3. Mediile educationalen sens general mediul include toi factorii naturali, artificiali i socio-umani (socioculturali) care pot influena individul; mediul i individul constituie dou entiti corelative cu funcii complementare, prima oferind posibiliti nelimitate pentru aciunea celeilalte, iar aceasta mbogind i diversificnd componentele celei dinti .

Din punct de vedere al teoriei educaiei intereseaz c acest mediu poate fi considerat mediu educaional (n sens larg); el poate fi potrivit ca mediu pedagogic care include ansamblul factorilor naturali i sociali, materiali i spirituali angajai n activitatea de formare dezvoltare a personalitii umane conform unor obiective stabilite n mod explicit i/sau implicit la nivelul comunitii educative naionale, teritoriale, locale .Deoarece contributiile ereditatii si mediului sunt necesare dar nu suficiente, n procesul dezvoltarii depline a fiintei umane este determinanta contributia singurului mediu cu valente exclusiv pozitive mediul educational.Mediul social acioneaz prin intermediul diferiilor factori educaionali (familia, coala, instituii i organizaii culturale (i/sau educative), mass media etc.), neomogen (influenele pot fi spontane sau organizate) dar acioneaz fundamental.Prin urmare, principalele medii educaionale sunt: familia coala instituiile de ocrotire social instituiile extracolare culturale mediul i comunitatea profesional comunitatea religioas extracomunitatea comunitatea naional i cea internaional n msura n care aceste medii circumscriu paliere instituionalizate, ele reprezint i factori educaionali.Acceptm astfel ideea c la nivel global, mediul este un factor modelator care permite relevarea, stimularea i chiar amplificarea dispoziiilor genetice prin aciuni instituionalizate formal (coala) i nonformal (activiti extradidactice, activiti extracolare).1. Familia subsistem al sistemului instituional al educaiei

Familia a fost dintotdeauna prima coal a copilriei. Urmrile educaiei primite n familie rmn toat viaa. Niciodat nu se uit cei apte ani de-acas (sau, poate, ase n viitor). n familie, copiii i formeaz primele reprezentri i noiuni despre mediul nconjurtor, despre via, despre relaiile umane; tot aici i contureaz opinii morale, estetice, intelectuale; aici i formeaz atitudini, dintre care cea mai important este atitudinea fa de munc, i dezvolt triri emoionale, stri afective dintre cele mai nsemnate.

O caracteristic special a primei copilrii este tendina de a imita. Iar modelele pe care le au la ndemn i pe care le imit sunt membrii familiei. De aceea, membrii familiei trebuie s constituie modele de comportament, demne de imitat de cei mici, ca i de cei mai mari. Copiii nva, cum se vede, pe baz de modele. Iar familia trebuie s devin ceea ce este deja: celula de baz a societii i, cum s-a mai spus, prima coal a vieii.Copilul triete n familie i dup cei apte ani de acas. Ceea ce nseamn c familia trebuie s-i exercite menirea de factor educaional, de influenarea creterii i dezvoltrii psiho-sociale a copilului pe tot parcursul anilor. O premis important cu largi resurse educative o constituie climatul familial, concretizat prin afectivitate, prin folosirea unui limbaj, a unui vocabular ales, chiar n condiiile folosirii graiului local. Familia devine astfel filtrul, poarta deschis a copilului spre viitor. Important este ca prin acest filtru s treac tot ce-i ales, ce-i frumos, ce-i nobil, ce-i mre; caliti care s intre n conduita copilului, a tnrului.Familia ocupa un loc aparte in sisternul institutional al educatiei. Actiunea ei pe intreaga perioada a dezvoltarii include si toate laturile formarii personalitatii. Ea reprezinta unul din mediile de socializare si educare din cele mai complete datorita posibilitatilor ce le are de a-lintroduce pe copil in cele mai variabile situatii si de a actiona asupra lui prin cele mai complexe si firesti mijloace.Familia ofera copilului primele informatii despre lumea ce-l incojoara, primele norme si reguli de conduita, dar si climatui socioafectiv necesar trebuintelor si dorintelor sale.Influentele educative pe care familia le exercita asupra copiilor se pot manifesta fie direct - prin actiuni mai mult sau mai putin dirijate, fie indirect - prin modele de conduita oferite de catre membrii familiei, precum si prin climatul psihosocial existent in familie.

