arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro
MEMORIU DE PREZENTARE - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/Convocator...
Transcript of MEMORIU DE PREZENTARE - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/Convocator...
1
MEMORIU DE PREZENTARE
I. Denumirea proiectului:
Marire capacitate instalatie mobile de desorbtie termica indirecta - 2 t/h; 48 t/zi;
12000 t/an
II. Titular
- S.C SETCAR S.A
- Braila. str. Gradinii Publice Nr. 6; Punct de lucru : sos. Viziru Km. 10
- telefon/fax: 0239/619942; 614852
- e-mail: [email protected]; [email protected]
- Administrator: ing. Iulian Ghe. Franga
- Responsabil mediu: ing. Doinita Bodea
III. Descrierea proiectului:
Proiectul propus consta in montarea unui nou desorber cu dimensiunile: Dn = 500 mm,
L=5500mm, in ,,Instalatia mobila de desorbtie termica indirecta”, amplasata in Baza de
Neutralizare Setcar, situata pe platforma chimica Chiscani.
Necesitatea montarii unui nou desorber s-a impus in vederea maririi capacitatii
instalatiei de desorbtie termica indirecta la 2 t/h si diversificarea gamei de soluri contaminate
cu produsi periculosi, care urmeaza a fi decontaminate.
Desorbtia termica indirecta este larg raspandita pe scara mondiala pentru
decontaminarea solurilor de poluanti periculosi, cu punct de fierbere < 4000C (peste 99% din
lista).
Avantajele desorbtiei termice indirecte sunt generate de posibilitatea de a trata si separa
poluantii, dintr-un volum relativ redus de faza gazoasa provenita din desorbtie.
In cazul desorbtiei termice directe desi coeficientii de transfer de la agentul termic la faza
solida sunt foarte buni, volumul mare de gaze in care se descompune poluantul (implicit
concentratia redusa a acestuia) genereaza costuri mai mari.
Desorbtia termica indirecta se aplica preponderent substantelor periculoase in timp ce
desorbtia directa hidrocarburilor.
2
Tehnologiile bazate pe desorbtie termica indirecta au un grad de pericol mai redus, un
pericol de incendiu mai redus.
Gabaritul instalatiilor de desorbtie termica indirecta este mai mic, unele fiind folosite pe
platforme marine de foraj.
Desorbtia termica indirecta este un procedeu modern de decontaminare a solurilor
contaminate cu substante toxice volatile, care are in vedere separarea substantelor rezultate
prin incalzirea solului poluat, la temperaturi superioare punctelor de fierbere ale substantelor
vizate.
Migrarea vaporilor prin granulele de sol supuse tratamentului depinde de:
- compozitia solului
- granulometrie
- umiditate
- timpul de retentie in desorber
Dupa condensarea substantelor toxice volatile, aerul este supus unui tratament de
spalare chimica (etape succesive) si o etapa de adsorbtie pe carbune activ a eventualelor
urme, in asa fel incat aerul care paraseste instalatia sa fie incadrat in limitele admise in
normele legale.
Avantajul cel mai important al desorbtiei termice indirecte este dat de faptul ca gazele
care produc incalzirea nu vin in contact cu solul contaminat. Faptul ca intregul circuit al
gazelor este sub depresiune elimina orice posibilitate de contaminare atmosferica prin
eventuale neetanseitati.
Instalatia mobila de desorbtie termica indirecta cu capacitate de 2 t/h, este
compusa din 4 module transportabile;
Modulul 1 format din: transportor elicoidal, sortizor, banda transportoare, ventilator si cos de
gaze.
Modulul 2 format din: desorber 1, desorber 2, instalatie preparare aer cald, banda
transportoare, container sol decontaminat.
Modulul 3 format din: instalatiile de captare si tratare produsi toxici rezultati din sol,
desprafuitor, ciclon, scruber spalator, condensator, coloane spalare gaze, filtre cu carbune
activ, exhaustor, cos de dispersie.
Modulul 4 format din: racitor, rezervoare, filtru.
Modulele sunt realizate pe structuri metalice tip container, fapt care asigura o buna mobilitate
si timp redus de montare-demontare la amplasamentul poluat.
