se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare.

Conform Ordinului nr. 124/2012 privind aprobarea Regulamentului pentru implementarea programului „Termoficare 2006÷2015 - căldură şi confort” obiectivele principale ale Programului sunt următoarele:

- reducerea semnificativă a costurilor cu energia termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum pentru toţi consumatorii racordaţi la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, prin creşterea eficienţei acestor sisteme şi îmbunătăţirea calităţii serviciului;

- reducerea consumului de resurse energetice primare cu cel puţin 1 milion Gcal/an faţă de consumul de resurse energetice primare utilizate pentru asigurarea energiei termice pentru populaţie din anul 2004;

- obţinerea unor randamentele energetice anuale ale unităţilor de producţie a agentului termic de cel puţin 80%, cu excepţia unităţilor ce utilizează biomasa ca resursă energetică primară, pentru care randamentul trebuie să fie de cel puţin 70%, în conformitate cu prevederile HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă;

- reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport al agentului termic primar şi în reţelele de distribuţie până la valoarea de maxim 15% din cantitatea de energie vehiculată;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- valorificarea pe plan local a potenţialului de resurse regenerabile pentru acoperirea

cererii de energie termică pentru populaţie şi înlocuirea sau reducerea combustibililor scumpi sau deficitari;

- reducerea în spaţiul urban locuibil atât a emisiilor poluante generate de utilizarea surselor individuale de energie termică, cât şi a poluării globale prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

6.1 Necesitatea şi oportunitatea eficientizării sistemului de termoficare

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) produce energia termică în echipamentele energetice ale obiectivului CET Drobeta pe cărbune din cadrul Sucursalei ROMAG TERMO, în regim de cogenerare.

Sistemul de distribuţie (puncte termice şi reţele de distribuţie) din Municipiul Drobeta Turnu Severin preluat de RAAN în anul 2004 de la Consiliul Local a necesitat, din cauza uzurii fizice şi morale, măsuri privind retehnologizarea în totalitate a reţelelor de distribuţie agent termic şi a punctelor termice, precum şi contorizarea la nivel de branşament a populaţiei.

Programul investiţional angajat de RAAN a condus la funcţionarea în regim automatizat a punctelor termice şi a reţelelor secundare, la eliminarea pierderilor de agent termic şi de energie, cu implicaţii directe în reducerea facturii de energie termică la populaţie.

Reţelele de transport al agentului termic, care fac parte din domeniul public al autorităţilor locale, prezintă uzură fizică şi morală avansată, pierderi de căldură datorate deteriorării izolaţiei termice (ca urmare a gradului ridicat de coroziune) şi spargerilor frecvente de conducte, necesitând lucrări de reabilitare şi redimensionare.

În perspectiva apropiată, ca urmare a încetării activităţii producătorului de energie termică RAAN şi, implicit, a operatorului serviciului public Sucursala ROMAG TERMO, există perspectiva ca actualii consumatori racordaţi la sistemul de termoficare să nu mai beneficieze de asigurarea energiei termice.

Din considerente economice şi de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă în perioada următoare, tendinţa autorităţii locale şi a factorilor implicaţi din Municipiul Drobeta Turnu Severin este aceea de identificare a soluţiilor alternative pentru producerea şi asigurarea agentului termic primar în sistemul de termoficare, în vederea continuării activităţii serviciului public de alimentare cu energie termică a consumatorilor.

Prin urmare, este imperios necesară alegerea unei soluţii tehnologice optime pentru sursa de producere în cogenerare de înaltă eficienţă a energiei termice pentru alimentarea consumatorilor racordaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Drobeta Turnu Severin, precum şi continuarea acţiunii de finalizare a programului de investiţii demarat de RAAN pentru eficientizarea sistemului de termoficare.

Consumul de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum din Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a diminuat semnificativ în ultimii ani. Prin urmare,


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

sistemul actual de alimentare cu energie termică este supradimensionat din punct de vedere al diametrelor reţelelor primare.

Scăderea permanentă în ultimii ani a consumului de energie termică, se datorează situaţiei financiare dificile a populaţiei care, datorită nivelului veniturilor, a recurs la solicitarea debranşărilor parţiale sau totale a locuinţelor de la sistemul centralizat de termoficare.

Un alt aspect care a condus la scăderea cantităţii anuale de căldură livrată, constă în condiţiile meteorologice favorabile din ultimii ani. După cum este cunoscut, sistemele de termoficare funcţionează în baza diagramei de reglaj care este în directă relaţie cu variaţia temperaturii exterioare. Datorită faptului că în ultimii ani temperaturile exterioare au fost mult mai ridicate decât cele pentru care a fost dimensionat sistemul de termoficare, cantităţile de căldură livrate au fost mai reduse.

În concluzie, în prezent o mare parte din sistemul de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin funcţionează cu eficienţă redusă (randamente scăzute, pierderi de energie termică prin izolaţie, etc.). În aceste condiţii, consumatorii sunt alimentaţi cu energie termică la parametri (debit, temperatură şi presiune) necorespunzători, în condiţiile unui preţ ridicat al căldurii.

În plus, există o serie de constrângeri privind caracteristicile tehnice şi constructive ale imobilelor.

Imobilele racordate la sistemele centralizate de încălzire urbană prezintă o serie de caracteristici din punctul de vedere al performanţelor termice, şi anume:

- zidurile exterioare şi terasele realizate cu tehnologii şi materiale care facilitează transferul de căldură către exterior;

- tâmplării cu performanţe foarte scăzute din punctul de vedere al transferului de căldură;

- instalaţiile interioare de încălzire nu sunt individualizate pe apartamente şi prezintă un grad înalt de uzură.

Procesul de liberalizare a pieţei de energie şi posibilităţile oferite prin exploatarea unor grupuri energetice cu o înaltă competitivitate şi eficienţă impune analizarea posibilităţilor de îmbunătăţire a modului de satisfacere a cererii de energie electrică şi termică.

Având în vedere sprijinul guvernamental acordat comunităţilor locale prin adoptarea Programului “Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort”, este oportună aplicarea unor soluţii tehnice performante în scopul eficientizării sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice.

Obiectivul principal urmărit prin realizarea proiectului integrat de eficientizare pe întregul lanţ de la sursă până la consumatorul final, constă în asigurarea în continuare a serviciului public şi a optimizării funcţionării sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie din Municipiul Drobeta Turnu Severin, în vederea creşterii eficienţei energetice, a gradului de siguranţă în alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani, precum şi protejarea mediului înconjurător în conformitate cu normele europene.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

6.2 Generalităţi privind măsurile abordate

În contextul creşterii competiţiei pe piaţa de energie, prioritatea acordată cogenerării rezultă din avantajele sale principale, desprinse din experienţa acumulată până în prezent:

Economie de combustibil; producerea combinată a energiei electrice şi termice în instalaţia de cogenerare este considerabil mai eficientă decât producerea aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termică separat în centrale electrice şi centrale termice clasice.

Reducerea poluării atmosferice; eficienţa ridicată a utilizării combustibilului are un impact pozitiv asupra mediului, emisiile de gaze de ardere fiind mai reduse decât în cazul oricărei alte metode de producere a energiei. Extinderea cogenerării este un instrument de bază în îndeplinirea programelor de reducere a poluării şi mai ales a emisiilor de bioxid de carbon.

Astfel, promovarea/extinderea sistemelor de cogenerare răspunde necesităţilor generale privind creşterea eficienţei energetice şi protecţia mediului înconjurător.

Toate măsurile care vor fi propuse pentru eficientizarea funcţionării în perioada de perspectivă a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin, vor fi stabilite ca urmare a analizării unor soluţii tehnice moderne şi performante la nivel mondial, cu un grad redus de poluare a mediului ambiant. Vor fi avute în vedere de asemenea noile prevederi legislative care asigură facilităţi în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de creştere a eficienţei globale a sistemelor de termoficare. Principalele efecte scontate ca urmare a implementării măsurilor propuse, vor consta în:

- reducerea pierderilor de căldură din cadrul sistemului

- reducerea consumurilor specifice de combustibil şi energie

- creşterea eficienţei echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul sistemului

- creşterea gradului de siguranţă în exploatare a sistemului

- reducerea costurilor de producere a energiei

- facturarea corespunzătoare a energiei termice livrate şi creşterea gradului de încasare a facturilor

- creşterea gradului de protecţie a mediului ambiant ca urmare a reducerii emisiilor poluante (CO2, CO, SO2, NOx, pulberi, etc.).

Toate măsurile tehnice avute în vedere vor avea la bază concluziile rezultate în urma analizei referitoare la:

- starea actuală a tuturor componentelor sistemului de termoficare;

- piaţa de energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin;

- prevederile legislative referitoare la funcţionarea echipamentelor energetice şi respectarea restricţiilor de mediu;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- prevederile legislative referitoare la creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de

termoficare.

În vederea implementării măsurilor de eficientizare a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Drobeta Turnu Severin, care vor permite autorităţii publice să beneficieze de facilităţile pe care le oferă prevederile legislative referitoare la sistemele de termoficare, analiza va fi abordată distinct pe următoarele tipuri de lucrări:

- Lucrări cu privire la sursa de producere a energiei termice în vederea producerii agentului termic în condiţii de eficienţă energetică ridicată;

- Lucrări de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport agent primar.

În ceea ce priveşte alegerea soluţiei tehnologice optime pentru sursa de căldură, va fi elaborată o analiză comparativă din punct de vedere tehnico – economic a câte 2 soluţii tehnologice, în 2 scenarii referitoare la tipul de combustibil utilizat: lignit sau gaze naturale.

Pentru soluţia tehnologică rezultată optimă vor fi stabilite şi evaluate principalele lucrări şi măsuri necesare pentru redimensionarea şi reabilitarea reţelelor de transport agent primar, fără a fi elaborată o analiză comparativă a mai multor soluţii.

6.3 Măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de căldură

Măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de căldură, cuprind următoarele 2 categorii de lucrări:

1) Reabilitarea şi modernizarea reţelelor interioare de alimentare a imobilului cu apă caldă şi agent termic de încălzire;

2) Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor - faţade, terase, tâmplărie exterioară.

Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conducţie, prin anvelopa clădirii către mediul înconjurător. Termoizolarea anvelopei unei clădiri constă în:

termoizolarea pereţilor exteriori

modernizarea tâmplăriei exterioare

termoizolarea planşeului peste subsol

termoizolarea planşeului peste ultimul nivel.

Soluţia prezintă următoarele avantaje:

realizează în condiţii optime corectarea punţilor termice;

conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilităţii termice;

protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

nu conduce la micşorarea ariilor suprafeţelor utile şi locuibile;

permite realizarea, prin aceiaşi operaţie, a renovării faţadelor;

nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de încălzire;

permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare;

nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente

Se estimează că în urma aplicării acestor 2 categorii de măsuri la nivelul consumatorilor, necesarul orar de energie termică pentru încălzire la consumator va fi diminuat cu cca. 25%.

Având în vedere faptul că beneficiarii lucrărilor sunt asociaţiile de proprietari şi că situaţia economică actuală a proprietarilor nu permite angajarea acestor categorii de măsuri, pentru perspectiva pe termen mediu nu a fost estimată reabilitarea blocurilor de locuinţe din Municipiul Drobeta Turnu Severin.

6.4 Măsuri de creştere a eficienţei energetice în sistemul de transport

Măsurile necesare în vederea creşterii eficienţei în sistemul de transport a căldurii, cuprind:

a. Reabilitarea conductelor existente amplasate aerian şi subteran prin demontarea conductelor existente şi înlocuirea acestora cu conducte noi de oţel în soluţie preizolată. Acestea vor avea diametre reduse, stabilite în urma calculelor de dimensionare, funcţie de necesarul de căldură maxim orar aferent fiecărui punct termic sau substaţie de transformare.

Conductele de oţel preizolate cu izolaţie din spumă rigidă de poliuretan şi protejate cu o manta din polietilenă de mare duritate, se amplasează direct în pământ, pe pat de nisip şi sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) încorporaţi în spumă, în scopul supravegherii nivelului umidităţii izolaţiei şi localizării eventualelor defecte.

b. Înlocuirea vanelor de secţionare existente cu vane noi, moderne în nodurile importante de pe traseul magistralelor de termoficare şi a principalelor ramificaţii;

c. Reabilitarea construcţiilor: demolarea unui perete al canalului termic existent pentru asigurarea lăţimii necesare montajului noilor conducte preizolate; pregătirea acestuia în vederea montajului noilor conducte preizolate cu respectarea tehnologiei de montaj; realizarea unor puncte fixe de tip preizolat (unde este cazul); executarea unor cămine de acces la vanele preizolate de pe traseu; refacerea terenului la starea iniţială.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

6.5 Necesarul de energie termică

6.5.1 Necesarul actual de energie termică

Cantitatea actuală de energie termică furnizată (la branşament) consumatorilor urbani alimentaţi din reţelele de transport (RT) direct şi prin PT urbane şi reţelele de distribuţie (RD) din CET Drobeta pe lignit, conform datelor primite pentru anul 2013 este următoarea:

Tabelul 6.5.1-1 Cantitatea actuală de energie termică furnizată consumatorilor urbani 2013

Regim de funcţionare

Durata livrare Consumatori racordaţi la RT Consumatori racordaţi la RD

ore/an Gcal MWh Gcal MWh

iarna 3623 18887,20 21965,82 170153,40 197888,40

tranzitoriu 1465 3007,24 3497,42 24330,29 28296,13

vara 3417 1118,75 1301,11 9485,92 11032,12

Total 8505 23013,20 26764,35 203969,61 237216,65

Cantitatea anuală de energie termică care a fost livrată la limita sursei de energie termică din cadrul Sucursalei ROMAG TERMO, în vederea asigurării necesarului la nivelul consumatorilor şi acoperirii pierderilor masice şi calorice în sistemul de transport şi distribuţie din Municipiul Drobeta Turnu Severin, a fost în anul 2013 de 355 070 Gcal/an, conform figurii de mai jos:

Figura 6.5.1-1 Cantitatea anuală de energie termică livrată în vederea asigurării necesarului la nivelul consumatorilor şi acoperirii pierderilor în sistemul de transport şi distribuţie 2013

CET Drobeta355 070 Gcal/an

PT-uri246 293 Gcal/an

Consumatoriracordati la RD203 970 Gcal/an

Consumatori racordati la RT23 013 Gcal/an

24,15 %

17,18 %


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Cantitatea actuală de energie termică furnizată (la branşament) consumatorilor urbani alimentaţi din reţelele de transport (RT) direct şi prin PT urbane şi reţelele de distribuţie (RD) din CET Drobeta pe lignit, conform datelor primite pentru anul 2014 este următoarea:

Tabelul 6.5.1-2 Cantitatea actuală de energie termică furnizată consumatorilor urbani 2014




iarna 3623 16388,83 19060,21 151977,33 176749,64

tranzitoriu 1465 2277,68 2648,94 6670,22 7757,46

vara 3192 1191,33 1385,51 8899,74 10350,40

Total 8280 19857,83 23094,66 167547,29 194857,49

Cantitatea anuală de energie termică care a fost livrată la limita sursei de energie termică din cadrul Sucursalei ROMAG TERMO, în vederea asigurării necesarului la nivelul consumatorilor şi acoperirii pierderilor masice şi calorice în sistemul de transport şi distribuţie din Municipiul Drobeta Turnu Severin, a fost în anul 2014 de 317 205 Gcal/an, conform figurii de mai jos:

Figura 6.5.1-2 Cantitatea anuală de energie termică livrată în vederea asigurării necesarului la nivelul consumatorilor şi acoperirii pierderilor în sistemul de transport şi distribuţie 2014

De menţionat este faptul că, anul 2014 s-a caracterizat prin temperaturi exterioare medii mai ridicate în perioada de iarnă decât cele din anul 2013, iar în perioada de vară furnizarea apei calde de consum a fost oprită pe o perioada mai mare decât în anul 2013. Din aceste motive, doar anul 2013 se poate considera ca un an caracteristic pentru perioadele normale de funcţionare.

CET Drobeta317 205 Gcal/an

PT-uri201 624 Gcal/an

Consumatoriracordati la RD167 547 Gcal/an

Consumatori racordati la RT19 858 Gcal/an

30,18 %

16,90 %


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

6.5.2 Necesarul de energie termică pentru perspectivă

Calculul necesarului de energie termică pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum pe perioada de analiză din documentaţia de faţă are la bază datele furnizate de Sucursala ROMAG TERMO. Plecând de la cantitatea actuală de energie termică (anul de referinţă 2013) furnizată consumatorilor racordaţi la SACET din Municipiul Drobeta Turnu Severin a fost evaluat necesarul de energie termică ca urmare a ansamblului de măsuri de creştere a eficienţei energetice în reţelele termice.

Se consideră consumatorii existenţi (populaţie, agenţi economici, instituţii publice, dotări social-culturale) la nivelul actual şi stoparea debranşărilor (populaţie), precum şi rebranşarea unor consumatori ca urmare a începerii lucrărilor de reabilitare/modernizare a sistemului centralizat.

Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei în reţelele termice primare prezentate la cap. 6.4 au fost cuantificate în cadrul documentaţiei la o valoare medie de cca. 16 % a pierderilor de energie termică anuală pentru sistemul de transport alimentat din sursa/sursele de căldură.

