Meditatia

6
Universitatea de Vest din Timisoara Facultatea de Sociologie si Psihologie Specializarea Psihologie Meditaţia “Meditaţia aduce înţelepciune, lipsa meditaţiei lasă ignoranţă, cunoaşte bine ce te împinge în faţă şi ce te ţine în spate.”- Buddha Meditaţia este definită ca auto-reglementarea intenţionată a atenţiei de la un moment la altul. Este o auto-reglementare intenţionată a focalizării atenţiei în scopul relaxării şi calmării minţii şi corpului. Cuvântul acesta „selfis” derivă din doua cuvinte latine: „meditari”- a gândi, a locui pe sau a exercita mintea, iar celălalt „mederi” – pentru a vindeca. Derivarea sanscrită este „Medha” care inseamnâ înţelepciune. Meditaţia este un răgaz de linişte, un proces şi o stare de relaxare, reflecţie şi contemplare. În timpul meditaţiei au loc reacţii contrare celor produse de 1 Balulescu Alexandra

description

Meditatia - referat.

Transcript of Meditatia

Universitatea de Vest din TimisoaraFacultatea de Sociologie si PsihologieSpecializarea Psihologie

Meditaia

Meditaiaaduce nelepciune, lipsameditaieilas ignoran,cunoate binece te mpinge n fa i ce te ine n spate.- Buddha

Meditaia este definit ca auto-reglementarea intenionat a ateniei de la un moment la altul. Este o auto-reglementare intenionat a focalizrii ateniei n scopul relaxrii i calmrii minii i corpului. Cuvntul acesta selfis deriv din doua cuvinte latine: meditari- a gndi, a locui pe sau a exercita mintea, iar cellalt mederi pentru a vindeca. Derivarea sanscrit este Medha care inseamn nelepciune.Meditaia este un rgaz de linite, un proces i o stare de relaxare, reflecie i contemplare. n timpul meditaiei au loc reacii contrare celor produse de stres: pulsul i tensiunea arterial scad, respiraia devine mai lent i muchii se relaxeaz.Are, de asemenea, un efect de calmare i deseori genereaz o prezen mai intens, ncredere, un simmnt de toleran, conectare i autocontrol.

Practica meditaiei originar n culturile asiatice este istoric cunoscut ca o component de baz n multe practici spirituale cum ar fi budismul de exemplu.Culturile occidentale au popularizat tehnicile de-a lungul ultimelor decenii, iar ncepnd cu anii 1960 a fost n cretere atenia cercetrilor acordate practicilor meditative. Diferite modificri de sntate fizic si psihic ( de exemplu: creterea fluxului sanguin cerebral, reduceri n activitatea metabolic precum i inima i ratele respiratorii) au fost empiric legate de practica meditaiei, in special MM.Meditaianu solicit mintea n nici un fel. Uneori, cnd scap de sub povara solicitrilor, deciziilor sau problemelor de fiecare zi, mintea se limpezete i i manifest creativitatea. Cnd lsm mintea s se liniteasc, incontientul scoate la lumin chestiuni importante i ne ajut s dobndim mai mult nelegere, un plus de discernmnt sau o perspectiv mai profund.Pentru a medita este nevoie deexerciiui de ambiie. Exist multe cri bune, centre i grupuri unde se pot afla mai multe despre aceast terapie.Majoritatea dintre noi nu realizm c mintea noastr gndete n permanen i ne ndeprteaz de realitatea prezent.Practica meditaiei nseamn i efortul de a dezvolta n mod contient capacitatea noastr de a fi n momentul prezent.Conform cercettorilor de la Universitatea Harvard (SUA), mintea este plecat minim 47% din timpul ct suntem treji, excepie fcnd perioadele cnd facem sex.

Mintea uman are obiceiul s rtceasc i aceasta minte rtcitoare este nefericit. Killingsworth and Gilbert.

Meditaia este o practic veche de mii de ani, gndit iniial ca o cale de a nelege forele vitale mistice i sacre. n zilele noastre, meditaia nu este att de mult asociat cu paranormalul, fiind utilizat mai degrab pentru relaxare idiminuare a efectelor stresuluivieii moderne.

Mai mult dect att, meditaia este considerat un tip de medicin complementar care angreneaz trupul i mintea. n timpul acestei practici de linitire, atenia este concentrat ntr-o singur direcie, astfel nct s se elimine de la nivel mental gndurile haotice i copleitoare, responsabile cu starea de tensiune general i cuanxietatea. Procesul duce la o bunstare superioar fiziologic i emoional.Principalul beneficiu al meditaiei este acela c ofer o stare de calm, pace i echilibru, esenial pentru o sntate de fier. Efectele benefice ale meditaiei nu se sfresc la ncheierea sesiunii de relaxare, ci continu s exercite un impact pozitiv asupra trupului i creierului mult vreme dup aceea. Unii practicieni susin c meditaia poate chiar s amelioreze starea celor care sufer de anumite afeciuni.

Bibliografie

Istvan, S.,James P. (2008). The Benefits of Mindfulness Meditation: Changes in Emotional States of Depresion, Anxiety, and Stress. University of Western Sydney, Australia, 25(3), 156-168.

Sonia Choquette (2015). Grae, cluzire i daruri; Traducere Mihai Popescu

Teresa,M. Edenfield, Sy., Atezaz, S.(2012).An update on mindfulness meditation as a self-help treatmentfor anxiety and depression. Psychology Research and Behaviour Management.

Robert Buttera, (2015). Meditaie pentru via; Traducere Larisa Bacru4Balulescu Alexandra