PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A MEDIASTINULUIMEDIASTINULUI

CursCurs

Catedra boli chirurgicale nr.2Catedra boli chirurgicale nr.2 Şeful catedrei d h ş m, omŞeful catedrei d h ş m, om

emerit, Profesor universitar emerit, Profesor universitar V.V. HotineanuHotineanu , d ş m conferenţiar , d ş m conferenţiar

L. AndonL. Andon

ProgramulProgramul Conform programului analitic pentru anul 5, în cadrul cursului Conform programului analitic pentru anul 5, în cadrul cursului

se va studia eşanţionat şi detalizat patologia chirurgicală a se va studia eşanţionat şi detalizat patologia chirurgicală a mediastinului,cemediastinului,ce include:include:

Chisturile şi tumorile mediastinuluiChisturile şi tumorile mediastinului Procesele inflamatorii ale mediastinuluiProcesele inflamatorii ale mediastinului Traumele mediastinuluiTraumele mediastinului Scopul cursuluiScopul cursului Însuşirea de către student a tabloului clinic, metodele de Însuşirea de către student a tabloului clinic, metodele de

diagnostic, diagnosticul diferenţial şi tratamentul patologiei diagnostic, diagnosticul diferenţial şi tratamentul patologiei chirurgicale ale mediastinuluichirurgicale ale mediastinului

Sarcinile înaintate către lector:Sarcinile înaintate către lector: Acordarea de suport didactico- ştiinţific şi stimularea Acordarea de suport didactico- ştiinţific şi stimularea

pedagogică în soluţionarea scopului şi a sarcinilor înaintate pedagogică în soluţionarea scopului şi a sarcinilor înaintate către studentcătre student

Sarcinile, înaintate către student:Sarcinile, înaintate către student: Să cunoască: 1) Anatomia mediastinuluiSă cunoască: 1) Anatomia mediastinului.. 2) Datele fiziologice şi 2) Datele fiziologice şi

fiziopatologice ale mediastinului. 3) Clasificarea chistelor şi fiziopatologice ale mediastinului. 3) Clasificarea chistelor şi tumorilor mediastinale. tumorilor mediastinale. 4)4) Simtomatologia generală a chistelor Simtomatologia generală a chistelor şi tumorilor mediastinale. 5şi tumorilor mediastinale. 5) ) Clinica şi diagnosticul patologiei Clinica şi diagnosticul patologiei discutate. 6) Etapele diagnosticului tumorilor mediastinale. 7discutate. 6) Etapele diagnosticului tumorilor mediastinale. 7) ) Metodele contemporane de tratament ale patologiei Metodele contemporane de tratament ale patologiei chirurgicale ale mediastinului.chirurgicale ale mediastinului.

Să posedeSă posede: 1) : 1) Examinarea clinică a pacientului.Examinarea clinică a pacientului. 2) 2) Efectuarea Efectuarea diagnosticuluidiagnosticului, diagnosticului , diagnosticului diferenţial a patologiei diferenţial a patologiei chirurgicale ale mediastinului cu alte patologii ale cutiei chirurgicale ale mediastinului cu alte patologii ale cutiei toracice.toracice. 3) 3) Interpretarea rezultatelor examenului clinic şi Interpretarea rezultatelor examenului clinic şi instrumental.instrumental. 4) 4) Stabilirea şi argumentarea diagnosticului Stabilirea şi argumentarea diagnosticului clinic. 5) Întocmirea schemei de tratament şi stabilirea clinic. 5) Întocmirea schemei de tratament şi stabilirea indicaţiilor pentru tratamentul chirurgical.indicaţiilor pentru tratamentul chirurgical.

Să aibă idei generaleSă aibă idei generale: : 1) Despre 1) Despre metodologia metodologia efectuării efectuării mediastinoscopiei, toracoscopiei, spirografiei, bronhoscopiei, mediastinoscopiei, toracoscopiei, spirografiei, bronhoscopiei, bronhografiei, puncţiei mediastinului şi drenării mediastinului.bronhografiei, puncţiei mediastinului şi drenării mediastinului. 2) 2) Despre tipurile şi etapele principale ale operaţiilor efectuate Despre tipurile şi etapele principale ale operaţiilor efectuate în patologia chirurgicală a mediastinului.în patologia chirurgicală a mediastinului.

DATE ANATOMOTOPOGRAFICE DATE ANATOMOTOPOGRAFICE ALE MEDIASTINULUIALE MEDIASTINULUI

Limite:Limite:anterioarăanterioară-sternul şi cartilajele costale;-sternul şi cartilajele costale;posterioarăposterioară-coloana vertebrală inclusiv -coloana vertebrală inclusiv

articulate costovertebrale articulate costovertebrale lateralălaterală-pleurele mediastinale;-pleurele mediastinale;superioarăsuperioară-marginile superioare ale -marginile superioare ale

vertebrei toracice T1, marginea superioara vertebrei toracice T1, marginea superioara a manubriului sternal.a manubriului sternal. inferioară inferioară––diafragmul.diafragmul.

TopografieTopografie Mediastinul este împărţit prin două planuri frontale şi două planuri Mediastinul este împărţit prin două planuri frontale şi două planuri

orizontale în trei regiuni şi nouă zone:orizontale în trei regiuni şi nouă zone: > planurile frontale sunt pretraheal şi posttraheal> planurile frontale sunt pretraheal şi posttraheal > planurile orizontale sunt superior şi inferior;> planurile orizontale sunt superior şi inferior; superior-tangent la faţa superioară a crosei aorteisuperior-tangent la faţa superioară a crosei aortei sau sub crosa sau sub crosa

venei azygosvenei azygos inferior tangent la marginea inferioară a traheiiinferior tangent la marginea inferioară a traheii sau marginile sau marginile

inferioare ale venelor pulmonareinferioare ale venelor pulmonare Regiunile şi etajele mediastinuluiRegiunile şi etajele mediastinului Mediastinul anteriorMediastinul anterior este limitat, anterior de stern şi posterior de este limitat, anterior de stern şi posterior de

planul pretraheal şi împărţit în trei etaje prin cele două planuri planul pretraheal şi împărţit în trei etaje prin cele două planuri orizontale descrise, etajul superior, mijlociu, inferior.orizontale descrise, etajul superior, mijlociu, inferior.

Etajul superior cuprindeEtajul superior cuprinde: T: Timusulimusul Arcul aortic şi ramurile sale nervii-vagi, recurenţi, şi frenici Arcul aortic şi ramurile sale nervii-vagi, recurenţi, şi frenici

Etajul mijlociuEtajul mijlociu cuprinde, originea marilor vase de la baza inimii-aorta cuprinde, originea marilor vase de la baza inimii-aorta

ascendentă, artera pulmonară şi cava superioară; nervii vagi, ascendentă, artera pulmonară şi cava superioară; nervii vagi, frenici, sistemul limfatic frenici, sistemul limfatic

Etajul inferiorEtajul inferior cuprinde regiunea dintre carena traheală şi diafragm şi cuprinde regiunea dintre carena traheală şi diafragm şi

conţine masa cardiopericardică.conţine masa cardiopericardică. Mediastinul mijlociuMediastinul mijlociu Etajele superior şi mijlociuEtajele superior şi mijlociu conţin traheea şi lanţurile ganglionare paratraheale.conţin traheea şi lanţurile ganglionare paratraheale.

Mediastinul posteriorMediastinul posterior Primul planPrimul plan este reprezentat de esofagul toracic pla este reprezentat de esofagul toracic plassat pe coloana at pe coloana

vertebrală, nervii vagi. vertebrală, nervii vagi. Pe marginile şi feţele laterale ale esofagului sunt dispuse grupuri de Pe marginile şi feţele laterale ale esofagului sunt dispuse grupuri de

ganglioni (juxtaesofagieni). ganglioni (juxtaesofagieni).