Necesarul de energie termică de perspectivă la nivelul consumatorilor

Necesarul de energie termică la nivelul consumatorilor din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este următorul:

Tabelul 6.5.2-1 Necesarul de energie termică la nivelul consumatorilor




iarna 3696 18960,48 22051,04 172418,40 200522,60

tranzitoriu 1152 2916,08 3391,40 22026,24 25616,52

vara 3552 1136,64 1321,91 9524,97 11077,53

Total 8400 23013,20 26764,35 203969,61 237216,65

Necesarul de energie termică de perspectivă la limita surselor de căldură

Necesarul de energie termică la limita sursei/surselor de energie termică, după aplicarea măsurilor de eficientizare, a fost determinat ţinând seama de următoarele elemente:

- asigurarea necesarului de energie termică de perspectivă la nivelul consumatorilor în urma realizării lucrărilor de eficientizare şi a pierderilor de energie termică minim posibile;

- modul de asigurare a necesarului de căldură din sursa de căldură existentă şi/sau sursă de căldură nouă, amplasată în oraş.

Necesarul de energie termică la limita sursei este prezentat in tabelul de mai jos:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 6.5.2-2 Necesarul de energie termică de perspectivă la limita sursei


Durata livrare Sursa existentă (iarna) + Sursa

noua (vara) Sursa nouă (iarna+vara)


iarna 3696 271 533,28 315 793,20 253 613,92 294 952,99

tranzitoriu 1152 43 908,09 51 065,11 42 877,34 49 866,35

vara 3552 39 628,8 46 088,29 27 118,07 31 538,32

Total 8400 355 070,17 412 946,61 323 609,33 376 357,65


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

7. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR POSIBILE DE ASIGURARE A ENERGIEI TERMICE

CET Drobeta 6x50 MW cu funcţionare pe lignit a fost proiectată având ca scop asigurarea energiei electrice şi termice necesare funcţionării Uzinei de apă grea cu trei module GS în mod continuu şi în condiţii de siguranţă deosebită, precum şi alimentării cu apă fierbinte a consumatorilor urbani şi industriali din Municipiul Drobeta Turnu Severin.

Având în vedere situaţia actuală din zona CET Drobeta, respectiv: nerealizarea programelor de conformare la cerinţele de mediu şi închiderea controlată a Uzinei de apă grea ca urmare a intrării în insolvenţă a RAAN şi, implicit, a operatorului serviciului public Sucursala ROMAG TERMO, există perspectiva ca actualii consumatori racordaţi la sistemul de termoficare să nu mai beneficieze de asigurarea energiei termice în perspectiva apropiată.

Utilizarea în continuare a instalaţiilor de termoficare existente în CET Drobeta (turbinele cu abur, boilerele şi staţia de pompe termoficare) ar fi posibilă doar în condiţiile alegerii unor soluţii tehnologice alternative pentru cazanul/cazanele de abur care să funcţioneze în locul cazanelor de abur existente pe lignit, care sunt neconforme cu cerinţele de mediu.

În acest context, utilizarea în continuare a cărbunelui în echipamentele existente în CET Drobeta nu este o soluţie fezabilă deoarece implică următoarele:

- Finalizarea investiţiei aferente instalaţiei de şlam dens;

- Realizarea investiţiei aferente instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere pentru cazanul de abur existent reabilitat, care are o durată de execuţie de cel puţin 24 luni, sau instalarea unui cazan cu ardere în strat fluidizat a cărbunelui în locul celui existent;

- Funcţionarea centralei numai în perioada de iarnă deoarece echipamentele sunt supradimensionate pentru necesarul de energie termică din perioada de vară;

- Pierderi de energie termică în magistrala principală de transport considerabile, datorită distanţei de cca. 5 km;

- Consum propriu de energie electrică relativ ridicat pentru instalaţiile de şlam dens şi desulfurare;

- Costuri fixe anuale relativ ridicate pentru menţinerea în funcţiune a instalaţiilor de termoficare din incinta centralei şi a gospodăriei de cărbune;

- Costuri anuale suplimentare pentru gospodăria de reactivi necesară desulfurării.

Pentru cazanul nr. 7 pe păcură din CET Drobeta, care de fapt nu a funcţionat niciodată, o investiţie de conversie a acestuia pentru funcţionarea pe cărbune în tehnologia arderii în strat fluidizat circulant nu a fost analizată, deoarece acest tip de lucrări presupune modificarea profundă a cazanului (va rămâne doar scheletul de rezistenţă eventual) cu costuri foarte mari de investiţii şi necesită un spaţiu disponibil mai mare decât este în prezent.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Acest tip de cazan necesită, pe lângă partea lui specifică de alimentare cu cărbune (benzi, buncăre) şi partea de alimentare cu calcar (benzi, buncăre), electrofiltru cu 4 câmpuri, sistem de colectare a cenuşii şi coş de fum metalic de 110 m, precum şi gospodării de cărbune (cu granulaţie mai mare decât cea actuală), de calcar şi de nisip.

Din aceste considerente, pentru perioada următoare se propune realizarea unei noi surse de căldură cu funcţionare pe gaze naturale pentru alimentarea cu energie termică a sistemului centralizat din Municipiul Drobeta Turnu Severin. Soluţia tehnică propusă pentru noua centrală se dovedeşte a fi oportună mai ales în contextul în care:

- racordul la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale se face cu costuri minime;

- investiţia se poate realiza etapizat, cu punere în funcţiune eşalonată a echipamentelor pentru asigurarea energiei termice;

- energia termică se va livra în mare măsură din echipamente de cogenerare de înaltă eficienţă;

- echipamentele propuse sunt fiabile şi asigură necesarul de energie termică pe tot parcursul anului cu randamente ridicate;

- impactul asupra mediului este mult mai redus faţă de cel rezultat la funcţionarea pe cărbune;

- magistrala principală de transport (5 km) nu mai este necesară şi deci se elimină pierderile de energie termică aferente;

- costurile fixe anuale sunt mult mai reduse deoarece procesul tehnologic este complet automatizat şi, implicit, numărul de personal mai redus.

Realizarea acestei noi surse de căldură cu funcţionare pe gaze naturale pentru alimentarea cu energie termică a sistemului centralizat din Municipiul Drobeta Turnu Severin, va permite asigurarea consumatorilor cu energie termică în perioada imediat următoare deoarece se poate construi şi pune în funcţiune etapizat.

7.1 Definirea soluţiilor tehnice de echipare a sursei/surselor de căldură

Principii avute în vedere la alegerea soluţiilor tehnice

Alegerea soluţiilor tehnice pentru sursa/sursele de căldură cu funcţionare pe lignit şi/sau gaze naturale aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a realizat în baza următoarelor considerente:

- Asigurarea în orice regim de funcţionare a necesarului de energie termică al consumatorilor racordaţi la sistemul centralizat de termoficare;

- Asigurarea unei bune flexibilităţi în funcţionare a capacităţilor instalate;

- Maximizarea perioadei de funcţionare în cogenerare de înaltă eficienţă;

- Implementarea unor tehnologii energetice de înaltă eficienţă, disponibile în prezent pe plan mondial, pentru tipul combustibilului utilizat;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- Noile capacităţi de cogenerare se dimensionează ţinând cont de necesarul orar de

energie termică (mediu iarna şi mediu vara) ce trebuie asigurat la gardul centralei;

- Respectarea cerinţelor de mediu impuse de legislaţia în vigoare.

Configuraţia magistralelor de termoficare principale din oraş va rămâne cea actuală sau va fi parţial modificată în funcţie de necesităţile şi specificul scenariului analizat.

Scenariile tehnico-economice propuse spre analiză în documentaţia de faţă, din punct de vedere al sursei/surselor de căldură aferente sistemului de termoficare, sunt următoarele:

Scenariul 1 – sistem de alimentare centralizată cu energie termică alimentat iarna din sursa de căldură existentă cu funcţionare pe lignit, amplasată în Halânga şi vara dintr-o sursă de căldură nouă cu funcţionare pe gaze naturale, amplasată în oraş.

Soluţiile tehnologice propuse pentru producerea energiei termice necesară alimentării SACET din Municipiul Drobeta Turnu Severin, constă în realizarea unor lucrări de reabilitare/modernizare a echipamentelor din centrala existentă, amplasată în Halânga şi lucrări de conformare la cerinţele de mediu pentru funcţionarea în regimul de iarnă, precum şi realizarea unei centrale de cogenerare cu funcţionare pe gaze naturale, amplasată în oraş, pentru funcţionarea în regimul de vară, având următoarele echipamente principale:

Soluţia 1

În regimul de iarnă

Cazanul de abur nr. 6 de 420 t/h cu funcţionare pe lignit, reabilitat prin montarea arzătoarelor cu NOx redus;

Turboagregatul nr. 5, tip DSL-50 şi turboagregatul nr. 6, tip SC-25, de condensaţie la care s-a deschis priza reglabilă, prin prevederea a 2 boilere de bază noi;

Instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere pentru cazanul nr. 6 în funcţionare de bază şi cazanul nr. 5 de rezervă;

Realizarea gospodăriei de calcar;

Finalizarea instalaţiei de şlam dens.

În regimul de vară

Unitate nouă de cogenerare cu funcţionare pe gaze naturale, echipată cu 2 motoare termice (MT) de câte 7 MWe + 5,8 MWt (5 Gcal/h) fiecare, amplasată în locaţia PT37 din Municipiul Drobeta Turnu Severin.

Soluţia 2

În regimul de iarnă

Montarea unui cazan cu ardere în strat fluidizat circulant de 355 t/h cu funcţionare pe lignit, în locul cazanelor existente nr. 6 şi nr. 7, cazanul nr. 5 fiind de rezervă;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Turboagregatul nr. 5, tip DSL-50 şi turboagregatul nr. 6, tip SC-25, de condensaţie

la care s-a deschis priza reglabilă, prin prevederea a 2 boilere de bază noi;

Reamenajarea gospodăriei de cărbune şi realizarea gospodăriilor de calcar şi nisip;

Finalizarea instalaţiei de şlam dens.

În regimul de vară

Unitate nouă de cogenerare cu funcţionare pe gaze naturale, echipată cu 2 motoare termice (MT) de câte 7 MWe + 5,8 MWt (5 Gcal/h) fiecare, amplasată în locaţia PT37 din Municipiul Drobeta Turnu Severin.

Tehnologiile noi de cogenerare propuse pentru sursa de căldură, vor fi (conform BAT BREF) motoare termice, dimensionate pentru atingerea standardelor de înaltă eficienţă.

Caracteristicile tehnico-funcţionale ale instalaţiilor de cogenerare pe bază de gaze naturale, au fost determinate pe baza ofertelor preliminare primite de la furnizori de echipamente.

Scenariul 2 – sistem de alimentare centralizată cu energie termică alimentat dintr-o sursă unică de căldură nouă cu funcţionare pe gaze naturale, amplasată în oraş.

Soluţiile tehnologice propuse pentru producerea energiei termice necesară alimentării SACET din Municipiul Drobeta Turnu Severin, constă în realizarea unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe gaze naturale având următoarele echipamente principale:

Soluţia 1

1 turbină cu gaze (TG) de tip aeroderivativ, cu puterea electrică în condiţii ISO de 17,16 MWe şi 1 cazan recuperator de apă fierbinte (CRaf) cu ardere suplimentară (AS) şi puterea termică maximă de 45,36 MWt (39 Gcal/h). În regimul de maxim iarna puterea electrică a turbinei cu gaze va creşte până la cca. 22 MW;

2 motoare termice (MT) de câte 7 MWe + 5,8 MWt (5 Gcal/h) fiecare;

2 cazane de apă fierbinte (CAF) de câte 25 Gcal/h fiecare.

Soluţia 2

8 motoare termice (MT) de câte 4,4 MWe + 3,7 MWt (3,2 Gcal/h) fiecare;

1 cazan de apă fierbinte (CAF) de 30 Gcal/h;


1 cazan de apă fierbinte (CAF) de 10 Gcal/h.

Tehnologiile noi de cogenerare propuse pentru sursa de căldură, vor fi (conform BAT BREF) turbine cu gaze şi cazane recuperatoare şi/sau motoare termice, dimensionate pentru atingerea standardelor de înaltă eficienţă.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Caracteristicile tehnico-funcţionale ale instalaţiilor de cogenerare pe bază de gaze naturale, au fost determinate prin rularea aplicaţiilor software GTPRO, realizate de compania Thermoflow Inc şi pe baza ofertelor preliminare primite de la furnizori de echipamente.

7.2 Analiza energetică

Analiza energetică a avut ca scop dimensionarea echipamentelor de bază în funcţie de cererea de energie termică, utilizarea de soluţii tehnice moderne şi optimizarea schemei de încărcare termică din cadrul fiecărui scenariu tehnico-economic analizat, având în vedere cererea de căldură atât în regimurile nominale cât şi în regimurile parţiale şi tranzitorii.

Analiza energetică în cadrul scenariilor analizate a fost elaborată pornind de la datele prezentate în cap. 6.5.2 şi a pus în evidenţă următoarele rezultate:

Pentru Scenariul 1 – sistem de alimentare centralizată cu energie termică alimentat iarna din sursa de căldură existentă cu funcţionare pe lignit, amplasată în Halânga şi vara dintr-o sursă de căldură nouă cu funcţionare pe gaze naturale, amplasată în oraş.

Necesarul orar şi anual de energie termică ce urmează a fi asigurat de unităţile de cogenerare existente şi noi în cadrul celor 2 soluţii tehnologice analizate este următorul:

Tabelul 7.2-1 Necesarul orar şi anual de energie termică

Nr. crt.


Cantitatea de energie termică livrată la gardul centralei

(CET)

Perioada de furnizare

Gcal/h Gcal ore/an

1 Maxim iarna 90 6480 72

2 Mediu iarna 73 265 053,28 3624

3 Tranzitoriu 42 43 908,09 1152

4 Mediu vara 9,6 39 628,8 3552

355 070,17 8400

Modul de acoperire a sarcinii termice orare din echipamentele propuse în cadrul celor 2 soluţii tehnologice analizate în cadrul acestui scenariu este prezentat în schemele termice de principiu următoare.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Figura 7.2-1 Schema termică de principiu Scenariul 1 Soluţia 1

6 bar; 1900C

t/hLEGENDA

Maxim iarnaMediu iarnaTranzitoriuMediu vara

Echipamente noi

9073420

Gcal/h

Retur termoficare

16 bar; 2800C

1,2 bar; 1400C

~

TA 6SC - 25

12098650

TA 5

110109730

5049460

MW

~

DSL - 503002902500

12090470

181490

MW

137 bar; 5400C

3202902500

C 5420 t/h

PT 37CET nou

000

9,6

Gcal/h

000

13

MW

CR

2 x MT 7 MW ~

BB 6

453600

Gcal/h

BB 5

4537420

Gcal/h

8368470

3320150

SI apaadaos

20000

22000

SRR

140/16

0000

0000

SRR

16/1,2

Tur termoficare

121180

6660

8630

141290

SI apaadaos

SI gosppacura

9073429,6

SRR

16/6

Gcal/h

SCHEMA TERMICA DE PRINCIPIUScenariul 1- Solutia 1


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0


t/hLEGENDA


Echipamente noi

9073420

Gcal/h

Retur termoficare

16 bar; 2800C

1,2 bar; 1400C

~

TA 6SC - 25

10198650

TA 5

110106710

5049460

MW

~

DSL - 503002902500

12090470

161490

MW

137 bar; 5400C

3002902500

C 8420 t/h

PT 37CET nou

000

9,6

Gcal/h

000

13

MW

CR

2 x MT 7 MW ~

BB 6

453600

Gcal/h

BB 5

4537420

Gcal/h

8368470

3320150

SI apaadaos

0000

0000

SRR

140/16

0000

0000

SRR

16/1,2

Tur termoficare

6 bar; 1900C

9860

6660

4320

10970

SI apaadaos

SI gosppacura

9073429,6

SRR

16/6

Gcal/h

SCHEMA TERMICA DE PRINCIPIUScenariul 1- Solutia 2


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Pentru Scenariul 2 – sistem centralizat de alimentare cu energie termică alimentat dintr-o sursă de căldură nouă unică cu funcţionare pe gaze naturale, amplasată în oraş.

Necesarul orar şi anual de energie termică ce urmează a fi asigurat de noile unităţi de cogenerare şi CAF-uri în cadrul celor 2 soluţii tehnologice analizate pentru sursa de căldură (CET) este următorul:

Tabelul 7.2-2 Necesarul orar şi anual de energie termică

Nr. crt.


Cantitatea de energie termică livrată la gardul centralei

(CET)

Perioada de furnizare

Gcal/h Gcal ore/an

1 Maxim iarna 84,4 6264 72

2 Mediu iarna 70 247349,9 3624

3 Tranzitoriu 35 42877,3 1152

4 Mediu vara 9,6 27118,1 3552

323609,3 8400

Modul de acoperire a sarcinii termice orare din echipamentele propuse în cadrul celor 2 soluţii tehnologice analizate în cadrul acestui scenariu este prezentat în schemele termice de principiu următoare.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0


Prescurtari: TG = turbina cu gaze; CRaf = cazan recuperator de apa f ierbinte; MT = motor termic; SC = schimbător de căldură; CAF = cazan de apă f ierbinte.

