Project to Support Coordination of Justice Sector Reform in Moldova European Union EuropeAid/ 131846/C/SER/MD

Altair Asesores in consortium with IRZ, ICON, IRP

Evaluarea de inventariere a stării lucrurilor în procesul de reformare a învățământului juridic

superior din R. Moldova

Raport

Expert UE

CUPRINS

CUPRINS....................................................................................................................................2ACRONIME...............................................................................................................................3Sumar executiv...........................................................................................................................41. Rezumatul misiunii.................................................................................................................6

1.1. Obiectivul specific:..........................................................................................................61.2 Produse..............................................................................................................................61.3 Livrabile............................................................................................................................61.4 Metodologia......................................................................................................................6

2. Context....................................................................................................................................83. Liniile directoare Bologna cu privire la programe, descrierea modulelor și metodologiile de predare........................................................................................................................................9

3. 1. Standardele de la Bologna cu privire la specificațiile programelor..............................103. 2. Bologna cu privire la descrierea modulelor..................................................................103.3. Standardele de la Bologna cu privire la finalitățile învățării.........................................11Finalități ale învățării după discipline propuse.....................................................................123.4. Metodele de predare.......................................................................................................13

4. Evaluarea învățământului juridic superior din R. Moldova:.............................................174.1. Cadrul juridic național cu privire la programe și descrieri de module..........................174.2. Studii de caz cu privire la aplicarea liniilor directoare de la Bologna la descrierile modulelor și metodologia de predare....................................................................................19

Total ore....................................................................................................................................226. Actualizarea curriculum-urilor la drept în lumina necesităților de integrare europeană......257. Remarci și recomandări........................................................................................................30

7.1 Programe, specificații de curs, metodologie de predare.................................................307.2 Actualizarea curriculum-ului la drept în lumina provocărilor integrării europene.........31

LISTA ÎNTÂLNIRILOR..........................................................................................................33

2

ACRONIME

ARACIS Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul SuperiorCEDO Convenția Europeană a Drepturilor OmuluiCEJ Curtea Europeană de JustițieSETC Sistemul European de Transfer al CreditelorEKKA Agenția Estoniană pentru Calitate în Învățământul Superior

UE Uniunea EuropeanăÎS Învățământul superiorME Ministerul EducațieiMJ Ministerul JustițieiEC Evaluarea calității TR Termeni de referințăFF Formarea Formatorilor

3

Sumar executiv

Liniile directorii de la Bologna în mod legal sînt transpuse prin Anexa la ordinul Ministerului Educaţiei nr. 726 din septembrie 2010, Regulamentul de organizare a studiilor în învăţămîntul superior în baza Sistemului Naţional de Credite de Studiu și, în special, prin articolele 9 (conținuturile obligatorii ale curriculum-urilor școlare) 12, 13, 16, 17 (conținuturile modulelor/cursurilor singulare) și 18 (obligația de a publica informația menționată pe pagina web a instituției de învățămînt în cauză). Sînt furnizate și regulile cu privire la EC.

Au fost remarcate cîteva cazuri în cadrul facultăților de drept din R. Moldova unde nu sînt respectate principiile de la Bologna și legislația națională cu privire la programe, descrierea modulelor și finalitățile învățării. Cu toate acestea, nu atît de multe facultăți întocmesc specificații de program într-un document lizibil care să fie publicat pe internet (Prospect). Uneori, informația necesară este dispersată pe pagina web a instituției în cauză. Pe de altă parte, specificațiile modulelor în majoritatea cazurilor sînt întocmite în documente ușor lizibile și sînt publicate. În unele facultăți de drept specificațiile modulelor sînt încă mai informative decît cerințele de la Bologna și ar putea fi clasificate drept ”cele mai bune practici”.

Se recomandă de a încheia procesul de elaborare a unui sistem adecvat de EC în instituțiile ÎS din R. Moldova în vederea asigurării unei aplicări uniforme a principiilor de la Bologna pentru programe, descrierea modulelor și finalitățile învățării. Lipsește instruirea personalului implicat, profilul studenților implicați în EC este mic, precum și nivel comunicării dintre structurile EC și personalul academic este scăzut.

În pofida asistenței anterioare, se recomandă de a continua instruirile de suport pentru toți actorii implicați în ciclul calității (funcționarii responsabili de managementul calității, decanii, profesorii, studenții, administrația centrală a universităților). Instruirea trebuie să fie ajustată la necesitățile specifice ale învățămîntului juridic superior în R. Moldova (de ex. cu accent specific pe elaborarea și armonizarea curriculum-urilor, calitatea învățării ajustată la necesitățile învățămîntului juridic; crearea rețelelor colegiale pentru toate grupurile de actori, crearea corpului de experți (profesori și studenți instruiți și activ implicați în procesul de acreditare internațională a programelor de studiu selectate). Trebuie să fie sprijinită și stabilirea legăturii între asigurarea calității, internaționalizarea și elaborarea strategiei instituțiilor ÎS.

Importanța capacității de angajare a studenților este pe deplin înțeleasă de guvern și cîteva instituții din R. Moldova (a se vedea de exemplu Universitatea de Stat din Moldova, REGULAMENT cu privire la organizarea stagiilor de practică la Ciclul I – studii superioare de Licenţă, ciclu II studii superioare de masterat, APROBAT Senatul USM” 02 aprilie 2013, Proces-verbal nr.7 Rector), care au creat oficii și structuri ad hoc. Cu toate acestea, se recomandă de a sprijini în continuare implicarea profesioniștilor din domeniul juridic (judecători, avocați, notari, firme juridice) la elaborarea programelor și specificațiilor modulelor (planurile de studii). De asemenea, se recomandă continuarea sprijinului/instituționalizarea legăturii dintre angajatori și universități, astfel ca ultimii să sporească oferta plasamentelor în muncă pentru studenți.