Planul al doileaPlanul al doilea EEste prezentat de planul aorto-azigo-limfatic:ste prezentat de planul aorto-azigo-limfatic: aorta descendentă; aorta descendentă;

lanţul ganglionilor simpatici toracici lanţul ganglionilor simpatici toracici

DATE DE FIZIOLOGIE ALE DATE DE FIZIOLOGIE ALE MEDIASTINULUIMEDIASTINULUI

-Funcţia de izolare şi amortizare-Funcţia de izolare şi amortizare prin prin mecanismul de rezistenţă elastică, organele mecanismul de rezistenţă elastică, organele mediastinale împotriva forţelor asinergice, mediastinale împotriva forţelor asinergice, dezvoltate intramediastinal, amortizează dezvoltate intramediastinal, amortizează diferitele presiuni şi tracţiuni.diferitele presiuni şi tracţiuni.

Funcţia hemodinamicăFuncţia hemodinamică este reprezentată printr-un sistem de pulsiune a este reprezentată printr-un sistem de pulsiune a

sângelui, aspiraţia diastolică a cavităţilor inimii sângelui, aspiraţia diastolică a cavităţilor inimii drepte şi de aspiraţie toracicădrepte şi de aspiraţie toracică. .

DATE DE FIZIOPATOLOGIE ALE DATE DE FIZIOPATOLOGIE ALE MEDIASTINULUIMEDIASTINULUI

Sindroamele de compresiune:Sindroamele de compresiune: > sindromul de venă cavă superioară;> sindromul de venă cavă superioară; > sindromul de trunchi venos brahiocefalic;> sindromul de trunchi venos brahiocefalic; > sindromul de venă azygos;> sindromul de venă azygos; > sindromul de venă cavă inferioară;> sindromul de venă cavă inferioară; > sindromul de venă pulmonară;> sindromul de venă pulmonară; > sindromul de arteră pulmonară;> sindromul de arteră pulmonară; > compresiuni ale aortei şi ramurilor sale> compresiuni ale aortei şi ramurilor sale Tulburările hemodinamiceTulburările hemodinamice > > cauzate de compresiunea tumorală mediastinală sunt cauzate de compresiunea tumorală mediastinală sunt

însoţite de:însoţite de: > tulburări> tulburări respiratorii respiratorii (dispnee, tuse); (dispnee, tuse); >> tulburări tulburări cardiace cardiace (dureri precordiale. palpitaţii, (dureri precordiale. palpitaţii,

tahicardie);tahicardie); > tulburări> tulburări digestive digestive (esofag-disfagie. dureri retrosternale); (esofag-disfagie. dureri retrosternale); > tulburări> tulburări nervoase nervoase (vag, simpatic, frenic, recurent). (vag, simpatic, frenic, recurent).

CLASIFICAREA CHISTELOR Şl TUMORILOR CLASIFICAREA CHISTELOR Şl TUMORILOR MEDIASTINALEMEDIASTINALE

A. CLASIFICAREA ANATOMOPATOLOGICĂA. CLASIFICAREA ANATOMOPATOLOGICĂ 1. TUMORILE NEGANGLIONARE cuprind:1. TUMORILE NEGANGLIONARE cuprind: a. Tumori derivate din ţesut normal situat în mediastin a. Tumori derivate din ţesut normal situat în mediastin

Origine respiratorie Origine respiratorie chiste bronhogeneticechiste bronhogenetice, , Origine digestivă -Origine digestivă - chiste - esofagiene chiste - esofagiene Origine celomică -Origine celomică - chiste - pleuropericardice;. chiste - pleuropericardice;. Origine vasculară -Origine vasculară -limfangioame limfangioame Origine meningorahidianăOrigine meningorahidiană-meningocelul.-meningocelul.

b. Tumori dezvoltate din ţesuturi, care nu sunt în mod normal în mediastin.b. Tumori dezvoltate din ţesuturi, care nu sunt în mod normal în mediastin. TumoriTumori benigne- benigne-teratoame, chisturi dermoide.teratoame, chisturi dermoide. TumoriTumori maligne- maligne-corioepiteliomul. seminomul primitiv.corioepiteliomul. seminomul primitiv. CC. Tumorile dezvoltate din ţesuturi mediastinale adulte:. Tumorile dezvoltate din ţesuturi mediastinale adulte: OrigineOrigine conjunctivă:conjunctivă: • • benigne-benigne-lipom, fibrom, miom, condrom, osteomlipom, fibrom, miom, condrom, osteom • • maligne-maligne-miosarcom, condrosarcom.miosarcom, condrosarcom. OrigineOrigine nervoasă nervoasă (tumori neurogene): (tumori neurogene): • • benignebenigne-neurinom, ganglioneuroame, -neurinom, ganglioneuroame, • • malignemaligne-ganglioneuroblastoame. Simpatoblastoame. -ganglioneuroblastoame. Simpatoblastoame. OrigineOrigine glandulară: glandulară: • • tumori timice-timoame tumori timice-timoame • • tumori tiroidiene-guşi mediastinale;tumori tiroidiene-guşi mediastinale; • • tumori paratiroidiene mediastinale. tumori paratiroidiene mediastinale. D. Tumori parazitareD. Tumori parazitare-chistele hidatice mediastinale-chistele hidatice mediastinale 2. TUMORILE GANGLIONARE MEDIASTINALE2. TUMORILE GANGLIONARE MEDIASTINALE Tumori limfoganglionare: primitive-şi secundareTumori limfoganglionare: primitive-şi secundare

B. CLASIFICAREA B. CLASIFICAREA ANATOMOTOPOGRAFICĂANATOMOTOPOGRAFICĂ

CHISTELE Şl TUMORILE MEDIASTINULUI ANTERIOR:CHISTELE Şl TUMORILE MEDIASTINULUI ANTERIOR: EtajulEtajul timovascular timovascular • • timoame, chiste dermoide, guşi endotoracice.timoame, chiste dermoide, guşi endotoracice. EtajulEtajul cardiopericardic cardiopericardic • • chiste pleuropericardice;chiste pleuropericardice; • • lipoame, fibroame, lipoame, fibroame, • • chiste dermoide, teratoamechiste dermoide, teratoame CHISTELE Şl TUMORILE MEDIASTINULUI POSTERIOR:CHISTELE Şl TUMORILE MEDIASTINULUI POSTERIOR: >neurinoame, neurofibroame. simpatoblastoame;>neurinoame, neurofibroame. simpatoblastoame; >fibroame. leiomioame esofagiene;>fibroame. leiomioame esofagiene; >guşi endotoracice;>guşi endotoracice; >tumori paratiroidiene;>tumori paratiroidiene; >chiste enterogene>chiste enterogene CHISTELE Şl TUMORILE MEDIASTINULUI MIJLOCIU:CHISTELE Şl TUMORILE MEDIASTINULUI MIJLOCIU: >Tumori limfoganglionare benigne şi maligne;>Tumori limfoganglionare benigne şi maligne; >Chiste bronhogenetice;>Chiste bronhogenetice; >Guşi endotoracice; >Guşi endotoracice; >Adenopatii din limfogranulomatoza difuză. >Adenopatii din limfogranulomatoza difuză. TUMORI MEDIASTINALE FĂRĂ TOPOGRAFIE SPECIFICĂTUMORI MEDIASTINALE FĂRĂ TOPOGRAFIE SPECIFICĂ

