mediu

5
Fişe tehnice UE - 2015 1 POLITICA DE MEDIU: PRINCIPII GENERALE ȘI CADRUL DE BAZĂ Politica de mediu europeană se bazează pe principiile precauției, prevenirii, corectării poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Programele multianuale de acțiune pentru mediu stabilesc cadrul pentru viitoarele acțiuni în toate domeniile politicii de mediu. Acestea sunt integrate în strategiile orizontale și sunt luate în considerare în cadrul negocierilor internaționale în materie de mediu. Nu în ultimul rând, implementarea este fundamentală. TEMEI JURIDIC Articolul 11 și articolele 191-193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). UE are competența de a acționa în toate domeniile politicii de mediu, precum poluarea aerului și a apei, gestionarea deșeurilor și schimbările climatice. Sfera de aplicare a competenței sale este limitată de principiul subsidiarității și de cerința unanimității în Consiliu în ceea ce privește aspecte precum cele de natură fiscală, amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, gestionarea cantitativă a resurselor de apă, alegerea surselor de energie și structura aprovizionării cu energie. ORIGINI ȘI EVOLUȚIE Politica de mediu europeană a fost adoptată în cadrul Consiliului European de la Paris din 1972, unde (în urma primei conferințe ONU privind mediul) șefii de stat sau de guvern europeni au declarat că este nevoie de o politică comunitară de mediu de însoțire a expansiunii economice și au solicitat un program de acțiune. Actul Unic European din 1987 a introdus un nou titlu „Mediul”, care furniza primul temei juridic pentru o politică de mediu comună care are drept obiective conservarea calității mediului, protejarea sănătății umane și asigurarea unei utilizări raționale a resurselor naturale. Revizuirile ulterioare ale tratatului au consolidat angajamentul Europei față de protecția mediului și rolul Parlamentului European în dezvoltarea acesteia. Prin intermediul Tratatului de la Maastricht (1993), mediul a devenit un domeniu oficial de politică a UE, s-a introdus procedura de codecizie, iar votul cu majoritate calificată în Consiliu a devenit regulă generală. Tratatul de la Amsterdam (1999) a stabilit obligația de integrare a protecției mediului în cadrul tuturor politicilor sectoriale ale UE, în vederea promovării dezvoltării durabile. Prin intermediul Tratatului de la Lisabona (2009), „combaterea schimbărilor climatice” și dezvoltarea durabilă în relațiile cu țările terțe au devenit obiective specifice. O nouă personalitate juridică a permis UE să încheie acorduri internaționale. PRINCIPII GENERALE Politica de mediu europeană se bazează pe principiile precauției, prevenirii, corectării poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Principiul precauției este un instrument de gestionare a riscurilor care poate fi invocat în cazul în care există o incertitudine științifică cu privire la un posibil risc la adresa sănătății umane sau a mediului, provenit dintr-o anumită acțiune sau politică. De exemplu, în cazul în care există îndoieli cu privire la posibilele efecte periculoase ale unui

description

mediu

Transcript of mediu

  • Fie tehnice UE - 2015 1

    POLITICA DE MEDIU: PRINCIPIIGENERALE I CADRUL DE BAZ

    Politica de mediu european se bazeaz pe principiile precauiei, prevenirii, corectrii poluriila surs i poluatorul pltete. Programele multianuale de aciune pentru mediu stabilesccadrul pentru viitoarele aciuni n toate domeniile politicii de mediu. Acestea sunt integraten strategiile orizontale i sunt luate n considerare n cadrul negocierilor internaionale nmaterie de mediu. Nu n ultimul rnd, implementarea este fundamental.

    TEMEI JURIDIC

    Articolul 11 i articolele 191-193 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE).UE are competena de a aciona n toate domeniile politicii de mediu, precum poluarea aeruluii a apei, gestionarea deeurilor i schimbrile climatice. Sfera de aplicare a competenei saleeste limitat de principiul subsidiaritii i de cerina unanimitii n Consiliu n ceea ce priveteaspecte precum cele de natur fiscal, amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, gestionareacantitativ a resurselor de ap, alegerea surselor de energie i structura aprovizionrii cu energie.