4

Deși recunoscînd nivelul bun al unor module de bază de drept european, ponderea subiectelor generale și ”politice” trebuie redusă în favoarea celor cu mai multe aspecte ”juridice” (de ex. izvoarele dreptului european, efectele dreptului comunitar, doctrina supremației, remediile în instanțele naționale, principii generale și sistemul judecătoresc al CEJ). Libertățile fundamentale (Capitolul 1: Circulația liberă a bunurilor; Capitolul 2: Circulația liberă a muncitorilor; Capitolul 3: Dreptul de stabilire și libertatea de prestare a serviciilor; Capitolul 4: Circulația liberă a capitalului; Capitolul 29: Uniunea vamală) – acestea sînt exemple de subiecte la care s-ar putea face trimitere scurtă în cadrul unor module generale de drept european, care ulterior să fie aprofundate în cadrul unui curs separat (de ex., denumit Dreptul pieței interne). Astfel de subiecte cu adevărat sînt esențiale pentru o înțelegere adecvată a procesului de asociere și stabilizare.

Este necesar să existe o înțelegere deplină a principalelor capitole ”juridice” din acquis-ul comunitar, în special a capitolului 24 (Justiție, libertate și securitate) și a capitolului 23 (Sistemul judecătoresc și drepturile fundamentale). Acestea țin direct de prezentul proiect și orice armonizare a legislației R. Moldova în domeniul justiției.

Alte capitole ce urmează să fie luate în considerare de mediul academic: Capitolul 5: Achizițiile publice; Capitolul 6: Dreptul societăților comerciale; Capitolul 7: Dreptul proprietății intelectuale; Capitolul 8: Concurența; Capitolul 16: Impozitarea; Capitolul 19: Politica socială și angajarea în muncă; Capitolul 27: Mediul înconjurător; Capitolul 28: Protecția consumatorilor și ocrotirea sănătății. Astfel de subiecte trebuie introduse ca anexă la modulele relevante ce țin de legislația națională sau trebuie să fie separate. O combinație de cursuri legate de aspectele sus-menționate ar putea servi drept bază pentru elaborarea unui program în dreptul european pentru ciclul al doilea. În așa caz, ar putea fi necesară acordarea sprijinului adițional pentru elaborarea unor programe coerente și pentru instruirea personalului.

5

1. Rezumatul misiunii

Elementele de bază ale misiunii pot fi rezumate după cum urmează:

1.1. Obiectivul specific: - Susținerea/complementarea evaluării externe a calității învățămîntului juridic superior

din punct de vedere al alinierii acestuia la principiile de la Bologna (activitatea 2.1); - Acordarea asistenței la actualizarea curriculum-urilor și incorporarea unor noi metode

de predare în învățămîntul juridic superior (activitatea 2.2); - Acordarea susținerii la organizarea Evaluării naționale a calității învățămîntului juridic

superior (activitatea 2.3), în special efectuarea unei evaluări de inventariere a stării lucrurilor în procesul de reformare a învățămîntului juridic superior și elaborarea unor recomandări specifice pentru completarea acestuia.

1.2 Produse- Evaluarea calității învățămîntului juridic superior din punct de vedere al alinierii

acestuia la principiile de la Bologna;- Recomandări pentru actualizarea curriculum-urilor și incorporarea unor noi metode de

predare în învățămîntul juridic superior;- Acordarea susținerii la organizarea Evaluării naționale a calității învățămîntului juridic

superior.

1.3 LivrabileUn raport corespunzător privind rezultatele evaluării de inventariere și un set relevant de recomandări ce urmează să fie prezentate în cadrul unui atelier de lucru în aprilie 2015.

1.4 MetodologiaAu fost întreprinși următorii pași metodologici pentru a produce livrabilul care atinge toate produsele enumerate mai sus:

1. Analiza actelor juridice și politicilor universitare.

2. Interviuri cu membrii unor facultăți de drept selectate.

3. În afară de solicitările scrise și verbale făcute facultăților de drept și altora, colectarea programelor, descrierilor de module și materialului didactic.

4. Atelier de lucru cu participarea reprezentanților facultăților de drept și ME.

5. Procesarea datelor și materialelor colectate.

6

6. Juxtapunerea datelor procesate cu punctele de reper ale procesului de la Bologna și cele mai bune practici internaționale în domeniul curriculum-urilor, schițelor modulelor și metodologiilor de predare

7. Concluzii și recomandări pentru îmbunătățirea curriculum-urilor, schițelor modulelor și metodologiilor de predare

Reprezentând livrabilul Componentelor 2.1, 2.2 și 2.3 a coordonării sprijinului pentru reforma sectorului justiției în R. Moldova EuropeAid/ 131846/C/SER/MD, prezentul raport are drept scop primordial sprijinirea/complementarea evaluării externe a calității învățământului juridic superior prezentând principiile de la Bologna ca puncte de reper (Cap. 3), în vederea actualizării curriculum-urilor și incorporării noilor metode de predare în învățământul juridic superior (Cap.4) și a includerii unor noi discipline în dreptul european (Cap.6). În cele din urmă, prezentul raport susține organizarea Evaluării naționale a calității învățământului juridic superior, efectuând o evaluare de inventariere a stării lucrurilor în procesul de reformare a învățământului juridic superior și elaborând recomandări specifice pentru a facilita completarea acesteia (Cap. 4, 5, 7).

7

2. Context

Ultima evaluare generală de inventariere a aplicării principiilor de la Bologna în învățămîntului superior din R. Moldova (Raportul național privind implementarea procesului de la Bologna 2009-2012, Moldova) este publicat pe pagina web oficială a procesului Bologna http://www.ehea.info/article-details.aspx?ArticleId=86. Raportul subliniază că ”finalitățile învățării sînt punct de bază în elaborarea și predarea programelor de studiu în IÎS din R. Moldava”. Cu toate acestea, nu s-au oferit informații cu privire la ”re-elaborarea programelor de studiu pe baza finalităților învățării” (Întrebarea 7.2.11).