C.CLASIFICAREA MALADIILOR C.CLASIFICAREA MALADIILOR MEDIASTINULUIMEDIASTINULUI

Procesele specifice şi nespecifice. Procesele specifice şi nespecifice. Chisturile mediastinuluiChisturile mediastinului (chisturi autentice, parazitare). (chisturi autentice, parazitare). Tumori neurogeneTumori neurogene (tumori a ţesutului nervos şi a (tumori a ţesutului nervos şi a

membranelor nervului).membranelor nervului). Tumori mezenhimaleTumori mezenhimale (a ţesutului conjunctiv, osos, (a ţesutului conjunctiv, osos,

adipozitar şi muscular).adipozitar şi muscular). Tumorile timusuluiTumorile timusului (timoame). (timoame). Tumori din ţesuturile deplasateTumori din ţesuturile deplasate (guşă mediastinală, (guşă mediastinală,

chorioepiteliom, teratoame).chorioepiteliom, teratoame). Maladiile chirurgicale a inimii şi vaselor magistraleMaladiile chirurgicale a inimii şi vaselor magistrale

( aneurizmele aortei şi inimii), tumorile inimii şi pericardului.( aneurizmele aortei şi inimii), tumorile inimii şi pericardului. Traumatismele mediastinuluiTraumatismele mediastinului (traumatismele închise şi (traumatismele închise şi

rănile mediastinului)rănile mediastinului)

SIMPTOMATOLOGIA GENERALĂ A SIMPTOMATOLOGIA GENERALĂ A CHISTELOR Şl TUMORILOR CHISTELOR Şl TUMORILOR

MEDIASTINALEMEDIASTINALE MEDIASTINALEMEDIASTINALE Sunt descrise trei faze:Sunt descrise trei faze: latentă clinic (câţiva ani);latentă clinic (câţiva ani); manifestare clinică;manifestare clinică; a complicaţiilor.a complicaţiilor. 1.TULBURĂRI DE IRITAŢIE Şl COMPRESIUNE TRAHEOBRONŞICĂ:1.TULBURĂRI DE IRITAŢIE Şl COMPRESIUNE TRAHEOBRONŞICĂ: Dispneea în funcţie de volumul tumorii; tuse de iritaţie, seacă;Dispneea în funcţie de volumul tumorii; tuse de iritaţie, seacă; hemoptizia este rară datorită invaziei tumorale a bronşiei sau congestiei de vecinătate; hemoptizia este rară datorită invaziei tumorale a bronşiei sau congestiei de vecinătate;

atelectazia diferitelor teritorii.atelectazia diferitelor teritorii. 2.TULBURĂRI CARDIOCIRCULATORII:2.TULBURĂRI CARDIOCIRCULATORII: Palpitaţii. sindroamelePalpitaţii. sindroamele de compresiune vasculară: de compresiune vasculară: Tahicardie;Tahicardie; Sindromul de cavă superioarăSindromul de cavă superioară se produce staza, venelor jugulare. edemul feţei. se produce staza, venelor jugulare. edemul feţei.

gâtului,hiperpresiune venoasă până la 120 mmHg.gâtului,hiperpresiune venoasă până la 120 mmHg. Sindromul de trunchi venos brahiocefalicSindromul de trunchi venos brahiocefalic (drept sau stâng) (drept sau stâng) SIndromul de venă azygosSIndromul de venă azygos Sindromul de cava inferioarăSindromul de cava inferioară este dat de tumorile mediastinului inferior şi se manifestă este dat de tumorile mediastinului inferior şi se manifestă

prin hepatomegalie. ascită. edeme ale membrelor inferioare.prin hepatomegalie. ascită. edeme ale membrelor inferioare. Sindromul de arteră pulmonară-cianoză cefalicăSindromul de arteră pulmonară-cianoză cefalică 3. SINDROMUL DE COMPRESIUNE ESOFAGIANĂ3. SINDROMUL DE COMPRESIUNE ESOFAGIANĂ disfagie, dureri retrosternale.disfagie, dureri retrosternale.

4. SINDROMUL DE COMPRESIUNE 4. SINDROMUL DE COMPRESIUNE CARDIACĂCARDIACĂ ŞI NERVOASĂ ŞI NERVOASĂ

Dureri precordiale.Dureri precordiale. >nervului>nervului recurent - recurent - disfonie, voce bitonală; disfonie, voce bitonală; >nervului>nervului frenic frenic - sughiţ, dureri în umăr, paralizie - sughiţ, dureri în umăr, paralizie

diafragmatică;diafragmatică; >nervului>nervului vag vag - bradicardie, sialoree, tulburări - bradicardie, sialoree, tulburări

intestinale (atonie, intestinale (atonie, greţuri, vărsături, constipaţiI. Colici biliare şi renale;greţuri, vărsături, constipaţiI. Colici biliare şi renale; > nervului> nervului simpatic - simpatic - sindromul Claude Bernard sindromul Claude Bernard

Horner -enoftalmie, Horner -enoftalmie, ptoz palpebrală, mioză;ptoz palpebrală, mioză; >nervului>nervului intercostal intercostal - dureri cu iradieri de-a lungul - dureri cu iradieri de-a lungul

spaţiilor spaţiilor intercostale,intercostale, > tulburări medulare> tulburări medulare - pareze – paralizii. - pareze – paralizii.

În functie de TOPOGRAFIA TUMORILOR În functie de TOPOGRAFIA TUMORILOR MEDIASTINALE sunt următoarele MEDIASTINALE sunt următoarele

sindroame:sindroame: Sindromul mediastinal anteriorSindromul mediastinal anterior se manifestă prin se manifestă prin

semne de compresiune:semne de compresiune: • • vasculară (cave, trunchiuri brahiocefalice, vasculară (cave, trunchiuri brahiocefalice,

aorta, artere pulmonare);aorta, artere pulmonare); • • cardiacă - dureri anginoase;cardiacă - dureri anginoase; • • traheobronşică şi complicaţii pleurale. traheobronşică şi complicaţii pleurale. Sindromul mediastinal mijlociuSindromul mediastinal mijlociu se manifestă prin se manifestă prin

compresiunea traheei.recurenţi. frenici, vagi, stenoze compresiunea traheei.recurenţi. frenici, vagi, stenoze bronşice cu atelectazii, asimetrie de puls, etc.bronşice cu atelectazii, asimetrie de puls, etc.

Sindromul mediastinal posteriorSindromul mediastinal posterior se manifestă prin se manifestă prin compresiuni esofag,simpatice, rahidiene (cu tulburări compresiuni esofag,simpatice, rahidiene (cu tulburări neurologice medulare). neurologice medulare).

EXPLORĂRI PARACLINICEEXPLORĂRI PARACLINICE RADIOGRAFIA TORACICĂ poate evidenţia:RADIOGRAFIA TORACICĂ poate evidenţia: 1. opacitate în "bilă de biliard" (tumori neurogene, chisturi); 1. opacitate în "bilă de biliard" (tumori neurogene, chisturi); 2. opacitate "în lacrimă" sau în "semipară" (chisturi dermoide); 2. opacitate "în lacrimă" sau în "semipară" (chisturi dermoide); 3. opacitate mediastinală cu calcificare liminală (anevrisme, chisturi);3. opacitate mediastinală cu calcificare liminală (anevrisme, chisturi); 4. opacitate policiclică (tumori ganglionare);4. opacitate policiclică (tumori ganglionare); 5. opacitate lobulată, boselată (teratoame);5. opacitate lobulată, boselată (teratoame); 6. opacitate fusiformă, triunghiulară sau în bandă verticală;6. opacitate fusiformă, triunghiulară sau în bandă verticală; 7. opacitate trapeizoidală (tumori de timus, limfosarcoame);7. opacitate trapeizoidală (tumori de timus, limfosarcoame); 8. opacităţi paramediane rău definite (mediastinite)8. opacităţi paramediane rău definite (mediastinite) RADIOGRAFIILE CU CONTRAST GAZOSRADIOGRAFIILE CU CONTRAST GAZOS în scop diagnostic sunt: în scop diagnostic sunt: Pneumomediastinul:calea-retrosternală;-retroxifoidiană;-pneumotoraxul. Pneumomediastinul:calea-retrosternală;-retroxifoidiană;-pneumotoraxul. RADIOGRAFIILE CU SUBSTANŢE DE CONTRAST OPACERADIOGRAFIILE CU SUBSTANŢE DE CONTRAST OPACE : : esofagografia baritată, radiografia baritată a stomacului;esofagografia baritată, radiografia baritată a stomacului; traheobronhografia;traheobronhografia; angiografia angiografia limfografia limfografia TOMOGRAFIA CLASICĂTOMOGRAFIA CLASICĂ în plan frontal, sagital sau axial .în plan frontal, sagital sau axial .