    ORIGINI I EVOLUIE

    Politica de mediu european a fost adoptat n cadrul Consiliului European de la Paris din1972, unde (n urma primei conferine ONU privind mediul) efii de stat sau de guverneuropeni au declarat c este nevoie de o politic comunitar de mediu de nsoire a expansiuniieconomice i au solicitat un program de aciune. Actul Unic European din 1987 a introdusun nou titlu Mediul, care furniza primul temei juridic pentru o politic de mediu comuncare are drept obiective conservarea calitii mediului, protejarea sntii umane i asigurareaunei utilizri raionale a resurselor naturale. Revizuirile ulterioare ale tratatului au consolidatangajamentul Europei fa de protecia mediului i rolul Parlamentului European n dezvoltareaacesteia. Prin intermediul Tratatului de la Maastricht (1993), mediul a devenit un domeniuoficial de politic a UE, s-a introdus procedura de codecizie, iar votul cu majoritate calificatn Consiliu a devenit regul general. Tratatul de la Amsterdam (1999) a stabilit obligaiade integrare a proteciei mediului n cadrul tuturor politicilor sectoriale ale UE, n vedereapromovrii dezvoltrii durabile. Prin intermediul Tratatului de la Lisabona (2009), combatereaschimbrilor climatice i dezvoltarea durabil n relaiile cu rile tere au devenit obiectivespecifice. O nou personalitate juridic a permis UE s ncheie acorduri internaionale.

    PRINCIPII GENERALE

    Politica de mediu european se bazeaz pe principiile precauiei, prevenirii, corectrii polurii lasurs i poluatorul pltete. Principiul precauiei este un instrument de gestionare a riscurilorcare poate fi invocat n cazul n care exist o incertitudine tiinific cu privire la un posibilrisc la adresa sntii umane sau a mediului, provenit dintr-o anumit aciune sau politic.De exemplu, n cazul n care exist ndoieli cu privire la posibilele efecte periculoase ale unui

  • Fie tehnice UE - 2015 2

    produs i n cazul n care incertitudinea persist i n urma unei evaluri tiinifice obiective,pentru evitarea daunelor la adresa sntii umane sau a mediului, pot fi furnizate instruciuni deinterzicere a distribuiei produsului sau de eliminare a sa de pe pia. Astfel de msuri trebuie sfie nediscriminatorii i proporionale i trebuie revizuite imediat ce exist informaii tiinificesuplimentare.Principiul poluatorul pltete este pus n aplicare prin intermediul Directivei privindrspunderea pentru mediul nconjurtor (DRM), care vizeaz prevenirea sau remediereadaunelor aduse mediului (i anume, speciilor i habitatelor naturale protejate, apei i solului).Operatorii care desfoar anumite activiti profesionale, precum transportul de substanepericuloase sau activiti care presupun evacuri n ap, trebuie s ia msuri preventive ncazul unei ameninri iminente la adresa mediului. Dac s-au produs deja pagube, operatoriisunt obligai s adopte msurile adecvate pentru remedierea acestora i s suporte cheltuielileaferente. Domeniul de aplicare al directivei a fost extins de trei ori pentru a includegestionarea deeurilor extractive, funcionarea siturilor geologice de stocare i, respectiv,sigurana activitilor petroliere i gaziere offshore.n plus, de cnd a aprut pentru prima dat n urma unei iniiative a Consiliului European dela Cardiff din 1998 (procesul de la Cardiff), integrarea preocuprilor legate de mediu ncadrul altor domenii de politic ale UE a devenit un concept important la nivelul politiciloreuropene (consacrat n prezent la articolul 11 din TFUE). n ultimii ani, integrarea politicii demediu a nregistrat, de exemplu, progrese semnificative n domeniul politicii energetice, astfelcum s-au reflectat n dezvoltarea n paralel a pachetului energie/clim al UE sau n Foaia deparcurs pentru trecerea la o economie competitiv cu emisii sczute de dioxid de carbon pn n2050, care analizeaz o serie de modaliti rentabile pentru promovarea unei economii europenemai favorabile climei i cu un consum de energie mai sczut. Aceasta arat cum pot sectoareleresponsabile de emisiile Europei - generarea de electricitate, industria, transporturile, sectorulcldirilor i al construciilor, precum i agricultura - s realizeze trecerea la o economie cu emisiireduse de carbon n cursul deceniilor urmtoare.

