Mediul Tropical

download Mediul Tropical

of 3

description

Mediul Tropical

Transcript of Mediul Tropical

referat.ro

MEDIUL TROPICAL

Mediul tropical cuprinde mediul i peisajele din regiunile tropical-umede cu doua anotimpuri.

Desfaurare: intre 5 si 20 de grade latitudine (America centrala, estul Braziliei, India, Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si o mare parte din Africa centrala), dar regional poate ajunge si la 30-35 de grade (Argentina, sudul Africii).

Cuprinde regiuni de campie, podisuri, lanturi de munti nu prea inalti, in care peisajul se impune fie prin paduri fie prin formatiuni ierboase.

Caracteristicile factorilor de mediu: fac parte din zona calda si au ca specific climatic succesiunea unui sezon cald si ploios( temperaturi de 20-25o C, peste 70% din precipitatiile anuale, de 1 000- 1 500 mm, umezeala bogata ), cu altul cald si secetos ( temperaturi de 10-20o C, precipitatii rare, sub forma de averse), inegale ca durata, ceea ce se rasfrange in evolutia peisajului.Solurile au acumulari bogate de oxizi de fier, aluminiu( culoare roscata sau violacee), sau de argila( culoare negricioasa) si fertilitatea scazuta.

Raurile au debite foarte mari ce cauzeaza inundatii in sezonul ploios si debite foarte mici ( raurile mici seaca) in sezonul uscat. Se inregistreaza alunecari de teren in lunile cu intensa umezeala si torentialitate la aversele din perioadele secetoase.

Formatiunile vegetale si fauna difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos.

Diferentele regionale si tipurile de peisaje: Peisajul padurilor tropicale care isi pastreaza frunzele se formeaza datorita rezervelor de apa din sol ce atenueaza uscaciunea cauzata de cele 2-3 luni de seceta. Se afla in vecinatatea padurilor ecuatoriale si au o alcatuire si inaltimi mai reduse pe masura departarii de acestea. Din ele se desprind padurile-galerii care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate, in tinuturile desertice aflate la latitudini mai mari ( Nil si Niger).

Peisajul padurilor cu frunze cazatoare se afla in regiunile unde deficitul de umiditate a provocat aceasta adaptare (in vecinatatea savanelor).

Peisajul padurilor musonice (India, Asia de Sud-Est, pe tarmurile Americii Centrale) este specific regiunilor unde se produc musoni. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol,folosite in intervalul cu uscaciune. Vegetatia este bogata si densa, cu arbori si arbusti de inaltime redusa, din care se ridica insa si copaci care ating 30-35m. Exista specii apreciate pentru calitatile lemnului (santalul, abanosul).

Peisajul de savana este alcatuit din specii vegetale xerofile cu inaltimi care uneori ajung la cativa metri ( specific tinuturilor secetoase mai mult de patru luni). Acolo unde ploile sunt frecvente, exista si palcuri de arbusti sau arbori cu inaltime redusa, radacini profunde si crengi putine alcatuind o coroana aplatizata( in Africa exista savane cu baobabi, savane cu acacii, savane cu palmieri, iar in America de Sud, savane cu ierburi inalte si arbori rari).

Peisajele antropizate sunt caracteristice regiunilor unde presiunea antropica este relativ mare, mai ales in centrele de exploatari de minereuri, diamante, apoi pe litoral, etc.

Fauna: Animalele de savana.Animalele cele mai numeroase din savana sunt marile erbivore: gnu, zebre, bivoli, girafe si elefanti. Acestia din urma consuma cel putin 150 kg de vegetale pe zi. De aceea, ei trebuie sa se deplaseze rapid pentru a-si gasi hrana necesara. Astfel, cand iarba devine rara, gnu si zebrele inainteaza in siruri lungi spre noile pasuni; migratia lor corespunde cu ritmul anotimpurilor. Viata in turma face erbivorele mai putin vulnerabile in fata animalelor de prada ca leii, leoparzii, gheparzii. Aceste animale salbatice ataca mai usor animalele izolate sau bolnave. Starvurile, care se gasesc din abundenta, sunt imediat devorate de vulturi si hiene. In savana mai traiesc si numeroase alte animale: pasari (dropii ), reptile (soparle, serpi), insecte (furnici, lacuste, termite).Animalele din padurile tropicale. Aproape 90 % din animalele padurii tropicale sunt insecte, si din acestea multe sunt gandacii. O singura padure tropicala poate gazdui in jur de 150 de specii de gandaci. Exista un mare numar de insecte si in atmosfera, in stratul superior. Pe o raza de 15 km patrati se pot intalni 100 de specii de mamifere. Acestea sunt dispuse in padurea tropicala din vizuini si scorburi pana pe crengile copacilor. Cele mai multe mamifere din aceasta zona sunt nocturne sau crepusculare. De fapt, jumatate din mamiferele aici existente sunt lilieci. Mamiferele din aceasta zona mai cuprind si gorile, elefanti si porci mistreti. Padurile din Asia sunt cunoscute pentru mamiferele care sar din copac in copac. In padurile din sudul si centrul Americii, maimutele se folosesc de coada, ele considerand-o ca o mana in plus. Lenesul este toata viata lipsit de aparare, leganandu-se pe crengi, totusi, pentru a evita pradatorii, cum ar fi jaguarul, ei se misca foarte incet, fiind astfel indetectabili.Modificari antropice: Popoarele savanelor. In savane, unele popoare practica agricultura, altele traiesc din cresterea animalelor. In jurul satelor, se gasesc gradini si livezi in care cresc legume si pomi fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini se intind lanuri de mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai cultivata cereala. In regiunile mai umede, intalnim si lanuri de porumb si manioc. La o distanta mai mare de sate se practica o agricultura itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o desteleni si defrisa. Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca ingrasamant si ajuta culturilor, dar solul se epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si zonele de cultura sunt mutate. Uneori, daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construieste un nou sat in apropiere.Activitatea antropica in padurile tropicale. Padurile tropicale sunt arse si excavate cu o viteza care atinge 160 000 km pe zi. Lacomia vestului si saracia lumii a treia ajuta la mentinerea acestui fenomen de distrugere care, daca va ramane necontrolat, va atrage dupa sine schimbari climatice si ecologice drastice.