84,470359,6

Gcal/h

1010109,6

Gcal/h

MW

~TG

CR af

2220180

3931250

Gcal/h

Retur termoficare

Tur termoficare

35,42900

Gcal/h14141413

MW

CR

2 x MT 7 MW ~

LEGENDA


Echipamente noi

CAF 2 x 25Gcal/h

SC

SCHEMA TERMICA DE PRINCIPIUScenariul 2 - Solutia 1


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0


Premise de calcul

Analiza energetică efectuată în cadrul acestui studiu are la bază următoarele premise:

Investiţia care se va realiza va moderniza sau va înlocui sursa de căldură utilizată până în prezent, astfel încât obiectivul energetic să poată continua asigurarea energiei termice pentru consumatorii urbani racordaţi la SACET;

Cantitatea anuală de energie termică livrată la gardul centralei în scenariile analizate va avea valorile prezentate în cap. 6.5.2, în regimurile caracteristice (mediu iarna, tranzitoriu, mediu vara);

Combustibilii utilizaţi vor fi:

- Lignit, cu puterea calorifică inferioară medie considerată de 1746 kcal/kg;

- Păcură, cu puterea calorifică inferioară medie considerată de 9776 kcal/kg;

Prescurtari: TG = turbina cu gaze; CRaf = cazan recuperator de apa fierbinte; MT = motor termic; SC = schimbător de căldură; CAF = cazan de apă f ierbinte.

84,470359,6

Gcal/h

Gcal/h

Retur termoficare

Tur termoficare

25,625,625,69,6

35,235,235,213,2

MW

CR

8 x MT 4,4 MW ~

LEGENDA


Echipamente noi

29,42800

Gcal/h

19,616,4

00

Gcal/h

CAF 20

Gcal/h

SC

CAF30

Gcal/h

SC

CAF 10

Gcal/h

SC

9,80

9,40

Gcal/h

SCHEMA TERMICA DE PRINCIPIUScenariul 2 - Solutia 2


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

- Gaze naturale, cu puterea calorifică inferioară considerată de 8168,5

kcal/Nmc;

Duratele regimurilor caracteristice de asigurare a sarcinii termice urbane sunt următoarele:

- Iarna: 4272 ore/an

- Vara: 4128 ore/an

Prin determinarea ariilor acoperite de echipamente în curba anuală a sarcinii termice aferentă soluţiilor tehnologice de echipare analizate în cele 2 scenarii propuse, s-au obţinut cantităţile de energie termică produse pentru a fi livrate de instalaţiile de cogenerare şi de CAF-uri.

Determinarea producţiilor de energie, a consumului de combustibil şi a emisiilor de CO2

Pentru fiecare dintre soluţiile de echipare propuse, pe baza schemelor termice de principiu cu încărcarea echipamentelor în regimurile caracteristice de funcţionare (iarna, vara), au fost determinate producţiile anuale de energie electrică şi termică, consumurile anuale de combustibil, emisiile anuale de CO2 şi eficienţa energetică.

Energia electrică livrată anual s-a determinat luând în considerare consumurile de servicii interne electrice aferente echipamentelor de bază (unităţile de cogenerare) şi CAF-urilor, precum şi energia de pompare a energiei termice în reţelele de transport. Pentru echipamentele cu funcţionare pe cărbune s-au considerat şi consumurile de energie electrică aferente instalaţilor de şlam dens şi desulfurare a gazelor de ardere.

Consumul anual de combustibil s-a determinat pe baza consumurilor orare sau specifice aferente fiecărui tip de echipament în cadrul soluţiilor tehnologice din scenariile analizate.

Consumurile anuale de apă tehnologică şi de calcar s-au determinat pe baza consumurilor orare sau specifice aferente fiecărui tip de echipament în cadrul soluţiilor tehnologice din scenariile analizate.

Performanţele tehnice ale soluţiilor tehnologice propuse în cadrul Scenariului 1, estimate a se obţine după realizarea lucrărilor avute în vedere, se prezintă în tabelul de mai jos:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 7.2-3 Performanţele tehnice ale soluţiilor tehnologice propuse în cadrul Scenariului 1

Nr. crt.

Date tehnice UM Scenariul 1

Soluţia 1 Scenariul 1

Soluţia 2

1 Energia electrică produsă, din care: MWh/an 264 134,78 264 134,78

- în CET Drobeta MWh/an 207 672,00 207 672,00

- în CET 37 MWh/an 56 462,78 56 462,78

2 Consum servicii proprii electrice, din care: MWh/an 45 947,84 31 458,70

* energia de pompare MWh/an 6 425,66 6 425,66

* energia pentru şlam dens MWh/an 539,33 415,87

* energia pentru desulfurare MWh/an 7 431,57 0

3 Energia electrică livrată în SEN, din care: MWh/an 218 186,95 232 676,09

- din CET Drobeta MWh/an 163 478,64 177 967,78

- din CET 37 MWh/an 54 708,30 54 708,30

4 Energia termică livrată (la gard), din care: MWh/an 412 946,60 412 946.60

Gcal/an 355 070,17 355 070.17

* din CET Drobeta MWh/an 366 858,31 366 858,31

Gcal/an 315 441,37 315 441,37

* din CET 37 MWh/an 46 088,29 46 088,29

Gcal/an 39 628,80 39 628,80

5 Consum de combustibil total, din care: MWh/an 1 273 525,74 1 174 875,86

Gaze naturale MWh/an 125 028,37 125 028,37

mii Nmc/an 13 160,93 13 160,93

Lignit MWh/an 1 119 555,23 1 049 847,49

tone/an 551 342,63 517 013,95

Păcură MWh/an 28 942,13 0

tone/an 2 545,60 0

6 Consum anual de calcar tone/an 23 068,80 29 083,78

7 Consum anual de apă tehnologică mc/an 785 449,00 529 941,50

8 Eficienţa în cogenerare % 53,17 57,63

- în CET Drobeta % 50,02 54,73

- în CET 37 % 82,02 82,02

9 Eficienţa globală % 53,17 57,63

- în CET Drobeta % 50,02 54,73

- în CET 37 % 82,02 82,02

10 Emisii anuale de CO2, din care: tone/an 441 181,11 407 731,17

Emisii de CO2 pentru energia electrică tone/an 273 771,63 239 375,13

Emisii de CO2 pentru energia termică tone/an 167 409,48 168 356,04

11 Personal exploatare nr. om 160 160


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Performanţele tehnice ale soluţiilor tehnologice propuse în cadrul Scenariului 2, estimate a se obţine după realizarea lucrărilor avute în vedere, se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 7.2-4 Performanţele tehnice ale soluţiilor tehnologice propuse în cadrul Scenariului 2

Nr. crt.

Date tehnice UM Scenariul 2

Soluţia 1 Scenariul 2

Soluţia 2

1 Energia electrică produsă MWh/an 204 989,28 204 715,92

2 Consum servicii proprii electrice, din care: MWh/an 10 670,97 10 097,57

* energia de pompare MWh/an 3 786,23 3 786,23

3 Energia electrică livrată în SEN MWh/an 194 318,32 194 618,35

4 Energia termică livrată (la gard), din care: MWh/an 376 357,62 376 357,62

Gcal/an 323 609,30 323 609,30

* în cogenerare MWh/an 232 267,44 173 277,70

Gcal/an 199 714,05 148 992,00

* din CAF / CAF+CA MWh/an 121 599,21 203 079,92

Gcal/an 104 556,50 174 617,30

5 Consum de combustibil total (gaze naturale), din care:

MWh/an 680 600,57 660 731,04

mii Nmc/an 71 642,43 69 550,89

* în cogenerare MWh/an 507 222,25 439 992,00

mii Nmc/an 57 729,42 46 315,12

* în CAF / CAF+CA MWh/an 173 378,32 220 739,04

mii Nmc/an 13 913,00 23 235,77

6 Eficienţa în cogenerare % 86,21 85,91

7 Eficienţa globală % 85,42 87,94

8 Emisii anuale de CO2, din care: tone/an 137 453,98 133 441,13

9 Personal de exploatare nr. om 43 43


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

7.3 Analiza tehnico – economică comparativă a soluţiilor propuse pentru echiparea sursei/surselor de producere a energiei termice şi alegerea soluţiei optime

Metodologie

Analiza tehnico–economică comparativă a scenariilor/soluţiilor propuse se realizează în Euro pe conturul investiţiei prin metoda cost-beneficiu.

Analiza comparativă cuprinde următoarele etape:

Determinarea cheltuielilor si veniturilor anuale de exploatare;

Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli actualizate (FVC);

Determinarea indicatorilor de eficienţă:

Venitul Net Actualizat (VNA) – care reprezintă diferenţa dintre Veniturile Totale Actualizate (VTA) şi Cheltuielile Totale Actualizate (CTA);

Rata Internă de Rentabilitate a investiţiei (RIR) – care reprezintă rata de actualizare pentru care VNA devine egală cu zero. RIR este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul căruia acesta nu este eficient.

Fluxul de Venituri şi Cheltuieli previzionat este determinat in fiecare soluţie analizată pe baza următoarelor elemente:

Venituri anuale din vânzarea energiei electrice

Venituri anuale din vânzarea energiei termice

Venituri din bonusul de cogenerare pentru energia electrică produsă şi livrată din centrale de cogenerare de înaltă eficienţă.

Cheltuieli anuale de exploatare (exclusiv amortizarea investiţiei noi)

Valoare de investiţie

Analiza comparativă a scenariilor/soluţiilor are în vedere criteriul „Costul Unitar Actualizat al energiei termice livrate – CUA pentru energie termică” pe perioada de analiză.

Acest cost reprezintă preţul energiei termice care ar trebui practicat, în condiţiile menţinerii celorlalte elemente de calcul al veniturilor, pentru asigurarea unei rentabilităţi minime a proiectului (VNA=0, RIR = rata de actualizare luate în calcul)

Scenariul optim este cel în care se înregistrează valoare minimă a CUA pentru energie termică pe perioada de analiză.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Investiţii

Valoarea totală a investiţiilor estimate (fără TVA) în scenariile şi soluţiile analizate este următoarea:

Tabelul 7.3-1 Valoarea totală a investiţiilor estimate

Scenariul 1 Scenariul 2

Soluţia 1 Soluţia 2 Soluţia 1 Soluţia 2

INVESTIŢIE

(mii Euro) 77 832,70 139 646,60 48 525,00 48 460,00

Durata de realizare

Durata totală de realizare fizică a lucrărilor de investiţii în scenariile analizate este de 2 ani.

Eşalonarea lucrărilor de investiţii pe perioada de realizare

Eşalonarea valorică a lucrărilor de investiţii în scenariile şi soluţiile analizate este următoarea:

Tabelul 7.3-2 Eşalonarea valorică a lucrărilor de investiţii

Scenariul 1 Scenariul 2

Soluţia 1

(mii Euro)

Soluţia 2

(mii Euro)

Soluţia 1

(mii Euro)

Soluţia 2

(mii Euro)

Anul 1 31 133,08 55 858,64 19 410,00 19 384,00

Anul 2 46 699,62 83 787,96 29 115,00 29 076,00

Premise de calcul valabile în toate soluţiile analizate

Principalele premise economice care stau la baza analizei comparative sunt:

Durata de analiză a fost considerată de 22 de ani pentru toate soluţiile propuse, această durată acoperind perioada de 2 ani de execuţie a investiţiei şi 20 de ani perioada de exploatare a acesteia;

Rata de actualizare considerată este de 10%, acoperitoare pentru nivelul actual al dobânzilor pe piaţa de capital (în Euro) şi a evoluţiei ratei inflaţiei la Euro

Pentru această fază de analiză, finanţarea investiţiei se consideră a se realiza 100% din surse proprii ale beneficiarului;

Cursul de schimb valutar valabil la 31.01.2015 este 4,4821 lei/Euro;

Pentru estimarea numărului de personal necesar exploatării surselor de căldură, adaptat fiecărui scenariu analizat, s-a ţinut seama de numărul de personal de exploatare uzual pentru proiecte similare implementate în diverse ţări. Astfel, numărul de personal estimat este: în Scenariul 1 – 160 persoane, Scenariul 2 – 43 persoane;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Cheltuielile salariale (inclusiv taxe şi cote aferente) s-au considerat la valoarea

medie de 10180 Euro/om/an;

Preţuri combustibili:

- gaze naturale: 103,67 lei/MWh (23,13 Euro/MWh) pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat de S.C. MEHEDINŢI GAZ S.A., conform Anexei nr. 19 din MO, partea I, nr. 714/30.09.2014;

- lignit: 63,16 lei/tonă, respectiv: 14,09 Euro/tonă, conform contractului actual;

- păcură: 2801,17 lei/tonă, respectiv: 624,97 Euro/tonă, conform contractului actual;

Preţul calcarului (inclusiv transport): 8,25 Euro/tonă în soluţia 1, 15 Euro/tonă în soluţia 2;

Preţul certificatelor de emisii GES luat în considerare pe perioada de analiză (20 ani) are valoarea medie constantă de 8 Euro/tonă CO2;

Pentru soluţiile din Scenariul 1 pe perioada de analiză s-a considerat o alocare gratuită de certificate de emisii aferente emisiilor pentru energia termică, în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului astfel:

Tabelul 7.3-3 Certificate de emisii

Anii de exploatare

Soluţia 1

(tCO2/an)

Soluţia 1

(tCO2/an)

1 86 098,70 86 585,51

2 74 145,66 74 564,89

3 62 175,88 62 527,43

4 50 222,84 50 506,81

5 43 040,98 43 284,34

6 35 875,85 36 078,70

7 28 693,99 28 856,22

8 21 528,86 21 650,59

9 14 346,99 14 428,11

10 7 181,87 7 222,47

Preţul de vânzare al energiei electrice: pe perioada primilor 7 ani de exploatare se consideră un preţ de 145,68 lei/MWh (32,50 Euro/MWh), valoare de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi vândută de producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus (Ordinul ANRE nr.110/2014). După această perioadă, la calculul veniturilor, s-a considerat un preţ de 52 Euro/MWh, menţinut constant până la finalul perioadei de exploatare;

În acest proiect se are în vedere schema de sprijin pentru promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă (bonus de cogenerare) în perioada primilor 7 ani de exploatare;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Bonusul de cogenerare: Pentru energia electrică livrată în cogenerare de înaltă

eficienţă se ia în calcul bonusul de cogenerare pe perioada de acordare a schemei de sprijin (primii 7 ani de exploatare). Valorile bonusului de cogenerare sunt cele de referinţă prezentate în Ordinul ANRE nr.109/2014 valabile pentru centralele de cogenerare – la funcţionarea cu combustibil solid şi la funcţionarea cu gaze naturale asigurate din reţeaua de distribuţie, respectiv:

Tabelul 7.3-4 Valorile bonusului de cogenerare

Anul

Valoarea bonusului de referinţă pentru centrale de cogenerare la funcţionarea cu combustibil solid

Valoarea bonusului de referinţă pentru centrale de cogenerare la funcţionarea cu

combustibil gaze naturale asigurat din reţeaua de distribuţie

Lei/MWh Euro/MWh Lei/MWh Euro/MWh

1 205,65 45,88 222,18 49,57

2 195,79 43,68 218,67 48,79

3 190,37 42.47 215,05 47,98

4 179,97 40,15 211,36 47,16

5 169,75 37,87 207,61 46,32

6 163,64 36,51 203,89 45,49

7 154,86 34,55 200,18 44,66

Cheltuieli anuale de exploatare

Cheltuielile anuale variabile şi fixe ocazionate de investiţia nouă sunt:

- Costurile variabile – combustibil, energie electrică, apă brută, alte cheltuieli variabile;

- Costurile fixe – reparaţiile (curente+RK), salarii şi asimilate, rest cheltuieli fixe;

- Amortismentele investiţiei noi.

Aceste costuri au fost calculate pe baza datelor tehnice prezentate în cap. 7.2 şi a preţurilor precizate în premise.

Valoarea cheltuielilor anuale de exploatare pentru fiecare scenariu şi soluţie analizată, se prezintă în tabelul de mai jos:


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Tabelul 7.3-4 - Cheltuieli anuale de exploatare - mii Euro -

Cheltuieli anuale de exploatare Scenariul 1 Scenariul 2


1.Costuri variabile, din care: 13927,78 11860,98 17736,72 17267,44

Cheltuieli cu combustibilul 12570,21 10586,16 17473,78 16963,65

Cheltuieli cu calcarul 190,32 436,26

Cheltuieli cu apă tehnologică 1035,19 706,49 201,44 201,44

Rest cheltuieli variabile 132,1 132,1 61,50 102,36

2. Costuri fixe, din care: 6651,08 10204,25 3632,74 3736,61

Amortismente 3891,63 6982,33 2426,25 2423,00

Salarii şi asimilate 1628,80 1628,80 437,74 437,74

Reparaţii totale 1024,99 1487,47 686,75 712,10

Rest cheltuieli fixe 105,65 105,65 82,00 163,77

TOTAL CHELTUIELI 20578,86 22065,23 21369,45 21004,06

Valoarea cheltuielilor anuale totale de exploatare (fără amortismente) pe perioada de 20 ani în cele 2 scenarii şi soluţii analizate este prezentată în Anexa C.

