8/11/2019 Medicina Medievala

1/5

Medicina n Evul Mediu

Medicina bizantina

- n Imperiul Roman de rasarit, cu capitala la Bizant (apoiConstantinopol)

- despre medicina bizantina s-a scris putin

- au dezvoltat o noua organizare medicala.

AU!RI

Oribazius(sec. I" B)este autorul unei enciclopedii de #$ volume Actius din Amidaa scris un tratat de medicina n % volume(incarevorbeste si despre di&terie si unele medicamente noi din India). Alexandru din Trales' volume (n ntregime original)

MEDICI VESTITI

Pavel din Egina(sec. "II)-a &ost cel mai mare cirurg al Bizantului ,a &olosit bisturiul, metode cirurgicale noi si a scris lucrari despretumorile maligne, cancerul de s*n, emoroizi Antilos, contemporan cu !ribazius, este autorul unei lucrari decirurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale. Nicolas Meismare &armacolog + practician

In anul la iceea, la primul sinod, biserica crestina s-a decis sapreia gri/a ngri/irilor medicale umane,incizandu-se templelelededicate zeilor vindecatori,desciz*ndu-se institutii de caritatecrestina, pe specialitati si tipuri de boli. 0rimul spital- la #$, n timpullui "asile cel 1are.

Medicina n califatele arabe

2e disting perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabemedievale3

'. etapa de asimilare (mi/locul sec. "II - s&*rsitul sec. I4),este operioada a traducerilorprincipalelor opere din cultura greco-romana siorientala .

5a Bagdad, dar si la 6amasc apoi la Cairo7 se realizeaza o veritabilascoala de traduceri in limba araba a lui 8ipocrate, !ribazius, 9alen,6ioscoride. raditia bizantina a spitalului (intemeiat de "asile cel 1are - #$) a&ost preluata, cel mai celebru :ind spitalul din Bagdad. Cei maimulti medici erau crestini, dar numele crestine nu s-au pastrat, arabiid*ndu-le nume noi. ; Arabii au &ost primii mari cimisti ai lumii, duc*nd la aparitia&armacistului7

8/11/2019 Medicina Medievala

2/5

. perioada de inistat calugari specializati la nivelul medicineipopulare. 0rima scoala de medicina propriu-zisa din uropa !ccidetala esteScoala medicala din Salermo(port in Italia, in apropierea m*nastirii1onte Casino - unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din!ccident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor, spres&*rsitul sec. "III, inceputul sec. I4). Trotulaa &ost primul medic ginecolog)% Igiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii alvului 1ediu (lepra, ciuma, variola, si:lis cu ipoteza originii americanea acestuia &re loc o decadere a chirur'iei, nu erau permise manere sn'ernde, pentru camedicii erau si preoti. E$istau ( cate'orii de chirur'i)chirurgii de roba lunga *propriu-zisi+, care inatau doar anatomie si tehnici chirur'icale si chirurgii de roba scurta*chirur'i barbieri+, care transmiteau deprinderile din tata in fiu rimele facultati de medicina au fostMontpellier*((+, apoiPadova, pentru statul/enetian0 si Salermo*adearata facultate de medicina+.

8/11/2019 Medicina Medievala

3/5

Astrologia era str#ns legat$ de medicin$% ast&el% un bunvindec$tor trebuia s$ 'tie m$car bazele acesteia

Concluzii despre medicina medieval

practicile folosite sunt echi i nesi'ure, opera iile erau n'rozitor de dureroase, chirur'ii aeau prea pu ine cuno tiin e de anatomie, tehnici de anestezie i tratamentele antiseptice necesare pentru a proteja rnile i inciziile de la infec ii. chirur'ii de la nceputul epocii medieale erau de cele mai multe ori clu'ri,sin'urii care aeau accesul la literatura medical proenit din spa iul arab. n (1, apa a decis c preo ii nu mai aeau oie s practice chirur'ia, a a c ace tia i-au instruit pe rani s efectueze dierse opera ii0e$ista doezi ca in anul s-a practicat o craniotomie pentru corpi straini si scaderea presiunii intracraniene*fara anestezie aracelsus, un medi ele ian, a fost primul care a folosit eterul pentru calit ile sale

anestezice, dar acesta n-a fost acceptat de comunitatea lar' a medicilor i a fostredescoperit n &merica 2 de ani mai trziu. aracelsus a mai folosit i laudanumulpentru alinarea durerii. 3ratamente)-ritualurile p'ne au fost inlocuite de peniten e reli'ioase ca forme deindecaresi rugciuni ctre sfin ii protectori ai oamenilor suferinzi de unele boli.