Instalatia propusa poate fi usor deplasata pentru lucrari ,,in situ” .
3
Faptul ca se efectueaza deplasare ,,in situ” confera avantajul eliminarii pericolului
potential de poluare generat de transportul solului contaminat la mari distante, precum si
micsorarea costurilor de decontaminare.
1. Descrierea instalatiei
Solul excavat este separat de pietre si alte obiecte printr-o sitare pe o sita vibratoare –
SV1.
Dupa sitare materialul este supus incalzirii la 100 0C pentru eliminarea partiala a
umiditatii. Aceasta uscare se realizeaza in transportorul elicoidal (uscator U). Uscarea nu se
aplica in cazul in care solul contine substante volatile cu punct de fierbere inferior apei.
Dupa uscare, solul este introdus intr-un sortizor vibrator - SV2 unde sunt eliminate
particulele cu granulatie mai mare de 3 mm. Particulele cu granulatie mai mica de 3 mm sunt
preluate de o banda transportoare – BT1 si introduse in palnia de alimentare a unui dozator
celular cu debit variabil, care alimenteaza desorberul D1 (existent, Dn 300). Gazele fierbinti
obtinute prin arderea combustibilului lichid (motorina) in instalatia de aer cald (IAC1), sunt
introduse in mantaua desorberului. Solul din interiorul desorberului este incalzit pana la o
temperatura de 400 0C. Pana la aceasta temperatura are loc separarea compusilor volatili, ai
caror puncte de fierbere sunt mai mici de 400 0C.
Aerul si vaporii substantelor volatile se extrag prin intermediul unei tubulaturi pe la partea
superioara si sunt dirijate (prin vacuumul creat) la instalatia de separare praf si tratare produsi
toxici.
Solul rezultat din desorberul 1 care contine si compusi organici volatili cu temperatura de
fierbere mai mica de 700 0C este introdus in desorberul 2 (D2 – Dn 500). Aici prin intermediul
aerului fierbinte obtinut in IAC 2, solul este incalzit pana la cca. 600 0C.
Produsii toxici sunt eliminati prin intermediul unei tubulaturi, la instalatia de tratare.
Solul decontaminat este preluat de catre banda transportoare BT2 si este colectat intr-
un container-depozit pana la eliminarea finala.
Aerul, vaporii de apa si vaporii substantelor volatile, trec intr-o baterie de desprafuire
formata dintr-un desprafuitor (Dp) si un ciclon de separare (Cp). Faza gazoasa rezultata este
introdusa intr-un scruber spalator (S) unde au loc spalarea si racirea cu ajutorul unei solutii
apoase. Dupa faza de spalare, gazele sunt trecute printr-un condensator unde sunt racite de
la 120 0C la cca. 60 0C, cu ajutorul apei de racire din turnul de racire (TR).
In continuare faza gazoasa este introdusa in doua trepte de spalare (S1 si S2) unde are
loc retinerea produsilor toxici, prin neutralizare cu reactivi chimici (CaOH, NaOH). Dupa
4
analiza gazelor rezultate si in functie de natura poluantului, treapta de spalare mai poate fi
suplimentata cu o a treia coloana/treapta de spalare ( S3).
Faza gazoasa rezultata este trecuta pe un filtru cu carbune activ (CA1, CA2) pentru
retinerea eventualilor produsi toxici. Din filtrul cu carbune activ, faza gazoasa extrasa cu
ajutorul exhaustorului ( EX) este dirijata la cosul de dispersie (CD).
Solutiile apoase care contin condensatul substantelor desorbite din scruberul (S) se
racesc in schimbatorul de caldura (R) de la 80 0C la 20 0C (timp in care se realizeaza si
cristalizarea), se colecteaza in rezervorul 17 si trec prin filtrul cu placi (FP) unde se separa
faza solida care se expedieaza la eliminarea finala.
Faza lichida rezultata de pe filtrul FP este colectata in rezervorul 17’, se recircula in
scruberul (S), iar excesul de faza lichida rezultata este trecuta in vederea purificarii pe filtru cu
carbune activ CA3 si reutilizata ca si apa de adaos la turnul de racire.