Cadrul juridic al învățămîntului superior din R. Moldova este caracterizat de legislația națională și reglementări secundare, care sînt complementate de acte normative universitare. Actele respective sînt expresia principiului de la Bologna despre autonomia educațională, incorporată în Articolul 79 al Codului educației al Republicii Moldova. Principalul cadru juridic general la care urmează să se facă trimitere este: Codul educaţiei al Republicii Moldova (nr. 152, 17 iulie 2014), Legea învățămîntului, Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare, Regulamentul de organizare a studiilor în învăţămîntul superior în baza Sistemului Naţional de Credite de Studiu, Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (Hotărîrea Guvernului nr.1007 din 10 decembrie 2014), Regulamentul privind organizarea si desfășurarea doctoratului și postdoctoratului, Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare de licenţă, nr.84 din 15 februarie 2008, Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru postul de rector al instituţiei de învăţămînt superior universitar, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 112, din 28 februarie 1996, Regulamentul cu privire la ocuparea posturilor de conducere şi alegerea organelor de conducere în instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova, Regulamentul de ocupare a posturilor didactice, Planul-cadru pentru studii superioare, Regulamentul cu privire la mobilitatea studenţilor şi cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt superior, Regulamentul-cadru al facultății, Regulamentul-cadru al catedrei. Alte acte legislative și politici publice pot fi găsite pe pagina web a Ministerului Educației al R. Moldova www.edu.md/.

În curînd urmează să fie publicat pe pagina web a Ministerului Educației un cadru juridic pentru învățămîntul juridic superior, dat fiind că la moment încă lipsește http://www.edu.md/ro/cadrul-na-ional-al-calificarilor/.

În 2013, în baza Pilonului VII al Strategiei de reformare a sectorului justiției, Ministerul Educației al țării a solicitat asistența Agenției române pentru asigurarea calității în învățămîntul superior (ARACIS) la efectuarea unei evaluări a cursurilor de drept de la primul ciclu. Evaluarea s-a bazat pe o metodologie elaborată de experți și aprobată de Ministerul Educației. Evaluarea cursurilor de drept de la ciclul doi și trei a fost atribuită Agenției estoniene pentru calitatea învățămîntului superior (EKKA). Șaptesprezece

8

facultăți de drept, publice și private, au trecut evaluarea programelor de drept de la primul ciclu,1 efectuată de ARACIS.

3. Liniile directoare Bologna cu privire la programe, descrierea modulelor și metodologiile de predare

Declarația de la Bologna din 1999 a dus la adoptarea unui model comun pentru curriculumu-urile învățămîntului superior2. Documentația conexă, în special ”Ghidul Utilizatorului ECTS3, a salutat învățarea centrată pe student. Cel mai palpabil efect a fost că toate programele la completarea cărora se acordă un grad sau diplomă au fost definite în termeni de finalități ale învățării. Finalitățile învățării urmează să fie privite ca sinonim al cunoștințelor, deprinderilor și abilităților pe care studenții le obțin în rezultatul procesului de învățare. Pe lîngă aceasta, a fost introdusă o abordare standardizată față de programe și specificările modulelor.4

Noi înțelegem un ”program” în conformitate cu terminologia de la Bologna, adică un set de componente educaționale, bazate pe finalitățile învățării, care sînt recunoscute pentru acordarea unei calificări specifice. Iar un modul este o unitate de curs într-un sistem în care fiecare unitate de curs poartă același număr de credite sau un multiplu al acestora. Specificațiile (sau curriculum-urile sau planurile de studii) descriu conținuturile programelor și modulelor 5.

O abordare standardizată față de elaborarea programelor și descrierilor modulelor înseamnă că acestea trebuie întocmite într-un format de documente accesibile

1 1. Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”;2. Universitatea de Stat din Moldova;3. Academia de Studii Economice;4. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi;5. Universitatea de Studii Politice Europene şi Economice;6. Universitatea de Studii Europene din Moldova;7. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;8. Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova;9. Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul;10. Universitatea de Stat din Comrat;11.Universitatae Agrară de Stat din Moldova;12. Universitatea Tehnică a Moldovei;13. Universitatea Cooperatist Comercială din Moldova;14. Universitatea Slavonă;15.Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie;16.Univesitatea Perspectiva INT;17. Institutul Nistrean de Economie şi Drept din Bălţi.2 Cu alte cuvinte, nu există principii specifice ale procesului de la Bologna pentru fiecare facultate. 3 ”Ghidul Utilizatorului ECTS” publicat de Directoratul General pentru Educație și Cultură la http://ec.europa.eu/education/tools/docs/ects-guide_en.pdf at p. 274 Sistemul european de transfer al creditelor și elaborarea curriculum-ului: produsul înainte de proces? Jim Gleeson* Studii în învățământul superior 2011, 1–18, iFirst Article5 ”Ghidul Utilizatorului ECTS” publicat de Directoratul General pentru Educație și Cultură la http://ec.europa.eu/education/tools/docs/ects-guide_en.pdf at p. 35

9

utilizatorului și ușor lizibile ce urmează să fie publicate pe pagina web a facultății6 și să conțină elementele specifice enumerate în tabelurile de mai jos. Acest lucru trebuie de făcut și în vederea asigurării transparenței academice și facilitării evaluării calității interne și externe.

3. 1. Standardele de la Bologna cu privire la specificațiile programelor

Specificațiile programelor expres trebuie să indice următoarele elemente7:

1. Calificarea acordată2. Nivelul calificării3. Cerințele specifice de admitere4. Aranjamentele specifice pentru recunoașterea studiilor anterioare (formale, non-

formale și informale)5. Cerințele și reglementările cu privire la calificare6. Profilul programelor7. Principalele finalități ale învățării8. Profilurile ocupaționale ale absolvenților cu exemple9. Acces la continuarea studiilor10. Diagrama structurii cursului cu credite (60 într-un an academic cu frecvență la zi)11. Reglementarea, evaluarea și acordarea notelor la examene12. Cerințele de absolvire13. Modul de studiu (la zi, fără frecvență, e-learning/învățarea de la distanță)14. Directorul de programe sau echivalentul acestuia.