Cheltuielile cu achiziţia de certificate de emisii de CO2

Aceste cheltuieli se determină pe baza numărului de certificate de emisii de CO2 necesar a fi achiziţionat şi a preţului de achiziţie a acestor certificate prezentate în premise.

Certificatele de emisii de CO2 care trebuie achiziţionate pe perioada de exploatare pentru fiecare scenariu şi soluţie analizată se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 7.3-5 Certificatele de emisii de CO2 - nr. certificate/an

Anii Scenariul 1 Scenariul 2


3 355 082 321 146 137 454 133 441

4 367 035 333 166 137 454 133 441

5 379 005 345 204 137 454 133 441

6 390 958 357 224 137 454 133 441

7 398 140 364 447 137 454 133 441

8 405 305 371 652 137 454 133 441

9 412 487 378 875 137 454 133 441

10 419 652 386 081 137 454 133 441

11 426 834 393 303 137 454 133 441

12 433 999 400 509 137 454 133 441

13÷22 441 181 407 731 137 454 133 441


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Cheltuielile cu achiziţia de certificate de emisii de CO2 se prezintă pentru fiecare din scenariile şi soluţiile analizate în tabelul de mai jos:

Tabelul 7.3-6 Cheltuielile cu achiziţia de certificate de emisii de CO2 - mii Euro -

Anii Scenariul 1 Scenariul 2


3 2 840,66 2 569,17 1 099,63 1 067,53

4 2 936,28 2 665,33 1 099,63 1 067,53

5 3 032,04 2 761,63 1 099,63 1 067,53

6 3 127,67 2 857,79 1 099,63 1 067,53

7 3 185,12 2 915,57 1 099,63 1 067,53

8 3 242,44 2 973,22 1 099,63 1 067,53

9 3 299,90 3 031,00 1 099,63 1 067,53

10 3 357,22 3 088,64 1 099,63 1 067,53

11 3 414,67 3 146,42 1 099,63 1 067,53

12 3 471,99 3 204,07 1 099,63 1 067,53

13÷22 3 529,45 3 261,85 1 099,63 1 067,53

Venituri anuale

Veniturile anuale considerate sunt:

Venituri din vânzarea energiei electrice – determinate pe baza cantităţii de energie electrică livrată şi a preţului de vânzare stabilit conform celor prezentate în premise;

Venituri din vânzarea energiei termice – determinate pe baza cantităţilor de energie termică livrată şi a preţului de vânzare stabilit la nivelul CUA pentru energie termică;

Venituri din bonusul de cogenerare– determinate pe baza cantităţilor de energie electrică şi a valorii bonusului de cogenerare prezentat în premise.

Veniturile anuale în fiecare din scenariile şi soluţiile analizate sunt prezentate în Anexa C.

Fluxul de venituri şi cheltuieli

Fluxurile de Venituri şi Cheltuieli determinate pe baza elementelor de calcul prezentate mai sus (venituri anuale, cheltuieli de exploatare, valori de investiţii) sunt evidenţiate în fiecare din scenariile şi soluţiile analizate în Anexa C.

Rezultatele analizei comparative

Analiza comparativă a scenariilor şi soluţiilor propuse, a avut drept scop stabilirea scenariului optim de funcţionare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin şi a soluţiei optime pentru sursa de căldură din cadrul acestui SACET.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Costul unitar actualizat al energiei termice care asigura un nivel minim de rentabilitate al indicatorilor de eficienţă, se prezintă comparativ pentru fiecare soluţie în parte în următorul tabel:

Tabelul 7.3-7 Costul unitar actualizat al energiei termice

Specificaţie Scenariul 1 Scenariul 2


CUA pentru energie termică

36,86 48,36 33,90 32,78

VNA (mii Euro) 0 0 0 0

RIR (%) 10% 10% 10% 10%

Ordinea de eficienţă 3 4 2 1

Din cele prezentate se poate observa că scenariul optim de funcţionare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiului Drobeta Turnu Severin, este Scenariul 2 – sistem de alimentare centralizată cu energie termică dintr-o sursă de căldură nouă cu funcţionare pe gaze naturale, amplasată în oraş.

În cadrul acestui scenariu, a rezultat ca fiind optimă, Soluţia 2 care presupune realizarea unei surse de căldură unice cu funcţionare pe gaze naturale având instalate următoarele echipamente principale:





În condiţiile celorlalte elemente de calcul prezentate în premise, această soluţie prezintă cel mai mic nivel al preţului la energia termică care poate fi practicat în vederea asigurării unei eficiențe economice minime a proiectului.

Aceste rezultate au relevanţă numai din punct de vedere al analizei comparative a scenariilor şi soluţiilor prezentate şi mai puţin din punct de vedere al eficienţei absolute. Această eficienţă se va fundamenta în capitolul 12 al documentaţiei pentru soluţia rezultată optimă.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

8. PREZENTAREA SOLUŢIEI OPTIME PRIVIND EFICIENTIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT

8.1 Descrierea sumară a soluţiei propuse pentru realizarea sursei de căldură

Soluţia tehnologică optimă pentru producerea energiei termice necesară alimentării SACET din Municipiul Drobeta Turnu Severin, constă în realizarea unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe gaze naturale amplasată în oraş având următoarele echipamente principale:





Motoarele termice

Instalaţiile aferente motoarelor termice, montate în sala motoare din clădirea principală au în componenţă următoarele:

motoarele termice;

generatoarele electrice;

schimbătoare de căldură necesare pentru răcirea motoarelor;

schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii din gazele de ardere;

instalaţia de alimentare cu gaze naturale.

Generatorul electric este montat pe batiul antivibraţii împreună cu motorul termic.

Se face atât recuperarea căldurii de la răcirile motorului cât şi din gazele de ardere. Gazele de ardere din fiecare motor termic parcurg succesiv suprafeţele de schimb de căldură ale instalaţiei de recuperare şi sunt evacuate în atmosferă prin intermediul câte unui coş de fum, amplasat în exteriorul clădirii pe fundaţie.

Cazanele de apă fierbinte (CAF)

CAF-urile sunt destinate producerii de energie termică sub forma de apă fierbinte pentru acoperirea sarcinii termice. Acestea vor fi echipate cu arzătoare duale, gaze naturale (combustibil de bază) şi CLU (combustibil de rezervă).

Cazanele de apă fierbinte sunt cazane orizontale ignitubulare, complet echipate şi automatizate şi se vor monta în sala CAF-uri din clădirea principală. Cazanele de apă fierbinte vor fi prevăzute cu instalaţie completă pentru asigurarea temperaturii minime a apei la intrarea în cazan, care are rol de prevenire a unei diferenţe prea mari de temperatură între tur şi retur şi protecţie împotriva temperaturii prea joase pe retur.

Din fiecare CAF, gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de fum metalic, autoportant.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Staţia de pompe termoficare

Circulaţia apei în sistemul de termoficare şi asigurarea presiunii necesare în reţea este realizată de electropompele de apă termoficare, montate în staţia de pompe termoficare:

electropompe termoficare iarnă, echipate cu convertizoare de frecvenţă, 3 x 50 %;

electropompe termoficare vară, echipate cu convertizoare de frecvenţă, 2 x 100 %.

Prin echiparea electropompelor cu convertizoare de frecvenţă se va asigura reglajul continuu al parametrilor agentului termic în reţeaua de termoficare.

Instalaţia de apă de adaos, montată în staţia de pompe termoficare, va asigura adaosul normal în reţeaua de termoficare, menţinerea presiunii statice şi umplerea cu apă a unui tronson avariat al magistralei de termoficare.

Apa de adaos este apă dedurizată produsă în staţia de tratare chimică a apei. Pe conducta de apă care alimentează staţia de pompe se va monta o diafragmă de măsură debit pentru măsură tranzacţională.

Electropompele de adaos, 2x100%, sunt echipate cu convertizoare de frecvenţă. Cu ajutorul convertizoarelor de frecvenţă se asigură funcţionarea pompelor de adaos cu debit variabil, în condiţiile menţinerii constante a presiunii pe returul de termoficare.

8.2 Lucrări propuse pentru reţelele de transport

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor primare de transport constau în:

Lucrări termomecanice:

- lucrări de înlocuire a conductelor existente uzate, amplasate subteran în canale termice, prin utilizarea tehnologiei de instalare a conductelor preizolate;

- lucrări de reabilitare a conductelor existente uzate, amplasate suprateran pe stâlpi din beton armat, prin utilizarea metodologiei de instalare a conductelor cu izolaţie modernă;

- reabilitarea magistralelor, cu reducerea diametrelor acestora de la DN 800 – DN 400, la DN 600 - DN 300;

- montarea unor vane de secţionare în cele mai importante puncte ale sistemului, respectiv la platformele de vane şi în căminele de racord mai importante.

Conductele preizolate sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) încorporaţi in spumă, în scopul supravegherii nivelului umidităţii izolaţiei şi localizării eventualelor defecte.

Soluţia de instalare în sistem preizolat oferă o serie de avantaje, printre care:

pierderi minime în transportul căldurii (coeficient de conductivitate termică al spumei poliuretanice la 50 0C este de 0,027 W/mK);

durate de viaţă de 30 de ani şi mai mari;


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

siguranţa sporită în exploatare (sistemul de avertizare al eventualelor incidente

inclus în spuma de poliuretan asigură depistarea rapidă şi localizarea cu precizie a acestora);

eliminarea practic a pierderilor de agent termic în reţele;

durata mică de execuţie a lucrărilor de şantier;

ocuparea unor spaţii reduse în teren;

costuri reduse de întreţinere şi exploatare a reţelelor

Conductele preizolate vor urmări traseele existente ale actualei reţele de agent termic primar, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum lucrările de devieri de instalaţii subterane. Vor fi asigurate şi instalaţiile anexe, respectiv goliri şi aerisiri, echipate cu vane preizolate.

La stabilirea noilor trasee de conducte s-a optat pentru amplasarea acestora pe domeniul public.

Lucrările propuse pentru reducerea diametrelor magistralelor de termoficare, pe tronsoane, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 8.2-1 Lucrările propuse pentru reducerea diametrelor magistralelor de termoficare

Nr. crt.

Denumirea tronsonului aferent magistralei de termoficare

DN existent [mm]

DN propus [mm]

Lungime traseu

[m] Amplasare

1 Tronson între punctele 2 - 70 800 600 770 suprateran


3 Tronson între punctele 73 - 75 600 600 300 subteran




7 Tronson între punctele 31 - 32 - 33 500 350 180 subteran



10 Tronson între punctele 7 - 8 - 9 - 10 600 600 622 subteran


12 Tronson între punctele 15-99-18-20-21 500 500 790 subteran


14 Tronson între punctele 81 - 81' 600 500 763 suprateran

15 Tronson între punctele 81'-85 600 500 515 subteran

16 Tronson între punctele 85-87' 600 625 suprateran

17 Tronson între punctele 85-87' 400 224 subteran

18 Tronson între punctele 87'-87 400 400 120 subteran

19 Tronson între punctele 87-89 400 300 210 subteran


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Lucrările propuse pentru reducerea diametrelor ramificaţiilor şi racordurilor de termoficare, pe tronsoane, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 8.2-2 Lucrările propuse pentru reducerea diametrelor ramificaţiilor şi racordurilor de termoficare

Nr. crt.

Denumirea tronsonului aferent ramificaţiei şi racordului de termoficare

DN existent [mm]

DN propus [mm]

Lungime traseu

[m] Amplasare

1 Ramificaţie între punctele 68 - 69 250 250 198 subteran

2 Racord la PT 1 200 200 150 subteran


4 Racord la PT APOLODOR 125 125 160 subteran












16 Ramificaţie între punctele 63 - 64 250 250 189 suprateran













29 Racord la PT Hotel Severin 65 50 50 subteran


31 Racord la PT 14 Liceul Traian 150 100 100 subteran



34 Racord la PT 14 Liceul Traian 80 65 50 subteran




38 Racord la PT SECOM 50 50 20 subteran



For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Nr. crt.

Denumirea tronsonului aferent ramificaţiei şi racordului de termoficare

DN existent [mm]

DN propus [mm]

Lungime traseu

[m] Amplasare

40 Racord la PT Teatru 125 80 6 subteran

41 Racord la PT Poliţia de frontieră 100 80 90 subteran







48 Ramificaţie între punctele 35 - 46 - 47 200 150 210 subteran


50 Racord la PT 51 Magazinul Decebal 100 80 50 subteran


52 Ramificaţie între punctele 21 - 22 - 23 250 200 625 subteran

53 Ramificaţie intre punctele 23 - 24 200 150 83 subteran








61 Racord la PT 29 150 150 320 suprateran















76 Ramificaţie între punctele 81-82-83 300 300 300 subteran








For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Lucrările de modernizare şi reabilitare a reţelelor de transport primar au fost eşalonate pe o perioadă de 7 ani, în funcţie modul de amplasare a conductelor, suprateran sau subteran.

Având în vedere că reabilitarea reţelelor supraterane nu necesită lucrări de execuţie pe străzile modernizate ale municipiului, acestea se propune să fie realizate în primii 2 ani, urmând ca următoarele lucrări să se facă din anul 3 începând de la racordurile şi ramificaţiile de termoficare spre magistrale, respectiv spre sursa de căldură.

Traseele reţelelor de transport agent termic primar sunt prezentate în planul de situaţie anexat.

Reabilitarea platformelor de vane, a căminelor de racord importante se va face prin demontarea vanelor vechi şi montarea de vane noi de secţionare şi de racord, cu performanţe sporite (sferă sau fluture), manuale (Dn 50÷Dn 300) sau electrice (Dn 400÷Dn 600).

Lucrări de construcţii:

- Menţinerea canalelor existente şi reamenajarea lor (demolare perete lateral dacă este cazul, curăţire) în vederea amplasării noilor conducte preizolate ce vor fi amplasate pe un pat de nisip, acoperirea lor cu un alt strat de nisip, după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat, până la nivelul solului.

- Consolidarea stâlpilor existenţi, la conductele amplasate aerian şi realizarea altora, dacă este cazul;

- Realizarea şanţului pentru traseele noi, în vederea montării conductelor noi preizolate, cu respectarea tehnologiei de montaj;

- Realizarea punctelor fixe, a unor cămine de acces vane de tip preizolat;

- Refacere daca este cazul a platformelor, a îngrădirilor acestora.

După terminarea lucrărilor se va reface structura drumurilor, aleilor, conform celei iniţiale.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

9. EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL PENTRU COMPONENTELE SISTEMULUI CENTRALIZAT

Valorile de investiţii (exclusiv TVA), pe componentele sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, în preţuri valabile la 01.01.2015, 1 euro = 4,4821 lei, sunt următoarele:

Tabel 9-1 Valorile de investiţii (exclusiv TVA), pe componentele sistemului centralizat

Componenta - mii lei - - mii euro -

a) Reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET):

318 086,60 70 968,20

1. Sursa de energie termică 217 202,50 48 460,00

2. Reţeaua de transport a agentului termic (apă fierbinte) 100 847,30 22 500,00

3. Puncte de termoficare (automatizare PT Apolodor) 36,80 8,20


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

10. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANŢARE

Principalele categorii de surse de finanţare posibil a fi utilizate pentru promovarea proiectelor de investiţii sunt :

A. Surse proprii ale beneficiarului, constituie din:

1) Cota de amortizare anuală aferentă fondului fix;

2) Profitul net

Finanţarea din surse proprii se poate face fie pentru întreaga investiţie, fie numai pentru o parte a acesteia, restul urmând a fi finanţat din alte surse.

B. Surse atrase, constituite din:

1) Surse de capital privat (investitori);

Investițiile sunt baza materială a dezvoltării economico-sociale a ţări. Ele asigură creșterea cantitativă şi calitativă a capitalului fix, sporirea randamentului tehnic şi economic al capitalului existent, dar şi crearea de noi locuri de muncă. Prin investiții se asigura creșterea gradului de utilizare a resurselor materiale şi de muncă ale societăţii.

Este necesar ca interesul investițional să se concentreze atât asupra retehnologizării și modernizării capacităților existente, cât și asupra dezvoltării de noi capacități. O importantă măsură generală de atragere a investitorilor este asigurarea unui cadru stabil, predictibil, favorabil și transparent din punct de vedere tehnic, economic, comercial, legal, social și de mediu.

2) Surse de capital împrumutat (credite bancare puse la dispoziţie de diverse instituţii financiare)

O serie de bănci si instituţii financiare precum:

Bănci comerciale internaţionale

Bănci regionale de dezvoltare:

- BERD

- BEI

Instituţii de dezvoltare multilaterală

- Banca Mondială, WB

- Corporaţia financiară internaţională, IFC

Bănci de Import - Export şi Agenţii de dezvoltare:

- Banca de Export Import a SUA, EXIMBANK

- Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ, USTDA

- Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, USAID


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

acordă următoarele tipuri de credite:

Credite comerciale

Credite de export (furnizor sau cumpărător).

Credite sindicalizate

Avantajul major al contactării acestor instituții financiare pentru obținerea unui credit este acela ca investiţia se face „pe banii băncilor”, rambursările urmând sa se realizeze din veniturile proiectului. Un alt avantaj ar fi acela că se impune realizarea eficienţei tehnico-economice a investiţiei justificată în studiul de fezabilitate aprobat; în cazul nerealizării acestor performanţe nu se vor mai obține venituri suficiente pentru acoperirea ratelor de rambursare şi a dobânzilor aferente.