2. Biserica n sistemul instituional al educaieiBiserica propag dogmele unei anumite religii, care aaz n plan central problematica uman, din care se propag un umanism, ale crei valori sunt asimilate de ctre persoanele i grupurile sociale care ader la una sau la alta din religii sau variante ale acestora; valori care se regsesc la nivel comportamental.n nelesul cel mai uzual, mai cunoscut, Biserica este cldirea (construcia) destinat unui cult cretin, iar n sens mai larg este instituia cretinismului n ansamblu, precum i o comunitate religioas aparinnd aceluiai cult. Pentru nelegerea deplin a semnificaiei conceptului de biseric este necesar i definirea termenilor de religie i de credin. Potrivit definiiei date nDicionarul Explicativ al Limbii Romne, Religia reprezint un sistem de credine (de dogme) i practici (rituri) privind sentimentul divinitii i care i unete n aceeai comunitate spiritual i moral pe toi cei care ader la acest sistem. Ca factor educaional, biserica promoveaz teza credinei, un concept care reprezint cheia de bolt a religiilor. Pentru religiile cretine, credina nseamn convingerea despre existena lui Dumnezeu, mrturisire a acestei convingeri, prin respectarea prescripiilor bisericeti.3. Mass-media i valoarea lor educaional Delimitri conceptuale i practice.Conceptul de mass-media e un neologism luat din limba englez: media = mijloc de comunicare,derivat din latinescul medium, cu sensul de mijloc, legtur, factor.ntr-o ordine aleatorie, ntmpltoare, mijloacele de comunicare n mas sunt: cinematograful, radioul, televiziunea, discul, banda magnetic (fono, foto etc.), imprimatele de mare tiraj (ziare, reviste, ilustrate, cartea de popularizare), reproducerile de art, afiul, fotografiile, nu n ultimul rnd internetul etc. ncercnd o definiie, aceasta ar putea fi formulat astfel: mass-media sunt mijloace de vehiculare a informaiilor, ideilor, impresiilor etc. pentru un mare numr de oameni; o verig de legtur prin care emitorul comunic mesajul su celor care l recepteaz.- Funcia informaional. Mediile audio-vizuale nlesnesc informarea omului cu date din diferite domenii (tiin, tehnic, producie, art, sport) despre mari personaliti din diverse domenii alevieii i activitii umane; stimuleaz interesul pentru cunoatere;- Funcie social. Prin aceste mijloace, omul, indiferent de locul unde se afl nu mai e singur; e n contact mereu cu societatea i cu fenomenele ei specifice. Ele favorizeaz schimbul de idei pe plan internaional; faciliteaz apropierea ntre popoare; sunt adevrate modelatoare a opiniei publice; influeneaz direct contiina social;Funcia cultural. Pun la ndemn marile valori culturalartistice naionale i ale umanitii; introduc n intimitatea mediului familial spectacolul dramatic, muzical, folcloric, sportiv, art etc.;cultiv gusturile.- Funcia distractiv-recreativ. Satisfac nevoia individului de a se odihni, de a evada din cotidian; ele ofer momente de divertisment, de destindere; au, astfel, o funcie compensatoare, de realizare a unui divertisment, de ncntare poetic, de reflecie, de introspecie.Exist cel puin trei ci prin care interaciunea dintre coal i comunitate poate fi eficientizat.1. Prima, prin mijloace de comunicare de la coal ctre comunitate i dincolo de ea; 2. a doua, prin crearea unui mediu n care copiii s demonstreze ce pot face ei pentru comunitate i s obin respectul adulilor; 3. ultima, dar nu cea mai puin important : oferirea posibilitii pentru membrii comunitii de a se implica n activitile elevilor. Mediul,ca factor al dezvoltarii umane, este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale.Influentele mediului pot fi studiate pe mai multe planuri:mediul natural geografic: clima, relief;mediul social: familie, grup de joaca;mediul proximal: obiecte personale, situatiile zilnice;mediul distal: influente venite de la distanta(TV., ziare, calculator).Mediul poate influenta in mod direct personalitatea individului (alimentatie, clima etc.), sau in mod indirect (grad de cultura, nivel de trai, tip de organizare, activitati dominante etc.).Atunci cand este favorabil, mediul contribuie la realizarea sau chiar accelerarea punerii in functie a potentialului nervos, deci are o actiune directa asupra dezvoltarii psihice. Ea se coreleaza cu cea indirecta, de sustinere a dezvoltarii psihice: crestere si maturizare a sistemului nervos, osificare, dentitie, greutate, inaltime etc.Harkeness(1986) a introdus termenul denisa de dezvoltare, desemnand totalitatea elementelor cu care copilul intra in relatie, la o anumita varsta. Structura unei nise de dezvoltare vizeaza:obiectele si lucrurile accesibile copilului, la diferite varste;raspunsurile si relatiile anturajului fata de copil;

