Medica

editorial

3

2008 nr. 16 MEDICA

Ne plângem adesea cã profesiamedicalã ºi corpul medical suntatacate ºi denigrate de diferitesegmente ale societãþii. Ne plân-gem adesea cã efortul medicilor ºide ce nu sacrificiul acestora nuprimeºte recunoaºterea potrivitã.Ne plângem adesea cã fãrã oanalizã corectã ºi imparþialã me-dicii sunt blamaþi, dar nu am auzitprea des reacþii publice împotrivacancerului care erodeazã sistemulde sãnãtate ºi anume politizareapracticatã de cãtre toþi guvernanþiipotsdecembriºti ºi despre cozilede topor din lumea medicalã. Îngoana dupã imagine ºi dând do-vadã de un populism de douã pa-rale ºi de o demagogie greþoasãmedicii poloticieni sau mediciiadministratori-funcþionari publicisunt primii care “descoperã” gre-ºelile colegilor lor sau promovea-zã acte normative ºi limiteazã au-tonomia medicului.

Am cunoscut numeroase perso-naje de acest gen în epoca post-decembristã. Umili ºi prietenoºipânã când au ocupat o funcþie,aroganþi ºi tiranici când ocupã ofuncþie ºi din nou prietenoºi cândtrec în opoziþie ºi pierd funcþiileobþinute nu prin compentenþã, nuprin concursuri reale ci prin obedi-enþe ºi slugãrnicie faþã de ºefii departid ºi baronii locali.

Prof. Dr. Vasile Ast�r�stoae

Medicipoliticieni

SUM

ARAAccttuuaalliittaattee pag. 4-99

„Gala Profesioniºtilor dinSãnãtate“

Malpraxisul, în dezbatereaAdunãrii Generale a CMR

Evaluarea stãrii de sãnãtate, la bilanþ

Se cautã manageri

EEttiiccãã pag 10-111

Dreptul de a te naºte

MMeeddiicc îînn UUEE pag 12-113

Marinela van den HeuvelOlãroiu: „Pacienþii sunt«stãpânii»“

DDoossaarr pag 14-116

Migraþia, o problemã pentru sistem, o oportunitate pentrumedici

LLeeggiissllaaþþiiee pag 18-119

Organizarea unitãþilor deprimire a urgenþelor

FFoorruumm pag 20-221

Comentarii de pewww.medicalnet.ro ºiwww.cmr.ro

CCoonnggrreessee pag 22-223

CCããrrþþii pag 24-225

Complicaþiile cronice alediabetului zaharat

Depresia – metode dediagnostic ºi tratament

Ghidul indicelui glicemic

UUllttiimmaa oorrãã pag 26

Program naþional de asistenþã pentru consumatorii de droguri

detalii în pagina 5

(continuare în pagina 4)

actualitate

4

MEDICA nr. 16 2008 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Un exemplu recent este concludent. Un oarecare Neacºu,director al ASP Bucureºti, fãrã nici un fel de anchetã aajuns la concluzia cã în cazul copiilor de la MaternitateaGiuleºti ºi medicii sunt vinovaþi. Întrucat crede cã ar cãpãtaun plus de popularitate îºi reclamã colegii la Parchet pentruun denunþ penal. Ca el timp de 18 ani s-au manifestat ºimulþi alþi politruci din sistemul sanitar. Ceea ce nu înþeleg

este cã faþã de “cetãþeni” nu existã o reacþie din partea corpu-lui medical. Acesta preferã sã înghitã jignirile ºi abuzurile. Maimult cand sunt înlãturaþi din fotoliile comode ºi convenabile deastfel de “ºefi” sunt reprimiþi ºi acceptaþi în colectivele în careau lucrat anterior. Cât timp vom accepta cozile de topor ºi nule vom izola nu putem avea nici o pretenþie ºi nu putem acuzaalte segmente ale societãþii de blamare a medicilor.Y

MEEDDIICCII PPOOLLIITTIICCIIEENNII (urmare din pagina 3)

Colegiul Medicilor din Romania vaorganiza la sfârºitul lunii ianuarie 2009prima ediþie a „Galei Profesioniºtilordin Sãnãtate“.Vor fi oferite premii pentru:

jurnalism medical;responsabilitate socialã;cea mai bunã inþiativã parlamentarã

în domeniul medical;cea mai proastã iniþiativã parlamen-

tarã;cea mai buna campanie de comuni-

care în sãnãtate;cel mai bun comunicator medic;cel mai activ medic expat;inovaþie în domeniu medical.

Premiile vor fi acordate de un juriu for-mat atat din reprezentanþi ai Cole-giului Medicilor din Romania, repre-zentanþi ai societãþii civile, reprezen-tanþi ai industriei farmaceutice, repre-zentanþi ai mass-media ºi un repre-zentant al World Medical Association.Juriul va monitoriza activitãþile ºi arti-colele din domeniile menþionate ºi vaface cinci nominalizãri cu aproximativo lunã înaintea evenimentului. Celecinci nominalizãri din fiecare categorievor fi prezentate atat în cadrul galeidar ºi într-un numãr special al RevisteiMEDICA dedicat acestui eveniment.De asemenea, nominalizãrile din fie-care categorie vor fi prezentate pelarg pe site-urile www.cmr.ro ºi

„Gala Profesioni�tilor dinS �n � tate“

Medicii ºi rudele lor primesc dobânzi de pânã la 11,75%, cu bonus permanent de la Libra Bank

Pentru profesioni�tii medicinei, grija pentru pacient este principala preocupare. Casp asigure accesul pacien�ilor la servicii de calitate, personalul medical are nevoie,pe lâng� competentele profesionale, de spirit prev �z � tor pentru durabilitateaactivit��ii sale.O solu�ie pot fi produsele de economisire create de Banca Profesiilor Liberale,care continu� s� respecte promisiunea f�cut� înc� din 2004, când Libra Bank alansat primul produs bancar pentru medici. Medicii �i membrii familiilor lor, tehnicienii �i asisten�ii medicali, ca persoane fizice,dar �i persoanele juridice - spitalele �i clinicile, cabinetele medicale, furnizorii deechipamente de profil, care aleg s� constituie Depozite HIPOCRATE în RON,EUR sau USD, primesc un bonus permanent de +0.25% la Libra Bank.Bonusul este valabil �i pentru membrii familiilor personalului medical: so�/so�ie,fiu/fiic�, p�rin�i/socri. Dobânzile la depozitele HIPOCRATE de la Libra Bank, con-stituite la termen, cu dobând� fix� �i plata la scaden�� pot ajunge pân� la 11,75%pe an la lei �i pân� la 6,15% pe an la euro, incluzând bonusul permanent.Deseori, medicul �i-ar dori s� î�i depun� economiile la banc� pentru a primidobând�, dar �i s� poat� retrage oricând din acelea�i fonduri, inclusiv când c�l�-tore�te la congrese mondiale sau în concediu. Cardul de economii Libra MixMedical confer� medicului acces comod la bani oricând �i oriunde în �ar� �i str�i-natate, aducându-i �i o dobând� atractiv� de 9,5% la suma p�strat� pe card(minim 500 RON), în mod similar unui depozit.Cardul ofer� �i posibilitatea de overdraft, Libra Bank putând împrumuta mediculuiechivalentul a 6 venituri lunare nete, inclusiv cele ale so�ului/so�iei (maximum17.500 RON).

Pentru detalii suplimentare v� invit�m s� ne vizita�i în sucursalele Libra Bank sau pewww.librabank.ro, sau s� suna�i la 021.208.80.00.

SuperMEDICII sunt clienþii noºtriSuperMEDICII ca tine beneficiazã acum la Libra Bank de super-condiþii la creditele pentruinvestiþii sau cu obiect nedeterminat:

Perioada maximã de creditare: 25 ani

Acoperire garanþie:

100% pentru creditele garantate cu ipoteci ºi echipamente noi

117% pentru celelalte cazuri

Valoarea maximã a creditului:

80.000 RON – nu se solicitã garanþii reale

170.000 RON – se solicita gaj/ipotecã

Peste 170.000 RON – ipotecã

www.librabank.ro

actualitate

5

2008 nr. 16 MEDICA

www.medicalnet.ro cu o lunã înaintede desfãºurarea evenimentului. Pefiecare dintre aceste douã site-uri veþi

putea vota proiectele pe care le con-sideraþi cu adevãrat importante.Proiectul care va întruni cel mai mare

numãr de voturi va primi un premiuspecial al publicului. Vom anunþapostarea materialelor despre Galãprin intermediul unui newsletter. Ceicare doresc sã primeascã acestnewsletter trebuie sã fie înregistraþi pewww.medicalnet.ro.Premiile oferite vor fi simbolice, unobiect realizat de un artistic plastic.Gala este conceputã dupã regulileclasice ale unui spectacol. Vor fi invi-taþi reprezentanþii Colegiilor MedicilorJudeþene, politicieni, medici, diplo-maþi, reprezentanþi ai autoritãþilor cen-trale ºi locale, reprezentanþi ai orga-nismelor internaþionale acreditaþi laBucureºti, reprezentanþi ai societãþiicivile, oameni de culturã, reprezen-tanþi ai industriilor de profil, jurnaliºti.Accesul va fi permis doar pe bazã deinvitaþii. Y

actualitate

6


Tema centralã a dezbaterii este „Re-glementarea rãspunderii civile a medi-cului (malpraxis) în Europa ºi Româ-nia – Prezent ºi perspective“.Prezentarea aduce în discuþie situaþi-ile din diferite þãri din Europa ºi modulîn care sunt rezolvate reclamatiile demalpraxis în Europa atat pe caleajudiciarã cât ºi pe calea extrajudiciarã. Colegiul Medicilor din Romania atransmis anterior Ministerului Sãnã-tãþii un document cu observaþii la pro-iectul de modificare a legislaþiei în ma-terie de malpraxis. Este vorba despreaceleaºi observaþii fãcute ºi în discuþi-ile avute la sediul Ministerului Sãnã-tãþii Publice, atunci cand oficialii CMRau fost consultaþi în procesul de elab-orare a proiectului de lege. Având învedere complexitatea problemei mal-praxisului precum ºi faptul cã acestproiect de lege în loc sã clarifice anu-mite neclaritãþi ºi aspecte proceduralemai mult complica lucrurile, ColegiulMedicilor din Romania nu poate sus-þine actualul proiect de modificare pro-pus de Ministerul Sãnãtãþii Publice. „Nu mai este nevoie un tribunal extra-ordinar care sã judece cazurile demalpraxis, acesta fiind neconstituþio-nal. Rolul acestei comisii ar trebui sãfie acela de mediere între pacient ºimedic, cum este, de altfel, în toatã Eu-ropa civilizatã ºi de a lua decizii ac-ceptabile pentru ambele pãrþi“, a de-clarat prof. dr. Vasile Astãrãstoae,preºedintele Colegiului Medicilor dinRomania. „Cazurile grave de malpra-xis ar trebui sã fie soluþionate de Co-misia Superioarã de Disciplinã din ca-drul Colegiului Medicilor din România.