În cazul contractării unui credit există necesitatea asigurării co-finanţǎrii reprezentând cel puţin 20% din valoarea totală a investiţiei; aceasta co-finanţare poate fi asigurată fie din surse proprii fie din alte credite comerciale

3) Alte surse atrase

Fonduri asigurate prin programul de investiţii „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”

Programul “Termoficare 2006-2015 căldura si confort” asigura cofinanțarea proiectelor promovate de autoritățile administrației publice locale pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Programul a fost aprobat prin HG nr. 462/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Regulamentul privind implementarea programului “Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”, componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a fost aprobat prin Ordinul ministrului Administrației şi Internelor nr. 124/2012.

Cofinanțarea proiectelor de Investitii aprobate in cadrul programului se realizează prin acordarea de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Administrației si Internelor, in limita fondurilor alocate anual cu aceasta destinație.

Obiective urmărite

Plata cofinanţării de până la 70% din valoarea investiţiilor realizate în cadrul programului de către autorităţile locale.

Diferența dintre cofinanțarea aprobată de Comisia interministeriala de coordonare a programului şi valoarea totală a proiectului reprezintă contribuţie locală şi se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare.

Continuarea programului, pentru modernizarea, retehnologizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Eficientizarea, creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului public de

alimentare cu energie termică a localităţilor.

Promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă, pe baza cererii de energie termică utilă, diminuarea consumului de resurse energetice fosile şi îndeplinirea angajamentelor României privind eficienţa energetică

Beneficiari

Beneficiarii programului "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort" sunt autorităţi ale administraţiei publice locale care deţin în proprietate sisteme de termoficare sau părţi ale acestora

Condiţii de eligibilitate

Pentru a fi considerat eligibil, un proiect de modernizare a sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice trebuie să întrunească următoarele cerinţe:

1) proiectul va avea ca temă modernizarea componentelor eligibile ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, cu respectarea performanţelor minime obligatorii prevăzute în cap. III din programul "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort":

unitatea (unităţile) de producţie a agentului termic;

reţeaua de transport al agentului termic primar (apă fierbinte);

staţiile termice sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică economic;

reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire; 2) proiectul trebuie să prezinte o soluţie care să corespundă principiilor şi conţinutului

Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate

3) proiectul trebuie să respecte normele europene de mediu transpuse în legislaţia naţională în domeniu

4) fundamentarea investiţiei se face printr-un studiu de fezabilitate, corelat cu strategia locală de alimentare cu energie termică a localităţii şi cu programul propriu de îmbunătăţire a eficienţei energetice;

5) pentru elaborarea strategiilor locale şi a studiilor de fezabilitate, se vor respecta cerinţele cuprinse în HG nr. 246/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi în HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice

6) executarea lucrărilor de modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică va fi de la consumator spre sursă.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Fondul Roman pentru Eficienţă Energetică (FREE)

Fondul Roman pentru Eficienţă Energetică este o instituţie specializată in finanţarea proiectelor de eficienţă energetică înfiinţată conform OUG nr. 124/2001 aprobată de Legea nr. 287/2002;

FRE finanţează în condiţii comerciale companiile din sectorul industrial si alţi consumatori de energie pentru a le facilita adoptarea şi folosirea tehnologiilor de utilizare eficienţă a energiei.

FRE gestionează resursele financiare primite de Romania de la Fondul Global de Mediu (GEF) prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BIRD) şi se adresează:

Instituțiilor financiare romanești;

Organizațiilor profesionale ale producătorilor de echipamente;

Furnizorilor/comercianților de tehnologii pentru folosirea eficienta a energiei;

Companiilor din domeniul energiei şi folosirii eficiente a acesteia;

Autoritarilor locale si organizațiile lor

Fondul European pentru Eficienţă Energetică (EEEF)

EEEF este înfiinţat de CE în cooperare cu BEI şi Deutsche Bank, pentru finanţarea proiectelor de energie regenerabilă şi a proiectelor de eficienţă energetică viabile din punct de vedere comercial

Obiective principale:

- Oferă oportunități de finanțare pentru proiecte de eficiența energetică.

- Finanțează proiecte viabile punct de vedere economic

- Sprijină structura de parteneriat public-privat

Beneficiari:

- autorităţi publice, societăţi publice sau private care acţionează în numele acestor autorităţi publice, precum companiile de servicii energetice, companiile de producere combinată a energiei electrice şi termice

Condiţii de finanţare

Investiţii în eficienţa energetică, cu o valoare cuprinsă intre 5 mil.Euro – 25 mil.Euro (per proiect)

Instrumente de finanţare:

- Credite de tip “senior debt” şi “junior debt”, instrumente de tip “mezanin”, structuri de leasing și credite forfetare (în colaborare cu parteneri din industrie)

Creditele pot avea o maturitate de până la 15 ani


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Investiţiile de capital pot fi adaptate nevoilor fiecărei faze de proiect

Alte informaţii relevante :

- Proiectele pot fi depuse în orice moment

- Nu există termen pentru aplicaţii .

- O investiţie EEEF nu este posibilă dacă respectivul proiect primeşte fonduri din partea altor programe europene (fonduri structurale şi de coeziune); totuşi, acest lucru ar fi posibil dacă proiectul este împărţit în diferite etape de dezvoltare

EEEF pune la dispoziţia beneficiarilor instrumental Technical Assistance Facility.(TAF)

Prin acest instrument se pot acorda granturi in procent de până la 90% din costurile totale pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, pentru pregatirea procedurilor de licitaţie, etc.

Numai proiectele care sunt finanțate ulterior din EEEF pot beneficia de grant prin TAF. Prin urmare, proiectul trebuie să fie eligibil pentru finanțare din EEEF.

Proiectele trebuie să aibă o dimensiune minimă de 5mil.Euro; proiecte mai mici sunt luate în considerare doar de la caz la caz.

Grantul pentru asistență tehnică nu poate fi combinat cu alte tipuri de asistență financiară din partea bugetului UE pentru același scop. Asistența tehnică este acordată pe o baza principiului primul venit primul servit. Nu există termen limită pentru depunerea aplicaţiei.


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

11. STRUCTURA DE FINANŢARE PROPUSĂ

Finanţarea investiţiei privind reabilitarea sistemului centralizat de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin, se propune a se realiza combinat, din:

Surse proprii ale beneficiarului

Surse atrase:

o Credit bancar

o Surse asigurate prin programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort"”.

Valorile de investiţii (exclusiv TVA) sunt următoarele:

Tabelul 11-1 Valorile de investiţii (exclusiv TVA)

Componenta - mii euro -


70 968,20

1. Sursa de energie termică 48 460,00

2. Reţeaua de transport a agentului termic (apă fierbinte) 22 500,00

3. Puncte de termoficare (automatizare PT Apolodor) 8,20

Pentru investiţia în sursa de producere a energiei electrice şi termice, structura de finanţare se prezintă astfel:

Specificatie AcoperaValoare

(mii Euro)

Surse proprii ale beneficiarului 30% 14538.00

Credit bancar 70% 33922.00

TOTAL 100% 48460.00

Pentru creditul bancar s-au considerat următoarele condiţii de acordare:

perioada de graţie: = perioada de execuţie (2 ani)

dobânda: 5% pe an (Euribor la 6 luni + marjă); plătită pe perioada de execuţie

taxe bancare: 1,5%; se plăteşte o singură dată la început

rambursare credit: 10 ani, rate semianuale egale, prima plată la 6 luni după PIF


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

Cheltuielile financiare aferente creditului se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 11-2 Cheltuielile financiare aferente creditului

Anul Cheltuieli financiare (dobânzi+taxe) plătite

pe perioada de execuţie

2015 1 271,77

2016 1 525,88

TOTAL 2 797,65

Se consideră că aceste cheltuieli financiare sunt susţinute din surse proprii ale beneficiarului.

Programul de rambursare a creditului se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 11-3 Programul de rambursare a creditului – mii Euro

Anul Sem BalantaDobanda

platitaRata Balanta

1 10176.60 254.31 10176.60

2 20353.20 508.63 20353.20

3 27137.60 678.17 27137.60

4 33922.00 847.71 33922.00

1 33922.00 847.71 1696.10 32225.90

2 32225.90 805.33 1696.10 30529.80

3 30529.80 762.94 1696.10 28833.70

4 28833.70 720.55 1696.10 27137.60

5 27137.60 678.17 1696.10 25441.50

6 25441.50 635.78 1696.10 23745.40

7 23745.40 593.40 1696.10 22049.30

8 22049.30 551.01 1696.10 20353.20

9 20353.20 508.63 1696.10 18657.10

10 18657.10 466.24 1696.10 16961.00

11 16961.00 423.86 1696.10 15264.90

12 15264.90 381.47 1696.10 13568.80

13 13568.80 339.08 1696.10 11872.70

14 11872.70 296.70 1696.10 10176.60

15 10176.60 254.31 1696.10 8480.50

16 8480.50 211.93 1696.10 6784.40

17 6784.40 169.54 1696.10 5088.30

18 5088.30 127.16 1696.10 3392.20

19 3392.20 84.77 1696.10 1696.10

20 1696.10 42.39 1696.10 0.002026

2015

EX

EC

UT

IE

2016

2017

RA

MB

UR

SA

RE

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

In concluzie, pentru investiţia în sursa de producere a energiei electrice şi termice sunt necesare următoarele surse de finanţare:

Tabelul 11-4 Surse de finanţare Nr. crt. SURSA DE FINANŢARE

Valoare

Mii Euro

1 Surse pentru investiţie, din care: 48 460,00

1.1 Credit bancar 33 922,00

1.2 Surse proprii 14 538,00

2 Surse de finanţare pentru cheltuielile financiare plătite pe perioada de execuţie – surse proprii::

2 797,65

TOTAL SURSE 51 257,65

Investiția in reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare, se susţine 100% prin fonduri asigurate prin programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”. Conform acestui program, cuantumul sumelor alocate anual de la bugetul de stat pentru co-finanţarea unui proiect se aprobă de către Comisia interministeriala de coordonare a programului în limita a maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului pentru care se solicita finanțare.

Diferența dintre cofinanțarea aprobată de Comisie şi valoarea totală a proiectului reprezintă contribuție locală şi se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare.

Pentru investiția in reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare:

Valoarea cheltuielilor eligibile este de 19 994,70 mii Euro.

Valoarea cheltuielilor ne-eligibile este de 2 513,50 mii Euro

In aceste condiţii, structura de finanţare se prezintă astfel:

Tabelul 11-5 Structura de finanţare

Program termoficare 2006-2015 AcoperaValoare

(mii Euro)70% 13996.29

din chelt.eligibile30% 5998.41

din chelt.eligibile100% 2513.50

din chelt-neeligibile

TOTAL BUGET LOCAL 8511.91

TOTAL SURSE DE FINANTARE 22508.20

Bugetul Local

Buget de stat


For

mul

ar c

od:

FIL

423-

002-

03 A

ct.0

In concluzie, sursele de finanţare pentru reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin se prezintă in tabelul următor: Tabelul 11-6 Sursele de finanţare pentru reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie

termică

Specificatie Valoare UM

Surse proprii sursa (pentru investitie si pentru plata cheltuielilor financiare de pe perioada de executie) 17335.65 mii Euro

Credit bancar pentru sursa 33922.00 mii Euro

TOTAL pentru sursa 51257.65 mii Euro

Surse de la bugetul local pentru reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare 8511.91 mii Euro

Surse de la bugetul de stat pentru reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare 13996.29 mii Euro

TOTAL pentru retele 22508.20 mii Euro

TOTAL SURSE 73765.85 mii Euro

Eşalonarea acestor surse de finanţare se prezintă in tabelul următor:

Co

d d

ocum

ent:

8300

/2015-1-S

0081733

-B1

Re

vizie: 0

P

ag. 100

Tabelul 11-7 Eşalonarea surselor de finanţare pentru reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică

Specificatie UM 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 TOTAL

Surse proprii sursa (pentru investitie si pentru plata cheltuielilor financiare de pe perioada de executie)

mii Euro

9994.57 7341.08 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 17335.65

Credit pentru sursa mii Euro 20353.20 13568.80 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 33922.00

TOTAL pentru sursa mii Euro 30347.77 20909.88 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 51257.65

Surse de la bugetul local pentru reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare

mii Euro

0.00 0.00 337.10 778.99 1032.06 1254.99 1521.49 1515.02 2072.25 8511.91

Surse de la bugetul de stat pentru reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare

mii Euro

0.00 0.00 554.30 1280.91 1697.04 2063.61 2501.81 2491.18 3407.45 13996.29

TOTAL pentru retelemii Euro

0.00 0.00 891.40 2059.90 2729.10 3318.60 4023.30 4006.20 5479.70 22508.20

TOTAL SURSE mii Euro 30347.77 20909.88 891.40 2059.90 2729.10 3318.60 4023.30 4006.20 5479.70 73765.85


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

12. ANALIZA FINANCIARĂ PE CONTURUL SISTEMULUI CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA

12.1 Scurtă prezentare a conturului proiectului

Analiza financiară se va desfăşura pe conturul sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Drobeta Turnu Severin, alcătuit din:

Sursa de producere a energiei electrice şi termice - centrală de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe gaze naturale amplasată în oraş având următoarele echipamente principale:

- 8 motoare termice (MT) de câte 4,4 MWe + 3,7 MWt (3,2 Gcal/h) fiecare;

- 1 cazan de apă fierbinte (CAF) de 30 Gcal/h;

- 1 cazan de apă fierbinte (CAF) de 20 Gcal/h;

- 1 cazan de apă fierbinte (CAF) de 10 Gcal/h.

Reţeaua de transport a agentului termic

Puncte de termoficare (PT Apolodor)

12.2 Metodologie

Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanţă financiară ai proiectului (profitabilitatea sa). Analiza se efectuează din punctul de vedere al beneficiarului proiectului, prin metoda cost-beneficiu, cu luarea în considerare a tehnicii actualizării.

Metodologia utilizată în dezvoltarea analizei cost-beneficiu financiară este cea a „fluxului net de numerar actualizat”, pe baza următoarelor premise:

vor fi luate în considerare numai fluxurile de numerar, fiecare flux fiind înregistrat în anul în care este generat;

agregarea fluxurilor generate pe parcursul perioadei de analiză, necesită utilizarea unei rate de actualizare potrivită pentru a calcula valoarea netă actualizată a proiectului.

Analiza financiară are ca scop determinarea separată a:

rentabilităţii financiare a capitalului propriu investit în proiect;

rentabilităţii financiare a investiţiei.

În prezenta documentaţie, analiza financiară cuprinde următoarele etape:

1) Determinarea Fluxului de venituri şi cheltuieli

2) Determinarea Fluxului Financiar al capitalului propriu


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

3) Calculul indicatorilor de performanţă financiară aferenţi Fluxului Financiar al capitalului propriu:

Valoarea Financiară Netă Actualizată a capitalului propriu (VNAF/K); arată capacitatea veniturilor nete de a susţine recuperarea capitalului propriu investit.

Rata Internă de Rentabilitate Financiară aferentă capitalului propriu (RIRF/K); măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată capitalului propriu investit

Indicatorii de eficienţă menţionaţi mai sus sunt calculaţi luând în considerare:

toate sursele de finanţare a proiectului

obligaţiile financiare ale beneficiarului.

Proiectul este considerat rentabil pentru VNAF/K pozitiv, RIRF/K mai mare ca rata de actualizare aleasă.

4) Determinarea Fluxului Financiar al investiţiei pe perioada de analiză

Fluxului Financiar al investiţiei arată soliditatea proiectului de investiţii, capacitatea lui de a se autosusţine din sursele pe care le generează (profit net şi amortismente).

5) Calculul indicatorilor de performanţă financiară aferenţi Fluxului Financiar al Investiţiei:

Valoarea Financiară Netă Actualizată a Investiţiei (VNAF/C); exprimă excedentul cumulat actualizat al fluxului financiar pe durata de analiză. VNA arată capacitatea veniturilor nete de a susţine costurile investiţiei, indiferent de modul în care au fost finanţate.

Rata Internă de Rentabilitate aferentă Investiţiei (RIRF/C); exprimă acel nivel al ratei de actualizare pentru care veniturile actualizate sunt egale cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului net actualizat sa fie egala cu zero.

Indicatorii de eficienţă menţionaţi mai sus sunt calculaţi în ipoteza în care proiectul ar fi finanţat numai din sursele proprii ale beneficiarului; nu se iau în considerare sursele atrase şi nici obligaţiile financiare.

Proiectul este considerat rentabil pentru VNAF/C pozitiv, RIRF/C mai mare ca rata de actualizare aleasă.