cerintele adultului vizand competentele copilului, astfel incat acesta sa fie incurajat permanent, prin solicitarea unor nivele de performante gradat;activitatile impuse, propuse copilului sau acceptate de acesta.Culturi diferite folosesc nise de dezvoltare diferite, chiar pentru aceeasi varsta, ceea ce si explica diferentele de dezvoltare bio-psiho-sociala.Witkinface o paralela intre nisa de dezvoltare de tip occidental si cea traditionala africana, indicand urmatoarele diferente:copilul occidental are jucarii ca obiecte specifice si locul sau, special amenajat in casa; de regula, prezenta lui este exclusa din locurile si activitatile adultilor; nu este implicat de timpuriu in sarcini casnice sau sarcini specifice adultilor.copilul african are ca obiecte de joaca lucruri din casa, locul sau special, ca spatiu fizic distinct, nu exista; el este cel mai adesea apropiat de mama, atasat chiar de trupul acesteia; acest statut de copil la purtator il face prezent, extrem de timpuriu, in mai toate activitatile si locurile comunitatii din care face parte (munca, petreceri, reuniuni).Astfel, rezulta ca stimularea occidentala, ca factor al dezvoltarii, este mai redusa pentru copilul occidental, ceea ce si explica ritmul mai lent al dezvoltarii acestuia in primii 2-3 ani de viata, fata de copilul din culturile traditionale. Dupa aceasta perioada, raportul ritmului de dezvoltare se inverseaza, deoarece nisa sde dezvoltare al copilului occidental se diversifica (cresa, gradinita, mass-media etc.), in timp ce nisa de dezvoltare traditionala vine cu o oferta mai saraca si mult mai aspra, introducand de timpuriu (3 ani) munca ca forma de activitate pentru copil.Este de subliniat impactul reprezentarilor sociale despre copil si copilarie in structura continutului nisei de dezvoltare. Aceasta se prezinta ca un mixaj intre ceea ce este in realitate copilul la o varsta data si ceea ce se crede ca este. Faptul poate explic, alaturi de alti factori, de ce o aceeasi realitate infantila (de exemplu copilul intre 4 si 9 ani), in culturi diferite, prezinta sub aspectul utilizari bugetului de timp, alte dominante de activitate: copilul american acorda cel mai mult timp studiului, cel din Japonia jocului, cel din Kenia muncii, iar cel din India interactiunilor sociale. (Bril, Lehalle)Desi apare ca furnizor al materialului ce stimuleaza potentialul ereditar, actiunea mediului poate fi in egala masura o sansa de dezvoltare (un mediu favorabil) dar si o frana sau chiar un blocaj al dezvoltarii (un mediu sub-stimulativ, ostil, insecurizant).Mediul(latinescul mcdium - centru, in mijlocul casei, ceea ce este comun, conditii ambientale)Mediul reprezinta ansamblul conditiilor inconjuratoare (ambientale) in care omul traieste, se dezvolta, actioneaza (munceste) si creeaza. Mediul poate avea doua componente principale: mediul natural si ecologic si mediul social-global si psihosocial.