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂTOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ (CT) în (CT) în timom timom masă solidă în masă solidă în mediastinul anterosuperior.mediastinul anterosuperior.

ÎnÎn teratom teratom - tumora are densitate diferită, aspecte chistice şi calcificări. - tumora are densitate diferită, aspecte chistice şi calcificări. Chistele mediastinale:Chistele mediastinale: chistele pleuropericardicechistele pleuropericardice au aspect chistic cu pereţi subţiri au aspect chistic cu pereţi subţiri chistul esofagianchistul esofagian - aspect chistic, omogen, conţinut cu densitate - aspect chistic, omogen, conţinut cu densitate mică fiind în relaţie cu esofagul;mică fiind în relaţie cu esofagul; chistul hidaticchistul hidatic se vizualizează conţinut lichidian şi vezicule fiice. se vizualizează conţinut lichidian şi vezicule fiice. REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂREZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ (RMN) evidenţiind fluxul (RMN) evidenţiind fluxul

sanguin, sanguin, Echografia transcutanatăEchografia transcutanată Echografia transbronşicăEchografia transbronşică EXAMENUL SCINTIGF!AFICEXAMENUL SCINTIGF!AFIC EXPLORĂRHE ENDOSCOPICEEXPLORĂRHE ENDOSCOPICE MEDIASTINOSCOPIA MEDIASTINOSCOPIA TRAHEOBRONHOSCOPIATRAHEOBRONHOSCOPIA permite decelarea unor modificări ale traheei şi permite decelarea unor modificări ale traheei şi

bronhiilor, produse prin compresiunile extrinseci de tumorile mediastinale.bronhiilor, produse prin compresiunile extrinseci de tumorile mediastinale. Bronhoscopia cu bronhoscop flexibilBronhoscopia cu bronhoscop flexibil ESOFAGOSCOPIA este utilă în tumorile ESOFAGOSCOPIA este utilă în tumorile mediastinului posteriormediastinului posterior TORACOSCOPIATORACOSCOPIA BIOPSIA BIOPSIA prin pleuroscopie,mediastinoscopie,punctiiprin pleuroscopie,mediastinoscopie,punctii--transparietale transparietale

ghidate de tomografia computerizată şi prin toracotomie explorativă.ghidate de tomografia computerizată şi prin toracotomie explorativă.

TIMOAMELE se dezvoltă în loja timică.TIMOAMELE se dezvoltă în loja timică. FRECVENŢAFRECVENŢA este crescută până la 15 ani şi este crescută până la 15 ani şi între 35-50 ani şi este mai mare la femei.între 35-50 ani şi este mai mare la femei. TABLOUL CLINICTABLOUL CLINIC >> compresiile mecanice pe organele mediastinale. dau jenă respiratorie tuse compresiile mecanice pe organele mediastinale. dau jenă respiratorie tuse

iritativă, sindrom de cava superioară. tahicardie, crize pseudoanginoase;iritativă, sindrom de cava superioară. tahicardie, crize pseudoanginoase; > se pot asocia cu miastenie, leucoza. agammaglobulinemie, anemie aplastică, > se pot asocia cu miastenie, leucoza. agammaglobulinemie, anemie aplastică,

maladia Cushing şi hipertiroidism;maladia Cushing şi hipertiroidism; > invazia vagului produce tulburări digestive;> invazia vagului produce tulburări digestive; > în tumorile mari se pot constata: bombarea toracelui. circulaţia colaterală, > în tumorile mari se pot constata: bombarea toracelui. circulaţia colaterală,

matitate, modificări auscultatorii.matitate, modificări auscultatorii. EXPLORĂRI PARACLINICEEXPLORĂRI PARACLINICE Radiografiile (faţă, profil) evidenţiază aspect de banană, limbă de clopot,Radiografiile (faţă, profil) evidenţiază aspect de banană, limbă de clopot, imagini rotunde în timoamele benigne şi opacitate boselată,imagini rotunde în timoamele benigne şi opacitate boselată, de intensitate mare cu calcificări în timoamele maligne. de intensitate mare cu calcificări în timoamele maligne. Sediul tumorilor este loja timicâ. Sediul tumorilor este loja timicâ. Alte investigaţii-tomografia standard şi computerizată,Alte investigaţii-tomografia standard şi computerizată, rezonanta magnetică rezonanta magnetică

nucleară, mediastinografia gazoasă, esofagografia, pneumotoraxul diagnostic,nucleară, mediastinografia gazoasă, esofagografia, pneumotoraxul diagnostic, investigaţii endoscopice (bronhoscopia, esofagoscopia, toracoscopia), investigaţii endoscopice (bronhoscopia, esofagoscopia, toracoscopia), scintigrafia tiroidiană, măsurarea presiunii venoase centrale (PVC) în sindromul de scintigrafia tiroidiană, măsurarea presiunii venoase centrale (PVC) în sindromul de

cava superioară. Investigaţii hematologice, endocrinologice.cava superioară. Investigaţii hematologice, endocrinologice. DIAGNOSTICUL se face pe baza datelor dinice şi paradinice.DIAGNOSTICUL se face pe baza datelor dinice şi paradinice. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu alte tumori DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu alte tumori cu sediul în mediastinul anterior guşile endotoracice, cu sediul în mediastinul anterior guşile endotoracice, eratoamele şi chistele dermoide, anevrisme de aortă eratoamele şi chistele dermoide, anevrisme de aortă limfangioamele mediastinale, fibroamele.limfangioamele mediastinale, fibroamele.

2.2.Chistele pleuropericardice (celomice)Chistele pleuropericardice (celomice)

Chist pericardial cu conţinut seros.Chist pericardial cu conţinut seros. Alcătuiesc de la 3,3 pînă la 14,2% Alcătuiesc de la 3,3 pînă la 14,2% cazuri din toate tumorile şi chisturile mediastinului. cazuri din toate tumorile şi chisturile mediastinului. Se localizează în mediastinul anteroinferior în unghiurile cardiofrenice. Se localizează în mediastinul anteroinferior în unghiurile cardiofrenice. Sunt tumori rotunde cu pereţi subţiri şi conţinut lichidian limpede. În caz de comunicare a Sunt tumori rotunde cu pereţi subţiri şi conţinut lichidian limpede. În caz de comunicare a

chistului cu cavitatea pericardului ele se numesc diverticul a pericardului. chistului cu cavitatea pericardului ele se numesc diverticul a pericardului. Tabloul clinic-Tabloul clinic-timp îndelungat au evoluţie asimptomatică. La chisturi de dimensiuni mari timp îndelungat au evoluţie asimptomatică. La chisturi de dimensiuni mari

apare tahicardie, dureri anginoase, dispnee.apare tahicardie, dureri anginoase, dispnee. Explorări paraclinice-Explorări paraclinice-radiografia de faţă şi profil, pneumotoraxul diagnostic, ecografia, radiografia de faţă şi profil, pneumotoraxul diagnostic, ecografia,

tomografia computerizată. tomografia computerizată. Diagnosticul diferenţial-Diagnosticul diferenţial-cu toate opacităţile cu toate opacităţile situate în mediastinul anteroinferior şi anume situate în mediastinul anteroinferior şi anume cu chisturi pline cu lichid, tumori pulmonare periferice,cu chisturi pline cu lichid, tumori pulmonare periferice, lipoame, fibroame, timoame.lipoame, fibroame, timoame. 3.Chistele dermoide3.Chistele dermoide Mai frecvent sunt localizate în mediastinul anterior, Mai frecvent sunt localizate în mediastinul anterior, anterior de cord şi vasele sanguine magistrale însă anterior de cord şi vasele sanguine magistrale însă pe parcurs ele pot să-şi schimbe localizarea.pe parcurs ele pot să-şi schimbe localizarea. Tabloul clinic–timp îndelungat decurg asimptomatic şi se depistează întâmplător. Tabloul clinic–timp îndelungat decurg asimptomatic şi se depistează întâmplător.