12.2 Valoarea de investiţie

Valoarea de investiție aferentă reabilitării sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Drobeta Turnu Severin este de 70 968, 20 mii Euro cu următoarea structură:


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Tabelul 12.2-1 Investiția aferentă reabilitării sistemului de alimentare centralizată cu energie termică

Componenta Valoare

- mii euro -

1. Sursa de producere a energiei electrice şi termice 48 460,00

2. Reţeaua de transport a agentului termic (apă fierbinte) 22 500,00

3. Puncte de termoficare (automatizare PT Apolodor) 8,20

TOTAL INVESTITIE 70 968,20

12.3 Eşalonarea valorii de investiţie pe durata de execuţie a lucrărilor

Sursa de producere a energiei electrice şi termice - centrală de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe gaze naturale amplasată în oraş – se execută într-o perioadă de 2 ani

Eșalonarea valorii de investiție aferente sursei se prezintă in tabelul următor:

Tabelul 12.2-2 Eșalonarea valorii de investiție aferente sursei

UM 2015 2016 TOTAL

Investitia mii Euro 29076.00 19384.00 48460.00

Lucrările de modernizare şi reabilitare a reţelelor de transport primar sunt eşalonate pe o perioadă de 7 ani, în funcţie modul de amplasare a conductelor, suprateran sau subteran.

Eșalonarea valorii de investiție aferente rețelelor si punctelor termice se prezintă in tabelul următor:

Tabelul 12.2-3 Eșalonarea valorii de investiție aferente STD

1 2 3 4 5 6 7

Anii 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 TOTAL

Reţeaua de transport a agentului termic (mii Euro) 883.20 2059.90 2729.10 3318.60 4023.30 4006.20 5479.70 22500.00

Puncte de termoficare (automatizare PT Apolodor) (mii Euro) 8.20 8.20

TOTAL (mii Euro) 891.40 2059.90 2729.10 3318.60 4023.30 4006.20 5479.70 22508.20

In concluzie, eşalonarea valorii de investiţie aferentă reabilitării sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Drobeta Turnu Severin se prezintă în tabelul de mai jos:


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Tabelul 12.2-4 Eșalonarea valorii totale de investiție

Anii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 TOTAL

Investitie sursa de producere a energiei electrice si termice (mii Euro) 29076.00 19384.00 48460.00



TOTAL 29076.00 19384.00 891.40 2059.90 2729.10 3318.60 4023.30 4006.20 5479.70 70968.20

12.4 Date tehnice

Performanţele tehnice estimate a se obţine după realizarea lucrărilor de investiţii, se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 12.4-1 Date tehnice

Nr. crt. Date tehnice UM Valoare

1 Energia electrică produsă MWh/an 204 715,92

2 Consum servicii proprii electrice, din care: MWh/an 10 097,57

* energia de pompare MWh/an 3 786

3 Energia electrică livrată în SEN MWh/an 194 618

4 Energie termica facturata la consumatorii alimentați din rețeaua de transport

Gcal/an 23 013

5 Energie termica facturata la consumatorii alimentați prin PT Gcal/an 203 970

12.5 Premise de elaborare a analizei financiare

Analiza cost - beneficiu se va elabora în Euro, pe conturul proiectului;

Rata de actualizare luată în considerare este de 5,5%.

Serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei se înscrie în sfera serviciilor publice de gospodărie comunală, denumite şi servicii publice de interes general aşa cum sunt ele definite în „Cartea Verde a Serviciilor Publice de Interes General” lansată de Comisia Uniunii Europene.

Astfel, în documentaţia de faţă, pentru alegerea ratei de actualizare, s-a avut în vedere documentul „ORIENTĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE REALIZARE A ANALIZEI COSTURI-BENEFICII pentru perioada de programare 2014-2020”. In acest document Comisia Europeană recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5,5% în termeni reali ca valoare orientativă pentru proiectele de investiţii publice de interes general cofinanţate prin fonduri publice.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Perioada de analiză considerată este de 22 de ani (perioada anilor 2015-2036), din care:

- 2015-2016 este perioada de execuţie a investiţiei in sursa de producere a energiei electrice si termice

- 2017-2023 este perioada execuţiei lucrărilor de modernizare şi reabilitare a reţelelor de transport primar

Finanţarea valorii de investiţie, conform celor prezentate în Capitolul 11, se asigură astfel:

- surse atrase (credit bancar) şi surse proprii pentru susţinerea investiției in realizarea sursei de producere a energiei electrice şi termice;

- surse de la Bugetul de Stat si surse de la Bugetul local, conform celor prevăzute de programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”, pentru susţinerea lucrărilor de modernizare şi reabilitare a reţelelor de transport primar

În cadrul analizei sunt utilizate preţuri la valoare contabilă (nu conţin TVA sau alte taxe);

Preţurile avute în vedere în analiză sunt prezentate în capitolul 12.6 „Evoluţia preţurilor”;

Impozitul pe profit considerat pentru evaluarea profitului net este de 16%, conform prevederilor legale în vigoare.

12.6 Evoluţia preţurilor

Evoluţia preţului combustibilului (gaze naturale)

Evoluţia preţului gazelor naturale pe perioada de analiză, se prezintă astfel:

Pentru anul 2015 preţul gazelor naturale este de 103,67 lei/MWh (23,13 Euro/MWh) aferent S.C. MEHEDINŢI GAZ S.A., conform Anexei nr.19 din MO, partea I, nr. 714/30.09.2014;

Pentru perioada 2016 – 2036, preţul gazelor naturale a fost escaladat cu 1% până la sfârşitul perioadei de analiză;

Evoluţia preţului la gazele naturale pe perioada de analiză se prezintă în Anexa E

Evoluţia preţului de achiziţie a certificatelor de emisii CO2

Preţul certificatului de emisii de CO2 este de 6,04 Euro în conformitate cu anunţul Departamentului pentru Energie; această valoare este calculată ca media aritmetică a preţurilor de închidere – auction price – la toate sesiunile de licitaţie pe platforma comună EEX din trimestrul III al anului 2014

Pentru perioada 2016-2036, preţul de achiziţie a certificatelor de emisii de CO2 înregistrează o creştere liniară de 1 Euro/an.

Evoluţia preţului certificatelor de emisii de CO2 pe perioada de analiză se prezintă în Anexa E


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Evoluţia preţului la energia electrică livrată

Evoluţia preţului la energia electrică pe perioada de analiză, se prezintă astfel:

Pentru primul an de analiză, respectiv anul 2015, preţul de vânzare considerat pentru energia electrică livrată este preţul mediu înregistrat pe Piaţa pentru Ziua Următoare in anul 2014, şi anume 35,48 Euro/MWh;

Pentru perioada 2016-2036, preţul energiei electrice livrate este escaladat cu un indice de creştere de 5% pe an, până la sfârşitul perioadei de analiză.

În preţul de vânzare a energiei electrice s-a avut în vedere internalizarea costurilor determinate de achiziţionarea certificatelor de emisii CO2. Aceste costuri sunt determinate pe baza unei emisii specifice de 0,8 t CO2/MWh, reprezentând media emisiei specifice de CO2 la nivelul SEN.

Evoluţia preţului de vânzare a energiei electrice pe perioada de analiză se prezintă în Anexa E.

Bonusul de cogenerare

Pentru energia electrică livrată din cogenerare de înaltă eficienţă se ia în calcul bonusul de cogenerare. Conform HG nr.1215/2009 privind Stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, schema de sprijin de tip bonus se aplică numai producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care deţin şi/sau exploatează comercial centrale de cogenerare, pentru cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, livrată efectiv în reţelele electrice ale SEN.

Bonusul este suma de bani pe care un producător de energie electrică şi termică în cogenerare o primeşte pentru fiecare unitate de energie electrică exprimată în MWh, produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale SEN. Schema de sprijin se aplică în perioada 2010÷2023. Producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază de schema de sprijin fără a depăşi anul 2023.

În prezenta documentaţie Bonusul de cogenerare este stabilit, plecând de la valorile de referinţă stabilite prin Ordinul ANRE nr.109/2014, pentru centralele de cogenerare cu funcţionare pe gaze naturale alimentate din reţeaua de distribuţie şi evitând supracompensarea activităţii.

Supracompensarea activităţii, aşa cum este ea definită în HG nr.1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, reprezintă cuantumul valoric al bonusului care, împreună cu suma veniturilor din vânzarea energiei electrice şi termice, depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor, inclusiv a unei rate a rentabilităţii în valori reale, înainte de impozitare, de cel mult 9%.

Bonusul de cogenerare astfel determinat pe perioada de acordare a schemei de sprijin (primii 9 ani de exploatare), se prezintă în tabelul de mai jos:


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Tabelul 12.6-1 Valorile bonusului de cogenerare

Anii de exploatare

Bonus (Euro/MWh)

2015 49,57 2016 40,17 2017 36,04

2018 32,27

2019 28,44 2020 24,51

2021 20,46 2022 16,29 2023 12,47

Evoluţia preţului la energia termică

Din analiza cost-beneficiu a investiţiei „Soluţii alternative pentru asigurarea/producerea agentului termic primar necesar pentru menţinerea în funcţiune a serviciului public de alimentare cu energie termică în Municipiul Drobeta Turnu Severin”, au rezultat următoarele valori ale preţului energiei termice (apă fierbinte) la gardul centralei:

Tabelul 12.6-2 Preţul energiei termice

Anii de exploatare

Preţul energiei termice la gardul centralei

Euro/Gcal

2015 32,29

2016 32,64

2017 33,02

2018 33,34

2019 33,64

2020 33,94

2021 34,26

2022 34,58

2023 34,90

2024 34,90

2025 34,90

2026 34,90

2027 34,90

2028 34,90

2029 34,90

2030 34,90

2031 34,90

2032 34,90

2033 34,90

2034 34,90

2035 34,90

2036 34,90


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Preţul activităţii de transport a energiei termice, valabil astăzi este de 16,03 lei/Gcal – fără TVA (3,58 Euro/Gcal), conform HCL nr.122/2014

Preţul activităţii de distribuţie a energiei termice, valabil astăzi este de 54,95 lei/Gcal – fără TVA (12,26 Euro/Gcal), conform HCL nr.122/2014

Având în vedere faptul că s-au prevăzut o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport (lucrări de construcții şi lucrări termomecanice) şi lucrări de automatizare a PT Apolodor, este necesară indexarea anuală a acestor preţuri în vederea recuperării efortului investiţional depus de Bugetul Local. S-a ales astfel o rată anuală de indexare de cca.3,5%.

Preţul final al energiei termice considerat la calculul veniturilor se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 12.6-3 Preţul final al energiei termice

Anii

Preț energie termica facturata la consumatorii alimentați din rețeaua de

transport - Euro/Gcal -

Preț energie termica facturata la

consumatorii alimentați prin PT urbane - Euro/Gcal -

2015 35,87 48,13

2016 36,34 49,03

2017 36,85 49,98

2018 37,30 50,88

2019 37,74 51,79

2020 38,19 52,73

2021 38,65 53,70

2022 39,12 54,70

2023 39,61 55,72

2024 39,77 56,45

2025 39,94 57,20

2026 40,11 57,97

2027 40,30 58,78

2028 40,48 59,61

2029 40,68 60,47

2030 40,88 61,36

2031 41,09 62,28

2032 41,30 63,23

2033 41,52 64,22

2034 41,75 65,24

2035 41,99 66,29

2036 42,24 67,39

Evoluţia preţurilor energiei termice pe perioada de analiză, se prezintă detaliat în Anexa E


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Evoluţia preţului la apa tehnologică

Pentru apa tehnologică s-a avut în vedere un preţ de 0,692 Euro/mc considerat constant pe perioada de analiză

Evoluţia salariului considerat in analiză

În analiză s-a avut în vedere un salariu mediu anual de 10180 Euro/om/an (inclusiv taxe şi cote aferente). Pe perioada de analiză s-a indexat această valoare cu 0,5% pe an.

12.7 Cheltuieli anuale

Cheltuielile anuale privind exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile aferente sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin au următoarea structură:

Cheltuieli anuale de exploatare aferente sursei:

Cheltuieli variabile, constituite din elementele următoare:

Cheltuieli cu combustibilul (gaze naturale);

Cheltuieli cu apa tehnologică;

Cheltuieli cu achiziţia certificatelor de emisii CO2

Alte cheltuieli variabile.

Cheltuieli fixe, constituite din elementele următoare:

Salarii şi asimilate, estimate pe baza salariului mediu anual şi a unui număr de personal de 43 oameni;

Amortismentele aferente investiţiei noi, considerate constante pe perioada de operare de 20 de ani; calculul amortizării se face funcţie de punerea în funcţiune a fiecărei Etape

Reparaţii, estimate procentual în baza valorii de investiţie;

Alte cheltuieli fixe.

Cheltuieli anuale de exploatare aferente reţelelor de transport primar:

Cheltuieli variabile, constituite din elementele următoare:

Cheltuieli cu energia electrică;

Cheltuieli cu apa tehnologică;

Alte cheltuieli variabile.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Cheltuieli fixe, constituite din elementele următoare:

Salarii şi asimilate, estimate pe baza salariului mediu anual şi a unui număr de personal de 10 oameni;

Reparaţii şi mentenanţă

Amortismentele fond fix existent, considerate constante pe perioada de operare

Amortismentele aferente investiţiei noi; calculul amortizării se face funcţie de punerea în funcţiune a fiecărei Etape; amortismentele sunt constante pe perioada considerată

Notă:

In cadrul analizei financiare au fost considerate numai amortismentele aferente părţii din investiţie susţinută de Bugetul Local.

Sumele provenite de la Bugetul de Stat, puse la dispoziţie prin programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”, sunt nerambursabile si pot fi catalogate drept „grant”.

Conform normelor contabile activele realizate din fonduri nerambursabile (granturi sau ajutoare) nu sunt incluse in amortizare.

Evoluţia cheltuielilor anuale de exploatare aferente sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin, pe perioada de analiză, este prezentată în Anexa F

12.8 Venituri anuale

În categoria „venituri anuale” se înscriu veniturile înregistrate din vânzarea produselor rezultate ca urmare a implementării proiectului şi anume:

Venituri din vânzarea energiei electrice, se determină pe baza cantităţii anuale de energie electrică livrată prezentată şi a preţului de vânzare stabilit conform cap.12.6

Venituri din bonusul de cogenerare, se determină pe baza cantităţii anuale de energie electrică livrată şi a valorii bonusului de cogenerare stabilit conform cap. 12.6;

Venituri din vânzarea energiei termice facturate la consumatorii alimentați din rețeaua de transport, se determină pe baza cantităţii anuale de energie termică facturată la consumatorii alimentați din rețeaua de transport şi a preţului de vânzare aferent stabilit conform cap.12.6.

Venituri din vânzarea energiei termice facturate la consumatorii alimentați prin PT urbane, se determină pe baza cantităţii anuale de energie termică facturată la consumatorii alimentați prin PT urbane şi a preţului de vânzare aferent stabilit conform cap.12.6

Veniturile anuale astfel determinate sunt prezentate detaliat în Anexa D


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

12.9 Fluxul de venituri şi cheltuieli

Fluxul de Venituri şi Cheltuieli pe baza căruia se stabilesc an de an, Rezultatul brut al activităţii (profit sau pierdere) şi Rezultatul net al activităţii (profit sau pierdere), s-a determinat pe baza următoarelor elemente de calcul:

Veniturile anuale

Cheltuieli anuale de exploatare aferente sursei (fără amortizarea investiţiei)

Cheltuieli anuale de exploatare aferente activității de transport (fără amortizarea investiției noi)

Amortismentele aferente investiţiei noi în sursă

Amortizarea investiției noi aferente rețelelor de transport (cota aferenta Consiliului Local);

Cheltuieli financiare aferente creditului contractat pentru finanţarea unei părţi din investiţia nouă în sursă.

Rezultatul brut se prezintă grafic în figura de mai jos:

Figura 12.9 -1 Evoluţia rezultatului brut al activităţii

Din graficul de mai sus se poate observa că după finalizarea lucrărilor de investiţii veniturile anuale generate acoperă cheltuielile anuale de exploatare (exclusiv amortismentele investiţiilor noi ) şi duc la obţinerea unui profit din exploatare.

Excepţie face anul 2024 când, imediat după finalizarea schemei de sprijin, se înregistrează pierdere. Valoarea acestei pierderi se recuperează din profitul obţinut în ani următori


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Evoluţia rezultatului net al activităţii se prezintă grafic în figura de mai jos:

Figura 12.9-2 Evoluţia rezultatului net al activităţii

Din graficul de mai sus se poate observa că după finalizarea lucrărilor de investiţii veniturile anuale generate acoperă cheltuielile anuale (de exploatare - exclusiv amortismentele investiţiilor noi – şi financiare) şi duc la obţinerea unui profit din exploatare.

Excepţie fac anii 2024 şi 2025 când, imediat după finalizarea schemei de sprijin, se înregistrează o pierdere. Valoarea acestei pierderi se recuperează din profitul obţinut în ani următori.