In functie de tipul poluantului existent in sol ,,Instalatia mobila de desorbtie termica
indirecta” poate functiona in urmatoarele variante:
- cu desorberul D1
- cu desorberul D2
- cu desorberele D1 si D2
Varianta descrisa este functionarea cu ambele desorbere montate in serie. In acest
caz in vederea cresterii randamentului instalatiei si micsorarii consumului de combustibil
utilizat, gazele fierbinti sunt extrase cu ajutorul ventilatorului (V) din mantaua desorberului
D2 si introduse in mantaua desorberului D1 si mantaua transportorului U, iar apoi dirijate
catre cosul de gaze CG.
2. Materiile prime, energia si combustibilii utilizaţi:
Desorberul este un utilaj confectionat din otel.
Materia prima care se introduce in desorbtia termica sunt solurile contaminate cu
compusi organici volatili ale caror puncte de fierbere sunt mai mici de 700 0C (pesticide
inclusiv HCH , PCB-uri, H2S, mercur, hidrocarburi petroliere etc).
Combustibilul utilizat este motorina care se foloseste la preparare aerului cald.
3. Alimentarea cu energie electrica
Instalatia mobila de desorbtie termica indirecta va fi racordata la reteaua de
alimentare cu energie electrica existenta in baza Setcar. Alimentarea bazei Setcar se face
5
in baza contractului de distributie energie electrica incheiat intre S.C. FDEE - Electrica
Distributie -Filiala Braila si Setcar S.A Braila.
4. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa se face din reteaua de alimentare existenta pe amplasament.
Amplasamentul existent este racordat la reteaua de distributie apartinand Companiei
de Utilitati Publice – Dunarea Braila, cu care societatea are contract.
5. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului
La incetarea activitatii de desorbtie termica, instalatia va fi golita si dezafectata;
componentele se vor putea reutiliza pe amplasament la alte activitati, la terti sau valorificate
ca fier vechi. Amplasamentul se va aduce la starea initiala doar dupa incetarea tuturor
activitatilor ce se desfasoara pe acesta; se vor stabili zone afectate dupa monitorizarea
acestora (sol, ape subterane, etc.) si metode de decontaminare. Nu sunt necesare dotari
suplimentare (cai de acces, parcari) utilizandu - se cele existente.
6. Metode folosite in constructie
Nu este cazul. Instalatia este amplasata pe module tip sasiu auto.
7. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune,
exploatare, refacere si folosire ulterioara.
Planul de executie consta in intocmirea proiectului de montaj, achizitionarea celui de-al
doilea desorber, montarea desorberului. Dupa montarea desorberuluii se vor face probe
tehnologice trecandu-se apoi la functionarea propriu-zisa cu respectarea instructiunilor de
expolatare.
8. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate
Instalatia de desorbtie termica indirecta va fi integrata in procesele de eliminare a
deseurilor chimice care se desfasoara in Baza de Neutralizare Setcar, situata pe platforma
chimica Chiscani Braila.
Procesele care se desfasoara in Baza Setcar sunt urmatoarele:
- Tratare si neutralizare produse chimice cu termen de valabilitate expirat ;
- Decontaminare echipamente cu continut de PCB;
- Decontaminare/tratare soluri contaminate;
6
- Tratare ape uzate;
- Colectare, transport si depozitare temporara deseuri periculoase si nepericuloase;
9. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare
Nu s-au prevazut alternative la proiectul propus.
10. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului ( de exemplu extragerea
de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport a
energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea deseurilor)
Nu este cazul.
Solul decontaminat rezultat se utilizeaza ca pamant de umplutura sau ca pamant de
acoperire pentru depozite conforme.
11. Alte autorizaţii cerute pentru proiect
Prin certificatul de urbanism sunt cerute următoarele avize/acorduri, studii, pentru
realizarea proiectului (obţinerea autorizaţiei de construire):
- aviz salubritate
12. Localizarea proiectului:
- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa convenţiei
privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la
Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Iegea nr. 22/2001
Distantele fata de granite sunt:
- Republica Modova – 45,6 km
- Ucraina - 43,5 km
- Bulgaria - 133,7 km
Atasam ,, Harta Retelei Natura 2000 pentru cele trei granite
- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteris-
ticile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:
- folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone
adiacente acestuia;
Pe amplasamentul existent Setcar desfasoara activitati de colectare, depozitare
temporara, eliminare deseuri periculoase si nepericuloase.