La. Mediul naturalCuprinde conditiile de clima, relief, vegetatie si fauna. Mediul natural are o anumita importanta privind dezvoltarea personalitatii, de aceea nu trebuie neglijat nici ca factor de existenta si nici ca factor ce influenteaza dezvoltarea omului. Atunci cand conditiile naturale de mediu sunt favorabile -fiinta umana se dezvolta normal, fara dificultati. Cand, insa, conditiile naturale de mediu sunt mai putin favorabile, ele pot crea dificultati in dezvoltarea omului. Conditiile naturale de mediu pot influenta, intr-o anumita masura, caracteristicile psihice si comportamentele omului, creand anumite diferentieri intre cei ce traiesc intr-un mediu ecuatorial, temperat sau polar. Ca de exemplu, un individ din mediul mediteraneean este relativ mai bonom, mai calm, mai apropiat, poate mai visator, spre deosebire de un alt individ din mediul nordic care poate sa se manifeste retinut, mai rece, mai distant etc.

Aceste deosebiri de mediu natural sunt importante, dar nu sunt determinante (hotaratoare) in dezvoltarea personalitatii. in anumite limite, omul, pe baza progresului tehnic si al civilizatiei, poate interveni sa modifice unele conditii nefavorabile de mediu natural in favoarea sa; astfel, in ceea ce priveste conditiile de clima-cand este prea cald, foloseste ventilatorul, frigiderul etc, iar cand este prea frig introduce pentru incalzire focul, caloriferul etc; in cazuri de seceta, foloseste irigatiile; in cazul lipsei unor clemente de vegetatie si fauna necesare vietii - intervine cu impaduriri, cu producere de plante si animale noi necesare etc.Desigur, este dificil de luptat impotriva unor elemente negative catastrofale ale mediului natural, asa cum sunt calamitatile naturale - cutremurele, vulcanii, uraganele si inundatiile sau secetele prelungite, incendiile, invaziile de insecte etc Dar si in aceste situatii omul, beneficiind de progresul stiintifico-tehnic, de gradul de civilizatie nu trebuie sa se lase invins, trebuie sa gaseasca solutii de prevenire, atenuare si inlaturare a acestor calamitati naturale catastrofale, cum ar fi: aparatura de alarmare-prcvenire a aparitiei lor, indiguiri, constructii cu calitati antiseismice, irigatii etc, precum si solutii si mijloace tehnico-maleriale si umane de inlaturare a urmarilor lor, asigurate din timp.