    CADRUL DE BAZ

    A. Programele de aciune pentru mediuDin 1973, Comisia a iniiat programe de aciune pentru mediu (PAM) multianuale, care stabilescviitoarele propuneri legislative i viitoarele obiective pentru politica de mediu a UE; msurileconcrete se adopt separat ulterior. Cel de-al aselea PAM, care a stabilit politica n domeniulmediului pentru perioada 2002-2012, s-a concentrat asupra a patru prioriti: schimbrileclimatice, biodiversitatea, mediul i sntatea i resursele naturale i deeurile. Msurile aferenteacestor prioriti au fost detaliate n apte strategii tematice, concentrate nu att asupra unorpoluani sau activiti economice specifice, ct asupra unor teme de mediu transversale. n 2013,Consiliul i Parlamentul au adoptat cel de-al aptelea PAM pentru perioada pn n 2020, cu titlulO via bun, n limitele planetei noastre. Bazndu-se pe o serie de iniiative strategice recente(Foaia de parcurs privind eficiena utilizrii resurselor, Strategia n domeniul biodiversitii2020 i Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiv cu emisii sczute de dioxidde carbon pn n 2050), acesta stabilete nou obiective prioritare, printre care se numrprotejarea naturii, o rezilien ecologic sporit, o cretere durabil, eficient din punctul devedere al resurselor i cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum i combaterea ameninrilorla adresa sntii legate de mediu. Programul subliniaz, de asemenea, nevoia unei mai buneaplicri a legislaiei UE n domeniul mediului, a cunotinelor tiinifice de vrf, a investiiilori a integrrii aspectelor legate de mediu n cadrul altor politici.

  • Fie tehnice UE - 2015 3

    B. Strategii orizontalen 2000, a fost elaborat Strategia de la Lisabona pentru a transforma economia UE n ceamai dinamic i mai competitiv economie bazat pe cunoatere din lume. Strategia s-aconcentrat n principal pe promovarea creterii economice i a locurilor de munc prin sporireacompetitivitii din cadrul UE. Dimensiunea ecologic a fost inclus n cadrul acestei strategiide-abia un an mai trziu, la Gteborg, ceea ce a condus la Strategia de dezvoltare durabil aUniunii Europene (SDD) (rennoit n 2006 pentru a combina dimensiunea intern a dezvoltriidurabile cu cea internaional). Cea mai nou strategie a UE n domeniul creterii economice,Strategia Europa 2020, stabilete, printre altele, un obiectiv principal n ceea ce privete clima ienergia. Aceasta vizeaz conturarea unei creteri inteligente, durabile i favorabile incluziunii.Sub egida acestei strategii, iniiativa emblematic O Europ eficient din punctul de vedereal utilizrii resurselor pregtete terenul pentru o cretere durabil i sprijin trecerea la oeconomie eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor i cu emisii sczute de carbon.C. Evaluarea impactului asupra mediului i participarea publiculuiAnumite proiecte individuale (private sau publice) care ar putea avea efecte semnificative asupramediului, de exemplu, construirea unei autostrzi sau a unui aeroport, fac obiectul unei evaluria impactului asupra mediului (EIM). De asemenea, o serie de planuri i programe publice(de exemplu, privind destinaia terenurilor, transportul, energia, deeurile sau agricultura) facobiectul unui proces similar care poart denumirea de evaluare strategic de mediu (SEA).n cazul acesteia, aspectele ecologice sunt deja integrate n etapa de planificare, iar posibileleconsecine se iau n considerare nainte de aprobarea sau autorizarea unui proiect, n vedereaasigurrii unui nivel sporit de protecie a mediului. n ambele situaii, consultarea publiculuireprezint un aspect fundamental. Acest lucru se datoreaz Conveniei de la Aarhus, carea fost semnat n 1998 de ctre UE sub auspiciile UNECE (Comisia Economic pentruEuropa a Naiunilor Unite) i ratificat ulterior. n temeiul acestei convenii, participareapublicului la luarea deciziei reprezint unul dintre cele trei drepturi garantate publicului ndomeniul mediului. Celelalte dou drepturi sunt: dreptul de acces la informaiile referitoare lamediu deinute de autoritile publice (de exemplu, privind starea mediului sau starea sntiioamenilor n cazul n care aceasta este afectat de starea mediului) i dreptul de acces la justiien cazul nclcrii celorlalte dou drepturi.D. Cooperarea internaional n domeniul mediuluiUE are un rol fundamental i n cadrul negocierilor internaionale n domeniul mediului. Deexemplu, la cea de a zecea Conferin a prilor la Convenia privind diversitatea biologic,organizat la Nagoya (Japonia) n 2010, UE a adus o contribuie major la stabilirea unuiacord privind o strategie global pentru stoparea pierderii biodiversitii n urmtorii zece ani.De asemenea, Uniunea a participat la decizia privind elaborarea unor obiective globale dedezvoltare durabil pentru toate statele, care a fost adoptat n urma Conferinei RIO+20privind dezvoltarea durabil, care a avut loc n 2012. n mod tradiional, UE a stabilit standarde,de asemenea, n cadrul negocierilor internaionale n domeniul climei, n temeiul Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice (CCONUSC), de exemplu, prin asumareade angajamente unilaterale pentru reducerea emisiilor de GES (gaze cu efect de ser). Pe lngnegocierile globale, UE menine acorduri de parteneriat i strategii de cooperare cu o seriede ri i regiuni, precum, de exemplu, din cadrul politicii europene de vecintate (rile dinEuropa de Est i rile mediteraneene), ca modalitate de abordare a problemelor care intervinla frontierele externe ale UE, printre care chestiuni legate de mediu, precum calitatea apei,gestionarea deeurilor, poluarea aerului sau deertificarea.