- politici de zonare şi de folosire a terenului;
7
- arealele sensibile;
- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.
Nu au fost variante de amplasament pentru instalatie.
Atasam Schita cu coordonatele stereo ale amplasamentului ( SC Setcar SA)
13. Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului
Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt
disponibile.
O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor
factori:
-impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor,
bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei,
zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural
si asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul
direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si
temporar, pozitiv si negativ);
Amplasamentul se afla la distanta de 3 km de cea mai apropiata localitate si nu se
prognozeaza ca functionarea instalatiei sa aiba un impact asupra populatiei De asemenea
amplasamentul nu este intr-o zona protejata, spatiul este in totalitate betonat, nu se
evacueaza ape uzate, pe amplasmentul societatii neexistand retea de canalizare.
-extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor
afectate);
Se estimeaza ca nu va fi o extindere a impactului, nu vor fi afectate solul, apele
subterane si nici atmosfera.
-masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului;
Exploatarea instalatie se va face de catre personal instruit si calificat, cu respectarea
instructiunilor de lucru ale instalatiei, luarea tuturor masurilor pentru evitarea poluarii
factorilor de mediu.
-natura transfrontiera a impactului.
Distanta fata de cea mai apropiata granita este de 43,5 km si se prognozeaza ca
functionarea instalatiei nu va avea un impact transfrontiera.
8
IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia
poluanţilor în mediu
1. Protecţia calităţii apelor:
Desfasurarea lucrarilor de montaj nu presupune consum de apa.
Pe amplasament nu exista sistem de canalizare.
Apele menajere sunt colectate in doua rezervoare de 1 si 2 mc si eliminate la firme
autorizate.
Din instalatia de desorbtie termica indirecta nu rezulta apa uzata. Daca se constata o
cresterea a concentratiei in poluanti a apei de racire, aceasta se colecteaza intr-un rezervor
urmand a fi tratata si eliminata la firme autorizate.
2. Protecţia aerului:
Realizarea lucrarilor de montare a desorberului nu presupune generare de noxe.
Utilajele utilizate la montaj (macara, mijloace de transport) nu se folosesc pe o perioada
mare de timp. Montarea acestui utilaj nu presupune timp si manevre prelungite.
In timpul functionarii instalatia este prevazuta cu:
- ciclon de separare a prafului,
- sistem de spalare a gazelor,
- sistem de neutralizare,
- filtru cu carbune activ,
astfel incat sa fie eliminata in mod sigur posibilitatea evacuarii in aer a poluantilor.
Intreg circuitul de gaze este sub vid ceea ce elimina riscul contaminarii atmosferice
prin eventualele neetanseitati.
3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:
Operatiile necesare montarii desorberului se vor efectua fara depasirea limitei
admise pentru nivelul de zgomot. De asemeni, functionarea instalatiei nu va produce
zgomot peste limita admisa, deoarece in cadrul instalatiei nu exista utilaje sau motoare care
sa produca un nivel mare al zgomotului.
4. Protecţia împotriva radiaţiilor:
Nu este cazul .
9
5. Protecţia solului şi a subsolului:
Instalatia este montata pe o platforma betonata.
Se vor utiliza mijloace de transport si utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care
sa nu genereze scurgeri de produse petroliere si lubrefianti. Lucrarile de intretinere (inclusiv
schimbul de ulei) si reparatiile la utilajele folosite vor fi efectuate numai in unitati autorizate.
In cazul deversarii accidentale de substante chimice sau uleiuri uzate pe sol, se va
acoperi suprafata cu materiale sorbente, se va decoperta imediat solul contaminat, care
apoi va fi colectat in saci sau bidoane din plastic si supus procedeului de decontaminare.
Deseurile rezultate in urma procesului de sortare (cauciuc, lemn, plastic, pietre) se vor
decontamina, ambala si depozita in vederea eliminarii finale.
Solul decontaminat este depozitat pana la eliminare finala pe platforma betonata.
Platforma betonata este prevazuta cu rebord si basa de colectare ape pluviale.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:
Lucrarile de montaj nu influenteaza ecosistemele terestre si acvatice.