12.10 Fluxul financiar al capitalului propriu

Fluxul financiar al capitalului propriu s-a determinat pe baza următoarelor elemente:

Rezultatul net al activităţii;

Amortismentele investiţiilor noi în sursa de producere a energiei electrice şi termice şi în reţelele de transport primar;

Cheltuieli financiare plătite pe perioada de execuţie (dobânzi şi taxe bancare) aferente creditului contractat pentru finanţarea unei părţi din investiţia în sursă;

Fonduri obținute prin programul "Termoficare 2006-2015" de la Bugetul Local

Ratele de rambursare a creditului contractat pentru finanţarea unei părţi din investiţia în sursă;


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Investiția susținută din surse proprii pentru sursă

Investiția susținută din fonduri obținute prin programul "Termoficare 2006-2015" de la Bugetul Local

Surse proprii pentru plata cheltuielilor financiare pe perioada de execuţie aferente creditului contractat pentru finanţarea unei părţi din investiţia în sursă (detaliate în Capitolul 11)

Evoluţia fluxului financiar al capitalului propriu pe perioada de analiză se prezintă în graficul de mai jos:

Figura 12.10-1 Evoluţia fluxului financiar al capitalului propriu

Din graficul prezentat se observă că:

Fluxul financiar al capitalului propriu este pozitiv după primii doi ani de exploatare; excepție fac anii 2024 şi 2025 când se înregistrează pierdere. Această pierdere se recuperează începând cu anul 2030

Fluxul financiar al capitalului propriu cumulat este pozitiv începând cu anul 2030.

Concluzie: Sursele proprii investite se recuperează după 15 ani de exploatare a investiţiei; din anul 2030, profitul net obţinut cât şi amortizarea investiţiilor noi reprezintă surse la dispoziţia beneficiarului

Fluxul financiar aferent capitalului propriu este prezentat în Anexa D.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

12.11 Fluxul financiar al investiţiei

Fluxului Financiar al investiţiei arată soliditatea proiectului, capacitatea lui de a recupera investiţia şi de a se autosusţine din sursele pe care le generează (profit net şi amortismente).

Fluxului Financiar al investiţiei este construit în ipoteza finanţării investiţiei 100% din surse proprii ale beneficiarului.

Fluxul financiar al investiţiei se elaborează pe baza următoarelor elemente:

Rezultatul brut al exploatării;

Impozit pe profit;

Rezultatul net al exploatării;

Amortismentele investiţiilor noi în sursa de producere a energiei electrice şi termice şi în reţelele de transport primar;

Programul de investiţii:

Sursa de producere a energiei electrice si termice

Reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare, partea susţinută de la Buget Local.

Evoluţia fluxului financiar al investiţiei pe perioada de analiză se prezintă în figura de mai jos:

Figura 12.10-2 Evoluţia fluxului financiar al investiţiei


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Din graficul prezentat se observă că:

Fluxul financiar al Investiţiei este pozitiv după finalizarea lucrărilor de investiţii în sursă

Fluxul financiar al Investiţiei cumulat este pozitiv după 15 ani de exploatare a investiţiei.

Concluzie: Efortul investiţional depus în ipoteza finanţării programului de investiţii 100% din surse proprii ale beneficiarului, se poate recupera după 15 ani de exploatare a investiţiei

Fluxul Financiar al investiţiei este prezentat în Anexa D.

12.12 Rezultatele analizei de eficienţă financiară Pe baza fluxului de venituri şi cheltuieli s-au obţinut următoarele rezultate:

Indicatori Valoare

Rata profitului 5%

Pe baza fluxului financiar al capitalului propriu s-au obţinut următoarele rezultate:

Indicatori de performanţă financiară Valoare

Venitul Net Actualizat aferent capitalului propriu (VNAF/K) 10 945,27 mii Euro

Rata Internă de Rentabilitate Financiară aferentă capitalului propriu (RIRF/K)

9,03%

Pe baza fluxului financiar al investiţiei, se obţin următoarele rezultate:


Venitul Net Actualizat aferent investiţiei (VNAF/C) 4 624,88 mii Euro

Rata Internă de Rentabilitate Financiară aferentă investiției (RIRF/C) 6,44%

Indicatorii obţinuţi evidenţiază rentabilitatea proiectului de investiţii. Notă:

Rezultatele prezentate se obţin numai în condiţiile premiselor de preţuri enunţate la capitolul 12 şi in condiţiile structurii de finanţare descrise in cadrul capitolului 11.

Orice modificare a acestor elemente, în sensul scăderii preţurilor considerate, a creşterii ponderii creditului sau a scăderii ponderii cofinanţării, atrage după sine apariţia unor pierderi suplimentare la nivelul fluxurilor financiare şi o scădere a indicatorilor de performanţă financiară.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

13. ANALIZA DE SUPORTABILITATE A COSTURILOR CU ENERGIA TERMICĂ DE CĂTRE POPULAŢIE

În cadrul acestei studiu, analiza de suportabilitate are ca obiective:

1. stabilirea cheltuielilor cu energia termică pentru un apartament (factura medie la căldură)

2. determinarea ponderii cheltuielilor cu energia termică pentru un apartament, în venitul mediu disponibil al unei familii

3. stabilirea gradului de suportabilitate a populaţiei în ceea ce priveşte preţul la energie termică.

Analiza de suportabilitate ţine seama de următoarele elemente:

consumul mediu de căldură pe apartament

preţul energiei termice

venitul mediu net al unei familii.

Analiza de suportabilitate este elaborată în condiţiile eliminării subvenţiei de la bugetul de stat pentru energia termică livrată populaţiei (OUG 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările ulterioare).

13.1 Consumul mediu de căldură pe apartament

Nivelul cantităţii de energie termică consumată depinde în mare măsură de temperaturile înregistrate în lunile de iarnă şi de nivelul de dezvoltare a contorizării la nivel de branşament

Consumul mediu lunar este definit de OUG nr.70/2011 (modificată prin OG nr.27/2013), ca fiind cantitatea de energie termică necesară încălzirii locuinţei la cel puţin 21°C. Această cantitate este stabilită pe tip de apartament, în funcţie de zona de temperatură.

Conform acestei ordonanţe, Municipiul Drobeta Turnu Severin este inclus în zona caldă.

Consumul mediu lunar este prezentat pentru lunile ianuarie, februarie, martie, noiembrie şi decembrie, în Anexa nr.1 a OUG nr.70/2011 modificată prin OG nr.27/2013

In conformitate cu această Anexă, cantitatea estimată a fi consumată în sezonul rece in Municipiul Drobeta Turnu Severin se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 13.1- Cantitatea estimată a fi consumată în sezonul rece

Tip locuinţă Consum lunar

Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie

1 cameră 0,67 0,74 0,82 0,68 0,61

2 camere 1,07 1,22 1,22 1,06 0,95

3 camere 1,39 1,58 1,59 1,39 1,24

4 camere 1,94 2,21 2,21 1,86 1,73


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

În prezenta documentaţie s-a utilizat un consum mediu anual pe apartament de 6,95 Gcal. Acest consum a rezultat din raportarea următoarelor elemente de calcul:

cantitatea de energie termică livrată la consumatorul final – 203 970 Gcal/an

numărul de apartamente racordate la sistemul de termoficare (29 364 apartamente – comunicat de beneficiar).

13.2 Preţul energiei termice la consumator

Preţul energiei termice are un impact direct şi semnificativ asupra indicatorilor de suportabilitate; punctul de pornire în fundamentarea tarifelor plătite de populaţie pentru serviciul public de alimentare cu energie termică îl reprezintă preţul energiei termice livrate la gardul centralei. Acest preţ trebuie să acopere toate cheltuielile de exploatare ale centralei.

Din analiza cost-beneficiu a investiţiei „Soluţii alternative pentru asigurarea/producerea agentului termic primar necesar pentru menţinerea în funcţiune a serviciului public de alimentare cu energie termică în Municipiul Drobeta Turnu Severin”, au rezultat următoarele valori ale preţului energiei termice (apă fierbinte) la gardul centralei:

Tabelul 13.2-1 Preţul energiei termice la gardul centralei

Anii Preţul energiei termice la

gardul centralei Euro/Gcal

2015 32,29

2016 32,64

2017 33,02

2018 33,34

2019 33,64

2020 33,94

2021 34,26

2022 34,58

2023 34,90

2024 34,90

2025 34,90

2026 34,90

2027 34,90

2028 34,90

2029 34,90

2030 34,90

2031 34,90

2032 34,90

2033 34,90

2034 34,90

2035 34,90

2036 34,90


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Preţul activităţii de transport a energiei termice, valabil astăzi este de 16,03 lei/Gcal – fără TVA (3,58 Euro/Gcal), conform HCL nr.122/2014

Preţul activităţii de distribuţie a energiei termice, valabil astăzi este de 54,95 lei/Gcal – fără TVA (12,26 Euro/Gcal), conform HCL nr.122/2014

Având în vedere faptul că s-au prevăzut o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport (lucrări de construcții şi lucrări termomecanice) şi lucrări de automatizare a PT Apolodor, este necesară indexarea anuală a acestor preţuri în vederea recuperării efortului investiţional depus de Bugetul Local.

Tabelul 13.2-2 Preţul activităţilor de transport şi distribuţie

Anii

Preţul activităţii de transport a energiei

termice - Euro/Gcal -

Preţul activităţii de distribuţie a energiei

termice - Euro/Gcal -

2015 3,58 12,26

2016 3,70 12,69

2017 3,83 13,13

2018 3,96 13,58

2019 4,10 14,06

2020 4,24 14,55

2021 4,39 15,05

2022 4,54 15,58

2023 4,70 16,12

2024 4,87 16,68

2025 5,04 17,26

2026 5,21 17,86

2027 5,39 18,48

2028 5,58 19,13

2029 5,77 19,79

2030 5,97 20,48

2031 6,18 21,19

2032 6,40 21,93

2033 6,62 22,69

2034 6,85 23,48

2035 7,09 24,30

2036 7,34 25,15


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Având în vedere cele prezentate, preţul final al energiei termice la populaţie se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 13.2-3 Preţul energiei termice la populaţie

Anii

Preț energie termica facturata la

consumatorii alimentați prin PT urbane - Euro/Gcal -

2015 48,13

2016 49,032017 49,98

2018 50,88

2019 51,79

2020 52,73

2021 53,70

2022 54,70

2023 55,72

2024 56,45

2025 57,20

2026 57,97

2027 58,78

2028 59,61

2029 60,47

2030 61,36

2031 62,28

2032 63,23

2033 64,22

2034 65,24

2035 66,29

2036 67,39

Pe baza preţului energiei termice la consumator, al consumului mediu anual pe apartament se determină cheltuielile anuale cu energia termică pe apartament.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Tabelul 13.2-4 Cheltuieli cu energia termică pe apartament

Anii Cheltuieli cu energia

termică pe apartament - Euro/an -

2015 334,48

2016 340,76

2017 347,34

2018 353,65

2019 359,97

2020 366,49

2021 373,21

2022 380,14

2023 387,29

2024 392,32

2025 397,53

2026 402,93

2027 408,51

2028 414,28

2029 420,26

2030 426,44

2031 432,84

2032 439,46

2033 446,31

2034 453,40

2035 460,74

2036 468,33

13.3 Venitul mediu net al gospodăriilor

Conform comunicatului INS nr.84 din 8 aprilie 2015, privind veniturile şi cheltuielile gospodăriilor populaţiei, in trimestrul IV 2014, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie, au fost de 2579 lei; veniturile băneşti medii au reprezentat 84,5%.

In trimestrul IV 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2579 lei pe gospodărie şi 968 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2179 lei lunar pe gospodărie (818 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 400 lei lunar pe gospodărie (150 lei pe persoană).


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Figura 13.3-1 Sursa: INS - Structura veniturilor totale ale gospodăriilor, pe surse de formare

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,2% în trimestrul IV 2014). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,1%), veniturile din agricultură (3,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,7%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,0%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,9%).

Institutul Naţional de Statistică (INS) nu furnizează informaţii referitoare la venitul total mediu lunar al unei familii la nivel local. Pentru obţinerea unei baze rezonabile privind evaluarea suportabilităţii, acest venit la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin a fost estimat.

Procesul de estimare a avut la bază venitul total mediu net lunar căruia i s-a aplicat un factor de corecţie calculat ca raport dintre salariul mediu din zonă şi salariul mediu la nivel naţional.

Conform INS, în trimestrul IV 2014 venitul total mediu brut lunar, la nivel naţional, a fost de 2579 lei pe gospodărie.

Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor la nivel naţional in trimestrul IV 2014 se prezintă figura de mai jos:


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Figura 13.3-2 Sursa : INS - Structura cheltuielilor

Pentru calcularea venitului total mediu net lunar s-au dedus din venitul total mediu brut lunar sumele plătite pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe.

Venitul total mediu net lunar la nivel naţional, rezultat în urma acestui calcul, este de cca. 2151 lei.

Venitul total mediu net lunar la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin a fost estimat prin aplicarea unui factor de corecţie, la valoarea venitului net prezentat mai sus. Factorul de corecţie a fost calculat ca raport dintre:

câștigul salarial mediu net lunar la nivelul judeţului Mehedinţi şi

câștigul salarial mediu net lunar la nivel naţional.

Conform datelor INS-Direcţia Judeţeană Mehedinţi, la nivelul anului 2014, câştigul salarial mediu net lunar la nivelul judeţului Mehedinţi a fost de 1367 lei/om/lună.

Conform datelor INS, în luna decembrie 2014, câştigul salarial mediu net lunar la nivel naţional a fost de 1866 lei/om/lună.

Factorul de corecţie rezultat este de 74%.

Astfel, venitul total mediu net al unei gospodării la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin este de 1592 lei/lună (19 104 lei/an), la nivel 2014.

Calculul prezentat mai sus, se reia pe scurt in tabelul următor:


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Venitul total mediu brut lunar

x (1- Valoarea impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor şi

taxelor) =

Venitul total mediu net lunar la nivel naţional

Venitul total mediu net lunar la nivel naţional

x 84% (factorul de corecţie) = Venitul total mediu net lunar la

nivelul municipiului Drobeta Tr. Severin

Venitul total mediu net pe gospodărie la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin

1592 lei/luna 355,19 Euro/luna 19104 lei/an 4262,29 Euro/an

Venitul total mediu net lunar la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin a fost ajustat, cu creşterea Produsului Intern Brut (PIB) aferent regiunii Sud-Vest, în termeni reali.

Evoluţia PIB luată în calcul este în conformitate cu documentul „Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2017” elaborată de Comisia Naţională de Prognoză în mai 2014 şi se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 13.3-1 Evoluţia PIB în cadrul regiunii Sud-Vest

2015 2016 2017 Evoluţia PIB în cadrul regiunii Sud-Vest (modificări procentuale faţă de anul anterior)

2,7 3,1 3,4

După această perioadă s-a utilizat un indice de creştere de 2,5% pe an până la sfârşitul perioadei de analiză.

Astfel, venitul total mediu net aferent unei gospodării din municipiul Drobeta Turnu Severin considerat pe perioada 2017-2036 se situează între 4 377,37 Euro/an (in anul 2015) şi 7460,12 Euro/an (in anul 2036)

13.4 Gradul de suportabilitate

În condiţiile preţului final de vânzare a energiei termice (la consumator) situat între 48,13 Euro/Gcal şi 67,39 Euro/Gcal, rezultat în urma implementării programului de investiţii propus, gradul de suportabilitate (ponderea cheltuielilor cu energia termică pentru un apartament în venitul total mediu net al unei gospodării), mediu pe 20 de ani, va fi de cca. 7%.

Acest lucru se observă şi din tabelul următor:


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Tabelul 13.4-1 Evoluţia gradului de suportabilitate

Anii

Evoluţia preţului la energia termică

Venitul mediu net pe

gospodărie

Cheltuieli cu energia

termică/gospodărie

Ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu net pe gospodărie

Euro/Gcal Euro/an Euro/an %

2015 48,13 4377,37 334,48 7,64%

2016 49,03 4513,07 340,76 7,55%

2017 49,98 4666,51 347,34 7,44%

2018 50,88 4783,18 353,65 7,39%

2019 51,79 4902,75 359,97 7,34%

2020 52,73 5025,32 366,49 7,29%

2021 53,70 5150,96 373,21 7,25%

2022 54,70 5279,73 380,14 7,20%

2023 55,72 5411,72 387,29 7,16%

2024 56,45 5547,02 392,32 7,07%

2025 57,20 5685,69 397,53 6,99%

2026 57,97 5827,83 402,93 6,91%

2027 58,78 5973,53 408,51 6,84%

2028 59,61 6122,87 414,28 6,77%

2029 60,47 6275,94 420,26 6,70%

2030 61,36 6432,84 426,44 6,63%

2031 62,28 6593,66 432,84 6,56%

2032 63,23 6758,50 439,46 6,50%

2033 64,22 6927,46 446,31 6,44%

2034 65,24 7100,65 453,40 6,39%

2035 66,29 7278,17 460,74 6,33%

2036 67,39 7460,12 468,33 6,28%

Conform HG 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, nivelul general recomandat pentru rata de suportabilitate este de 10% pentru serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Această nivel este agreat şi la nivel European, unde se consideră un prag convenţional de suportabilitate de 10% pentru plata energiei termice.

Pe de altă parte, trebuie avut in vedere faptul ca in Romania pentru promovarea proiectelor de cogenerare de înaltă eficienta la nivelul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica s-a considerat un grad de suportabilitate de maxim 8,5%. Prin urmare si in cazul consumatorilor racordați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica din municipiul Drobeta Turnu Severin ar trebui considerat un grad de suportabilitate de maxim 8,5%.

Având în vedere cele de mai sus se poate trage următoarea concluzie:

Gradul de suportabilitate rezultat se încadrează sub limita de 8,5%, ceea ce înseamnă că, în absenţa subvenţiilor, procentul din venitul mediu al unei gospodării cheltuit pentru plata energiei termice, poate fi considerat suportabil de către consumatorul final.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

13.5 Ajutoare sociale

Familiile în cadrul cărora venitul net mediu lunar pe membru este de până la 786 lei precum şi persoanele singure cu un venit mediu lunar de până la 1.082 lei, care intră în categoria consumatorilor vulnerabili şi care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei acordat din bugetul de stat.

Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda consumatorilor vulnerabili din bugetele locale, ajutoare lunare (subvenţii) pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor de la bugetul de stat.

Conform OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, modificată prin OG nr.27/2013, Consumatorul vulnerabili este clientul, persoana singură/familie, care nu își poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate in limitele prevăzute de OG.

Ajutoarele pentru energie termică se acordă prin compensarea procentuală aplicată la contravaloarea energiei termice consumate lunar de consumatorul vulnerabil (factura de energie termică), în limita consumului mediu lunar.

Consumul mediu lunar este definit de OG nr.27/2013 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, ca fiind cantitatea de energie termică necesară încălzirii locuinţei la cel puţin 21°C, stabilită pentru familie pe tip de apartament, în funcţie de zona de temperatură.

Consumul mediu lunar este prezentat, pentru lunile ianuarie, februarie, martie, noiembrie şi decembrie, în Anexa nr.1 a OG nr.27/2013.

Consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinței acordat din bugetul de stat, în situația in care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 1,572 ISR in cazul familiilor şi 2,164 ISR in cazul persoanei singure.

Valoarea efectivă a ajutorului pentru încălzirea locuinţei se calculează în funcţie de compensarea stabilită în condiţiile legii (suma procentului de compensare din bugetul de stat şi procentul de compensare din bugetul local) ca procent din valoarea facturii calculată prin înmulţirea consumului defalcat pe consumatori individuali cu preţul local al gigacaloriei pentru energia termică facturată populaţiei de către furnizor.

In funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, compensarea procentuala se acorda din bugetul de stat, după cum urmează:

in proporție de 90%, in situația in care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de pana la 0,310 ISR;

in proporție de 80%, in situația in care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins intre 0,3102 ISR si 0,420 ISR;


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

in proporție de 70%, in situația in care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins intre 0,4202 ISR si 0,520 ISR;







in proporție de 5%, in situația in care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins intre 1,2302 ISR si 1,572 ISR

Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează intre 1,5722 ISR si 2,164 ISR, compensarea procentuala prevăzuta la alin. (1) este de 10%.

In funcție de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, compensarea procentuala se acorda din bugetul local cu titlu de ajutor, după cum urmează:

până la 7%, in situaţia in care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 0,310 ISR;

până la 14%, in situaţia in care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,3102 ISR si 0,420 ISR;

până la 20%, in situaţia in care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins intre 0,4202 ISR si 0,520 ISR;






For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0




până la 63%, in situaţia in care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins intre 1,5722 ISR si 2,164 ISR.

Ajutoarele se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile acesteia, precum şi bunurile mobile şi imobile deţinute.

Notă:

ISR reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului de asistenţă socială, cât şi în vederea stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenţă socială, pentru a se încadra în muncă.

Valoarea indicatorului social de referinţă este în prezent 500 lei. Valoarea a fost stabilită prin OUG 126/2008 care a modificat art. 33^1 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

14. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE SPECIFICE PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUI STRATEGIC PROPUS

Alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani, în condiţii de eficienţă tehnico – economică ridicată şi cu respectarea strictă a tuturor restricţiilor de mediu impuse de legislaţia internă şi internaţională în vigoare, reprezintă una din cele mai importante probleme cu care se confruntă autorităţile locale din România.

Asigurarea confortului termic în locuinţele cetăţenilor prin furnizarea energiei termice de calitate corespunzătoare şi la preţuri competitive având în vedere evoluţia pieţei de energie, constituie obiective de bază în activitatea autorităţilor locale.

Realizarea unui climat social corespunzător implică de asemenea o atenţie deosebită din partea autorităţilor locale, care vor trebui să-şi crească preocuparea pentru:

Realizarea la nivelul administraţiei locale a unei evidenţe clare în ceea ce priveşte piaţa de energie, cu axarea, în principal, pe următoarele aspecte:

Structurarea consumatorilor de energie termică funcţie de tipul acestora, astfel:

consumatori casnici (apartamente, case, vile)

consumatori industriali

instituţii financiare (bănci)

instituţii socio-culturale (şcoli, grădiniţe, spitale, cinematografe, etc.)

Structurarea pieţei de energie termică funcţie de modul de alimentare a consumatorilor, respectiv:

prin intermediul sistemului de termoficare centralizat

din surse individuale

Păstrarea strictă a evidenţei referitoare la necesarul de energie termică al consumatorilor;

Păstrarea strictă a evidenţei debranşărilor de la sistemul centralizat de termoficare;

Declararea zonei propuse pentru a fi alimentate în sistem centralizat deservit de sursa de căldură, ca zonă unitară de încălzire, acţiune necesară atât pentru menţinerea eficienţei sistemului centralizat de producere a energiei termice, cât şi pentru creşterea confortului termic al consumatorilor (prin evitarea dezavantajării acestora în cazul mai multor sisteme existente în acelaşi imobil);

Păstrarea strictă a evidenţei privind încasarea facturilor de energie termică;

Îmbunătăţirea managementului cheltuielilor de operare la nivelul sistemului de alimentare cu căldură în vederea optimizării acestora şi reducerii preţului la consumatorul final;


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Îmbunătăţirea sistemului de colectare / încasare a contravalorii serviciilor oferite clienţilor.

Asigurarea de consultanţă tuturor celor interesaţi, în vederea accesării tuturor informaţiilor disponibile şi a fondurilor financiare acordate pentru implementarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice. Această măsură, alături de implementarea la nivel local a unor mecanisme de protecţie socială şi reconversie profesională pentru persoanele defavorizate, poate conduce la stoparea fenomenului de debranşare a consumatorilor de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

Iniţierea unor acţiuni de popularizare a avantajelor aduse de alimentarea centralizată cu căldură, în vederea extinderii portofoliului de clienţi.

Realizarea unei strategii locale referitoare la dezvoltarea din punct de vedere economic şi social a zonei respective:

apariţia unor companii industriale noi

construirea de locuinţe proprietate particulară (case, vile, apartamente)

construirea de locuinţe sociale pentru persoane cu venituri modeste

construirea de şcoli, spitale, etc.

Instituirea unor norme de aplicare la nivel local a prevederilor legale privind alimentarea cu energie termică a noilor ansambluri rezidenţiale, sociale, administrative, prin care să fie promovate soluţii de alimentare cu energie termică eficiente energetic şi cu impact minim asupra mediului.

Definirea unui set concret de măsuri care să conducă la atragerea capitalului privat pentru finanţarea investiţiilor menite să contribuie la creşterea eficienţei energetice globale a sistemelor de termoficare.

O atenţie deosebită trebuie acordată de asemenea tuturor intenţiilor investiţionale ale celor interesaţi în dezvoltarea la nivel local a unor companii economice care să contribuie la creşterea numărului persoanelor angajate şi respectiv reducerea nivelului şomajului. Urmarea evidentă a acestor tendinţe o reprezintă creşterea gradului de suportabilitate al cetăţenilor şi, implicit ridicarea nivelului de încasare a facturilor pentru serviciile oferite, în special pentru energia termică furnizată de companiile specializate aflate în subordinea administraţiilor locale.

Ca principale măsuri care pot fi avute în vedere se menţionează:

scutirea de taxe şi impozite şi acordarea altor facilităţi fiscale, pe perioade determinate

vânzarea cu preţuri preferenţiale a unor terenuri care fac parte din domeniul public, pentru realizarea noilor investiţii propuse, atât companii industriale cât şi producători de energie care să asigure creşterea concurenţei pe piaţă şi implicit reducerea tarifului energiei.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Punerea în aplicare a Programului "Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, cu modificările şi completările ulterioare, va avea ca finalitate modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) a localităţilor participante la Program.

La finalizarea lucrărilor de modernizare a SACET prin Programul "Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort" vor fi îndeplinite următoarele obiective:

1. reducerea semnificativă a costurilor cu energia termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum pentru toţi consumatorii racordaţi la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, prin creşterea eficienţei acestor sisteme şi îmbunătăţirea calităţii serviciului;

2. reducerea consumului de resurse energetice primare;

3. randamentele energetice anuale ale unităţilor de producţie a agentului termic vor fi de cel puţin 80% şi de cel puţin 70% la unităţile ce vor folosi biomasa ca resursă energetică primară;

4. reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport al agentului termic primar şi în reţelele de distribuţie până la valoarea de max. 15% din cantitatea de energie vehiculată;

5. valorificarea pe plan local a potenţialului de resurse regenerabile pentru acoperirea cererii de energie termică pentru populaţie şi înlocuirea/reducerea combustibililor scumpi ori deficitari;

6. reducerea atât a emisiilor poluante în spaţiul urban locuibil generate de utilizarea surselor individuale de energie termică, cât şi a poluării globale prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

15. CONCLUZII

Prezenta documentaţie a avut drept obiectiv principal elaborarea „Strategiei locale de alimentare cu termică a Municipiului Drobeta Turnu Severin” in vederea evaluării posibilităţilor de continuare a funcţionării serviciului public de alimentare cu energie termică (încălzire şi apă caldă de consum) şi de eficientizare a acestuia, cu urmărirea următoarelor principii de politică energetică:

accesibilitatea populaţiei la resurse energetice pentru încălzire (accesul întregii populaţii la încălzire şi apă caldă menajeră);

siguranţa în alimentarea cu căldură;

eficienţa energetică a instalaţiilor (reducerea consumurilor de combustibili prin modernizare/retehnologizare, promovarea sistemelor de cogenerare de tip centralizat şi/sau distribuit, etc.);

impact redus asupra mediului;

respectarea legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi energiei;

Soluţia tehnologică pentru producerea energiei termice necesară alimentării SACET din Municipiul Drobeta Turnu Severin, constă în realizarea unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe gaze naturale amplasată în oraş având următoarele echipamente principale:





Lucrările de reabilitare şi modernizare propuse pentru reţelele de transport, constau în:

lucrări de înlocuire a conductelor existente uzate, amplasate subteran în canale termice, prin utilizarea tehnologiei de instalare a conductelor preizolate;

lucrări de reabilitare a conductelor existente uzate, amplasate suprateran pe stâlpi din beton armat, prin utilizarea metodologiei de instalare a conductelor cu izolaţie modernă;

reabilitarea magistralelor, cu reducerea diametrelor acestora de la DN 800 – DN 400, la DN 600 - DN 300;

montarea unor vane de secţionare în cele mai importante puncte ale sistemului, respectiv la platformele de vane şi în căminele de racord mai importante

Conductele preizolate sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) încorporaţi in spumă, în scopul supravegherii nivelului umidităţii izolaţiei şi localizării eventualelor defecte.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Valorile de investiţii (exclusiv TVA), pe componentele sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, în preţuri valabile la 01.01.2015, 1 euro = 4,4821 lei, sunt următoarele:

Componenta - mii lei - - mii euro -


318 086,60 70 968,20

1. Sursa de energie termică 217 202,50 48 460,00

2. Reţeaua de transport a agentului termic (apă fierbinte) 100 847,30 22 500,00

3. Puncte de termoficare (automatizare PT Apolodor) 36,80 8,20

Durata de realizare fizică a lucrărilor de investiţii în sursa de energie termică este de 2 ani.

Lucrările de modernizare şi reabilitare a reţelelor de transport primar au fost eşalonate pe o perioadă de 7 ani, în funcţie modul de amplasare a conductelor.

Anii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 TOTAL

Investitie sursa de producere a energiei electrice si termice (mii Euro) 29076.00 19384.00 48460.00



TOTAL 29076.00 19384.00 891.40 2059.90 2729.10 3318.60 4023.30 4006.20 5479.70 70968.20

Finanţarea investiţiei privind reabilitarea sistemului centralizat de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin, se propune a se realiza combinat, din:

Surse proprii ale beneficiarului

Surse atrase:

o Credit bancar

o Surse asigurate prin programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort"”.

Investiţia în sursa de producere a energiei electrice şi termice, se finanţează astfel::

30% surse proprii ale beneficiarului

70% surse atrase - credit bancar

Investiția in reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare, se susţine 100% prin fonduri asigurate prin programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Conform acestui program, cuantumul sumelor alocate anual de la bugetul de stat sunt în limita a maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Diferența reprezintă contribuție locală şi se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare.

Pentru investiția in reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare:

Valoarea cheltuielilor eligibile este de 19 994,70 mii Euro.

Valoarea cheltuielilor ne-eligibile este de 2 513,50 mii Euro

Astfel, Bugetul de stat asigură 70% din valoarea cheltuielilor eligibile. Bugetul local asigură:

30% din valoarea cheltuielilor eligibile

100% din valoarea cheltuielilor ne-eligibile

In concluzie, sursele de finanţare pentru reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin se prezintă in tabelul următor:

Specificatie Valoare UM

Surse proprii sursa (pentru investitie si pentru plata cheltuielilor financiare de pe perioada de executie) 17335.65 mii Euro

Credit bancar pentru sursa 33922.00 mii Euro

TOTAL pentru sursa 51257.65 mii Euro

Surse de la bugetul local pentru reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare 8511.91 mii Euro

Surse de la bugetul de stat pentru reţeaua de transport a agentului termic şi punctele de termoficare 13996.29 mii Euro

TOTAL pentru retele 22508.20 mii Euro

TOTAL SURSE 73765.85 mii Euro

Analiza financiară, pune în evidenţă următoarele:

Fluxul de venituri şi cheltuieli - după finalizarea lucrărilor de investiţii veniturile anuale generate acoperă cheltuielile anuale (de exploatare - exclusiv amortismentele investiţiilor noi – şi financiare) şi duc la obţinerea unui profit din exploatare.

Excepţie fac anii 2024 şi 2025 când, imediat după finalizarea schemei de sprijin, se înregistrează o pierdere. Valoarea acestei pierderi se recuperează din profitul obţinut în ani următori.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Fluxul financiar al capitalului propriu - este pozitiv după primii doi ani de exploatare; excepție fac anii 2024 şi 2025 când se înregistrează pierdere. Această pierdere se recuperează începând cu anul 2030

Fluxul financiar al capitalului propriu cumulat este pozitiv începând cu anul 2030.

Concluzie: Sursele proprii investite se recuperează după 15 ani de exploatare a investiţiei; din anul 2030, profitul net obţinut cât şi amortizarea investiţiilor noi reprezintă surse la dispoziţia beneficiarului

Fluxul financiar al Investiţiei - este pozitiv după finalizarea lucrărilor de investiţii în sursă

Fluxul financiar al Investiţiei cumulat este pozitiv după 15 ani de exploatare a investiţiei.

Concluzie: Efortul investiţional depus în ipoteza finanţării programului de investiţii 100% din surse proprii ale beneficiarului, se poate recupera după 15 ani de exploatare a investiţiei

Rezultate:

Pe baza fluxului de venituri şi cheltuieli s-au obţinut următoarele rezultate:

Indicatori Valoare

Rata profitului 5%

Pe baza fluxului financiar al capitalului propriu s-au obţinut următoarele rezultate:


Venitul Net Actualizat aferent capitalului propriu (VNAF/K) 10 945,27 mii Euro

Rata Internă de Rentabilitate Financiară aferentă capitalului propriu (RIRF/K)

9,03%

Pe baza fluxului financiar al investiţiei, se obţin următoarele rezultate:


Venitul Net Actualizat aferent investiţiei (VNAF/C) 4 624,88 mii Euro

Rata Internă de Rentabilitate Financiară aferentă investiției (RIRF/C) 6,44%

Indicatorii obţinuţi evidenţiază rentabilitatea proiectului de investiţii.

Aceste rezultate se obţin numai în condiţiile premiselor de preţuri enunţate la capitolul 12 şi in condiţiile structurii de finanţare descrise in cadrul capitolului 11.


For

mul

ar c

od:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.0

Orice modificare a acestor elemente, în sensul scăderii preţurilor considerate, a creşterii ponderii creditului sau a scăderii ponderii cofinanţării, atrage după sine apariţia unor pierderi suplimentare la nivelul fluxurilor financiare şi o scădere a indicatorilor de performanţă financiară.

Analiza de suportabilitate, pune în evidenţă următoarele:

În condiţiile preţului final de vânzare a energiei termice (la consumator) situat între 48,13 Euro/Gcal şi 67,39 Euro/Gcal, rezultat în urma implementării programului de investiţii propus, gradul de suportabilitate mediu pe 20 de ani este de cca. 7%.

Conform HG nr.246/2006, nivelul general recomandat pentru rata de suportabilitate este de 10% pentru serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

Pe de altă parte, trebuie avut in vedere faptul ca in Romania pentru promovarea proiectelor de cogenerare de înaltă eficienta la nivelul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica s-a considerat un grad de suportabilitate de maxim 8,5%.

Concluzie: Gradul de suportabilitate rezultat se încadrează sub limita de 8,5%, ceea ce înseamnă că, în absenţa subvenţiilor, procentul din venitul mediu al unei gospodării cheltuit pentru plata energiei termice, este suportabil de către consumatorul final.

Memoriu Strategie Drobeta

Documents

Transcript of Memoriu Strategie Drobeta