Cu alte cuvinte, ar trebui sã existe odiferenþiere în planul competenþeicomisiilor de disciplinã. În proiectulpropus de Ministerul Sãnãtãþii existã osuprapunere a atribuþiilor ºi compe-tenþelor în materie a organelor abili-tate sã „gestioneze problema mal-praxisului ca abatere profesionalã.Susþinem simplificarea procedurilorde rezolvare a reclamaþiilor de mal-praxis“, a adãugat preºedintele CMR.

Procedurile de rezolvare acazurilor de mapraxis trebuie

simplificatePotrivit prof. dr. Astãrãstoae, Comisiaspecialã de anchetã a cazurilor gravede malpraxis ar trebui formatã din 7membrii din care doi desemnaþi de Mi-nisterul Sãnãtãþii Publice (proiectulpropune ca aceastã comisie sã aibã11 membri din care 5 sã fie numiþi deMinisterul Sãnãtãþii).

Malpraxisul, în dezbatereaAdun�rii Generale a CMRColeg iu l Medic i lo r d in Romania o rgan i zeazã în z i l e le de 3 º i 4 oc tombr ie Adunarea Genera lã Ex t raord inarã .

„Nu înþeleg ce înseamnã drept deveto din partea reprezentanþilor Minis-terului Sãnãtãþii. Acest drept de vetonu ar face decât sã anuleze o decizieºi nu sã impunã o alta. Hotãrârile de lanivelul acestei comisii trebuie sã se iacu votul pozitiv a cel puþin 4 membri.Împãcarea pãrþilor trebuie sã înlatureorice fel de rãspundere juridicã. Comi-siile de malpraxis de la nivelul auto-

ritãþilor de sãnãtate publicã ar trebuisã rezolve, în baza hotãrârii comisiilorde disciplineã, doar chestiunile legatede eventualele pretenþii patrimoniale apacientului care a fost victima unuicaz de malpraxis. La nivelul comisieide malpraxis, reprezentantul societãþiide asigurãri trebuie sã participe alãturide medicul gasit vinovat în calitate departe ºi nu de invitat“, a mai spus pre-ºedintele CMR.

Observatiile CMR trimiseMinisterului Sãnãtãþii:

1. Existã o suprapunere a atribuþiilor ºia competenþelor în materia organelorabilitate sã „gestioneze“ problema mal-praxisului, ca abatere profesionalã;2. Atribuþiile, competenþele organis-melor implicate, în special ale Comi-siei de malpraxis de la nivelul auto-ritãþilor de sãnãtate publicã, nu suntclar precizate;3. Înfiinþarea unei Comisii speciale deanchetã a cazurilor grave de malpra-xis care sã aibã 11 membri dintre care5 de la Ministerul Sãnãtãþii Publiceeste de asemenea inutilã.De ce este nevoie de înfiinþarea aces-tei comisii la nivelul Colegiului Medi-cilor din România când existã dejaComisia Superioarã de Disciplinã. Înacest context, este mult mai logic caacestei comisii sã îi fie stabilite atribu-þiile ºi competenþele de a cerceta ca-zurile grave de malpraxis ºi, eventual,sã fie modificatã structura ei ºi numã-rul membrilor. În orice caz, ºi în pre-zent aceastã comisie are un numãrde 5 membri precum ºi un reprezen-

tant al Ministerului Sãnãtãþii Publicecare a participat la judecarea tuturorcazurilor de malpraxis.În plus, dacã se înfiinþeazã aceastãcomisie formatã din 11 membri dintrecare 5 de la Ministerul Sãnãtãþii Publi-ce, cu drept de veto, se ridicã proble-ma sustenabilitãþii financiare. Cine,cum se suportã? Cum se împart cos-turile legate de funcþionarea acesteicomisii? Nici procedura dreptului devot a reprezentanþilor Ministerului Sã-nãtãþii Publice nu este una viabilã ºifuncþionalã.4. Modificãrile propuse nu aduc nici onoutate în planul accelerãrii proce-durilor de soluþionare a eventualelorcazuri de malpraxis;5. Nu putem fi de acord cu atribuþiaComisiei de malpraxis de a sesiza eaorganele de urmãrire penalã deoare-ce acest lucru ar putea expune înmod nejustificat membrii acestei co-misii, medici, în situaþia în care ulteriors-ar constata fie cã decizia comisiei afost anulatã de cãtre o instanþã de ju-decatã, fie cã sesizarea nu a fost înte-meiatã? Decizia unei comisii de disci-plinã, fie ea ºi superioarã nu este unadefinitivã ºi irevocabilã, ea poate ficontestatã fie de medic fie de pacientºi atunci se pune problema ce seîntâmplã dacã ulterior este anulatã deinstanþa de judecatã.6. Pe mai departe, nu sunt rezolvateproblemele medicilor implicaþi într-uneventual caz de malpraxis. Aceºtia nusunt protejaþi presiunii pe care mass-media o exercitã asupra lor dar ºiasupra comisiilor de judecatã, rolulasiguratorului nu este unul activ,acesta avand doar statutul de invitat,nu se recunoaºte posibilitatea de îm-pãcare a pãrþilor ºi de stingere totalã aoricãrui litigiu etc.7. Sesizarea unui caz de malpraxiseste o chestiune personalã care poa-te privi doar persoana vãtãmatã saupe urmaºii ori aparþinãtorii legali aiacesteia. Y

actualitate

7

2008 nr. 16 MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

actualitate

8


Ministerul Sãnãtãþii, dat în judecatã de medicidin Iaºi

La Sec�ia de Litigii de Munc� a TribunaluluiIa�i au avut loc primele termene ale proce-selor intentate de un grup de 60 de mediciie�eni Ministerului S�n�t��ii. „Noi cerem min-isterului s� î�i respecte propria lege“, spuneDan Tesloianu, unul dintre medici implica�i. Laprimul termen al procesului nu s-a prezentatnici un reprezentant al Ministerului S�n�t��iidar a fost trimis� o întampinare. În documente,Ministerul S�n�t��ii invoc� un ordin al ministru-lui din 2005 în care este stipulat� metodolgiade angajare a medicilor în sistemul sanitar, atransferului medicilor �i a gradelor profesion-ale.

SMURD a ajuns laBraºov

La Bra�ov va func�iona un serviciu SMURD.Pentru început vor func�iona doar trei ambu-lan�e din cele zece, celelalte �apte urmand s�devin� opera�ionale pan� la sfar�itul acestuian. În prezent, în �ar� func�ioneaz� doar patru servicii SMURD. Ministrul S�n�t��ii apromis îns� c� pan� la sfar�itul anului viitortoate jude�ele vor avea cate un serviciuSMURD.

Primul loc în Europa lacancerul de col uterin

Peste 3.400 defemei sunt diag-nosticate, anu-al, în România,cu cancer decol uterin. Statis-ticile Organiza-�iei Mondiale a S�n�t��ii arat� c� Româniaeste pe primul loc în Europa în ceea ceprive�te inciden�a cancerului de col uterin �irata mortalit��ii din cauza acestei maladii.Rata mortalit��ii este de dou� ori mai maredecât în Europa central� �i de Est �i de �aseori decât în statele Uniunii Europene.Y

Se cautã manageri!În perioada 26 octombrie – 4 noiembrie 2008, Ministerul Sãnãtãþii Publice orga-nizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei de manager din spitalele publice. Estevorba despre spitalele la care funcþia respectivã nu a fost ocupatã prin concurs.Informaþiile privind modul de organizare al concursului, criteriile de selecþie,conþinutul dosarului de înscriere, probele de evaluare ºi posturile scoase la con-curs au fost publicate în Viaþa Medicalã din 12 septembrie 2008. Desfãºurareaprobelor de evaluare ºi finalizarea concursului de selecþie se fac în conformitatecu prevederile Ordinului ministrului sãnãtãþii publice nr. 493/2008 privind apro-barea Normelor de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocupareafuncþiei de manager, persoanã fizicã, din spitalele publice, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 273/7.IV.2008.Un alt concurs va avea loc în perioada 12 – 21 octombrie 2008. este vorbadespre concursul pentru ocuparea postului de manager general, persoanã fiz-icã, din serviciile de ambulanþã judeþene la care postul respectiv nu a fostîncadrat prin concurs. Informaþiile privind modul de organizare al concursului aufost publicate în Viaþa Medicalã din 5 septembrie 2008.Informaþii suplimentare se pot obþine la telefonul: 021/307.26.03. Y

www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

9

2008 nr. 16 MEDICA

actualitate

Evaluarea st�rii de s�n�tate la bilan�Au fost evaluae peste 11 milioane depersoane, adicã aproximativ 55% dinpopulaþia þãrii. 900.000 de persoaneprezintã risc de îmbolnãvire cu diabetzaharat. Clujul, Ilfovul ºi Sibiul suntjudeþele cu cel mai mare risc de îm-bolnãvire. Programul va continua înactuala formulã pânã la sfârºitul anu-lui 2008, iar în viitor se va dezvolta înfuncþie de rezultatele acestei primeetape.„Pe 30 iunie s-a încheiat anul pre-vãzut pentru derularea ProgramuluiNaþional de Evaluare a Stãrii deSãnãtate. Nu înseamnã cã se încheieºi programul. Programul va continuaîn actuala formulã panã la sfârºitulanului 2008 pentru a da posibilitateacât mai multor cetãþeni care, din diver-se motive, nu s-au prezentat încã lamedic, sã facã acest lucru“, a spusEugen Nicolãescu, ministrul Sãnãtãþii.