Functionarea instalatiei de desorbtie nu va influenta ecosistemele terestre si acvatice.
7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:
Amplasarea instalatiei nu creeaza disconfort perimetral.
Distantele fata de obiectivele umane :
- Braila - 12 km
- Lacu Sarat - 3 km
- Tichilesti - 3,5 km
8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:
Deseurile periculoase posibil a fi generate din activitatea de montaj a desorberului,
sunt reprezentate de uleiul uzat rezultat de la motoarele utilajelor ce efectueaza lucrarile de
montaj. Uleiul uzat va fi colectat in recipiente special prevazute pentru acest scop si predat
catre firme specializate in vederea valorificarii / eliminarii.
Se va avea in vedere ca toate deseurile sa fie manipulate si stocate astfel incat sa se
previna orice contaminare a solului sau a apelor.
Pamantul decontaminat rezultat in urma procesului de desorbtie, poate fi eliminat ca
deseu inert, ca pamant de umplutura in constructii sau depozitat ca deseu nepericulos in
depozite conforme.
10
Deseurile rezultate in urma sortarii solului sunt decontaminate si depozitate separat
in vederea eliminarii/ valorificarii. Se va tine evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu
legislatia in vigoare.
9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:
In procesul de desorbtie nu se folosesc substante si preparate chimice periculoase.
Motorina utilizata drept combustibil pentru obtinerea aerului cald este depozitata in
butoaie metalice specifice care se folosesc si la transport.
. V. Prevederi pentru monitorizarea mediului
Pentru monitorizarea solului se va avea in vedere interzicerea depozitarii deşeurilor
generate în alte locaţii decât cele mentionate, precum si interzicerea amestecării deşeurilor.
Nu vor fi depozitate direct pe sol nici un fel de materii prime, materiale sau deseuri.
Depozitarea se va face numai pe platforme betonate, iar dupa caz, in recipienti (saci,
bidoane, etc.).
Pentru monitorizarea deseurilor se va intocmi lunar evidenta gestiunii deseurilor si se
vor respecta prevederile HG 856/2002 privind evidenta cantitatilor de deseuri gestionate pe
amplasament, colectarea, transportul, valorificarea si /sau eliminarea lor.
Se vor respecta prevederile HG.1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
Instalatia va fi supravegheata permanent in vederea respectarii parametrilor de
functionare si evitarea incidentelor care ar putea generea aspecte cu impact asupra
mediului. Solul decontaminat va fi analizat pentru determinarea concentratiei in poluant.
Instalatia este prevazuta cu stuturi de prelevare probe pe circuitele de tratare chimica.
Se vor recolta probe din solutiile de spalare pentru a determina concentratia in poluant.
VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative
naţionale care transpun legislaţia comunitară
Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Proiectul intra sub incidenta HG nr 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice si private asupra mediului, Anexa 1, punctul 9 si Anexa 2 pct.13 lit.a),
11
coroborat cu OUG 152/2005 aprobate cu modificari de legea 84/2006 modificat de OUG
40/2010, Anexa 1, pct. 5.1.
VII. Lucrări necesare organizării de şantier:
Nu este cazul.
Montarea celui de-al doilea desorber nu presupune nici un fel de amenajari.
Se va avea in vedere ca lucrarile de montarea desorberului sa se realizeze cu
respectarea urmatoarelor conditii:
- luarea tuturor masurilor astfel incat activitatile desfasurate sa nu puna in pericol
sanatatea si securitatea lucratorilor, sa nu genereze riscuri sau posibile poluari ale
factorilor de mediu.
- vor fi delimitate si semnalizate zonele in care se efectueaza lucrarile de montaj.
- vor fi stabilite spatii in care vor fi depozitate deseurile generate de lucrarile de
montaj.
VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt
disponibile:
Nu este cazul.
Utilajele fiind montate pe module nu presupun nici un fel de fundatii, stalpi de sustinere
etc.
IX. Anexe - piese desenate
Plan de amplasare
Schema tehnologica
Schita coordonate stereo ale amplasamentului – Setcar
Plan de amplasament si delimitare
Harta Retelei Natura 2000
Administrator Ing. Iulian Franga