1.b. Mediul ecologic(grecescul oikos - casa, locuinta, conditii curate, prielnice de viata; logos - cuvant, vorbire, justificare rationala, stiinta). Ecologia este stiinta care studiaza interrelatiile dintre organisme si mediul lor de viata - abiotic si biotic. La inceput ea se ocupa indeosebi de mediul fizic; in prezent ca studiaza mediul social si psihosocial unde elementele poluante isi fac prezenta.Mediul ecologic este legat intr-o masura importanta de mediul natural. El reprezinta, printre altele, conditiile ce determina interrelatiile dintre organismele vii si mediul lor de viata. Mediul ecologic presupune un mediu de viata pur, nepoluat pentru a asigura conditiile vietii organismelor. Determinat de nevoile sale de trai, omul a adus o seric de modificari mediului natural si a amplificat potentialul acestuia cu valente artificiale, obiectivate in constructii de uzine, fabrici de tot felul, centrale nucleare etc, precum si in producerea armelor chimice, biologice, atomice etc.2.a. Mediul social-global si psihosocialMediul social global cuprinde ansamblul factorilor istorico-culturali, axiologici, institutionali, de organizare sociala de grup etc. in cadrul carora relatiile interumane variate: social-familiale, scolare, de munca si productie, comerciale, opinia publica etc. au un rol si o putere deosebita in formarea si dezvoltarea personalitatii.Pentru dezvoltarea personalitatii, mediul psihosocial reprezinta componenta cea mai importanta a mediului social-global.Omul, ca fiinta sociala (zoon politikon - cum spunea Aristotel), se dezvolta, actioneaza si creeaza in procesul vietii sociale in cadrul unor relatii sociale profesionale si interumane de munca, productie si viata. in cadrul acestor relatii sociale un rol important in dezvoltarea personalitatii il are limbajul, care, dezvoltat, amplificat in conditii scolare si de viata duce la dezvoltarea creierului si in acest context a capacitatilor psihice (intelectuale, afective, motivationale, volitive etc). Zicala populara: Spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti" evidentiaza importanta conditiilor de mediu social.2.b. Mediul psihosocialMediul psihosocial este ansamblul de conditii si idealuri social-spirituale ale persoanelor, cuprinzand relatiile interpersonale, statusurile psihosociale realizate de persoane, idealurile si comportamentele lor colective, modele de comportament proiectate, complexul de norme si valori si procesele psihosociale ce le genereaza.intre mediul social global si mediul psihosocial exista interactiune. in timp ce mediul social global reprezinta un ansamblu de conditii cu caracter pronuntai obiectiv, mediul psihosocial reprezinta ansamblul de conditii cu caracter pronuntat subiectiv. in mediul psihosocial in caic actioneaza, indivizii privesc indeosebi dependentele lorintersubicctive, raporturile si procesele interpsihice si de grup. Piinuc cele mai importante elemente ale mediului psihosocial ce influenteaza educatia mentionam: comunicarea verbala a indivizilor, relatiile lor inlerindividuale, modelele atitudinalc si comportamentale ale educatorilor (parinti, cadre didactice, adulti in general, ce au relatii interpersonale de viata cu cei in formare etc). Mediul este totalitatea influentelor naturale si sociale, fizie si spirituale, directe si indirecte, organizate si neorganizate, voluntare si involuntare care constituie ambientul in care se naste, traieste si se dezvolta fiinta umana. Pentru om este important si mediul natural, dar influenta cea mai mare este exercitata de componentele social=culturale. Fiecare fiinta interactioneaza de-a lungul vietii cu mai multe medii: familial, al institutiilor educative, al grupurilor de prieteni, de munca etc. Pentru cei mai multi copii intre 0-3 ani, mediul familial este cel ce le stimuleaza si asigura dezvoltarea psihica. Mediul este factor de socializare pentru ca in mijlocul celorlalti fiecare invata sa comunice, sa coopereze si sa colaboreze cu cei din jur.MediulConceptul de mediu se refera la ansamblul conditiilor si factorilor ce caracterizeaza si definesc spatiul existentei individului. Mediul include astfel totalitatea elementelor cu care subiectul uman interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale.n functie de caracterul indirect sau direct al influentei exercitate de catre mediu asupra existentei si dezvoltarii individului facem distinctia ntre conditii si factori de mediu. Conditiile de mediu exprima trasaturile generale, globale, ale spatiului de existenta si exercita asupra dezvoltarii individuale o influenta mediata, indirecta, iar factorii de mediu se refera la ansamblul influentelor fizice si socio-culturale directe.Distingem n acest context existenta a doua planuri majore n care factorii de mediu actioneaza asupra individului: planul factorilor natural-geografici si planul factorilor de ordin socio-cultural.n rndul factorilor natural-geografici includem cu precadere relieful, clima, temperatura iar factorii de ordin social includ familia, grupul de prieteni, contextul cultural al existentei individului etc. Facem precizarea ca actiunea celor doua categorii de factori mentionati anterior asupra dezvoltarii individului este una de tip convergent, n sensul ca determinarea exercitata se caracterizeaza prin concomitenta iar diferentierea realizata ntre acestia este una pur teoretica.