„În funcþie de riscograma individualãdupã aceastã prima evaluare, cetãþe-nii vor fi evaluaþi periodic, în funcþie deriscurile de boalã descoperite prinPNESS, în decursul a cinci ani, astfelîncât politica de prevenþie în sãnãtatesã aibã consecvenþã ºi sã producãefect“, a continuat Nicolãescu.

Screening pentru cancerul de col uterin

Din toamna acestui an va începe im-plementarea primului program organi-zat de screening pentru cancerul decol uterin. Femeile din grupa þintã între25 ºi 64 de ani vor primi, eºalonat, in-vitaþia de participare la program. În perioada 1 iulie 2007- 30 iunie 2008s-au prezentat la medic ºi au fost eva-luaþi 11.104.655 de persoane, peste55% din populaþia þãrii, care a primittaloane. Din aceºtia 43,4% sunt bãr-

baþi, iar 57,6% sunt femei. Din cei pes-te 11 milioane de cetãþeni evaluaþi,9.889.062, adicã 89,9 % o reprezintãasiguraþii. Restul de 1.215.593, adicã5,7% sunt persoane neasigurate. Cea mai bunã prezentare la mediculde familie (59-64% ) s-a înregistrat înjudeþele Harghita, Covasna, Dolj,Alba, Mureº, Argeº, Sãlaj, Gorj,Participarea cea mai redusã (41-34%)a fost în judeþele: Giurgiu, Mehedinþi,Tulcea, Vrancea, Bacãu, Cãlãraºi,Ilfov ºi Bucureºti. În urma evaluãrii riscurilor, au fostidentificate 4.114.969 de persoane curisc de îmbolnãvire, reprezentând37% din persoanele evaluate. Judeþele care înregistreazã cel maimare procent al persoanelor cu riscde îmbolnãvire printr-una din bolilemajore, sunt: Cluj (53,25%), Ilfov(45,41% ) ºi Sibiu (44,15%). Y

Ministerul Sãnãtãþii Publice a prezentat bilanþul programului de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaþiei la un an de la lansare.

Mircea Buta, Iulia Buta

Medicul de familie indicã dozareaanticorpilor anti-rubeolici unei mameînsãrcinate a doua oarã, pentru cã pepielea primului nãscut a constatatapariþia unei erupþii. Laboratorul undes-au efectuat testele a ajuns la con-cluzia cã mama este imunizatã împo-triva rubeolei, iar fãtul este în afaraoricãrui pericol. În aceastã situaþie,medicul de familie a considerat cãsarcina poate fi dusã la bun sfarºit. La 14 ianuarie 1983, când micuþul Ni-colas a venit pe lume, el era purtãtorulunor grave tulburari neurologice, da-torate rubeolei congenitale. Dupãºase ani de la naºterea copilului bol-nav, soþii Perruche introduc acþiunejudiciarã împotriva medicului de fami-lie ºi a laboratorului de analize me-dicale. La 13 ianuarie 1992, Tribunalul dinEvry decide vinovaþia Laboratoruluide analize, care nu a contestat eroa-rea comisã, dar ºi a medicului de fa-milie, obligându-i sã plãteascã solidarsuma de 500.000 de franci pentruprejudiciul adus copilului, dar ºi sumade 1.851.128 de franci Casei de Asi-gurãri de Sãnãtate, care a finanþat în-grijirile micuþului Nicolas. Medicul de familie a fãcut apel, susþi-nând cã doar laboratorul este respon-sabil de eroarea comisã. În 1993,Curtea de Apel din Paris se pronunþa,susþinand cã reclamantul a comis ogreºeala în „executarea obligaþiei salecontractuale de mijloace“, deoareceacesta cunoºtea dorinþa pacienteisale de a recurge la întreruperea desarcinã în cazul în care ar fi fost diag-nosticatã cu rubeolã. Aceeaºi instanþãa considerat însã cã „prejudiciul copi-lului nu este în relaþie de cauzalitatecu faptele comise“, adicã handicapul

nu a fost cauzat de o greºealã medi-calã, ci s-a datorat virusului rubeolictransmis de mamã, iar banii trebuiereturnaþi.

Greºelile au generat producerea handicapului

Aceasta decizie a fost infirmatã deprima Camerã Civilã a Curþii de Casa-þie în 1996, pe motivul „cã greºelilegenerate de partea medicalã, auindus mamei falsa impresie cã esteimunizatã împotriva virusului rubeolic,iar aceste greºeli au fost generatoarede producerea handicapului la copil“. În continuare cazul a fost trimis în faþaCurþii de Apel din Orleans, în calitatede instanþã de rejudecare, se pronun-þa în 1999 refuzând indemnizarea co-pilului din cauza absenþei legãturii decauzalitate între greºelile medicalecomise ºi handicapul copilului. Curtea

noteazã cã: „Singura consecinþã în le-gãturã cu greºeala practicienilor estenaºterea copilului“. Într-un final, soþii Perruche s-au adre-sat din nou Curþii de Casaþie, care înAnsamblul plenar în 2000 a hotãrât sãfie datã o decizie favorabilã pentru in-demnizarea atât a pãrinþilor cât ºi acopilului. „Din moment ce greºelile co-mise de doctor ºi de laborator, în exe-cutarea contractelor încheiate cudoamna Perruche au împiedicat-o peaceasta sã-ºi exercite dreptul de a în-trerupe sarcina, pentru a evita naºte-rea unui copil handicapat, acesta dinurmã poate pretinde repararea preju-diciului rezultat din handicap ºi cauzatde erorile reþinute mai sus“. Hotãrârea Curþii a generat la vremearespectivã controverse rãsunãtoaredin partea mediilor juridice, medicaleºi mass-media. Am putea fi tentaþi sã credem cã estevorba de o situaþie medicalã clasicã,când o eroare profesionalã împiedicãdiagnosticarea în timp util a uneiafecþiuni, capabilã sã genereze ulteri-or suferinþe invalidante. Poate tocmaidin aceasta cauzã, deciziile justiþiei aufost contradictorii, iar într-un final con-troversate. Faptul cã tragedia unei familii s-atransformat, prin decizia unei instanþesupreme, într-o hotãrâre cu valoarenormativã ºi universalã ne determinãsã fim de acord cu antropologul Cli-ford Geertz, care spunea cã „Legeaeste un sistem cultural; ea spune po-veºti despre cultura care a condus lacrearea ei ºi pe care, la rândul ei, omodeleazã. Poveºti despre cine sun-tem, de unde venim ºi încotro ne în-dreptãm. Limbajul ºi conceptele legiidevin parte a vorbirii noastre curenteºi influenþeazã modul în care perce-pem realitatea“.

Dreptul de a te na�te

În noiembrie 2000, Curtea de Casaþie din Franþa a decis acordarea de despãgubiri lui Nicolas Perruche,un copil care s-a nãscut cu grave probleme medicale mentale ºi fizice. Mama sa a contactat rubeola în timpul sarcinii ºi a susþinut cã, dacã medicii diagnosticau boala, ea ar fi luat decizia sã avorteze. A se permite unui copil sã se nascã, poate fi considerat sau nu o greºeala? Iatã o nouã provocare, care seplaseazã la graniþa dintre etic ºi juridic, între forþa ºtiinþei ºi valorile antropologice fundamentale.