3. 2. Bologna cu privire la descrierea modulelorDescrierea modulelor trebuie să indice expres următoarele elemente8:

1. Titlul unității de curs2. Codul unității de curs3. Tipul unității de curs (obligatoriu, opțional)4. Nivelul unității de curs (de ex. primul, al doilea, al treilea)5. Ciclul; subnivelul (după caz)6. Anul de studii (după caz)7. Semestrul/trimestru cînd unitatea de curs este livrată8. Numărul de credite alocate9. Numele lectorului(ilor)

6 ”Ghidul Utilizatorului ECTS” publicat de Directoratul General pentru Educație și Cultură la http://ec.europa.eu/education/tools/docs/ects-guide_en.pdf at p. 277 ”Ghidul Utilizatorului ECTS” publicat de Directoratul General pentru Educație și Cultură la http://ec.europa.eu/education/tools/docs/ects-guide_en.pdf at p. 288 Ibidem

10

10. Finalitățile învățării unității de curs11. Modul de livrare (directă, învățarea la distanță)12. Precondiții și condiții13. Componentele recomandate ale unui program opțional14. Conținuturile cursului15. Lectura recomandată sau cerută16. Activități de învățare și predare planificate17. Metode18. Metode și criterii de evaluare19. Limba de studiu20. Plasamentul(ele) în muncă

3.3. Standardele de la Bologna cu privire la finalitățile învățării

Finalitățile învățării trebuie să fie formulate atît în curriculum-uri (în termeni mai generali), cît și în specificațiile modulelor. Acestea accentuează legătura între predare, învățare și evaluare. După cum deja s-a relatat în aliniatele anterioare, finalitățile învățării trebuie formulate ca un enunț al cunoștințelor, competențelor și deprinderilor pe care studenții le vor obține la completarea cu succes a unei discipline.

Mai este ilustrat un exemplu de finalități ale învățării dintr-o specificație de modul de drept european:

11

Finalități ale învățării după discipline propuse

Cunoștințe (urmează să fie dezvoltate în special prin prelegeri)

Pînă la sfîrșitul modulului, studenții vor putea demonstra cunoștințe și înțelegere cu privire la: aspectele-cheie ale cadrului juridic al Uniunii Europene, bazîndu-se pe predarea

oferită în legătură cu acest domeniu în modulul premisă de drept public. principalele principii juridice ce țin de dreptul UE, în special cele relevante

aplicării dreptului UE la nivel național. principalele reguli care guvernează piața unică a UE, în special libera circulație a

bunurilor, libera circulație a muncitorilor și cetățenilor UE, libera circulație a serviciilor și libertate de stabilire.

Competențe (urmează să fie dezvoltate prin exerciții practice de ex. prin participarea la seminare, răspunsuri la întrebări pregătite din timp care se conțin în planul de studii, eseuri)

Până la sfîrșitul acestui modul, studenții vor putea demonstra abilitatea de a: Citi, înțelege și evalua documente legislative și judiciare, precum și comentarii

relevante dreptului UE, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Identifica aspectele juridice abordate în spețele ce țin de aplicarea dreptului UE și aspectelor specifice ale acestuia, cum ar fi rolul jurisprudenței la oferirea unei interpretări autentice a actelor juridice.

Aprecia deosebirea dintre funcționarea sistemului juridic național și ordinea de drept europeană.

se implica în discuții critice pe marginea materialelor de lectură selectate privind dreptul UE, în conformitate cu întrebările propuse pe fișa săptămînală a seminarelor.

Reflecta critic pe marginea aspectelor selectate legate de contextul socio-economic al regulilor pieței unice.

Deprinderi (urmează să fie dezvoltate prin exerciții practice, cum ar fi studii de caz, procese de judecată simulate etc.)

Pînă la sfîrșitul acestui modul, studenții vor putea demonstra: Soluționarea cazurilor identificînd conceptele-cheie, legătura dintre fapte și

argumentele legale și oferind o argumentare motivată la soluția găsită. Comunicare verbală și scrisă purtată cu încredere sporită prin participarea la

discuții de seminar, soluționarea exercițiilor în echipă, învățarea independentă și efectuarea cercetărilor, prezentarea unui caz.

Capacitatea de a utiliza adecvat resursele bibliotecare sub formă de rapoarte, articole, monografii și manuale de drept.

Capacitatea de a utiliza adecvat materiale de pe web și a distinge sursele adecvate

12

de cele inadecvate. Capacitatea de a aplica deprinderi critice, analitice și de soluționare a

problemelor într-un șir larg de medii juridice și non-juridice.

Abordările de predare și învățare, conținuturile cursurilor, metodele de evaluare și resursele, toate urmînd să fie menționate în specificațiile modulelor (a se vedea elementul nr.10, tabelul 2), derivă din finalitățile învățării propuse.

3.4. Metodele de predare

Liniile directoare de la Bologna nu abordează metode de predare specifice pentru facultățile de drept, dar acestea derivă din cele mai bune practici dezvoltate de cîteva organe, inclusiv de facultățile de drept, Consiliul Europei9, instituțiile de învățămînt pentru adulți, școlile pentru judecători etc. După cum este ilustrat în tabelul de mai sus, într-un astfel de curs ca, de exemplu, dreptul UE, abordarea predării va urmări scopul de a abilita studenții să obțină următoarele finalități ale învățării:

1. Cunoștințe, care urmează să fie dezvoltate în special prin prelegeri 2. Competențe, care urmează să fie dezvoltate prin seminarele ce urmează

prelegerile. Seminarele se pot baza, de exemplu, pe întrebările oferite (pre-sarcini) înainte de începutul cursului împreună cu alt material de instruire. Cunoașterea întrebărilor de seminar din timp le dă posibilitatea studenților:

a. să vină pregătiți, b. să identifice întrebările dificile pe care să le adreseze lectorului, ca acesta

să abordeze aspectele obscure ale disciplineic. să fie gata să se implice în discuții critice folosind cunoștințele obținute în

timpul prelegerilor. 3. Deprinderile, care urmează să fie dezvoltare prin intermediul soluționării

cazurilor, sarcinilor scrise, proceselor de judecată simulate, clinicelor juridice. Astfel de exerciții îi abilitează pe participanții la curs să identifice principalele fapte și prevederi legale, necesare pentru a oferi soluții motivate la cazuri folosind propriile surse (de ex. legile, jurisprudența etc.)

