Pr. nr. 4 / 1 4 036 " Plan urbanistic general comuna Berceni "

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1 DATE GENERALE

• Denumirea lucrării - Plan urbanistic general si Regulament local de urbanismcorn. Berceni

• Nr. proiect• Beneficiar• Proiectant• Data elaborării

- 4 /14036- Consiliul Local al corn. Berceni- S.C. CONSPROIECT S.A. Ploieşti- decembrie 1997

1.2 OBIECTUL LUCRĂRII

Planul urbanistic general reprezintă instrumentul principal al activităţii de urbanism la nivel local.

P.U.G. asigura corelarea dezvoltării localităţii cu planul de amenajare a teritoriului administrativ al acesteia , delimitat conform legii.

El conţine direcţiile , priorităţile si reglementările de dezvoltare a localităţii pe întreg teritoriul sau. Documentaţia cuprinde prevederi pentru următoarele categorii de probleme principale:

- relaţia localităţii cu teritoriul sau administrativ ;- evidenţierea potenţialului natural, economic si uman , precum si posibilităţile sale de dezvoltare ;

- stabilirea si delimitarea intravilanului;- stabilirea si delimitarea zonelor de protecţie ;

- stabilirea si delimitarea zonelor de interdicţie permanenta si temporara de construire ;- evidenţierea deţinătorilor de terenuri si modul precomzat pentru circulaţia terenurilor;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si regulamentul de construire (dispunerea fara de aliniament si limitele parcelei, regimul de construcţie,

conformarea construcţiilor prin P.O.T. si C.U.T. ) ;- modernizarea si dezvoltarea infrastmcturii si echipării edilitare ;- delimitarea terenurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de utilitate

publica.Aceste prevederi se detaliază si se precizează in Regulamentul aferent P.U.G. , sub

forma de prescripţii, in scopul apHcarii acestuia.

Documentaţia de urbanism , abrobata conform legii , reprezintă instrumentul termic al Consiliului Local pentru realizarea dezvoltării urbanistice a localităţii. Odată cu aprobarea , documentaţia de urbanism si regulamentul aferent devin act de autoritate al administraţiei publice locale , utilizat la:

- eliberarea certificatelor de urbanism si emiterea autorizaţiei de construcţie;

- respingerea solicitărilor neconforme cu prevederile urbanistice ;- fundamentarea solicitărilor unor fonduri de la bugetul statului pentru lucrări de utilitate publica ;

- declanşarea procedurii de declarare a utilităţii publice pentru realizarea unor obiective ce implica exproprieri sau schimburi de teren ;

- alte operaţiuni ale serviciilor de specialitate ale consiliilor locale.Se recomanda efectuarea anuala a analizei modului de aplicare a prevederilor

urbanistice aprobate.

1.3 SURSE DE DOCUMENTARE

• Pr. nr. 30 / 13269 - Plan amenajare teritoriala judeţ Prahova - 1995.• Documentaţiile de urbanism anterioare intocmite de CONSPROIECT.• Date statistice - Direcţia judeţeană de Statistica Prahova.• Date obţinute de la Primăria comunei Berceni.• Planuri cadastrale O.C.O.T.A. - Prahova.• Suport topografic sc. 1 / 25000 , 1 / 5000.

• Studii geotehnice , hidrologice , pedologice si alte elemente ale cadrului natural.

• Legislaţia in vigoare.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANE 2.1.

RELAŢII IN TERITORIU

Comuna Berceni este situata limitrof municipiului Ploieşti, in partea de S-E a acestuia si este alcătuita din satele : Moara Noua, Berceni, Corlatesti, Catunu, Dambu, satul Berceni fiind reşedinţa de comuna.

Comuna cu satele componente este dezvoltata intre cursurile de apa Dambu si Teleajen.

Legătura comunei cu celelalte localităţi este asigurata de DN centura. DJ101 si de DC92. De asemeni, teritoriul acesteia este străbătut de liniile feroviare : Ploieşti -Urzicem la care are acces prin staţia CF Corlatesti si linia de tranzit CF Ploieşti -Buzău.

2.1.1. încadrarea in reţeaua de localităţi a judeţului

Comuna Berceni, situata in zona centrala a judeţului Prahova, are următoarele vecinătăţi:

- nord : - municipiul Ploieşti si comuna Bucov;- sud : - comuna Rifov si comuna Barcanesti,- est: - comuna Valea Călugăreasca;- vest: - municipiul Ploieşti.