eticã

10


„Handicapul este un prejudiciu intolerabil“

Discuþia pe care o genereazã hotãrâ-rea Curþii de Casaþie, este cã în socie-tatea secularizatã ºi-a fãcut loc falsaidee cã „handicapul este un prejudiciuintolerabil“ adus persoanei umane, iarnaºterea unui copil malformat consti-tuie o eroare nejustificatã. Cei care pri-vesc din afara sistemul judiciar, consi-derã cã misiunea judecãtorului esteaceea de a împãrþi echitabil dreptatea,dacã ideea de dreptate îl dominã. Darceea ce pare just pentru un judecãtorpoate fi injust pentru altul. De aici diver-sitatea de opinii ºi în final de hotãrâri. Luatã izolat, sugestia fãcutã deCurtea de Casaþie, conform cãreianaºterea unui copil handicapat consti-tuie un prejudiciu, poate fi calificatã„regretabilã“, dar ºi „fundamental gra-

vã“, deoarece ea vizeazã nu numaifetusul ci ºi nou-nãscutul. În speþã, acest handicap îºi gãseºtecauza în rubeola mamei. Din cauzaacestei boli copilul s-a nãscut malfor-mat. Oricare ar fi maniera rezolvãriiproblemei, nu este posibil sã se afir-me cã greºelile medicale au generathandicapul. Singurã, indemnizarea pefundamentul daunei ºi intereselorpunitive, fãrã evidenþierea unei legã-turi de cauzalitate, ar putea permiterecunoaºterea handicapului copilului. Este evident însã cã erorile medicalecomise au cauzat naºterea copiluluihandicapat ºi nu handicapul în sine.Daca laboratorul ºi medicul ar fi infor-mat corect mama, aceasta ar fi recursprobabil la întreruperea sarcinii, iarcopilul nu s-ar fi nãscut. În aceastã si-tuaþie, aplicarea dreptului responsabi-

litãþii nu poate duce la impunerea juri-dicã a responsabilitãþii medicilor, solu-þia plasându-se mai mult în plan etic.Dar decizia finalã a Curþii de Casaþiecare sugereazã cã naºterea unui copilhandicapat este un prejudiciu este di-ficil de acceptat în plan etic. Deaceea, întrebarea care se ridicã estedacã judecãtorii au dreptul sã se pro-nunþe în problemele etice fundamen-tale. În caz de rãspuns pozitiv, se in-duce ideea formãrii magistraþilor pen-tru astfel de decizii. Y

Articol preluat din Revista Romanã de Bioeticã

11


eticã

Dr. Marinela van den Heuvel-Olaroiu a plecat în Olanda în 2000 dupã ce s-a cãsã-torit cu un cetãþean olandez. Începuturile au fost destul de dificile pentru cã în aceaperioadã diplomele de studii nu erau recunoscute ºi, în plus, dr. Olãroiu nu vorbeaolandeza.

În cele din urmã, i-a fost recunoscutãdiploma cu condiþia sã efectueze unstagiu neplãtit timp de ºase luni subsuprevegherea unui profesor univer-sitar de medicinã de familie într-o in-stituþie de îngrijire a bãtranilor. În pre-zent, locuieºte în Sudul Olandei ºi lu-creazã pe post de consultant pe pro-bleme somatice pentru medicul psi-hiatru într-un spital de psihiatrie careare secþii de îngrijire pentru bolnaviipshici cu vârsta de peste 60 ani saumai tineri, dar care, din diverse moti-ve, nu se pot îngriji singuri.

Cum aþi ajuns sã lucraþi în Olanda? Când aþiplecat? Aþi lucrat ºi în România ca medic sau aþiplecat imediat dupã studii?

Am lucrat în România ca medic demedicinã generalã pânã la începutullui 2000, dupã care din motive per-sonale (m-am cãsãtorit cu un cetã-þean olandez) m-am stabilit definitiv înOlanda.

Cum a fost începutul? Cum v-aþi adaptat?Mai întâi m-am înscris la cursuri delimba olandezã ºi deºi nu aveam in-tenþia sã lucrez ca medic ºi mi s-aspus cã nu am nicio ºansã deoarecediplomele româneºti nu sunt recunos-cute, am început procedura de acredi-tare ºi am trimis dosarul la MinisterulSãnãtãþii. Am avut surpriza sã fiu invi-tatã la scurt timp pentru a susþine uninterviu. A contat foarte mult faptul cãam avut un curriculum vitae solid ºi cãam fãcut un doctorat cu un profesorcunoscut în lumea ºtiinþificã internaþio-nalã. Interviul care a durat o orã l-amsusþinut în limba englezã deoarece laacea vreme nu vorbeam prea bineolandeza. Rãspunsul l-am primit pes-te o lunã ºi a fost pozitiv: au fãcut oexcepþie ºi mi-au acordat ºansa de a-mi fi recunoscutã diploma cu con-diþia sã efectuez un stagiu neplãtittimp de ºase luni sub supravegherea

unui profesor universitar de medicinãde familie într-o instituþie de îngrijire abãtrânilor sau într-un dispensar. Amales instituþia de îngrijire iar dupã ter-minarea stagiului mi-a fost recunos-cutã diploma de medic simplu, amfost înscrisã în registrul medicilor (nu-mit BIG) ºi am primit dreptul sã mãangajez oriunde ºi sã pot face o spe-cializare. Nu am ales medicina defamilie deoarece nu mi-au recunoscutspecializarea fãcutã în þarã ºi ar fi tre-buit sã mai urmez câteva stagii dupãcare sã pot lucra din nou ca medic de

familie. Stagiul pe care l-am urmat m-adeterminat sã aleg o nouã specialitateºi anume medic specialist pentru insti-tuþiile de îngrijire (în englezã, nursing-home doctor). M-am adaptat repedeºi pot spune cã am reuºit sã mã facapreciatã (mai multe pe web-ul per-sonal www.wimmarinela.com), deoa-rece sunt prin definiþie un cosmopolitºi-mi place sã învãþ lucruri noi. Cel maigreu a fost sã învãþ bine limba olan-dezã scris ºi vorbit ºi sã înþeleg modulde funcþionare al sistemului de sãnã-tate olandez care este bine reglemen-

medic în UE

12


tat, dar extrem de birocratic ºi stratifi-cat în diferite instituþii medicale ºi reþe-le de îngrijire transmurale care în mul-te þãri încã nu existã.

Care este lucrul care v-a frapat cel mai mult lasistemul olandez?

În primul rând organizarea sistemuluisanitar care este extrem de diversã ºiîn care îngrijirea transmuralã ºi la do-miciliu (pacienþii nu sunt spitalizaþitimp îndelungat, sunt trataþi apoi tri-miºi acasã sau în instituþiile de îngri-jire) ocupã o pondere importantã. To-tul este susþinut de o de o birocraþieenormã, dar extrem de funcþionalã. Înal doilea rând rolul central în sistem ºirecunoaºterea medicilor de familie caindispensabili ºi competenþi, cum dealtfel ºi sunt. În al treilea rând, recu-noaºterea ºi efectiva exercitare adrepturilor pacienþilor (inclusiv de a re-clama, iar olandezii sunt recunoscuþica cei mai exigenþi pacienþi), atitudi-nea tuturor profesioniºtilor din sãnã-tate faþã de pacienþi ºi de familiile lor ºiinfluenþa asociaþiilor de pacienþi asu-pra deciziilor politicienilor. În al patru-lea rând folosirea protocoalelor ºistandardelor în practica medicalã atâtla nivelul fiecãrei instituþii, dar ºi lanivel naþional.

Cum vi se par colegii olandezi? Sunt mai binepregãtiþi decât medicii români, au o altã atitu-dine faþã de pacienþi?

Colegii olandezi nu sunt mai bine pre-gãtiþi din punct de vedere clinic decâtcei din România, dar sunt mai studioºi(sistemul de acreditare este drasticcontrolat, nimeni nu ia o diplomã dacãnu a fost tot timpul prezent). Se maipoate spune cã sunt distanþi, dar înacelaºi timp politicoºi, serioºi, discipli-naþi, ºtiu ºi vor sã lucreze în proiecteinovative ºi de cercetare, preþuiesclucrul în echipã ºi cei mai multi vor-besc limba englezã.

Cum sunt priviþi medicii români? S-a schimbatceva dupã integrarea României în UE?

Imaginea României continuã sã fiefoarte proastã în Olanda chiar ºi dupãaderare. De cãtre majoritatea olande-zilor care în decursul anilor au derulatdiverse proiecte sistemul medical esteperceput corupt, incompetent, fãrãdorinþa de schimbare ºi lipsit de valen-þe comunicative. Faptul cã se schim-

bã des miniºtrii ºi funcþionarii din mi-nister, cã se acceptã bani de la pa-cienþi pentru a fi trataþi, cã în sistemulde învãþãmânt se promoveazã ºi seintrã pe pile sau cã cei mai mulþi din-tre profesorii care au dreptul la docto-ranzi nu ºtiu engleza sau sã trimitã unmail, cã medicii români nu publicã înrevistele din strãinãtate ºi cã participãfoarte sporadic la manifestãrile ºtiinþi-fice internaþionale sau în proiecte saucã nu sunt reprezentaþi în asociaþiiprofesionale decât pe hârtie, sunt nu-mai câteva dintre motivele pentrucare medicii români care vin sã lucre-ze în Olanda au reputaþia deja pãtatã.

Unde locuiþi în Olanda? V-aþi stabilit definitiv acolo? În ce condiþii v-aþi întoarce în România?

Locuiesc în sudul Olandei, în provin-cia Limburg, într-un sat la vreo 15 kmde oraºul Maastricht. Nu aº avea pro-bleme sã mã întorc ºi sã lucrez dinnou în þarã, chiar îmi doresc pe viitoracest lucru. Dar aº dori sã fiu la fel debine apreciatã profesional aºa cumma simt astãzi aici ºi când spun astanu mã refer nu numai la aspectul fi-nanciar, dar ºi la cel relaþional. Decâteva ori pe an vin în þarã ºi întreþinrelaþii cu mulþi dintre foºtii colegi. Dar

am impresia cã medicii care au plecatsunt percepuþi ca stranieri ºi nu capersoane care au reuºit sã facã cevamai mult decât majoritatea ºi care auînvãþat lucruri noi pe care le-ar puteaîmpãrtãºi ºi celor de aici. Printre mo-tivele pentru care medicii plecaþi nu semai întorc se numãrã faptul cã nu sesimt apreciaþi, cã în sistemul medicalromânesc expertiza nu este preþui-tã, cã nu existã dorinþa de schimbare,ci un soi de autosuficienþã care faceca cei mai mulþi medici români sã fiesunt multumiþi cu situaþia actualã, sãse considere cei mai buni ºi cã nu maiau nimic de învãþat. Existã ºi excepþii:împreunã cu medici olandezi ºi ro-mâni derulez al doilea proiect pentruimplementarea îngrijirilor paliative însistemul medical românesc, mai mul-te amãnunte pentru cei interesaþi pu-teþi gãsi pe www.repacaro.ro. Dupãcum vedeþi, o parte din mine s-a în-tors, de fapt, ºi va rãmâne pentru tot-deauna în þarã. Y

13


medic în UE

Au participat preºedinþii organizaþiilorsimilare Colegiului Medicilor din Ro-mânia din Austria, Albania, Croaþia,Germania, Polonia, Serbia ºi prof. Dr.Otmar Kloiber, secretarul general alWorld Medical Association.Potrivit datelor prezentate de prof. Dr.Vasile Astãrãstoae, preºedintele Co-legiului Medicilor din România, de la 1ianuarie pânã la 1 septembrie 2008,957 de persoane au solicitat certifica-te de probitate moralã pentru a putealucra în strãinãtate. Cele mai multecertificate au fost eliberate în Bucu-reºti (309), Iaºi ºi Timiº (câte 102),Cluj (63), Caraº-Severin (40), Vaslui(35), Constanþa (25).