Din punctul de vedere al pozitionarii situationale a factorilor de mediu n raport cu subiectul uman asupra caruia acestia actioneaza distingem ntre influente ale mediului proximal si influente ale mediului distal.Mediul proximal se refera la totalitatea elementelor ce constituie contextul existentei de zi cu zi a individului, elemente ce se afla situate n imediata vecinatate a omului. Sunt incluse aici att persoanele cu care acesta interactioneaza de regula n mod direct si repetat ct si situatiile cotidiene cu care acesta se confrunta.Mediul distal, asa dupa cum sugereaza si numele, este situat la o oarecare distanta n raport cu vecinatatea fizica imediata a individului si include n structura sa elemente care, desi mai ndepartate de subiectul uman din punctul de vedere al proximitatii spatiale, influenteaza totusi semnificativ dezvoltarea si devenirea acestuia: mass-media, internet-ul etc.Datorita ritmului progresului tehnologic asistam n prezent la o eliberare progresiva a individului de sub influentele mediului proximal, la o crestere a expunerii acestuia la fluxul informational, nu ntotdeauna benefic al mijloacelor media. Acest fapt implica, n vederea evitarii expunerii elevilor la medii distale nocive din punct de vedere socio-moral, exigente sporite la nivelul scolii n ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii de selectie si valorizare a subiectului uman. Problematica extrem de complexa a actiunii factorilor de mediu asupra subiectului uman a condus la aparitia conceptului nisa ecologica, concept referitor la contextul existential si functional al unei specii, si pe aceasta baza a celui de nisa de dezvoltare care are n vedere cadrul de dezvoltare al individului concret.Termenul "nisa de dezvoltare" desemneaza att pozitia pe care individul o ocupa n cadrul mediului sau de existenta ct si tipul de relatii pe care acesta le instituie, utilizeaza si valorifica n acest context. Altfel spus, prin nisa de dezvoltare ntelegem totalitatea conditiilor si factorilor de mediu cu care subiectul uman intra n relatie la o anumita etapa de vrsta (Super, C.M., Harkeness, S., 1986).

Nisa de dezvoltare (cf. Iacob, L., 1999) include n structura sa urmatoarele componente de baza:a. obiectele si locurile accesibile copilului de diferite vrste;b. reactiile si raspunsurile anturajului fata de copil si comportamentele sale;c. cerintele adultului fata de copil exprimate n termeni de competente ncurajate, vrsta la care acestea sunt solicitate si nivelul de performanta impus;d. activitati propuse sau impuse copilului si acceptate de catre acesta;

Acest concept este util si valoros din cel putin doua puncte de vedere. n primul rnd pentru ca realizeaza n plan teoretic o inversare de perspectiva si o schimbare de optica, investigatiile avnd ca punct de pornire individul si nu mediul n care acesta exista, fapt ce permite o mai buna si mai corecta decelare a influentelor mediului asupra subiectului uman.

Un alt aspect pozitiv determinat de introducerea conceptului nisa de dezvoltare este constatarea ca prin intermediul conceptului nisa de dezvoltare devine posibila punerea n corespondenta, pentru diferite etape de vrsta a unor nise de dezvoltare diferite. Altfel spus, uneia si aceiasi etape de vrsta i pot corespunde nise de dezvoltare diferite, n functie de tipul de cultura caruia individul respectiv i apartine, fapt ce explica diferentele constatate n dezvoltarea bio-psiho-sociala a copiilor cu vrsta identica dar situati n arealuri socio-culturale diferite.Analiza modului de manifestare si actiune a factorilor de mediu asupra dezvoltarii subiectului uman evidentiaza faptul ca, la fel ca si n cazul ereditatii, influentele exercitate de catre acestia sunt de factura aleatorie, probabilistica. Tipul de cultura n care individul vine pe lume, nivelul social, economic si gradul de cultura al familiei acestuia sunt factori care pentru noul nascut au un evident caracter aprioric.

Asa dupa cum zestrea genetica a individului este un dat independent de vointa si controlul sau, la fel si mediul (fizic si socio-cultural) n care acesta si desfasoara existenta, cel putin primii ani de viata, este unul aleator impus si ca urmare acesta se poate constitui fie ntr-un avantaj si o sansa pentru dezvoltare (cazul unui mediu favorabil dezvoltarii) fie ntr-un blocaj al acesteia (situatia unui mediu defavorizant si impropriu din aceasta perspectiva).