Având un teritoriu adrninistrativ de 3102,0 ha si o populaţie de 6129 locuitori (la 1 octombrie 1997 - date furnizate de Primăria comunei Berceni), comuna Berceni se situează printre localităţile rurale medii ale judeţului.

2.1.2. Cadrul natural

Comuna Berceni mărgineşte municipiul Ploieşti in extrema sa de S-E si include 5 sate (Moara Noua, Berceni, Corlatesti, Catimu, Dambu), toate situate intr-un spaţiu cuprins intre râul Teleajen si parau! Dambu.

a). Date geomorfologiceTerasa aluviala din dreapta râului Teleajen, ca principala vatra a aşezărilor din comuna

Berceni, pune in evidenta toate caracteristicile de baza ale unei câmpii piemontane, cu panta insesizabila ( cea. 0,46 % ) dar constanta către S - E .

Aspectul general al câmpiei este de un desăvârşit calm, chiar daca pe latura de S - V este fragmentata de cursul paraului Dambu.

b). Date geologiceDin punct de vedere geologic, in zona, pe adâncimi de mai multe sute de metri, sunt

prezente numai aluviuni argiloase - prăfoase in suprafaţa si majoritar gresie in adâncime.c). Date seismice

Conform P 100 - 92, teritoriul administrativ Berceni este incadrat iii zona seismica de calcul B ( coeficient seismic Ks = 0,25 ). d). Date climatice

Principalele caracteristici climatice privind corn. Berceni sunt următoarele :- temperatura medie anuala 10,60 C;- temperatura maxima absoluta 39,4°C;- temperatura minima absoluta - 30°C;- precipitaţii medii anuale 582 mm;- adâncimea de mghet 0,90 m;

- vânturile dominante bat cu maxima frecventa dm sector N - E ( 14,9 % ) si E ( 13,3 % ) . e). Date hidrograficeTeritoriul administrativ Berceni este delimitat pe toata latura sa de N-E de cursul

râului Teleajen. Valea acestui rau este bine conturata, in general stabila si foarte larg meandrata si numai pe unele sectoare (Tara a fi nimic sigur) poate fi in relaţie de schimb hidraulic (alimentare, drenaj) cu freaticul din zona.

Pe latura de S-V comuna este mărginită de paraul Dambu, cu o vale ingusta si puţin adânca. Apele acestui parau sunt intens poluate de industria din amonte fara sa polueze insa freaticul din zona cu care are un schimb hidraulic foarte slab si numai pe unele sectoare.

f). Date hidrogeologiceApele subterane sunt prezente in subsolul teritoriului administrativ Berceni si provin,

in cea mai mare parte, din infiltrarea precipitaţiilor căzute in zona si din amonte.Primul acvifer (freaticul) este de regula poluat cu reziduuri petroliere sau in

perspectiva de a fi poluat (comuna Berceni se afla imediat in aval, pe direcţia de curgere a apelor subterane, fata de PETROTEL).

In schimb, asa cum dovedesc captările din zona, in subteranul mediu si adânc exista intervale acvifere cantonate in pietrişuri si nisipuri, cu apa potabila si resursa dinamica suficienta pentru necesităţile comunei.

g). Consideraţii geotehniceTerenul (pietrişuri, argile) din intravilanul celor 5 sate se alcătuiesc comuna Berceni

poate fi calificat invariabil ca fiind "bun pentru fundare".Apele subterane simt prezente in teren la adâncimi de natura sa nu puna nici un fel de

probleme construcţiilor existente sau viitoare.Ca o problema a terenului, trebuie insa semnalata posibilitatea de acumulare a unor

gaze combustibile (exhalatedin reziduurile lichide vehiculate de apa subterana) in spatiile construite in subsol (daca acestea nu sunt ventilate suficient in mod natural sau artificial). Aceasta problema ramane valabila pentru toata zona, chiar daca in prezent un amplasament sau altul nu este poluat, intrucat circulaţia fluidelor in subteran este foarte lenta si va continua inca zeci de ani, chiar daca PETROTEL va fi dezafectata sau va lua masuri drastice impotriva pierderilor de fluide combustibile in adâncime.