Tot mai mulþi medici pãrãsesc România

„Un procent de 4% în primele nouãluni, comparativ cu un procent de 4%pe tot parcursul lui 2007 reprezintã ocreºtere semnificativã a migraþiei,lucru ce ar trebui sã trezeascã îngrijo-rarea autoritãþilor. Acestea trebuie sãfie conºtiente cã un sistem de sãnã-tate nu poate funcþiona în absenþamedicilor. Calitatea unui sistem desãnãtate depinde în foarte mare mã-surã de calitatea medicilor care lu-creazã în el. Oricâþi bani s-ar îndreptaspre sãnãtate, dacã nu se investeºteîn resursele umane, atunci nu se obþinrezultate. Vom avea unitãþi sanitarecu rol de muzeu prin care vor trecepacienþi ca vizitatori dar nu vor existapersoane calificate care sã-i trateze“,a declarat prof. dr. Astãrãstoae.Printre motivele pentru care mediciiromâni aleg sã plece sã lucreze înalte state, prof. Astãrãstoae a enume-rat veniturile pe care le obþin, mijloa-

Migraþia medicilor ºi încercãrile de limitare a autonomiei corpurilor profesionale medicale au fost temele analizate în cadrul Adunãrii organizaþiilormedicale din Europa Centralã ºi de Sud-Est organizatã de Colegiul Medicilor dinRomânia la Caransebeº în ziua de 12 septembrie 2008. dosar

14


Migraþia, o problemã pentru sistem, o oportunitate pentru medici

dr. Otmar Kloiber

cele mult mai performante de a profe-sa, poziþia socialã. „Calitatea unui sis-tem depinde de calitatea medicilorcare lucreazã în el. Efectul migraþieidepinde de densitatea medicilor. ÎnRomânia sunt 47.000 de medici, dinaceºtia 7500 sunt rezidenþi. Printrecauzele migraþiei medicilor români senumãrã veniturile mici pe care le obþinmedicii, mijloacele mult mai perfor-mante de a profesa pe care le au înstrãinãtate, dar ºi poziþia socialã.Dacã în România este privit ca unsimplu funcþionar, în strãinãtate are cutotul alt statut“, a adãugat prof. Astã-rãstoae.De asemenea, Departamentul Avizãridin cadrul Colegiului Medicilor din Ro-mânia a eliberat un numãr de 54 deadeverinþe de nemembru, solicitatede absolvenþii de medicinã care auterminat facultatea în România, darau plecat din þarã fãrã sã profesezeaici.Potrivit unei analize a OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii, România ocupãlocul 31 din 33 þãri cu o densitate de1,9 medici la 1.000 de locuitori.

Þãrile sãrace ºi cele bogatesunt afectate de migraþie

Dr. Otmar Klober, secretarul generalal World Medical Association, a decla-rat cã migraþia medicilor este un feno-men care afecteazã atât þãrile sãrace,cât ºi cele bogate. „Problema migra-þiei existã în toatã Europa ºi în toatãlumea. Spre sfârºitul anilor ’90 s-auprodus anumite schimbãri pe care po-liticienii nu le-au luat în considerare.Dupã 2000, s-a produs un declin alneangajãrii medicilor. Medicii sunttentaþi sã lucreze în strãinãtate ºi sãlucreze peste program. Un numãr demedici din Est vin sã lucreze în Ger-mania, de pildã, iar un alt numãr demedici pleacã din Germania spre þã-rile nordice. Migraþia se face mai alesîn Europa de Nord ºi Europa Cen-tralã. China ºi India exportã medicicãtre þãrile mai bogate. Medici din Ca-nada se îndreaptã spre SUA. În inte-riorul Statelor Unite, medicii din regiu-nile sãrace emigreazã spre regiunilebogate. Medicii din Africa emigreazãspre emisfera de nord. Printre moti-vele migraþiei se numãrã condiþiile fi-

nanciare, dorinþa de a lucra într-unmediu de lucru sigur, condiþiile de via-þã, lipsa facilitãþilor sau lipsa unui vi-itor“, a menþionat Kloiber.

„Trebuie rezolvatã problemaplicului pe sub masã“

Kloiber a enumerat printre cauzelemigraþiei motiveþiile financiare, cele le-gate de condiþiile de lucru sau accesulla cele mai noi tehnici ºi informaþii dindomeniu. Secretarul general al WMA considerãextrem de îngrijorãtor fenomenul mi-graþiei. „Dacã se va menþine aceastãtendinþã, consecinþele mai ales asu-pra populaþiei din þãrile sãrace pot fiextrem de grave“, a adãugat Kloiber. În privinþa performanþelor înregistratede sistemele de sãnãtate, dr. Kloibersusþine cã fiecare are plusuri ºi minu-suri. „În Europa de Est sunt þãri careînregistrat progrese în ultimii ani cumsunt Cehia, Ungaria sau România. ÎnRomânia, progresele sunt evidente îndomeniul asistenþei medicale din spi-tale, al accesului la tratament. Acesteprogrese nu se vãd din interior, dar

dosar

15


dr. Otmar Kloiber, prof. dr Vasile Astãrãstoae

sunt vizibile de afarã. Mai trebuie re-zolvatã însã problema plicului pe submasã, iar soluþia este creºterea salari-ilor personalului“, a mai spus el. Prof. dr. Astãrãstoae este de pãrerecã un salariu decent pentru un medicar fi de aproximativ 1.500 de euro. Înprezent, salariul mediu de bazã estede doar 450 de euro. „În centrele uni-versitare, media de lucru este de 9ore, inclusive gãrzile, în celelalte ju-deþe ajunge panã la 14 ore“, a maispus preºedintele CMR. Dr. Kloiber crede cã medicina de fa-milie este specialitatea care se con-fruntã cu foarte multã birocraþie, iaracest lucru îI împiedicã pe medici sãse aplece asupra pacientului. „ªi înGermania, medicul de familie îºI um-

ple timpul mai mult cu activitate biro-craticã, stã mult în faþa calculatoruluiîn loc sã acorde mai mult timp pacien-tului“, a adãugat el.

Situaþia din regiuneMigraþia medicilor afecteazã ºi cele-lalte þãri din zonã. În Polonia sunt 129.241 de medici ºI35.231 de medici dentiºti. Un numãrde 6.605 au cerut certificate pentru apleca în strãinãtate, iar peste 4.000 le-au primit. Tot în Polonia mai lucreazãºi 792 de medici strãini. O treime din sistemul medical polonezfuncþioneazã în privat. Singura specia-litate în care existã standarde oficialeeste anestezia, iar medicii anesteziºtiau salarii de 2-3 ori mai mari decâtceilalþi medici. Potrivit unui sondaj,40% dintre medici ar prefera sãlucreze în alt domeniu decât medicina,iar 40% vor sã plece sã lucreze înstrãinãtate. Un procent de 20% dintremedici dacã ar avea de ales între sis-

temul public ºi cel privat, ar trece în pri-vat.Serbia are 20.000 de medici, mulþi do-rind sã plece. Croaþia are 16.508 me-dici, foarte mulþi emigrând în MareaBritanie, Italia sau Grecia. Cu o densitate de 0,9 medici la 1.000de locuitori, Albania are cea mai difi-cilã situaþie. Deºi are un numãr foartemic de medici, o parte din aceºtia alegsã lucreze în strãinãtate ca asistenþimedicali pentru cã sunt mai bine plãtiþidecât în Albania. Colegiul Medicilor din România ºi-a ex-primat sprijinul pentru Camera Medica-lã Sârbã, care a cerut ajutorul organi-zaþiilor medicale prezente. În prezent,Ministerul Sãnãtãþii din Serbia susþineo campanie urmãrind sã interzicã me-dicilor din spitalele publice sã lucreze ºiîn cabinete private dupã programulnormal. Camera Medicalã Sârbã asolicitat Curþii Constituþionale din Ser-bia sã scoatã din lege Camerelor deSãnãtate Profesionale acest articol.„Întreaga profesie medicalã din Serbiaeste împotriva acestei prevederi. Prinaceasta este anulat dreptul de a lucradupã program al medicilor discrimi-nând intiþiativa privatã din domeniu sinepermiþand pacienþilor sã îºi aleagãmedicul liber. Camera Medicalã Sâr-ba va face tot ce se poate legal pen-tru a stopa aceastã iniþiativã a Ministe-rului Sãnãtãþii“, a declarat dr. TatjanaRadosavljevic, preºedintele CamereiMedicale din Serbia. Discuþiile din cadrul ZEVA au arãtatcã problemele din sistemele de sãnã-tate din regiune sunt în general comu-ne. „Migraþia poate fi o problemã pen-tru sistemele de sãnãtate, dar o opor-tunitate pentru medici. Ea nu poate filimitatã prin metode administrative, ciprin creºterea veniturilor ºi a indepen-denþei. Nu-i poþi obliga pe medici sãrãmânã într-o þarã sau alta. sã nuuitãm cã se trecea ºi peste Cortina deFier. Printre constrângeri se numãrãdorinþa finanþatorilor de a limita cheltu-ielile ºi de a creºte eficienþa. Întâlnireaa fost beneficã prin schimbul de expe-rienþã. Am stabilit cã atunci cand vomavea nevoie unul de altul vom acþionaîmpreunã“, a conchis preºedinteleCMR.Y