Cititorul poate vedea mai jos cîteva sfaturi utile despre dezvoltarea predării orientate pe practică pentru studenții la drept prin intermediul studiilor de caz și simularea proceselor de judecată:

Studii de caz

Unele sfaturi practice cu privire la pregătirea unui studiu de caz sînt ilustrate folosind o listă de verificare pe care fiecare instructor de curs trebuie să o ia în

9 Manual de formare a formatorilor în domeniul drepturilor omului, Consiliul Europei, Directoratul General pentru Drepturile Omului și Afaceri Juridice, Directoratul de Cooperare Tehnică, Departamentul pentru Cooperare Tehnică, Aspecte Juridice și Drepturile Omului, Direcția de Consolidare a Capacității la http://help.ppa.coe.int/course/index.php?categoryid=5; Manual de instruire judiciară a Consiliului pentru Studii Judiciare al Angliei și Țării Galilor etc.

13

considerare:

Obiectivele studiului de caz: a. Ce cunoștințe trebuie să obțină participanții?b. Ce deprinderi trebuie să obțină participanții?

De ce lectorul are nevoie de un studiu de caz?:c. Pentru a stimula predarea interactivă: a începe un dialog cu

participanții.d. Pentru a-l utiliza pe tot parcursul prelegerii ca ghid în aplicarea

teoriei. e. Pentru a-l folosi la sfîrșitul prelegerii sau a unei părți a prelegerii

pentru a verifica dacă participanții au obținut nivelul scontat de cunoștințe și deprinderi.

Cum influențează aceste aspecte pregătirea unui studiu de caz de către instructor?

AudiențaÎn funcție de gradul de pregătire a participanților, instructorul trebuie să folosească un scenariu care este familiar pentru ei și relevant pentru activitatea lor. Trebuie de asigurat că situația de fapt este corectă și suficient de detaliată. Faptele nu trebuie disputate într-un fel în care participanții să nu poată spună ”aceasta niciodată nu ni se întîmplă nouă, dat fiind că noi…..”

ObiectiveStudiul de caz este o descriere scurtă a situației de fapt prin care studenților li se cere să prezinte o soluție motivată, susținută de legi, jurisprudență și argumentări adecvate. Studiul trebuie să conțină elemente concrete care să le permită participanților să discute cazul la nivelul lor de cunoștințe. Întrebările și punctele de discuție trebuie să țină de conținutul sesiunii de predare.

Cum folosim un studiu de caz?:a. în cazul cînd instructorul doar dorește să înceapă un dialog:

un scenariu scurt este suficient întrebările sau punctele de discuție vor fi scurte și simple: urmărind

scopul de a provoca o reacție imediată în rîndurile participanților

b. în cazul cînd instructorul dorește să-l folosească pe tot parcursul prelegerii: El are nevoie de un scenariu care să acopere toate elementele unei

prezentări. Rămîne la discreția sa să decidă dacă să folosească un scenariu care le acoperă pe toate sau dacă preferă să înceapă cu un set de fapte, după care să adaoge alte elemente, care sînt legate de subiectele predate.

În o astfel de situație, participanții ar putea lucra în grupuri mici Întrebările sau punctele de discuție le permit participanților să

reflecteze asupra teoriei. Conceptelor trebuie să li se dea viață.

14

c. la sfârșitul prelegerii: lectorul intenționează să pună întrebări sau să lanseze discuții care să

le permită participanților să aplice teoria. Studiul de caz poate deveni un test pentru evaluarea cunoștințelor

obținute.

Există trei tipuri principale de studii de caz care pot fi folosite:

1. Studii de caz care ilustrează situații, cauze sau audieri reale și care pot oferi rezultate ”reale” care pot fi comparate cu soluțiile propuse.

2. Studii fictive, poate chiar paradoxale, în care autorul a fabricat elementele pentru a se axa mai bine pe probleme specifice pentru discuții și soluții.

3. Studii care sînt o combinație din cele doua de mai sus, în care autorul a luat un eveniment ”real”, l-a anonimizat pentru a proteja confidențialitatea și l-a înfrumusețat pentru a oferi elemente substanțiale pentru discuții și soluții.

Unde găsim materiale sursă pentru elaborarea unui studiu de caz:

1. Situații reale: exemple/cazuri din practica instructorului de judecător/procuror, jurisprudența colegilor sau instanțelor superioare, sau:

2. Hotărîri judecătorești: hotărîrea judecătorească oferă un scenariu, elementele juridice relevante și răspunsuri!

3. Ziare/reviste.

Ce facem cu materialul:1. În funcție de felul cum instructorul dorește să folosească studiul de caz, el face

un rezumat al faptelor/un scenariu care se potrivește necesităților respective (nici prea lung, nici prea scurt. Suficiente detalii ca să fie clar).

2. Formulăm întrebările și/sau punctele de discuție

Este important de a prevedea întrebările studenților și de a pregăti răspunsurile în prealabil.

Jocul pe roluri sau procesele de judecată simulate

Scenariul trebuie să fie legat de subiectele abordate în timpul cursului și să descrie o situație de fapt cu suficiente detalii, deși ar putea fi incluse și unele elemente inutile. Studenții vor argumenta ce este relevant și ce nu. Trebuie să existe destule chestiuni de drept distincte, clar enunțate și egal demonstrabile. În general, domeniile problemei trebuie să fie mai degrabă juridice decît procedurale. Așteptați ca studenții să citeze instrumentele juridice sau jurisprudența relevantă pentru a-și susține argumentele. Raționamentele și logica, precum și argumentele de politici de asemenea își au locul: însă studenții trebuie să argumenteze în primul rînd din autoritate și doar pe urmă să adopte alte argumentări. Dacă studentul joacă rolul respondentului în cadrul procesului simulat, el/ea trebuie să încerce să răspundă la

15

argumentele înaintate de cealaltă echipă.

Instructorii trebuie să se asigure că au abordat următoarea listă de elemente:

Un instructaj atent este esențial. Care este sarcina specifică? Este necesară alocarea unui termen de timp realist: prea scurt și grupul se va

frustra; prea lung și grupul se va plictisi. Asigurați-vă că sunt implicați toți membrii grupului: există riscul

”pasagerului” (și al tipului de comportament manifestat în grupuri descris mai sus).