Primele semne sunt tusea, dispnea, cianoza, dilatarea venelo pe gît şi faţă.Primele semne sunt tusea, dispnea, cianoza, dilatarea venelo pe gît şi faţă. Explorări paraclinice- radiografia mediastinului, ecografia, tomografia computerizată.Explorări paraclinice- radiografia mediastinului, ecografia, tomografia computerizată. Diagnosticul diferenţial–cu timoame,Diagnosticul diferenţial–cu timoame, chistele pleuropericardice, lipoame,fibroame. chistele pleuropericardice, lipoame,fibroame.

4.Lipoamele–4.Lipoamele–alcătuiesc 3,1% din toate tumorile şi chisturile mediastinului. Se întîlnesc lipoamele în orice sector a alcătuiesc 3,1% din toate tumorile şi chisturile mediastinului. Se întîlnesc lipoamele în orice sector a mediastinului, însă mai frecvent în etajul superior şi inferior al mediastinului anterior. Lipoamele au formă diferită – mediastinului, însă mai frecvent în etajul superior şi inferior al mediastinului anterior. Lipoamele au formă diferită – rotundă, ovală şi în formă de clepsidră.rotundă, ovală şi în formă de clepsidră.

Tabloul clinic–Tabloul clinic–iniţial au evoluţie asimptomatică şi se depistează întâmplător. Când lipoamele ajung la dimensiuni mari iniţial au evoluţie asimptomatică şi se depistează întâmplător. Când lipoamele ajung la dimensiuni mari apare sindromul de compresiune mediastinală.apare sindromul de compresiune mediastinală.

Explorările paraclinice–radiografia, ecografia, tomografia simplă şi computerizată, pneumotoracele diagnostic, Explorările paraclinice–radiografia, ecografia, tomografia simplă şi computerizată, pneumotoracele diagnostic, mediastinografia.mediastinografia.

5.Fibroamele-5.Fibroamele-se localizează mai frecvent în mediastinul anterioinferior, dar se pot localiza şi în alte regiuni ale se localizează mai frecvent în mediastinul anterioinferior, dar se pot localiza şi în alte regiuni ale mediastinului. Tumora este bine încapsulată. Fibrosarcoamele prezintă tumoră malignă din ţesutul conjunctiv şi mediastinului. Tumora este bine încapsulată. Fibrosarcoamele prezintă tumoră malignă din ţesutul conjunctiv şi alcătuiesc 4% din toate toate tumorile maligne ale mediastinului.alcătuiesc 4% din toate toate tumorile maligne ale mediastinului.

Tabloul clinic–Tabloul clinic–evoluţia este asimptomatică mulţi ani. În cazul tumorilor de dimensiuni mari se instalează sindromul de evoluţia este asimptomatică mulţi ani. În cazul tumorilor de dimensiuni mari se instalează sindromul de compresiune mediastinală.compresiune mediastinală.

Explorări paraclinice–Explorări paraclinice–examinarea radiologică, tomografia simplă şi computerizată, ecografia.examinarea radiologică, tomografia simplă şi computerizată, ecografia. Diagnosticul diferenţial–Diagnosticul diferenţial–cu chiste dermoide şi pleuropericardice, lipoame.cu chiste dermoide şi pleuropericardice, lipoame. 6.Chistul hidatic mediastinal 6.Chistul hidatic mediastinal primar se întâlneşte rar după ce parazitul trece cele două bariere-cel hepatic şi primar se întâlneşte rar după ce parazitul trece cele două bariere-cel hepatic şi

pulmonar se poate localiza în orice organ şi în mediastin. Mai frecvent se întâlneşte chist hidatic mediastinal secundarpulmonar se poate localiza în orice organ şi în mediastin. Mai frecvent se întâlneşte chist hidatic mediastinal secundar de la plămîni sau pleură şi se poate localiza în orice sector a mediastinului.de la plămîni sau pleură şi se poate localiza în orice sector a mediastinului.

Tabloul clinic Tabloul clinic depinde de localizarea chistului. La localizarea în mediastinul anterior, etajul superior, predomină depinde de localizarea chistului. La localizarea în mediastinul anterior, etajul superior, predomină sindromul compresiv cu tulburări respiratorii şi circulatorii. La localizarea în etajul mijlociu predomină simptome sindromul compresiv cu tulburări respiratorii şi circulatorii. La localizarea în etajul mijlociu predomină simptome cardiace şi la localizarea în mediastinul posterior predomină simptome nervoase.cardiace şi la localizarea în mediastinul posterior predomină simptome nervoase.

Explorările paraclinice–Explorările paraclinice–explorarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică, ecografia, explorarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică, ecografia, bronhografia şi bronhoscopia.bronhografia şi bronhoscopia.

Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial se face cu timoame,guşi endotoracice, chistele pleuropericardice, relaxarea diafragmului, se face cu timoame,guşi endotoracice, chistele pleuropericardice, relaxarea diafragmului, chistele bronhogenetice, aneurismul aortei.chistele bronhogenetice, aneurismul aortei.

7.Seminomul primitiv şi corioepitelioamele primitive mediastinale7.Seminomul primitiv şi corioepitelioamele primitive mediastinale SeminomulSeminomul primitiv mediastinal se întâlneşte la bărbaţii tineri sub 30 ani. Se localizează în mediastinul primitiv mediastinal se întâlneşte la bărbaţii tineri sub 30 ani. Se localizează în mediastinul

anterior etajul superior. Structura histopatplogică este asemănătoare cu seminomul testicular.anterior etajul superior. Structura histopatplogică este asemănătoare cu seminomul testicular. Tabloul clinic–Tabloul clinic–este multă vreme asimptomatic, fiind descoperit întâmplător la explorarea radiologică. este multă vreme asimptomatic, fiind descoperit întâmplător la explorarea radiologică.

Seminoamele de dimensiuni mari prodic sindromul de compresiune mediastinală.Seminoamele de dimensiuni mari prodic sindromul de compresiune mediastinală. Explorările paraclinice–Explorările paraclinice–radiografia, tomografia simplă şi computerizată, rezonanţa magnetică.radiografia, tomografia simplă şi computerizată, rezonanţa magnetică. Corioepitelioamele Corioepitelioamele primitive mediastinale se întîlnesc rar.primitive mediastinale se întîlnesc rar. Tabloul clinic–Tabloul clinic–se manifestă cu simptome funcţionale, sindroame de compresiune mediastinală şi tulburări se manifestă cu simptome funcţionale, sindroame de compresiune mediastinală şi tulburări

endocrine.endocrine. Explorări paraclinice–Explorări paraclinice–radiografia, tomografia clasică şi computerizată. radiografia, tomografia clasică şi computerizată. Diagnosticul diferenţial–Diagnosticul diferenţial–cu tumorile timice,chistele dermoide.cu tumorile timice,chistele dermoide.