dosar

16


Klaus Dieter Wurche, Domen Podar, reprezentanþii Germaniei

Vãzând Referatul de aprobare al Ca-binetului subsecretarului de stat nr.E.N. 9.244/2008, în conformitate cuprevederile Legii privind reforma îndomeniul sãnãtãþii, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, în temeiul prevederilor Hotãrârii Gu-vernului privind organizarea ºi func-þionarea Ministerului Sãnãtãþii Publi-ce, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare,

ministrul sãnãtãþii publice emite urmã-torul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului Sãnãtãþiipublice /2007 privind conducerea ºiorganizarea unitãþilor ºi compartimen-telor de primire a urgenþelor, publicatîn Monitorul Oficial al României, Par-tea I, nr. 724 din 25 octombrie 2007,se modificã ºi se completeazã dupãcum urmeazã: 1. Articolul 106 se modificã ºi va aveaurmãtorul cuprins: „Art. 106. – (1) Evaluarea/reevaluareaUPU ºi CPU din spitalele de urgenþã,privind îndeplinirea condiþiilor de orga-nizare ºi dotare prevãzute de prezen-tul ordin, se va face de cãtre comisiiaprobate prin ordin al ministrului sã-nãtãþii publice. (2) Comisiile de evaluare/reevaluaresunt formate din reprezentanþi ai auto-ritãþilor de sãnãtate publicã ºi directoride program de rezidenþiat în medicinade urgenþã, având urmãtoarea com-ponenþã: – preºedinte-director de program derezidenþiat în medicina de urgenþã;

Organizarea unit��ilor �i compartimentelor de primire a urgen�elor

Ordin nr. 1523 din 03/09/2008, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 12/09/2008pentru modificarea ºi completarea Ordinului ministrului sãnãtãþii publice nr. 1.706/2007 privindconducerea ºi organizarea unitãþilor ºi compartimentelor de primire a urgenþelor.

legislaþie

18


– membrii – un director de programde rezidenþiat în medicina de urgenþã; – 3 reprezentanþi ai autoritãþilor de sã-nãtate publicã, din care un reprezen-tant din cadrul autoritãþii de sãnãtatepublicã judeþeanã în care se faceevaluarea/reevaluarea. (3) Pentru spitalele care nu au statutde spital de urgenþã ºi au aprobate înstructura organizatoricã structuri deprimire urgenþã – UPU sau CPU –,acordarea asistenþei medicale deurgenþã se va face în cadrul acestorstructuri. (4) Structurile de primire urgenþã –UPU ºi CPU – din cadrul spitalelorcare nu au statut de spital de urgenþãvor fi finanþate de la bugetul de statnumai în condiþiile în care ulterior fina-lizãrii procesului de evaluare se con-statã cã se îndeplinesc condiþiile deorganizare ºi dotare prevãzute deprezentul ordin. (5) Structurile de primire urgenþã –UPU ºi CPU – din cadrul spitalelor deurgenþã vor fi reevaluate, din punctulde vedere al organizãrii ºi dotãrii,anual, iar cele din cadrul spitalelorcare nu au statut de spital de urgenþãvor fi reevaluate o datã la 6 luni.“ 2. Dupã articolul 106 se introduce unnou articol, articolul 1061, cu urmã-torul cuprins:

„Art. 1061. – (1) În structurile de prim-ire urgenþã UPU din cadrul spitalelorregionale ºi judeþene de urgenþã vorfuncþiona ºi cabinete de medicinãdentarã, care asigurã urgenþele medi-co-dentare, respectiv: – stomatite acute, gingvostomatiteleulceronecronice – spãlãturi ºi colutorii; – pulpitã acutã – pansament calmant,extirpare vitalã; – parodontitã apicalã acutã – drenajendodontic/osteotomie transmaxilarã; – abcese: vestibular, palatinal, paro-dontal – incizie, drenaj; – alveolite – spãlãturi, conuri antibio-tice, eventual chiuretaj; – hemoragie postextracþionalã – toile-tã, suturã, eventual chiuretaj sau con-formatoare de materiale termoplastice; – traumatisme dento-alveolare: luxa-þii, subluxaþii – reducere, imobilizarefracturi, extracþie dentarã; – pericoronaritã, tratament antiinfla-mator, incizie, drenaj; – traumatisme maxilo-faciale – trata-ment de urgenþã – hemostazã, imobi-lizãri temporare; – luxaþii articulaþia temporo-mandibu-larã – reducere ºi imobilizare. (2) La nivelul fiecãrui judeþ funcþio-neazã un singur cabinet de medicinãdentarã de urgenþã în cadrul UPU dinstructura spitalelor regionale sau

judeþene de urgenþã din reºedinþa dejudeþ respectivã care se finanþeazã dela bugetul de stat, prin bugetul Mi-nisterului Sãnãtãþii Publice. (3) Dupã rezolvarea urgenþelor medi-co-dentare, urmãrirea evoluþiei pa-cientului ºi a efectuãrii tratamentuluide lungã duratã se face într-un cabi-net de medicinã dentarã, altul decâtcel care face parte din structura UPU.“Art. II. – (1) Procedura de evalua-re/reevaluare se va finaliza în termende 90 de zile de la data intrãrii în vi-goare a prezentului ordin. (2) În situaþia în care structurile deprimire urgenþã evaluate nu îndepli-nesc condiþiile prevãzute în prezentulordin, Ministerul Sãnãtãþii Publice vamodifica corespunzãtor structura or-ganizatoricã, în conformitate cu regle-mentãrile legale în vigoare. Art. III. – Structurile de primire urgen-þã – UPU ºi CPU din cadrul spitalelorcare nu au statut de spital de urgenþãintrã în procesul de evaluare privindîndeplinirea condiþiilor de organizareºi dotare, prevãzute de prezentul or-din, în condiþiile prevederilor art. 106alin. (1). Pânã la finalizarea procesuluide evaluare aceste structuri vor fi fi-nanþate prin asimilare cu camera degardã, conform prevederilor din pri-vind condiþiile acordãrii asistenþeimedicale în cadrul sistemului de asig-urãri sociale de sãnãtate pe 2008,aprobat prin Hotãrârea Guvernului, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,ºi ale metodologice de aplicare aContractului-cadru privind condiþiileaccordãrii asistenþei medicale încadrul sistemului de asigurãri socialede sãnãtate pe anul 2008, aprobatprin Ordinul ministrului sãnãtãþii pub-lice ºi al preºedintelui Casei Naþionalede Asigurãri de Sãnãtate //2008. Art. IV. – Prezentul ordin se publicã înMonitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul Sãnãtãþii Publice,Gheorghe Eugen Nicolãescu

legislaþie

19


Precizãrile Ministerului Sãnãtãþiiprivind obþinerea

gradului profesional de medic primar

Directiva nr. 2005/36/CE stabileºte condiþiile min-ime de formare în profesia de medic, precum ºi deexercitare a activitãþilor profesionale pe teritoriul

Uniunii Europene. Statele membre au obligaþia de atranspune aceste condiþii minime în legislaþia

naþionalã, în vederea recunoaºterii mutuale întrestatele membre a titlurilor de calificare de medic pe

care acestea le elibereazã.

MirabelaCe selecþie? Sunt chirurg specialist ºiam operat în ultimii 6 ani cat nu auoperat alþi 10 primari la un loc (nici cavolum, nici ca ºi complexitate). Asta-iselecþie, nu un examen stupid caacest primariat. Pe de altã parte, dacãai studiat mult pentru el, înseamnã cãai uitat tot de la specialitate, pentru cãeste exact aceeaºi tematicã. Nu exis-tã în Europa sau în SUA titlu echiva-lent sau grad profesional cu acestcomunist primariat!

Noua grilã de salarizarePotrivit noii grile de salarizare, un medic primar

va avea de la 1 aprilie 2008, un salariu minim de 1.500 de lei.

IoanaSunt de acord cu medicii care cer sa-larii ºi condiþii mai bune de muncã, ceicare spun cã medicii cer ºpagã, ospun din auzite de la unul sau altul,dar eu ºtiu foarte bine în ce condiþii ºicat efort depun medicii, de ce nu spuncei care zic cã le-a cerut medicul ºpa-gã, cã acelaºi medic vine ºi sambatãºi duminicã la spital sã-ºi vadã pa-cienþii, fãrã a fi plãtit. Ruºine celor careîi criticã pe medici...

Proiect de Hotãrâre privind aprobarea criteriilor pe baza cãrora

se stabileºte procentul concret de majorare sau, dupã caz,

de diminuare a salariilor de bazãindividuale ale medicilor din unitãþile

sanitare publice cu paturi cu personalitate juridicã.