h). Resurse minerale exploatabile pe teritoriul comuneiIn momentul de fata si in perspectiva din zona comunei Berceni nu se pot exploata

decât agregate minerale de prund din albia râului Teleajen.i). DisfunctionalitatiProblemele ce pot fi reţinute pentru teritoriul administrativ Berceni sunt, in afara celor

semnalate la capitolul g)., riscul de inundaţie pentru zona de est a comunei '(numai la debitele catastrofale ale Teleajenului) si o zona in care apele băltesc la suprafaţa in zona de est a intravilanului Corlatesti.

j). RecomandăriDin toate cele prezentate mai sus rezulta ca priorităţi in problema imbunatatirii

cadrului natural din comuna Berceni următoarele :- lucrări de regularizare cu apărări de mal pe râul Teleajen in zona satului Berceni;- exploatarea balastului din albia Teleajenului; se va menţine sau se va trece in regim controlat pentru a nu risca modificări nedorite ale profilului riveran;- autorizarea construcţiilor cu mai mult de un etaj sau care urmează sa ocupe o suprafaţa de teren de peste 150 mp., precum si a celor ce vor fi amplasate in zone conoscute de autorităţile locale ca fiind "inundabile", se va face numai pe baza unui aviz geotehnic ce va fi eliberat in mod obligatoriu de o firma autorizata si cu experienţa m domemu.

Mormatiile obtmute m acest fel vor putea fi centralizate de primărie, vor contribui la mai buna cunoaştere a pământurilor din zona comunei si vor putea fi utilizate, dupa caz, la proiectarea altor obiective de mai mica importanta pe amplasamenta invecinate.

2.2. POTENŢIALUL ECONOMIC

Condiţiile naturale si imediata vecinătate a municipiului Ploieşti au determinat funcţiunile economice ale comunei.

Activitatea economica dominanta este agricultura, reprezentata prin unităţile agrotehnice din satele : Berceni, Catunu, Moara Noua si Corlatesti. si gospodarii individuale.

De asemenea, pe teritoriul comunei se afla doua balastiere, una langa satul Moara Noua si una langa satul Catunu, aproaoe de limita administrativa a acesteia, care coincide cu firul de apa al vaii Teleajenului.

2.2.1. Activităţi de tip industrialCa activitate industriala, pe teritoriul satului Moara Noua se afla I.M.I. Berceni si

câteva unităţi de industrie locala : moara, brutărie, atelier de prelucrare a lemnului, atelier prestări servicii.

2.2.2. SilviculturaOcolul silvic Ploieşti exploatează pe teritoriul comunei Berceni o suprafaţa de 316,0

ha.

2.2.3. Activităţi agricole si zootehniceComuna Berceni se înscrie intre localităţile cu funcţiune dominanta agricola, având

suprafaţa terenului agricol de 76,7 % (2378 ha.). In cadrul acesteia terenul arabil reprezintă 72,4 % (2255 ha.). Păşunile si fanetele (67,8 ha.) influenţează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic.

Livezile de pomi fructiferi ocupa circa 0,3 % (9,0 ha.) din suprafaţa terenului agricol. Acestea nu au o densitate normala datorita lipsei de ingrijire.

Potenţialul economic poate fi apreciat prin caracteristicile cantitative si calitative ale terenurilor cu folosinţa agricola, avandu-se in vedere si raportul intre terenurile agricole si cele cu destmatie neagricola ale teritoriului administrativ.

CARACTERISTICI ALE MODULUI DE FOLOSINŢA A FONDULUIFUNCIAR

- Structura fondului funciar al comunei Berceni după modul de folosinţa (din datele statistice prezentate in P.A.T.J.- 1994) este următoarea :S totala (ha.) DIN CARE

AGRICOLA PĂDURI APE/BALTI ALTELE3102 2378 316 99.88 308.12

- Dimensiunea medie a unei exploatări:total suprafaţa agricola = 2378,0 = 1,39 ha.

nr. gospodarii 1704

- Producţia agricola medie realizata :

PRODUSUL Anul 1995carne (viu) - to. 537lapte vaca - hl. 12900oua - bucati 900000lana - kg. 3703miere - kg. 120

S rotala (ha.)DIN CAREARABILPASUNIFANETELIVEZIVII2378,002255,0066.181,599,0046,00

- Suprafaţa agricola dupa modul de folosinţa :

Producţia agricola este realizata in mare parte in gospodarii individuale.

porumb - to. 5366grau - to. 1514cartofi - to. 620

- Efective animaleSectorul zootehnic este dezvoltat in cadrul gospodăriilor agrozootehnice si individuale.