8/11/2019 Medicina Medievala

4/5

Persoanele care se mbolnveau de cium bubonic trebuiau s efectueze peniten e i s- i mrturiseasc pcatele. Li se spunea c vor scpa cu via dac i mrturiseau corect

toate pcatele.

- Cauterizarea cu fierul ncins era folosit cu precdere pentruamputa ii dar si pentru hemostaza si asepsie( viermi)

- Sangerari intr-un vas sau folosirea lipitorilor pe partile afectate

-a terea n era medieval era considerat foarte periculoas! nc"t#iserica spunea femeilor nsrcinate s se pregteasc suflete te i s- i mrturiseasc pcatele nainte.

- $oa ele %ucau un rol foarte important n ochii #isericii! ele

primeau licen a de la un preot depuneau un %urm"nt c nu vor folosi magia n timpulna terilor.

- c"nd pozi ia anormal a bebelu ului ncetinea na terea! moa a ncerca s mi te pozi ia acestuia in utero sau zdruncina patul pentru a for a mutarea ftului. &ac bebelu ul murea nainte de na tere! moa ele trebuiau s-i dezmembreze corpul cu intrumente ascu ite i apoi foloseau un soi de forceps pentru a-l scoate din uter.

-'arianta medieval a clismei purta numele de clyster! caredesemna de fapt instrumentul folosit pentru in%ectarea fluidelor n corp prin anus. cestinstrument era un tub metalic! cu un capt n form de p"lnie i un altul care avea maimulte orificii. &e obicei se folosea apa cldu ! dar eistau i amestecuri pseudo-

8/11/2019 Medicina Medievala

5/5

medicinale! precum fierea de vier sub iat sau o etul. *n secolele +',-+',,! acest intrument a fost nlocuit unul de tip sering. *n ran a! acest tip de tratament a devenit chiar omod. Se spune c egele Ludovic al +,'-lea ar fi fcut peste /000 de clisme n timpuldomniei sale.

-1ratamentele pentru diversele boli din 2vul $ediu includeau irugciunile ctre sfin ii protectori ai oamenilor suferinzi de unele boli. 3n clugr irlandezdin secolul al ',,-lea! Sf"ntul iacre! era protectorul celor care sufereau de hemoroizi. 2ls-ar fi vindecat n miraculos de aceast boal dup ce s-a a ezat pe o piatr din grdin.Piatra eist i azi i prime te mul i vizitatori din r"ndul celor care sper s gseasc un

tratament miraculos. *n cazurile etreme ale acestei boli! medicii foloseau cauterizarea cufier ncins.

4$,

4data cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca proincie a #mperiului5oman ,timp de 61 de ani , cat a durat stapanirea romana se inre'istreaza obo'ata actiitate medicala , atat sacerdotala cat si laica .

ecolumna lui 3raian se pot identifica pos3uri de prim ajutor pentru raniti sidierse instrumente utilizate in practica .

#n eul mediu , medicina a fost practicata de raci si au aparut primele forme

or'anizatorice de asistenta medicala prin infiintarea 7bolnitelor manastiresti7unde aeau acces inprincipal calu'arii batrani si bolnai , iar mai tarziu laiciibatrani , bolnaisi saraci .

rima bolnita a aparut in 3ransilania , la !anastur , lan'a 8luj in 6 , ulteriorau aparut la 9istrita , 4radea , 9raso,rislop , iar in !oldoa la 8otnari 0 in 3ara5omaneasca la 8urtea de &r'es si 5amnicu/alcea

rimele spitale atestate documentar sunt in 3ransilania) spitalul din 4radea,fondat de #oan :iti apoi cele infiintate de diferite ordine calu'aresti0E$.)sibiu ;(pitalele medieale sunt socotite att la noi ct si n ntrea'a Europa, locuri de

adapost si ocrotire, aziluri pentru saraci si batrni, orfani, precum si ca institutiispecializate pentru izolarea bolnailor conta'iosi.