SandaPlãtiþi-i prost ºi prost o sã ne trateze!Plãtim la buget 6,5 % din salariu, în fie-

care lunã pentru sãnãtate. Sãnãtateacui? Eu plãtesc de 32 de ani ºi n-ambeneficiat de niciun serviciu gratuit,decât pe vremea lui Ceauºescu, candmergeam la dentist (unde era gratui-tate). Am mai fãcut acum spoiala astade analize, de mi-am pierdut trei zile dela serviciu (am luat concediu de odihnãsã stau la cozile de la cabinetulmedicului de familie, la recoltãri ºi iar lacabinetul medicului de familie) ºi n-amînteles de ce le-au mai cerut (doar pen-tru statistici, cã la asta ne pricepem).Sau sã vadã câþi români sunt pemoarte! Faceþi ceva, domnilor guver-

nanþi ºi parlamentari, astfel ca mediculsã nu mai fie preocupat de buzunarulpacientului ca sã ducã o viaþã decentã.Cel puþin medicii rezidenþi au salariimai mici decât o femeie de serviciu dela BCR. N-au casã, n-au masã! ªi cumsã ne mai încurajeze pe noi ºi sã nemai trateze, dacã ei însiºi au nevoie deajutor. Poate sunt în sistemul desãnãtate ºi oameni de bine caremãnâncã bani buni, dar se poate ve-dea asta la nivelul Ministerului Sãnãtã-þii, unde nu sunt pacienþi de tratat. Vãrog, restructuraþi tot sistemul, dar re-

structuraþi totul în favoarea pacienþilorºi a medicilor. Se vorbeºte cã un chi-rurg face operaþii grele, iar altul operaþiide apendicitã. Care-i diferenþa dacãoperaþia a reuºit? Primul face o oper-aþie în 7 ore ºi salveazã un om, iar aldoilea face 7 operaþii în 7 ore ºi salvea-zã 7 oameni. Stabiliþi din punct devedere economic importanþa activitãþiicelor 2 chirurgi. Dacã sistemul de sã-nãtate este pus în slujba lui Dumnezeuºi a omului, vã rog, nu mai faceþi cal-cule de rentabilitate! O zi bunã ºi oviaþã la fel de bunã, aºa cum ne-o ges-tioneazã Ministerul Sãnãtãþii.Y

Comentarii de pe www.medicalnet.roforum

20


Observaþii la proiectul de modificarea legislaþiei privind malpraxisul

Colegiul Medicilor din România a trimis MinisteruluiSãnãtãþii un document cu observaþii la proiectul

de modificare a legislaþiei în materie de malpraxis.Este vorba despre aceleaºi observaþii fãcute ºi în

discuþiile avute la sediul Ministerului Sãnãtãþii Publice, atunci cand oficialii CMR au fost consultaþi

în procesul de elaborare a proiectului de lege.

DexterMalpraxis... frumos nume, dar nu ni-meni nu ºtie ce înseamnã de fapt saucu ce se mãnâncã. Deºi medicii suntobligaþi sã încheie poliþe de asigurare,în realitate aceste poliþe nu valoreazãnici cât o ceapã degeratã. De ce?Simplu. Dacã eºti dat în judecatã pen-tru malpraxis, firma de asigurãri „poa-te“ cã îþi dã banii ceruþi de pacient, dartu, medicul, vei fi judecat ca un cainemaidanez în faþa altor medici care îºizic CMR. CMR este ceva de genulANI, dar cu halate albe. Integritate,monºer, dar sã ºtim ºi noi. Adicã pârli-tul de doctor român ajunge sã fie ju-

decat de alþi medici, la fel de pârliþi,care la fel pot sã ajungã în situaþia ta,asta în caz cã vreun pacient se euro-penizeazã prea mult la tractul nervosºi ajunge sã se ia cu þine la trantã însfânta judecatã. Uite ce e, fraþilor, casã vorbim de un adevãrat malpraxis înþara asta trebuie sã se îndeplineascãniºte paºi pe care am îndrazneala sãîi dau mai jos. Aº dori tare mult sã fiususþinut sau combãtut dacã am drep-tate sau ba. Pasul 1. Publicarea de cãtre eminen-þele cenuºii ale medicinei mioritice decãtre niscai „ghiduri de practicã me-dicalã serioasã“, adicã care sã fie peorice specialitate ºi sã fie „biblia“ ºi„testamentul“ medicilor care practicãîn România; aceste cãrþi super bazatear trebui cumva sã fie ºi în armonieguru cu ghidurile de medicinã din þãricare ºtiu cu ce se mãnâncã medicina. 2. Scoaterea de niscai ghiduri pentrumedici ºi pacienþi care sã fie intitulateaºa simbolic „Drepturile ºi obligaþiilepacientului“; asta carevasãzicã cã ºimedicul ºi pacientul sã ºtie ce drepturi

ºi obligaþii au ºi ce consecinþe vor su-porta dacã o dau în sau la barã învreun fel. 3. Crearea de avocaþi medicali, caresã reprezinte atât pacientul, cât ºi me-dicul; aceºti avocaþi vor avea rolul dea apãra pe pacienþi în faþa „nenoroci-þilor“ de medici ºi pe medici în faþa „bi-zonului carpatin cu pieptul de aramã“. 4. Crearea de comisii de eticã în ca-drul spitalelor care sã rezolve cazurileminore de culpã medicalã; acestecomisii ar trebuie sã conþinã: medici,asistente medicale, asistenþi sociali,reprezentanþi ai conducerii manage-riale a spitalului, investitori medicali,reprezentanþii firmelor medicale, pa-cienþi. 5. Crearea de comisii de eticã regio-nale (judeþene) din care sã facã partemedici fff bine pregãtiþi, asistente demânã întâi, oameni de afaceri serioºi,reprezentanþi ai DSP, CMR, InspecþiaSanitarã precum ºi pacienþi; cam greu? 6. Crearea de legi care sã permitãmedicului sã þinã secrete informaþiiledespre pacient ºi care sã le eliberezenumai cu acordul unor judecãtori,care cicã ar trebui sã ºtie când me-dicul poate fi tras la rãspundere, cuce se mãnâncã Malpraxisul ºi cândbizonul mioritic poate sã „bon-cãneascã“ în faþa halatelor alb-ima-culate.

MiaDomnule Nicolãescu, credeþi cã unasistent cu o ºcoalã postlicealã sani-tarã de 3 ani ºi care profeseazã în do-meniu trebuie sã mai facã încã 4 anide colegiu unde sã plãteascã 35 demilioane pe an pentru a profesa? Vreþica asistenþii sã depãºeascã perioadade ºcolarizare a unui medic? Vreþi canoi sã consultãm, sã scriem reþete,foi?Y

21


Comentarii de pe www.cmr.roforum

Medicina de familie – primalinie în asistenþa medicalã

În perioada 9-11 octombrie la Brãila,la Teatrul „Maria Filotti“, va avea locconferinþa „Medicina de familie –prima linie în asistenþa medicalã“.Evenimentul va cuprinde sim-pozioane, mese rotunde, sesiuni decomunicãri ºtiinþifice.Temele conferinþei sunt: Cardiologie,Alergologie, Nefrologie, Geriatrie-Anti-aging.Mai multe detalii puteþi obþine de la dr.Ioan Cuculescu, tel.: 0721.707.000,dr. Ileana Brînzã, tel.: 0745.504.529,0729.169.288.Participanþii beneficiazã de crediteEMC, diploma fiind acreditatã de Co-legiul Medicilor din România.

Congresul balcanic de medicinã sportivã

Al XV-lea Congres Balcanic de medi-cinã sportivã ºi a XVIII-a ConferinþãNaþionalã de Medicinã Sportivã vaavea loc la Bucureºti între 1 ºi 4 oc-tombrie. Manifestarea este organizatãde Asociaþia Balcanicã de MedicinãSportivã ºi de Societatea Romanã deMedicinã Sportivã. Preºedintele onorific al manifestãriieste Octavian Belu. Din comitetul ºti-inþific fac parte Taina Avramescu, Kla-ra Branzaniuc, Paula Drosescu, Lumi-niþa Georgescu, Ligia Rusu – Româ-nia, Nicos Aggelidis, Costas Cris-toulakis – Cipru, Nenad Dikic, SanjaMazic – Serbia, Diana Dimitrova, IvanMaznev – Bulgaria, Emin Ergen,

Mustafa Karahan – Turcia, PanagiotisGigis, Konstantinos Natsis – Grecia.Mai multe informaþii pot fi obþinute dela Raluca Gagiu, B-dul Lascar Catar-giu nr. 16, sector 1, Bucureºti, 010671tel.: +40021.314.59.00, fax: +40021.314.59.70, e-mail: [email protected], web site: www.event4you.ro

Simpozion de asigurare a calitãþii în medicina

de laboratorÎn perioada 23-24 octombrie 2008, înBucureºti la Institutul de Virusologie„ªtefan S. Nicolau“ va avea loc al 6-lea Simpozion de Asigurare aCalitãþii în Medicina de Laborator.Tema simpozionului este „Identifica-rea ºi rezolvarea neconformitãþilor înLaboratorul Medical“.Va participa INSTAND-WHO Collabo-rating Center for Quality Assuranceand Standardisation in LaboratoryMedicine, Germania.Mai multe informaþii pot fi obþinute latel./ fax.: 021/315.41.61 ºi 021/318.63.03, ww.roeqalm.ro ºi [email protected]

Promovarea bunelor practiciîn laboratorul clinic

În perioada 20-22 octombrie 2008 laHotelul Rin Grand din Bucureºti vaavea loc al VII-lea Congres Naþionalde Medicinã de Laborator cu partici-pare internaþionalã, al III-lea Simpo-zion de Imunopatologie ºi al III-leaCongres Naþional al Asistenþilor Medi-cali de Laborator. Congresul va purtanumele „Promovarea bunelor practiciîn laboratorul clinic/Programe de asi-gurare a calitãþii.Tematica Congresului vacuprinde:

Strategii privind programele deevaluare a calitãþii în laborator Standardizarea metodelor de ana-lizã în laborator Stabilirea intervalelor de referinþã;calibrarea

congrese

22


Managementul laboratorului clinicmodern Certificarea ºi acreditarea labora-toarelor medicale Semnificaþia clinicã a testelor delaborator Testarea geneticã Strategii pentru folosirea raþionalã alaboratorului clinic Interacþiunea predispoziþie geneticã– factori de mediu Markeri imunologici în oncologie Diagnosticul de laborator al bolilorcronice Impactul tehnologiei moderne asu-pra testelor de laborator Standardizarea testelor de laboratorclinic Hemovigilenþa Calitatea testelor la patul bolnavului Erori în medicina de laborator Medicina de laborator bazatã pedovezi Influenþa factorilor preanalitici ºicontrolul acestora Rolul microbiologiei în controlulinfecþiilor Bazele moleculare ale bolilor ºi te-rapiei De la cercetarea fundamentalã lapractica clinicã Toxicologia clinicã ca parte a medi-cinii de laborator Politica de privatizare a laboratoru-lui clinic Formarea professionalã în labora-torul clinic

Uniformizarea învãþãmântului de la-borator cu standardele UE Laboratorul clinic în viitor Varia

Tematica Simpozionului deImunopatologie:

Strategii pentru folosirea raþionalã alaboratorului de imunologie Mecanisme moleculare ºi celulareîn bolile alergice ºi autoimune Interacþiunea predispoziþie geneti-cã-factori de mediu Markeri imunologici în oncologie Diagnosticul de laborator al bolilorautoimune Impactul tehnologiei moderne asu-pra testelor imunologice Standardizarea testelor imunolo-gice Formarea professionalã în imunolo-gia clinicã

Informaþii suplimentare pot fi obþinutede la dr. Manole Cojocaru –preºedintele congresului, tel./fax:021/211.30.60; 021/210.65.40;021/212.27.02, e-mail: srml2008@srml congres.rowebsite: www.srml congres.ro

Cursuri EM online pe temede bioeticã

Centrul de Educaþie Medicalã Conti-nuã Iaºi, Colegiul Medicilor Iaºi ºiUMF „Gr.T. Popa“ Iaºi anunþã desfã-ºurarea cursurilor la distanþã în formatelectronic pe teme de bioeticã. Cursu-rile se vor încheia cu o testare finalã ºi

sunt acreditate cu 16 ore EMC. Pen-tru detalii despre derularea acestora,despre taxele de participare ºi mo-dalitãþi de platã, puteþi accesahttp://www.medicalnet.ro/emc/

1. Introducere în bioeticãTeme abordate:

Teorii ºi metode în bioeticã utilitarism teorii deontologice principiile bioeticii Domenii de aplicare a bioeticii înmedicinã

2. Coordonatele etice ale relaþiei medic-ppacient

Teme abordate: Valori ale relaþiei medic-pacient Consimþãmântul informat Confidenþialitatea Modele ale relaþiei medic-pacient

3. Etica cercetãrii pe subiecþiumani

Teme abordate:Repere istorice în cercetarea pesubiecþi umani Documente ºi convenþii internaþio-nale privind cercetarea pe subiecþiumani Cadrul legislativ naþional în cerceta-rea pe subiecþi umani Principii etice în cercetarea pesubiecþi umani

4. Dispneea în practica clinicã: evaluare

diagnosticã ºi conduitã terapeuticã

Teme abordate: Evaluarea diagnosticã a dispneei decauze neprecizate Dispneea în bolile pulmonare: eva-luare ºi management Dispneea în cardiologie: evaluareadiagnosticã ºi conduitã terapeuticã Dispneea în psihiatrie: evaluareadiagnosticã ºi conduitã terapeu-ticã.Y

congrese

23


cãrþi

24


Complicaþiilecronice ale diabetului

zaharatAceastã carte reuneºte expe-rienþa marilor centre de diabetdin Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi,Târgu Mureº ºi Oradea într-undomeniu în care interesul med-ical se deplaseazã încet de latratamentul exclusiv al diabetu-lui, la abordarea precoce a com-plicaþiilor metabolice ºi la ame-lioarea calitãþii vieþii. Carteacuprinde nu numai subiecte noi,

Depresia-metode dediagnostic �i tratamentCartea a apãrut la editura FarmaMedia sub semnãtura autorilor Iosif GabosGrecu, Marietta Grecu Gabos, Levente Ráduly, Krisztina-Gabriella Szabó, JenõLászló Vargha. Depresia este una dintre cele mai frecvente ºi mai grave tulburãripsihice în patologia psihiatricã. Amploarea ei este relevantã, 15-20% din cadrulpopulaþiei prezintã de obicei o datã sau de mai multe ori pe parcursul existenþeistãri depresive, care nediagnosticate ºi netratate eficient ºi la timp, pot deveniifatale pentru mulþi depresivi. Dintre toate bolile psihice, depresia este cea maifrecvent întâlnitã în practica de zi cu zi a medicului de familie, motiv pentru careautorii cãrþii încearcã sã uºureze munca acestora ºi sã aducã o luminã nouã înrecunoaºterea ºi tratarea acestei boli. Cartea este o îmbinare unicã atât a infor-maþiilor din sfera psihiatriei cât ºi a celor din sfera psihologiei a unui subiect atâtde frecvent prezent în viaþa oamenilor ºi anume depresia. Structura clarã a cãrþii,cât ºi expunerea coerentã a noutãþilor de ultimã orã, fac din aceastã carte osursã de un real ajutor atât medicilor de familie cât ºi psihiatrilor, psihologilor,neurologilor, medicilor rezidenþi ºi nu în ultimul rând, oricãrei persoane interesatede acest subiect. Y

Ghidul indicelui glicemicIndicele glicemic (IG) nu este un regimalimentar. Este un îndrumar pentru unmod de hranã sãnãtos, care vã poateajuta sã faceþi schimbãrile de careaveþi nevoie pentru a ajunge la greu-tatea doritã, pentru a reduce riscurileapariþiei problemelor de sãnãtate ºipentru a obþine toate nutrimentele decare aveþi nevoie pentru o dietã echili-bratã. IG vã permite sã alegeþi o gamãlargã de variante fãrã a vã înfometasau a fi robii calculelor. ªi, mai întâi detoate, vã pemite sã mâncaþi ºi sã vãsatisfaceþi capriciile alimentare.

Aceastã carte este, de fapt, un ghidcare vã ajutã sã navigaþi prin lumeadietelor ºi a nutriþiei, vã oferã rãspun-suri la întrebãrile despre carbohidraþiºi despre reducerea riscurilor deapariþie a problemelor de sãnãtate.Gãsiþi aici tot ceea ce trebuie sã ºtiþidespre:

ce este ºi la ce foloseºte indexulglicemic;

cum sã vã planificaþi mesele luateacasã sau în oraº;

cum sã scãdeþi în greutate (cu suc-ces);

cum sã vã alegeþi alimentele pecare le consumaþi folosind indiceleglicemic;care este drumul cãtre o viaþã sãnã-

toasã.

Barbara Ravage este scriitor special-izat în probleme de sãnãtate, maiales în cele de nutriþie. A absolvitBarnard College din New York ºi estemembru al National Association ofScience Writers. Scrie de aproxima-tiv 25 de ani despre modul de alimen-taþie, sãnãtate ºi medicamente. Y

cãrþi

25


ultima orã

26


Colegiul Medicilor dinRomânia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Emanoil Porumbaru39A, Sector 1,

Bucureºti 011422

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

Editor general:Prof. univ. Vasile Ast�r�stoae

([email protected])

Editor coordonator:Lumini�a Vâlcea

([email protected])

Publicitate �i distribu�ie:Directa

Comunicare & Marketing([email protected])

DTP:Omni Press & Design

(www.opd.ro – [email protected])

Tipar:

([email protected])

P u b l i c a þ i e e d i t a t ã d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

Program naþional de asistenþã pentru

Guvernul a aprobat Programul Naþionalde asistenþã medicalã, psihologicã ºisocialã a consumatorilor de droguri2009-1012.Bugetul acestui program este de15.078.000 lei, bani alocaþi din bugetulde stat. Programul îºi propune sã dezvolte sis-temul naþional de asistenþã a consuma-torilor ºi consumatorilor-dependenþi dedroguri pe trei niveluri de interveneþie.Primul nivel presupune oferirea de ser-vicii medicale, psihologice ºi sociale debazã pentru reducerea riscurilor asoci-ate consumului în rândul consumatorilorde droguri. Nivelul al doilea se referã ladezvoltarea ºi îmbunãtãþirea serviciilorambulatorii prin consolidarea celor 15Centre de Asistenþã Integratã în Adicþii.Cel de al treilea nivel pune accent pedezvoltarea comunitãþilor terapeuticeresponsabile pentru reabilitarea ºi rein-sertþia socialã a consumatorilor ºi con-sumatorilor-dependenþi de droguri. Programul îºi mai propune sã previnãconsumul experiementar de droguri înrandul elevilor, sã realizeze campanii

naþionale ºi regionale de prevenire aconsumului de droguri ºi sã realizeze ostrategie de prevenire a consumului dedroguri la locul de muncã. De asemenea, Programul cuprinde acti-vitãþi de formare profesionalã specializa-tã pentru dezvoltarea serviciilor de asis-tenþã ºI de formare professionalã pentruspecialiºtii în prevenirea consumului dedrog sau în gestiunea proiectelor ºi ser-viciilor publice antidrog. Y

Medica

Documents

Transcript of Medica