SPECIA Anul 1995bovine (capete) 660porcine (capete) 689ovine + caprine (capete) 2234pasări (bucati) 5563

2.2.4. TransporturiTeritoriul comunei este străbătut de centura (DN) de sud - est a municipiului Ploieşti,

care leagă direct DNCi de DNB. Centura trece prin partea de vest a comunei prin satul Corlatesti, centrul comunei si spre nord pe langa I.M.I. Berceni - satul Moara Noua. Legătura intre satele comunei Berceni si comuna Rafov se face pe drumul judeţean DJ101D.

Comuna Berceni este tranzitată de doua trasee de cale ferata si anume Ploieşti -Buzău si Ploieşti - Urziceni la care are acces prin staţiile CF Dambu si Corlatesti.

Mijloace de transport in comun: - autobuze R.A.T.P. (muncitori si calatori) petraseele: 23 Ploieşti- Bercem, Catunu; 18

Ploieşti - Corlatesti;- tren.

2.2.5. TurismNu exista amenajări si dotări turistice pe teritoriul comunei.

2.2.6. Unităţi din domeniul public si al serviciilor - INSTITUŢII PUBLICE :

- Primăria (Consiliul local), Postul de politie, Oficiul P.T.T.R. + centrala telefonica manuala 200 abonaţi (funetioneaza in sediul primăriei).

UNITĂŢI DE COMERŢ PRINCIPALE :-S.C. VASTER-mixt- S.C. MANCUSO - mixt- S.C. MARON - TRADE - alimentar- S.C. ENE SI FII - alimentar- S.C. SEPP S.R.L. - alimentar.

Unităţile de comerţ asigura in general gama de produse solicitate de populaţia comunei.- CULTE - comuna dispune de doua biserici ortodoxe amplasate in satele Berceni si

respectiv Corlatesti.Biserica din Corlatesti figurează pe lista monumentelor istorice de importanta naţionala

M14I-1 din 1991 (datează din 1792 si poarta hramul "Sf. Nicolaie si Eustatie Plachide").- CULTURA:

• Cămin Cultural in satul Dambu

• Cămin Cultural in satul Corlatesti• Cămin Cultural in satul Catunu In prezent funcţionează toate, iar starea lor este satisfăcătoare.- INVATAMANT - scoli, grădiniţe :

• Scoală Generala Berceni (clasele 1 - 8) - 8 sali de clasa, starea clădirii (P + IE) buna, 250 elevi, 16 salariaţi.

- S teren = 1500 mp, S construita = 400 mp.• Scoală Generala Corlatesti - 8 sali de clasa + sala de sport, starea clădirii (parter) buna,

200 elevi, 15 salariaţi.- S teren = 2250 mp, S constniita = 250 mp.

• Scoală Generala Catunu - 2 sali de clasa, starea clădirii (P + IE) buna, 3,0 elevi, 2 salariaţi.

- S teren = 250 mp, S construita = 100 mp.• Scoală Generala Moara Noua - 2 sali de clasa, starea clădirii (parter) buna, 61 elevi, 3

salariaţi.- S teren = 1250 mp, S constniita = 1300 mp.

Grădiniţa decopii---------1--------------------------------Sali de clasa

Starea clădirii

Regim - h Elevi Salariaţi S teren (mp)

S construita (mp)

NR.1 Berceni 1 buna P . 25 1 1500 100NR. 2 Berceni buna P + l 50 2 250 100Corlatesti 3 buna P 60 3 610 110Catunu 2 buna P 20 1 250Moara Noua 1 buna P 25 1 1250 50

- SĂNĂTATE - in comuna funcţionează doua dispensare umane, unul in satul Corlatesti si unul in satul Berceni care cuprinde si un cabinet stomatologic.

• Dispensarul medical din satul Berceni. cu o suprafaţa de 80 mp., dispune de 3 paturi, doua cadre medicale cu studii superioare si doua cadre medicale cu studii medii.