  • Fie tehnice UE - 2015 4

    E. Implementarea, punerea n aplicare i monitorizareaLegislaia UE n domeniul mediului a fost elaborat ncepnd cu anii 1970. n prezent, existcteva sute de directive, regulamente i decizii n vigoare n acest domeniu. Totui, eficacitateapoliticii europene de mediu este determinat, n mare parte, de punerea n aplicare a acesteia lanivel naional, regional i local. Cu toate acestea, punerea n aplicare i executarea defectuoasrmn o problem major. De asemenea, monitorizarea - att a strii mediului, ct i a niveluluide aplicare a legislaiei UE n domeniul mediului - este fundamental.Pentru a contracara diferenele mari dintre statele membre n ceea ce privete implementarea,Parlamentul European i Consiliul au adoptat n 2001 Recomandarea 2001/331/CE de stabilirea unor criterii minime (neobligatorii) pentru inspeciile de mediu. Se prevede o revizuire acadrului juridic n 2014. n vederea mbuntirii aplicrii legislaiei UE n domeniul mediului,Directiva 2008/99/CE privind protecia mediului prin intermediul dreptului penal solicitstatelor membre s prevad sanciuni penale eficace, proporionale i cu efect de descurajarepentru cele mai grave infraciuni n domeniul mediului. Printre acestea se numr, de exemplu,evacuarea sau eliberarea ilegal de substane n ap, aer sau sol, comerul ilegal cu speciiale faunei i florei slbatice, comerul ilegal cu substane care afecteaz stratul de ozon itransportul ilicit sau deversarea ilicit de deeuri. n cele din urm, Reeaua Uniunii Europenepentru punerea n aplicare i respectarea legislaiei din domeniul mediului (IMPEL) este o reeainternaional a autoritilor din domeniul mediului din statele membre ale UE, statele n curs deaderare i statele candidate, precum i din Norvegia, creat pentru stimularea punerii n aplicareprin furnizarea unei platforme care faciliteaz schimbul de idei i de bune practici ntre factoriide decizie, inspectorii din domeniul mediului i executorii judectoreti.n 1990, a fost nfiinat n Copenhaga Agenia European de Mediu (AEM) pentru sprijinireadezvoltrii, implementrii i evalurii politicii de mediu i pentru informarea publicului largcu privire la aceast chestiune. Agenia UE (deschis statelor care nu sunt membre ale UE)este responsabil pentru furnizarea de informaii fiabile i independente cu privire la stareai la perspectivele mediului. Prin urmare, aceasta colecteaz, gestioneaz i analizeaz datei coordoneaz Reeaua european de informare i observare pentru mediu (Eionet). Pentrua sprijini factorii de decizie n luarea unor decizii informate i n elaborarea legislaiei ipoliticilor de mediu, UE desfoar, de asemenea, Programul european de monitorizare aPmntului (Copernicus), care abordeaz, printre altele, probleme legate de sol, mediul marin,atmosfer i schimbrile climatice. n ceea ce privete poluanii eliberai n aer, ap sau sol,precum i transferurile de deeuri n afara amplasamentului i de poluani n apele uzate,Registrul European al Poluanilor Emii i Transferai (EPRTR) furnizeaz date fundamentalereferitoare la mediu de la peste 30 000 de instalaii industriale din UE, precum i din Islanda,Liechtenstein, Norvegia, Serbia i Elveia. Registrul aplic Protocolul CEE-ONU privind PRTRla Convenia de la Aarhus, semnat de Comunitatea European n mai 2003. Registrul estedisponibil publicului gratuit pe internet.

    ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

    Parlamentul European are un rol major n formularea legislaiei UE n domeniul mediului. Peparcursul celei de-a aptea legislaturi a sa (2009-2014), Parlamentul, n rolul de colegiuitoralturi de Consiliu, a adoptat, printre altele, legislaia privind emisiile industriale i provenitede la vehicule, deeurile de echipamente electronice i pungile din plastic pentru cumprturi,transportul ilicit de deeuri i dezmembrarea navelor vechi pentru fier vechi.n plus, Parlamentul a recunoscut n mod repetat c este nevoie ca o mai bun implementares devin o prioritate-cheie. n Rezoluia din 2013 privind optimizarea avantajelor obinute de

  • Fie tehnice UE - 2015 5

    pe urma msurilor UE n domeniul mediului: creterea ncrederii prin ameliorarea cunotinelori a capacitii de reacie, Parlamentul a criticat nivelul nesatisfctor al punerii n aplicarea legislaiei n domeniul mediului n statele membre i a prezentat o serie de recomandrin vederea unei implementri mai eficiente, precum diseminarea celor mai bune practicintre statele membre i ntre autoritile regionale i locale. n prezentarea poziiei saleprivind actualul program de aciune n domeniul mediului (aflat n desfurare pn n 2020),Parlamentul a subliniat, de asemenea, nevoia unei aplicri mai riguroase a legislaiei UE ndomeniul mediului. Acesta a insistat c cel de-al aptelea PAM ar trebui s contribuie la unnivel ridicat al proteciei mediului i la mbuntirea calitii vieii i bunstrii cetenilor. Deasemenea, Parlamentul a solicitat sporirea siguranei investiiilor care sprijin politica de mediui eforturile de combatere a schimbrilor climatice, precum i luarea n considerare ntr-o maimare msur a preocuprilor legate de mediu n cadrul altor politici.ntr-o rezoluie din 2010, Parlamentul a considerat c aspectele privind mediul din cadrulStrategiei UE 2020 sunt n general prea slabe i trebuie consolidate i a solicitat integrareaunor obiective de mediu clare i msurabile n obiectivele principale ale strategiei, punndu-seaccentul pe stoparea reducerii biodiversitii.Parlamentul a aprobat recent o actualizare a Directivei privind evaluarea impactului asupramediului, n vederea clarificrii textului, a includerii chestiunilor legate de biodiversitate ide schimbrile climatice i a asigurrii faptului c autorizaiile pentru proiecte nu fac obiectulunor conflicte de interese. n timpul negocierilor cu Consiliul, Parlamentul a reuit s creascstandardele de calitate pentru protejarea sntii oamenilor i a mediului. Dei a trebuit scedeze n ceea ce privete evalurile de impact asupra mediului obligatorii pentru extracia iexplorarea gazelor de ist, riscurile la adresa sntii oamenilor i a mediului vor trebui totuiluate n considerare n cazul noilor proiecte n domeniul gazului.Tina Ohliger04/2015

    Politica de mediu: principii generale i cadrul de bazTemei juridicOrigini i evoluiePrincipii generaleCadrul de bazRolul Parlamentului European