B. Chistele şi tumorile mediastinului mijlociuB. Chistele şi tumorile mediastinului mijlociu 11.Limfoamele.Limfoamele se dezvoltă din ganglionii limfatici. se dezvoltă din ganglionii limfatici. Interes practic prezintă limfogranulomatoza şi limfosarcomul.Interes practic prezintă limfogranulomatoza şi limfosarcomul. La metastazele în ganglionii limfatici mediastinali La metastazele în ganglionii limfatici mediastinali întotdeauna este focarul primar în plămîni, sau în esofag. întotdeauna este focarul primar în plămîni, sau în esofag. Uneori stabilirea caracterului leziunii ganglionilor limfatici Uneori stabilirea caracterului leziunii ganglionilor limfatici mediastinali este dificil.mediastinali este dificil. Tabloul clinic la limfoame se manifestă cu slăbiciune,subfibrilitate, leucocitoză şi Tabloul clinic la limfoame se manifestă cu slăbiciune,subfibrilitate, leucocitoză şi

mărirea VSH.mărirea VSH. Explorările paraclinice-examinarea radiologică, biopsia ganglionilor limfatici măriţi.Explorările paraclinice-examinarea radiologică, biopsia ganglionilor limfatici măriţi. Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial-cu afecţiunile mediastinale neganglionare.-cu afecţiunile mediastinale neganglionare. 2.Chistele bronhogenetice2.Chistele bronhogenetice Reprezintă 8-10% din tumorile mediastinale. Reprezintă 8-10% din tumorile mediastinale. Sunt tumori sferice sau ovalare bine determinate de mărime variabilă Sunt tumori sferice sau ovalare bine determinate de mărime variabilă şi sunt legate printr-un pedicul cu traheea şi mai rar cu bronşiile.şi sunt legate printr-un pedicul cu traheea şi mai rar cu bronşiile. Mai frecvent se întîlnesc chistele paratraheale, paraesofagiene şi bifurcaţiei traheei.Mai frecvent se întîlnesc chistele paratraheale, paraesofagiene şi bifurcaţiei traheei. TabloulTabloul clinicclinic–este asimptomatic sau sunt prezente compresiuni ale organelor –este asimptomatic sau sunt prezente compresiuni ale organelor

vecine. vecine. Perforaţia în arborele bronşic evoluiază ca o supuraţie bronhopulmonară,Perforaţia în arborele bronşic evoluiază ca o supuraţie bronhopulmonară, în pleură–piopneumotorace iar infectarea chistului–poate duce la abces.în pleură–piopneumotorace iar infectarea chistului–poate duce la abces. Explorările paraclinice–radiografia, tomografia clasică şi computerizatăExplorările paraclinice–radiografia, tomografia clasică şi computerizată Diagnosticul diferenţial–Diagnosticul diferenţial–se face cu tumorile mediastinale de aspect chistic.se face cu tumorile mediastinale de aspect chistic. Complicaţii–Complicaţii–infectarea chistului în 8-15% cazuri, perforarea în arborele infectarea chistului în 8-15% cazuri, perforarea în arborele

traheobronşic şi pleură, malignizarea.traheobronşic şi pleură, malignizarea.

C. Chistele şi tumorile mediastinului posteriorC. Chistele şi tumorile mediastinului posterior 1. Chistele esofagiene1. Chistele esofagiene Se întîlnesc rar şi sunt mai frecvente la sexul masculin. Provin din resturi incluziuni ale intestinului primitiv. Se întîlnesc rar şi sunt mai frecvente la sexul masculin. Provin din resturi incluziuni ale intestinului primitiv.

Peretele chistului este format din stratul muscular în care se găseşte plexul Meissner şi Auerbach şi Peretele chistului este format din stratul muscular în care se găseşte plexul Meissner şi Auerbach şi mucoasa chistului formată din epiteliu digestiv ( esofag 25%, intestinal 75%, gastric 60%). Conţinutul mucoasa chistului formată din epiteliu digestiv ( esofag 25%, intestinal 75%, gastric 60%). Conţinutul chistului este mucos, uneori gelatinos cu fermenţi digestivi.chistului este mucos, uneori gelatinos cu fermenţi digestivi.

Tabloul clinicTabloul clinic este necaracteristic, poate fi alcătuit din manifestări banale- tusa, dispnee,disfagie este necaracteristic, poate fi alcătuit din manifestări banale- tusa, dispnee,disfagie compresiuni de trahee şi esofag. Uneori tusea şi expectoraţia semnalează fistula chisto-bronşică.compresiuni de trahee şi esofag. Uneori tusea şi expectoraţia semnalează fistula chisto-bronşică.

Explorări paracliniceExplorări paraclinice – esofagografie baritată, bronhografie. – esofagografie baritată, bronhografie. Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial cu afecţiuni pulmonare,tumori neurogene, meningocele, cu afecţiuni pulmonare,tumori neurogene, meningocele, chisturi hidatice, hernii diafragmale.chisturi hidatice, hernii diafragmale. ComplicaţiiComplicaţii–sindrom de presiune, perforaţia.–sindrom de presiune, perforaţia. 2.Tumorile neurogene2.Tumorile neurogene Reprezintă 35% din tumorile mediastinale. Reprezintă 35% din tumorile mediastinale. Clasificarea se face în funcţie de originea tumorii–din elementele tecilor nervoase Clasificarea se face în funcţie de originea tumorii–din elementele tecilor nervoase sau celulele nervoase.sau celulele nervoase. Tumorile tecilor nervoase sunt – neurinoame şi neurofibroame.Tumorile tecilor nervoase sunt – neurinoame şi neurofibroame. Tumorile celulilor nervoase sunt – neuroblastoame simpatico, ganglioneuroame.Tumorile celulilor nervoase sunt – neuroblastoame simpatico, ganglioneuroame. Tumori mixte–neuroconjunctive.Tumori mixte–neuroconjunctive. Tabloul clinicTabloul clinic este timp îndelungat asymptomatic şi 50% sunt discoperite radiologic. Se manifestă cu este timp îndelungat asymptomatic şi 50% sunt discoperite radiologic. Se manifestă cu

sindrom de compresiune mediastinală, neuralgii intercostale, uneori sughiţ, pareza diafragmului. La tumorile sindrom de compresiune mediastinală, neuralgii intercostale, uneori sughiţ, pareza diafragmului. La tumorile voluminoase se determină matitate şi diminuarea murmurului vezicular.voluminoase se determină matitate şi diminuarea murmurului vezicular.

Examinări paracliniceExaminări paraclinice–radiografia, tomografia clasică şi computerizată.–radiografia, tomografia clasică şi computerizată. Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial–cu chistele bronhogenetice, meningocelul, tumorile pulmonare periferice.–cu chistele bronhogenetice, meningocelul, tumorile pulmonare periferice. 3.Meningocelul3.Meningocelul Constă dintr-o herniere a dura mater printr-un defect osos al coloanei vertebrale. Se întâlneşte rar şi Constă dintr-o herniere a dura mater printr-un defect osos al coloanei vertebrale. Se întâlneşte rar şi

interesează toate vârstele şi ambele sexe.interesează toate vârstele şi ambele sexe. Are aspect pseudochistic, formă ovoidă, conţine lichid cefalorahidian şi comunică cu canalul Are aspect pseudochistic, formă ovoidă, conţine lichid cefalorahidian şi comunică cu canalul

rahidian.rahidian. Tabloul clinicTabloul clinic vreme îndelungată este asimptomatic. Dacă meningocelul ajunge la mărime voluminoasă se vreme îndelungată este asimptomatic. Dacă meningocelul ajunge la mărime voluminoasă se

ivesc tulburări prin compresiune. Dacă se comprimă nervii apar lombalgii sau neuralii intercostale. Dacă se ivesc tulburări prin compresiune. Dacă se comprimă nervii apar lombalgii sau neuralii intercostale. Dacă se comprimă măduva spinării apar tulburări medulare.comprimă măduva spinării apar tulburări medulare.

