meditație

2
JUDECAREA APROAPELUI INTRODUCERE Definiție: ,,Judecarea constă în faptul de a condamna pe însuși omul despre care spunem că este mincinos, sau mânios, sau desfrânat. Făcând aceasta, criticăm însăși aplecarea sufletului lui și tragem concluzii pentru întreaga lui viață” (Cuviosul Dorotei) - prin cuvinte, prin diferite acțiuni sau prin gând - oamenii cad zilnic în acest păcat cu o ușurință deosebită, fără a înțelege gravitatea păcatului ,,Nu judecați, ca să nu fiți judecați” (Mt. 7, 1-5) – cum de vedem paiul din ochiul fratelui, dar bârna din ochiul nostru nu o vedem? – privirea minții îndreptată spre sinele nostru (Sf. Paisie Aghioritul) Ar putea ajunge cineva la concluzia că Mântuitorul nostru Iisus Hristos dorește ca să devenim ființe nehotărâte, incapabile să judecăm ceva...lucrul pe care-l cere Hristos de la noi e de a nu judeca și condamna persoana, pe când faptele bune sau rele le putem judeca. Ex.biblic – parabola vameșului și fariseului - ,,Nu sunt ca ceilalți oameni, nu sunt nici ca acest vameș de aici” a păcătuit fariseul doar când a criticat, condamnat persoana și printr-o simplă expresie a judecat întreaga lui viață Cine poate judeca? Dumnezeu dar și sfinții...sfinții pot judeca dar noi nu pt că noi nu știm dacă suntem sfinți...sfântul care se consideră pe sine sfânt nu mai e sfânt...fără să judecăm De ce să nu judecăm? 1. Deoarece nu știm contextul, personalitatea, judecăm doar după aparență fără să ne gândim că poate aproapele face pocăință pt păcate ,,Nu judecați după înfățișare, ci judecată dreaptă judecați” (In. 7,24)…păcatele văzute la alții pot fi doar inveție a fanteziei noastre (Sf. Maxim Mărturisitorul) - Dumnezeu e singurul care cunoaște situația fiecăruia, anturajul, vocațiile, temperamentul, talentul... - Dumnezeu fiind Atotputernic are posibilitatea oricât de nedesăvârșit-păcătos ar fi omul să-l facă puternic, să-l transforme complet...pronia lui Dumnezeu care folosește răul înspre săvârșirea binelui 2. În ceea ce judecăm în aceea cădem...judecarea e o stare de mândrie fiindcă ne punem în locul lui Dumnezeu...de aceea fiecare om va fi judecat de către Dumnezeu pentru aceleași păcate pt care îl judecă el pe aproapele Dummnezeu îngăduie căderea noastră cu scopul de a ne pocăi și de a da dovadă pe viitor de îngăduință

description

meditație despre combaterea păcatului judecării aproapelui

Transcript of meditație

JUDECAREA APROAPELUI

INTRODUCERE Definiie: ,,Judecarea const n faptul de a condamna pe nsui omul despre care spunem c este mincinos, sau mnios, sau desfrnat. Fcnd aceasta, criticm nsi aplecarea sufletului lui i tragem concluzii pentru ntreaga lui via (Cuviosul Dorotei)- prin cuvinte, prin diferite aciuni sau prin gnd- oamenii cad zilnic n acest pcat cu o uurin deosebit, fr a nelege gravitatea pcatului ,,Nu judecai, ca s nu fii judecai (Mt. 7, 1-5) cum de vedem paiul din ochiul fratelui, dar brna din ochiul nostru nu o vedem? privirea minii ndreptat spre sinele nostru (Sf. Paisie Aghioritul) Ar putea ajunge cineva la concluzia c Mntuitorul nostru Iisus Hristos dorete ca s devenim fiine nehotrte, incapabile s judecm ceva...lucrul pe care-l cere Hristos de la noi e de a nu judeca i condamna persoana, pe cnd faptele bune sau rele le putem judeca. Ex.biblic parabola vameului i fariseului - ,,Nu sunt ca ceilali oameni, nu sunt nici ca acest vame de aici a pctuit fariseul doar cnd a criticat, condamnat persoana i printr-o simpl expresie a judecat ntreaga lui via Cine poate judeca? Dumnezeu dar i sfinii...sfinii pot judeca dar noi nu pt c noi nu tim dac suntem sfini...sfntul care se consider pe sine sfnt nu mai e sfnt...fr s judecm De ce s nu judecm? 1. Deoarece nu tim contextul, personalitatea, judecm doar dup aparen fr s ne gndim c poate aproapele face pocin pt pcate ,,Nu judecai dup nfiare, ci judecat dreapt judecai (In. 7,24)pcatele vzute la alii pot fi doar inveie a fanteziei noastre (Sf. Maxim Mrturisitorul) - Dumnezeu e singurul care cunoate situaia fiecruia, anturajul, vocaiile, temperamentul, talentul... - Dumnezeu fiind Atotputernic are posibilitatea orict de nedesvrit-pctos ar fi omul s-l fac puternic, s-l transforme complet...pronia lui Dumnezeu care folosete rul nspre svrirea binelui 2. n ceea ce judecm n aceea cdem...judecarea e o stare de mndrie fiindc ne punem n locul lui Dumnezeu...de aceea fiecare om va fi judecat de ctre Dumnezeu pentru aceleai pcate pt care l judec el pe aproapele Dummnezeu ngduie cderea noastr cu scopul de a ne poci i de a da dovad pe viitor de ngduin,,Pentru aceea, o, omule, oricine-ai fi tu, cel care judeci, eti fr cuvnt de rspuns, fiindc n ceea ce pe altul l judeci, pe tine nsui te osndeti, cci aceleai lucruri le faci i tu, cel care judeci (Rom. 2,1)

De ce judecarea e un pcat? 1.contrazice porunca iubirii...iubete pe aproapele tu ca pe tine nsui (Sf. Nicodim Aghioritul) dragostea acoper mulime de pcate (I Petru 4,8) 2. e o critic la adresa lui Dumnezeu

Dup ce criterii cunoatem c ceea ce spunem ntr-o discuie despre cineva se consider judecare?1. dac ne-am fi ntristat dac acele cuvinte ar fi rostite despre noi2. dac aceste cuvinte pe care le spunem despre altul, am fi n stare s i le spunem i n fa

Nu numai c nu trebuie s judecm pe alii, dar nici s le ascultm din gura altora, s nu ncurajm pcatul (Sf. Ioan Gur de Aur) Alternative1. grija de a nu sminti2. ,,Vai mie deoarece astzi cade acesta, sigur mine voi cdea i eu (Cuv. Dorotei) s ne nelinitim n sensul bun i s ne ngrijim de pcatele fcute i de cele pe care le-am putea face n viitor

Oare noi ca teologi nu judecm pe nimeni? Oare dac Dumnezeu ngduie cu blndee cderile noastre, noi la rndul nostru nu trebuie s avem ngduin fa de cderile aproapelui nostru? Oare noi nu putem fi judecai de alii, nu putem fi pricini de sminteal pt alii?

CONCLUZII: ne aflm ntr-o perioad de post...s nu judecm ci s acoperim cderile aproapelui avnd convingerea c i Dumnezeu va acoperi pcatele noastre - n loc s judecm mai bine conform Sfintei Liturghii ,,s ne iubim unii pe alii ca ntr-un gnd s mrturisim pe Tatl, pe Fiul i pe Sfntul Duh. Amin.