- starea clădirii buna, nr. consultaţii/an = cea. 1500.• Dispensarul medical Corlatesti, cu o suprafaţa de 60 m.p. dispune de un cadm medical

cu studii superioare si doua cadre medicale cu studii medii.

Satul Berceni: Satul Corlatesti: Satul Dambu: Satul Moara Noua Satul Catunu:

- 1 sala 140 locuri;

- 1 sala 250 locuri -

- 1 sala 150 locuri.

biblioteca 10000 voi.

- starea clădirii buna, nr. consultatii/an = cea. 1000.

In satul Corlatesti, in cadrul fermei funcţionează si un dispensar veterinar cu un doctor si doi asistenţi.

- DOTĂRI SPORTIVE - comuna beneficiază in prezent de doua terenuri de fotbal, unul in satul Berceni si unul in satul Dambu, neamenajate corespunzător.

- MONUMENTE ISTORICE - in satul Corlatesti, in zona centrala se afla biserica "Sf. Nicolaie si Eustatie Plachide" datata din anul 1792, ctitorita de Eustatie Balasoiu si care figurează pe Lista Monumentelor Istorice si de Arhitectura cu indicativul Ml41-1.

2.3. POPULAŢIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

La 1 ianuarie 1992, populaţia cu domiciliul stabil in comuna Berceni număra 5861 persoane, din care 2924 bărbaţi si 2937 femei.

Evoluţia demografica a populaţiei de la recensământul din 1966 este prezentata in tabelul de mai jos :

RECENSĂMÂNT 1966 1977 1985 1990 1992 1994 1997TOTAL POP. 4810 6107 6251 6061 5861 5896 6129

Se constata ca in perioada 1966-1985 populaţia a crescut cu 1441 persoane, pentru ca după anul 1985, populaţia sa scadă cu 355 persoane pana in anul 1994. Dupa aceasta perioada numărul de locuitori creste la 6129 in anul 1997.

Structura pe sexe prezintă o pondere a populaţiei masculine cu 57% fata de populaţia feminina care reprezintă 43%.

Distribuţia populaţiei pe principalele grupe de vârsta se prezintă astfel, conform datelor statistice din 1992 :

GRUPA DE VÂRSTA COM. BERCENI % JUD. PRAHOVA % ROMÂNIA %

0 - 14 1317 ii 4-----------* 1

20,5 22,8

15 - 59 3762 64,1 59,9 60,960 ani si peste 782 13,5 19,6 16,3

Resursele de munca ale comunei constau in populaţia activa masculina încadrata mtre grupele de vârsta 1 6 - 5 9 ani, populaţia activa feminina intre 1 6 - 5 4 ani si persoanele active peste aceste grupe de vârsta.

- RESURSELE DE MUNCA SI POSIBILITĂŢI DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCA :

Principala activitate economica a comunei este agricultura, zootehnia, silvicultura, persoanele active fiind cuprinse in mare parte in aceasta ramura. Structura salariaţilor pe sectoare ale economiei si localităţi este redata in anexele 1,2.

Populaţia apta de munca este de 3762 persoane, reprezentând 64 % din totalul populaţiei, iar populaţia activa număra 2868 persoane (49 %), populaţia apta de munca neangajata fiind de 956 persoane adică 16,3 %. Someni reprezmta 165 persoane, populaţia inactiva fiind de 2993 persoane.

Majoritatea foitei de munca se deplasează in Ploieşti pentru activităţi industriale, agricultura desfasurandu-se in gospodarii individuale pe teritoriul comunei.

2.4. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI SI A TRANSPORTURILOR

2.4.1. Organizarea circulaţiei rutiereComuna Berceni are limita teritoriului administrativ vecina cu cea a municipiului

Ploieşti in zona de S-E a oraşului, pe linia de cale ferata Ploieşti - Urziceni.

Satul Dambu se afla in partea de N-V a comunei si are o reţea stradala simpla formata din 7 - 8 driunuri locale, unul dintre ele facand legătura directa intre zona de S-E a Ploiestiului si centura (prin satul Corlatesti).

Starea de viabilitate a străzilor este proasta, drumurile fiind in general din pamant. Satul este situat pe malul stâng al paraului Dambu, care in unele perioade ale anului provoacă inundaţii.

Satul Corlatesti se afla in vecinătatea satului Dambu si este străbătut de centura est, creind puncte de conflict cu străzile din sat.