Explorări paracliniceExplorări paraclinice–examinarea radiologică la care se depistează opacitate ovoidă situată paravertebral.–examinarea radiologică la care se depistează opacitate ovoidă situată paravertebral. Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial cu tumori neurogene, chistele bronho şi paraesofagiene. cu tumori neurogene, chistele bronho şi paraesofagiene.

Chistele şi tumorile mediastinale fără o topografie specificăChistele şi tumorile mediastinale fără o topografie specifică 1. Guşile intratoracice 1. Guşile intratoracice alcătuiesc 4% în raport cu ansamblul alcătuiesc 4% în raport cu ansamblul

tumorilor mediastinale tumorilor mediastinale SeSe localizează mai frecvent în mediastinul anterior, etajul superior. localizează mai frecvent în mediastinul anterior, etajul superior.

De obicei tabloul clinic este asimptomatic, fiind descoperit la un De obicei tabloul clinic este asimptomatic, fiind descoperit la un

examen radiologic întâmplător.examen radiologic întâmplător. Explorările paraclinice:Explorările paraclinice: examenul radiologic, scintigrafia examenul radiologic, scintigrafia

tiroidiană cu I 131, tomografia computerizată, rezonanţa tiroidiană cu I 131, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, magnetică nucleară,

Diagnosticul diferenţial cu: Diagnosticul diferenţial cu: aneurizmele aortei, tumorile timice, aneurizmele aortei, tumorile timice, tumorile neurogene.tumorile neurogene.

Complicaţii: Complicaţii: compresiune mediastinală, malignizarea .compresiune mediastinală, malignizarea . 2.Tumorile paratiroidiene mediastinale2.Tumorile paratiroidiene mediastinale se întâlnesc rar. Tabloul se întâlnesc rar. Tabloul

clinic este caracterizat prin sindromul hiperparatiroidism primar cu clinic este caracterizat prin sindromul hiperparatiroidism primar cu dereglări a metabolismului fosfocalcic şi se manifestă prin: semne dereglări a metabolismului fosfocalcic şi se manifestă prin: semne osoase, semne renale, semne oculare şi semne toracice.osoase, semne renale, semne oculare şi semne toracice.

Diagnosticul diferenţial cu: Diagnosticul diferenţial cu: tumorile timice, guşi intratoracice.tumorile timice, guşi intratoracice. 3. Tumorile mediastinale metastatice ganglionare 3. Tumorile mediastinale metastatice ganglionare pot fi de la pot fi de la

cancerele toracice, cancerele tubului digestiv, cancerul tiroidian. cancerele toracice, cancerele tubului digestiv, cancerul tiroidian. Tabloul clinic Tabloul clinic iniţial este absent. Tardiv apar semne de iniţial este absent. Tardiv apar semne de

compresiune toracicăcompresiune toracică

Supuraţiile mediastinuluiSupuraţiile mediastinului Fac parte mediastinitele acute şi cronice. Mediastinitele acute se împart în mediastinite Fac parte mediastinitele acute şi cronice. Mediastinitele acute se împart în mediastinite

primitive şi secundare.primitive şi secundare. Factorii etiologici ce pot produce mediastinite sunt:Factorii etiologici ce pot produce mediastinite sunt: f focare ocare infecţioase de vecinătateinfecţioase de vecinătate, , ssupuraţii parietale toraciceupuraţii parietale toracice,, ccomplicaţii supurative postoperatorii omplicaţii supurative postoperatorii în chirurgia toracicăîn chirurgia toracică ccomplicaţiile explorărilor endoscopicomplicaţiile explorărilor endoscopice,e, pperforaţii traumatice ale erforaţii traumatice ale esofagului, traheesofagului, traheei,ei, etc etc..

Anatomopatologic Anatomopatologic sunt cunoscute următoarele forme de mediastinită acută:sunt cunoscute următoarele forme de mediastinită acută: fflegmonul legmonul mediastinalmediastinal,, aabcesul mediastinal care poate fi mediastinal anterior sau mediastinal bcesul mediastinal care poate fi mediastinal anterior sau mediastinal posterior.posterior.

Tabloul clinic: Tabloul clinic: în flegmonul mediastinal se constată: în flegmonul mediastinal se constată: sindromul supurativsindromul supurativ cu febră, cu febră, frisoane, alterarea stăriifrisoane, alterarea stării generale; generale; sindromul de compresiune mediastinală sindromul de compresiune mediastinală cu dispnee, cu dispnee, tuse, cianoză, disfagie, dureri retrosternale pulsative cu iradiaţii dorsale şi cervicale.tuse, cianoză, disfagie, dureri retrosternale pulsative cu iradiaţii dorsale şi cervicale.

Explorări paraclinice: Explorări paraclinice: examenul radiologic, ecografia, tomografia computerizată, examenul radiologic, ecografia, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, examenul de laborator şipuncţia mediastinului.rezonanţa magnetică nucleară, examenul de laborator şipuncţia mediastinului.

Diagnosticul: Diagnosticul: se bazează pe antecedente, semne clinice şi paraclinice.se bazează pe antecedente, semne clinice şi paraclinice. Diagnosticul diferenţial: Diagnosticul diferenţial: se face cu pleurezii închistate,pericardite acute, diverticulise face cu pleurezii închistate,pericardite acute, diverticuli

esofagieni supuraţi, supuraţii pleuropulmonare.esofagieni supuraţi, supuraţii pleuropulmonare. Complicaţiile posibile : Complicaţiile posibile : deschiderea întdeschiderea întrr-un organ vecin, septicemie, deces.-un organ vecin, septicemie, deces. Mediastinite croniceMediastinite cronice Se întâlnesc rar. Sunt descrise următoarele forme: mediastinite cronice supurate, de Se întâlnesc rar. Sunt descrise următoarele forme: mediastinite cronice supurate, de

exemplu abcese reci tuberculoase şi mai frecvent mediastinite cronice scleroase.exemplu abcese reci tuberculoase şi mai frecvent mediastinite cronice scleroase. Tabloul clinic Tabloul clinic este în raport cu topografia supuraţiei. Mediastinitele anterioare se este în raport cu topografia supuraţiei. Mediastinitele anterioare se

manifestă cu sindromul de compresiune a venelor cave, iar la cele posterioare- manifestă cu sindromul de compresiune a venelor cave, iar la cele posterioare- predomină disfagia.predomină disfagia. Tratamentul medicalTratamentul medical este în funcţie de etiologie. În cele tuberculoase se este în funcţie de etiologie. În cele tuberculoase se

administrează tuberculostatice.administrează tuberculostatice. Tratamentul chirurgicalTratamentul chirurgical este indicat la sindrom de cavă superioară şi se este indicat la sindrom de cavă superioară şi se efectuiază efectuiază

operaţii de by pass venos. operaţii de by pass venos.

TRAUMATISMELE MEDIASTINULUITRAUMATISMELE MEDIASTINULUIPot fi închise şi deschise. Cele închise pot avea Pot fi închise şi deschise. Cele închise pot avea

loc în urma comprimării toracelui. loc în urma comprimării toracelui. Traumatismele deschise (plăgile mediastinului) Traumatismele deschise (plăgile mediastinului) pot fi cu interesarea organelor din mediastin pot fi cu interesarea organelor din mediastin (esofagul, traheea, inima, vasele) şi fără (esofagul, traheea, inima, vasele) şi fără lezarea lor.lezarea lor.

Tabloul clinic e în raport cu prezenţa sau lipsa Tabloul clinic e în raport cu prezenţa sau lipsa lezării şi comprimării organelor mediastinului.lezării şi comprimării organelor mediastinului.

Diagnosticul se bazează pe examenul Diagnosticul se bazează pe examenul radiologic. radiologic.

Complicaţiile traumatismelor mediastinului–Complicaţiile traumatismelor mediastinului–mediastinitamediastinita..