Stabiliți divizarea muncii: sarcinile trebuie să fie clar alocate, de exemplu, într-o cauză ipotetică din fața Curții Europene a Drepturilor Omului, la trei roluri; victima persoană fizică, respondentul de stat (de ex., procurorul sau ”statul”) și instanța de judecată. Într-un dosar penal, de exemplu: victima agresată de poliție; procurorul; ofițerul de poliție supraveghetor; polițiștii care au cauzat agresiunea, judecătorul.

Instructorul trebuie să-și ia în considerare rolul: pentru a interveni ori de câte ori este necesar atunci cînd este clar că grupul cunoaște ce se așteaptă de la el.

Debriefing (sau feedback): cum se va face? ”Hotărîrea de judecată” (în cazul unui proces simulat) este sfîrșitul … sau va fi necesar un comentariu mai detaliat de la instructor? Feedback-ul este esențial în acest exercițiu: studenții au încercat să aplice teorii noi și au nevoie de feedback pentru a ști cum se descurcă. Asigurați-vă că feedback-ul este constructiv, obiectiv, concret și specific.

Alocați roluri diferite membrilor unui grup. Folosiți actori care să prezinte scenariul (studenților de la cercul de dramă li

se va părea interesant un astfel de exercițiu!), după care acesta poate fi discutat în grup: o astfel de abordare este în special utilă pentru a aborda aspecte legate de atitudini și valori.

Compunerea unei spețe cu joc pe roluri/proces simulat

Folosirea proceselor simulate sau jocului pe roluri are valoare considerabilă în predarea dreptului. Însă alcătuirea unei spețe nu este întotdeauna un proces ușor și trebuie abordat cu grijă. Cele mai bune spețe cu procesele simulate conțin chestiuni de drept care pot fi disputate în oricare mod și astfel rezultatul poate fi deschis pentru o adevărată deliberare cu (în cazul proceselor de judecată) autorități egal de importante care susțin fiecare linie de argument de partea instanței. Sînt necesare cunoștințe detaliate despre standardele de drept relevante sau despre practica contemporană în vederea asigurării că problemele în controversă sunt identificate. În cazul în care scrieți în calitate de expert internațional pentru o audiență externă, încercați să implicați un expert local pentru a vă asigura că aveți o stăpînire fermă a legislației și practicii naționale.

16

4. Evaluarea învățământului juridic superior din R. Moldova:

4.1. Cadrul juridic național cu privire la programe și descrieri de module

Politicile naționale identifică în mod distinctiv noțiunea de cerință de program și descrieri de module.

Principii de drept relevante pot fi găsite în Anexa la ordinul Ministerului Educaţiei nr. 726 din septembrie 2010 Regulamentul de organizare a studiilor în învăţămîntul superior în baza Sistemului Naţional de Credite de Studiu. Textul transpune liniile directoare din Manualul ECTS cu privire la conținuturile obligatorii ale programelor (Articolul 9) și descrierile modulelor (Articolele 12, 13, 16 și 17). De asemenea, necesită publicarea documentelor menționate pe pagina web a instituțiilor de învățămînt în cauză (Articolul 18). Sînt prezentate și regulile privind criteriile de evaluare.

În conformitate cu Articolul 8 al textului în limba română, Conţinutul procesului de studii este determinat de Curriculum-ul universitar de bază, Cadrul Naţional al Calificărilor pe domenii de formare profesională (după aprobarea în modul stabilit), Planul de învăţămînt, şi Curriculum-ul (programele analitice) pe unităţi de curs/module.

Articolul 9 stipulează că Procesul de predare – învăţare - evaluare se realizează conform Planului de învăţămînt elaborat în baza Cadrului Naţional al Calificărilor şi al Curriculumului care include obiectivele procesului de studii, finalităţile de studiu, perioada standard de studii, volumul de muncă solicitat, cerinţele pentru începerea studiilor, lista unităţilor de curs/modulelor studiate, Curriculum-ul (programele analitice) ale unităţilor de curs/modulelor, fişele unităţilor de curs, opţiunile propuse şi condiţiile selectării unităţilor de curs/modulelor, posibilităţile de alegere a traseelor educaţionale, cerinţele pentru finalizarea studiilor, actele de studii, calificarea/ titlurile care urmează a fi conferite la finalizarea studiilor.

Articolul 12 prevede că Planul de învăţămînt poate fi divizat în module de unităţi de curs. Modulul reprezintă un grup de unităţi de curs constituit în funcţie de obiectivele Curriculum-ului

Potrivit Articolului 13, o unitate de curs/modul reprezintă o unitate structurată de activităţi de predare - învăţare - evaluare a finalităţilor de studiu într-un domeniu al cunoaşterii. Tezele de an reprezintă o formă specială a unităţii/unităţilor de curs sau a modulului/modulelor din anul respectiv de studii.

Articolul 16 stabilește că ”Descrierea unităţilor de curs/modulelor va include obligatoriu: a) denumirea cursului/modulului;

17

b) codul cursului, care include informaţia privind anul şi semestrul în care se ţine unitatea de curs/modulul, gradul de obligativitate (obligatorie în cadrul unui domeniu (specialităţi), opţională sau la libera alegere), precum şi categoria formativă a acestuia (fundamentală, de formare a abilităţilor şi competenţelor generale, de orientare socio-umanistică, de orientare spre specializare, de orientare către alt domeniu de formare la ciclul II, masterat); c) tipul cursului cu indicarea ponderii diferitor activităţi, inclusiv repartizarea orelor pe teme de studiu; d) numărul de credite alocat unităţii de curs/modulului; e) numele autorului/cadrului didactic care predă unitatea de curs sau numele autorilor/cadrelor didactice care predau unităţile de curs din modul; f) obiectivele cursului/modulului exprimate în finalităţi de studiu şi competenţe; g) condiţionările sau exigenţele prealabile.

Acest compartiment va include informaţia despre cunoştinţele prealabile necesare studentului pentru a începe studiul unităţii de curs/modulului; despre literatura de referinţă pe care studentul ar putea să o consulte din timp, precum şi despre cursurile pe care studentul trebuia să le fi susţinut înaintea începerii cursului/modulului dat.