Pe teritoriul acestui sat centura est este intersectată de calea ferata spre Urziceni, la o trecere de nivel cu bariera, ce creează de asemenea un punct de conflict.

Drumul comunal DC92 are o lungime de 9,000 km., porneşte din satul Berceni, faca legătura cu satul Catunu si ajunge in satul Goga, comuna Rifov.

Pe primii 3 + 400 km. starea de viabilitate este relativ buna, drumul fiind asfaltat. Intre kilometrii 3 + 400 si 8 + 000 drumul este din pietriş si necesita o imbunatatire a traseului si a sistemului rutier.

Ca si satul Dambu, satul Corlatesti are adiacent de la nord la sud paraul Dambu, a cărui albie creează probleme locuitorilor din zona.

Satul Moara Noua este delimitat la vest de centura est pe care se face accesul m aceasta localitate. Drumurile locale sunt asfaltate, dar intr-o stare relativ proasta.

Satul Berceni s-a dezvoltat in lungul drumului comunal DC92, ce porneşte din centura est si leagă satul Berceni de satul Catunu si ajunge in localitatea Goga, comuna Rifov. Pe primii kilometri (0 + 000 - 6 + 000) starea drumului este buna, iar mtre kilometri 6 + 000 si 8 + 000 starea drumului impune schimbări de viteza pe cea. 40% din parcurs, sistemul rutier fiind impietruit.

In localitatea Berceni majoritatea drumurilor sunt din pamant sau impietruite, desele intersecţii ale drumului comunal cu drumurile locale formând puncte de conflict.

Satul Catunu s-a dezvoltat in lungul drumului comunal DC92, fiind deservit de inca doua drumuri locale. Starea de viabilitate este proasta, necesitând imbunatatiri.

2.5. ORGANIZAREA ZONELOR FUNCŢIONALE

Comuna Berceni, având un caracter specific de ses, construcţiile sunt grupate in cele cinci nuclee - sate, de-a lungul reţelelor stradale, având fiuictiunea dominanta de locuit - gospodărie.

2.5.1. Bilanţul zonelor funcţionale din intravilanSituaţia existenta

NU. CRT. ZONA FUNCŢIONALA SUPRAFAŢA (ha) %1 zona centrala si alte funcţiuni

complexe de interes public5,65 1,33

2 zona de locuinţe si fimctiimi complementare *

358,73 84,45

3 zona - unităţi industriale 79 4 5,27- unităţi agricole 13,3 T I O

0,1 J

4 zona gospod. comunala 0,91 0,215 zona parcuri, recreere, turism, sport 1,0 0,236 zona cu destinaţii speciale si

echipare teritoriala:- cai de comunicaţie rutiere 19,27 5,05- cai ferate 2,21 0,52

7 alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.)

1,28 0,30

8 TOTAL TERIT. INTRAVILAN 424,75 100,0* INCLUSIV TEREN AGRICOL = 263,40 ha.

2.5.2. Aspecte caracteristice ale fondului locuibilSuprafaţa ocupata de locuinţe in intravilanul comimei este de cea. 95,30 ha.

Numărul total de gospodarii este de 1704. Se poate aprecia ca suprafaţa medie a unei gospodarii este de cea. 560,0 m.p.

Fondul de locuit existent de 61172 m.p. suprafaţa locuibila este caracterizat de următorii indicatori:

- S. medie locuibila/pers. = 9,98 m.p.- S. medie locuibila/locuinţa = 37,57 m.p.- număr mediu pers./gospodărie = 3,59 pers./gosp.

Regimul de inaltime este predominant parter, iar pentru construcţiile realizate in ultimii ani P+l. Majoritatea locuinţelor sunt realizate din materiale durabile (cărămida, lemn, piatra) si sunt in general in stare medie si buna.

Conform informaţiilor furnizate de primărie, dupa anul 1989 s-au făcut extinderi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, s-au construit 57 locuinţe noi si a fost concesionata o suprafaţa de 3,8 ha. intre satul Corlatesti si Dambu. adiacent celui din urma (zona destinata construcţiei de locuinţe).

Densitatea in zona de locuit este de 64,3 loc./ha.In intravilan densitatea este de 14,4 loc./ha.

Se anexează documentaţiei tabelele cu date statistice (centralizate in urma recensământului din anul 1992) obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistica - anexele 5,6,7,8.