Tratamentul bolilor analizateTratamentul bolilor analizate --Scopul tratamentului, indicaţiile operatorii, pregătirea preoperatorie,Scopul tratamentului, indicaţiile operatorii, pregătirea preoperatorie,aanestezie,nestezie, ccale ale

de abord,de abord, t tehnici operatorii.ehnici operatorii. Conduita postoperatorie: Conduita postoperatorie: ccomplicaţiile postoperatorii şi rezolvarea lor,omplicaţiile postoperatorii şi rezolvarea lor, c crearea rearea

planului de dispensarizare.planului de dispensarizare. A. Chistele şi tumorile mediastinului anteriorA. Chistele şi tumorile mediastinului anterior 1.TIMOAME, prin sternotomie se efectuează extirparea timusului.1.TIMOAME, prin sternotomie se efectuează extirparea timusului. 2.Chistele pleuropericardice, prin toracotomie se efectuează extirparea 2.Chistele pleuropericardice, prin toracotomie se efectuează extirparea

chistului.chistului. 3.Chistele dermoide, prin toracotomie se efectuează extirparea chistului 3.Chistele dermoide, prin toracotomie se efectuează extirparea chistului

dermoid.dermoid. 4.Lipoame, 4.Lipoame, prin toracotomie se efectuează extirparea tumorii.prin toracotomie se efectuează extirparea tumorii. 5.Fibroame, 5.Fibroame, extirparea tumorii prin toracotomie sau mediastinotomie.extirparea tumorii prin toracotomie sau mediastinotomie. 6.Chistul hidatic mediastinal, 6.Chistul hidatic mediastinal, chistectomia totală sau parţială după extargerea chistectomia totală sau parţială după extargerea

membranei hidatide. membranei hidatide. Tratamentul Tratamentul medical pre- şi postoperator cu mebendazol, medical pre- şi postoperator cu mebendazol, escazol. escazol.

7.Seminomul primitiv mediastinal, 7.Seminomul primitiv mediastinal, este complex şi cuprinde înlăturarea tumorii este complex şi cuprinde înlăturarea tumorii asociat cu radioterapia şi chimioterapia.asociat cu radioterapia şi chimioterapia.

8.Corioepitelioamele primitive, 8.Corioepitelioamele primitive, este complex: chirurgical–extirparea tumorii este complex: chirurgical–extirparea tumorii asociată cu histerectomie totală şi anexectomie în caz de corioepiteliom genital asociată cu histerectomie totală şi anexectomie în caz de corioepiteliom genital primitiv+radioterapie, chimioterapie şi tratament hormonal. primitiv+radioterapie, chimioterapie şi tratament hormonal.

B. Chistele şi tumorile mediastinului mijlociuB. Chistele şi tumorile mediastinului mijlociu 1. Limfoame, tratamentul–depinde de stadiul de dezvoltare a procesului patologic. La 1. Limfoame, tratamentul–depinde de stadiul de dezvoltare a procesului patologic. La

proces patologic limitat se înlătură tumora+chmioterapia. La cazurile depăşite proces patologic limitat se înlătură tumora+chmioterapia. La cazurile depăşite radioterapia+ chimioterapia+ terapia simptomatică.radioterapia+ chimioterapia+ terapia simptomatică.

2.Chistele bronhogenetice, tratamentul–chirurgical.2.Chistele bronhogenetice, tratamentul–chirurgical.

C. Chistele şi tumorile mediastinului posteriorC. Chistele şi tumorile mediastinului posterior 1. Chistele esofagiene, 1. Chistele esofagiene, rezecţia parţială a peretelui chistului.rezecţia parţială a peretelui chistului. 2.Tumorile neurogene, 2.Tumorile neurogene, extirparea tumoriiextirparea tumorii 3.Meningocelul, 3.Meningocelul, ablaţia sacului herniar după legătura pediculului.ablaţia sacului herniar după legătura pediculului. D.Chistele şi tumorile mediastinale fără o topografie specificăD.Chistele şi tumorile mediastinale fără o topografie specifică 1.Guşile intratoracice, 1.Guşile intratoracice, extirparea guşii intratoracice.extirparea guşii intratoracice. 2. Tumorile paratiroidiene, 2. Tumorile paratiroidiene, iniţial reechilibrarea iniţial reechilibrarea

hidroelectrolitică, înlăturarea tumorii.hidroelectrolitică, înlăturarea tumorii. 3. Tumorile mediastinale metastatice ganglionare-3. Tumorile mediastinale metastatice ganglionare-

Tratamentul:Tratamentul: paliativ. paliativ. E. Supuraţiile mediastinuluiE. Supuraţiile mediastinului, t, tratamentul: ratamentul: este complex medical şi este complex medical şi

chirurgical.chirurgical. Tratamentul medicalTratamentul medical constă din constă din terapia intensivă de dezintoxicare,terapia intensivă de dezintoxicare,

vitaminoterapia, corticoterapia, administrarea antibioticelor de vitaminoterapia, corticoterapia, administrarea antibioticelor de spectru larg.spectru larg.

Tratamentul chirurgical:Tratamentul chirurgical: constă în deschiderea şi drenarea constă în deschiderea şi drenarea flegmonului sau abcesului mediastinal prin mediastinotomie flegmonului sau abcesului mediastinal prin mediastinotomie anterioară suprasternală, sau mediastinotomie posterioară anterioară suprasternală, sau mediastinotomie posterioară paravertebralăparavertebrală; ; extrapleurală în dependenţă de topografia focarului extrapleurală în dependenţă de topografia focarului purulent. purulent.

F.Traumatismele mediastinului, tF.Traumatismele mediastinului, tratamentul–chirurgical.ratamentul–chirurgical.

BibliografieBibliografie 1. Абакумов М.М., 1. Абакумов М.М., Погодина АПогодина А.. Н Н. Травматический гнойный медиастинит. . Травматический гнойный медиастинит. Методические рекомендацииМетодические рекомендации.. М М ..19781978. . 2.2. Бакулев А Бакулев А.. Н Н., ., Колесникова РКолесникова Р.. С С. . Хирургическое лечение опухолей и кист Хирургическое лечение опухолей и кист средостения средостения ..ММ..19671967 3. 3. Вишневский АВишневский А..АА., ., Тодуа ФТодуа Ф.. И И. . Локшина КЛокшина К..АА. . Целомические кисты Целомические кисты дивертикулы перикарда и липомы дивертикулы перикарда и липомы кардиодиафрагмального углакардиодиафрагмального угла. . ТбилисиТбилиси,, 19761976, , 107 с107 с.. 4. 4. Вишневский АВишневский А.. А А., ., Адамян ААдамян А..АА. . Хирургия средостения Хирургия средостения ..ММ.. 1977 1977,, 389 с 389 с.. 5. 5. Гольдберг З Гольдберг З.. В В., ., Лавникова ГЛавникова Г. . Опухоли и кисты средостенияОпухоли и кисты средостения.. М М.,., 1965 1965 6. 6. Дедков ИДедков И.. П П., ., Захарычев ВЗахарычев В.. Д Д. . Первичные новообразования средостенияПервичные новообразования средостения.. Киев Киев ,,19821982 7. 7. Елизаровский СЕлизаровский С..ИИ.,.,Кондратьев ГКондратьев Г.. И И.. ., ., Хирургическая анатомия Хирургическая анатомия средостениясредостения. . Атлас МАтлас М.,., 1961 1961,,106 с106 с 8.8. Иванов А Иванов А.. Е Е.. Абсцессы и флегмоны средостенияАбсцессы и флегмоны средостения.. Л.19599. Л.19599. 9. Неймарк И9. Неймарк И.. И И.. Опухоли и кисты средостенияОпухоли и кисты средостения.. Барнаул Барнаул,,

19819811 10. 10. Romeo-Milea Romeo-Milea Chirurgie toracică. Bucureşti, 1999.Chirurgie toracică. Bucureşti, 1999. Cotulbea.Cotulbea.