Potrivit Articolului 17, ”Conţinutul cursului/modulului include: a) conţinuturi corespunzătoare domeniului, specialităţii; b) conţinutul de bază al cursului/ modulului, repartizarea orelor pe teme de studiu, cu divizarea acestora pentru prelegeri, seminare, lucrări practice şi de laborator, studiu individual etc.; c) bibliografia recomandată (obligatorie şi suplimentară) necesară pentru însuşirea unităţii de curs; d) metode de predare şi învăţare utilizate; e) sugestii pentru activitatea individuală, inclusiv descrierea formelor interactive pentru studiul individual ghidat de profesor, utilizate de către cadrul didactic, temele, sarcinile şi numărul de ore. f) metode de evaluare;

Se vor defini clar metodele utilizate de evaluare formativă sau sumativă a cunoştinţelor studenţilor (evaluare prin examene scrise, examene scrise în combinaţie cu discuţii orale, examene orale, evaluare asistată de calculator, rapoarte, lucrări practice, lucrări de laborator, studii de caz, stagii de practică, referate, proiecte/teze, portofoliu etc.), cît şi ponderea şi importanţa relativă a diferitor etape şi modalităţi de evaluare; g) limba de predare.

Se va indica limba în care se realizează predarea, precum şi dacă unitatea de curs poate fi oferită şi în alte limbi decît limba naţională.

Articolul 18 prevede că ”Curriculum-ul (programa analitică) constituie informaţie publică şi se amplasează în sistemul informaţional instituţional. Titularul/titularii unităţii de curs/modulului elaborează şi prezintă, în termen de până la 25 august, curriculum-ul

18

(programa analitică) la catedră pentru aprobările respective. Studenţilor li se prezintă curriculum-ul la unitatea de curs/modul (programa analitică), cu finalităţile de studiu scontate, modalităţile şi formele de evaluare a cunoştinţelor la cursurile teoretice şi practice la prima oră de activitate la unitatea de curs”.

După cum vedem, finalitățile învățării sînt definite inadecvat, ca ”obiective”. Se face trimitere doar la ”competențe”, dar nu și la ”deprinderile” obținute10.

4.2. Studii de caz cu privire la aplicarea liniilor directoare de la Bologna la descrierile modulelor și metodologia de predare

Scopul prezentului aliniat este de a juxtapune cerințele de la Bologna cu practicile observate la facultățile de drept din R. Moldova. Practicile vor fi ilustrate ca studii de caz, fără a face trimitere la universități anume. A fost observat un șablon standard comun pentru specificațiile cursului, în conformitate cu cerințele de la Bologna și legislația R. Moldova, în cîteva dar nu toate facultățile, uneori cu mai puține variații. Se fac trimiteri specifice la finalitățile învățării, metodologia didactică și evaluarea studenților. Evaluarea studenților se bazează atît pe exerciții teoretice (examene finale), exerciții continui (lucru de curs) și practice (de ex. soluționarea cazurilor). În studiul de caz 1 este reprodusă o descriere completă de curs pentru un curs de drept civil. Facultatea de drept aferentă studiului de caz 1 adoptă aceeași descriere pentru toate cursurile. Cîteva facultăți de drept adoptă niște descrieri de curs și mai articulate și descriptive, care nu sînt copiate aici pentru a nu mări excesiv numărul de pagini ale prezentului raport.

Studiu de caz 1

Denumirea cursului Drept civil p. g. I

Titularul cursuluiCiclul (L-licenţa, M-masterat)

L Codul cursului F.02.O.011.23 Anul I Semestrul II

Nr. credite 5 Limba de instruire limba română Forma de evaluare finală (E

– examen, V- verificare) E

Ore din planul de învăţămînt 60 Ore studiu individual 90 Total ore pe

semestru 150

Facultatea Economie Generală şi Drept

Specialitatea Drept

Catedra Drept privat

10 A se vedea expresia ”obiectivele cursului/modulului exprimate în finalităţi de studiu şi competenţe’;

19

Categoria formativă a cursului (F-fundamentală, G-generală, S-de specialitate, U-socio-umanistică, M-de orientare către alt domeniu)

F

Categorie de opţionalitate a cursului (O- obligatorie, A- opţională, L- liberă alegere)

O

Numărul maxim de studenţi care se pot înscrie la curs

180

Condiţii de accesObligatorii Drept roman, Teoria generală a dreptului, limba latină

Recomandate Istoria dreptului românesc, Istoria universală a statului şi dreptului, logica juridică

Fundamentare

Disciplina „Drept civil”p. g. I reprezintă unul din elementele de bază al planului de învăţămînt pentru formarea specialiştilor în domeniul dreptului.

Programul este orientat la întregirea cunoştinţelor privind fenomenele juridice, conceptele doctrinare, reglementările juridice în vigoare, a practicii aplicării lor, precum şi la dezvoltarea aptitudinilor analitice şi de sinteză.

Obiectivele cursului se întemeiază pe principiul formării gândirii juridice contemporane, a posedării limbajului juridic, a cunoaşterii doctrinei, legislaţiei naţionale şi ale altor state, a obţinerii unui bagaj necesar de cunoştinţe teoretice.

Persoanele interesate pot obţine cunoştinţe teoretice fundamentale şi aptitudini practice în aplicarea normelor Codului Civil al Republicii Moldova şi soluţionarea diferitor situaţii din domeniul dreptului civil, pot afla despre noile tendinţe ale dreptului civil la etapa actuală.

Obiectivele/Rezultatele învăţării

Tematica este formulată astfel încît să stimuleze gîndirea independenţă a studenţilor, să le creeze interesul pentru cunoaşterea problemelor juridice, să dezvolte preocuparea pentru studiul individual sistematic.

Competenţe de cunoaştere: determinarea obiectului de studiu, definirea noţiunilor şi conceptelor fundamentale, determinarea principiilor şi a conţinutului drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile; Competenţe de conducere a activităţilor: perfecţionarea discursului juridic, în sensul exprimării corecte şi fluente in limbajul juridic; însuşirea artei de a raţiona în drept. Competenţe de gestionare a informaţiei: stabilirea legăturii dreptului civil şi alte ramuri ale dreptului, argumentarea răspunsurilor la diferite subiecte în baza opiniilor doctrinare, a

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţămînt

(C-curs teoretic, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice)

Total C S L P60 30 30 - -

20

legislaţiei în vigoare şi a practicii judiciare, valorificarea opiniilor oponente, găsirea soluţiilor corecte la problemele de ordin practic, utilizarea metodelor optime în procesul de analiză şi aplicare a legii civile;Competenţe etice: înțelegerea locului şi rolului valorilor juridice în cadrul axiologiei sociale; dezvoltarea conştiinţei juridice şi a conştiinţei civice; cultivarea spiritului de dreptate şi justiţie.Competenţe de cercetare: aprecierea importanţei dreptului civil în reglementarea juridică a relaţiilor patrimoniale şi personal nepatrimoniale, luarea deciziilor optime în situaţii contradictorii, aprecierea doctrinei şi legislaţiei naţionale prin intermediul publicaţiilor şi comunicărilor ştiinţifice, ridicarea nivelului culturii juridice a persoanelor în materia dreptului civil.

21

Conţinutul cursului (materia)

Nr. d/o

Denumirea temei curs seminar

1.Noţiuni introductive privind dreptul privat

2 2

2.Caracteristica generală a dreptului civil

2 2

3.Izvoarele dreptului civil

2 2

4.Raportul juridic civil

2 2

5.Obiectele raportului juridic civil

2 2

6.Actul juridic civil-temei de apariţie a raportului juridic civil. Noţiuni introductive

2 2

7.Condiţiile actului juridic civil

2 2

8.Modalităţile actului juridic civil

2 2

9.Nulitatea actului juridic civil

2 2

10.Exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor civile

2 2

11. Reprezentarea în dreptul privat. Reglementarea juridică a procurii

2 2

12.Apărarea drepturilor subiective civile

2 2

13.Prescripţia extinctivă

2 2

14.Termenele de prescripţie extinctivă

4 4

Total ore30 30

Bibliografia minimală Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.Codul Civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002, MO al RM din 22 iunie 2002.

Ciocîrlan Aliona, Note de curs. Drept civil, p. g. I, Chişinău, 2010.

Baieş, S.; Roşca, N. Drept civil. Partea generală. Persoana fizică.

22

Persoana juridică. Chişinău 2004.

Beleiu, Gh. Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Ediţia a VIII-a - Bucureşti: Universul juridic, 2003.Grajdanscoie pravo v 4-h tomah. Obsceaia ceast: ucebnik / otv. red. E. A. Suhanov. – 3-e izd., - Moskva : Volters Cliuver, 2004. tom 1.Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova, volumul I, ed. „Arc”, Chişinău 2005.

Tehnologiile didactice

Formele de organizare a lucrului cu studenţii sînt: lucrul în grup şi lucrul individual.

Metodele potrivite sînt: studiul de caz, investigaţia, analiza, definirea noţiunilor

principale; este bine de utilizat tabele, scheme pentru sistematizarea

materiei.

Modalitatea evaluării finale

La evaluarea finală se va ţine cont de: expunerea logică şi consecventă a materialului, argumentarea opiniilor ştiinţifice cu referinţe la doctrină, analiza subiectului în baza reglementării juridice, cu referire la practica judiciară şi doctrină, utilizarea propriilor argumente în baza cercetărilor individuale, nivelul lingvistic al expunerii (stilul, utilizarea corectă a terminologiei juridice).

Evaluarea finală se va face sub formă de examen în formă scrisă, care se desfăşoară prin prezentarea răspunsurilor la subiectele din testul de examinare şi rezolvarea unei speţe.

Stabilirea notei finale (ponderea exprimată

în %)

Două teste pe parcursul semestrului 40%

Reuşita curentă (evaluarea formativă) 20%Rezultatul la examen/verificare (evaluarea finală) 40%

Timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului

1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 5 8. Pregătire prezentări orale 5

2. Studiu după manual, suport de curs 10 9. Pregătire examinare finală 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10 10. Consultaţii 5

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10 11. Documentare pe teren -5. Activitate specifică de pregătire seminar şi/sau laborator 15 12. Documentare pe INTERNET 3

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 5 13. Alte activităţi 2

7. Pregătire teste, lucrări de control 10 14. Alte activităţi -

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 90

23

Descrierea de curs de mai sus face trimitere specifică la finalitățile învățării ca sinonim pentru cunoștințe, competențe și deprinderi. Sînt prezentate dovezi despre metodologia de predare, care se bazează atît pe prelegeri, cât și pe lucru practic. Evaluarea studenților este continuă. Impresia despre descriere este pozitivă.

Studiul de caz 2

Cu toate acestea, într-o facultate de drept s-a observat o abordare destul de minimalistă față de liniile directoare de la Bologna. Modulul de mai jos, iarăși, este pentru un curs de bază de drept civil. Facultatea de drept ce se referă la studiul de caz 2 adoptă aceeași descriere pentru toate cursurile. Putem vedea că nu se fac trimiteri specifice la finalitățile învățării ca sinonim al cunoștințelor, competențelor și deprinderilor. Nu există dovezi de metodologie de predare bazată atât pe prelegeri, cât și pe lucru practic. Nu se fac trimiteri la evaluarea continuă a studenților.

Denumirea disciplinei Drept civil (partea generală I) „Dispoziţii generale”Codul disciplinei F.02.O.006Tipul disciplinei Fundamentală, ObligatorieAnul de studiu / semestrul

Anul I, semestrul II

Limba de predare Română, rusăCredite ECTS 6Numărul de ore de contact/ Numărul total de ore

90/180

Evaluare Examen Titularul cursului

Conţinutul cursului: Dreptul civil în sistemul dreptului. Izvoarele dreptului civil. Raportul juridic civil. Structura raportului juridic civil. Actul juridic civil. Condiţiile de valabilitate a actului juridic civil. Nulitatea actului juridic civil. Exercitarea şi apărarea drepturilor subiective civile. Reprezentarea şi procura. Termenele în dreptul civil. Termenele de prescripţie. Persoana fizică. Capacitatea juridică a persoanei fizice. Identificarea şi starea civilă a persoanei fizice. Declararea judecătorească a dispariţiei fără veste şi a decesului persoanei fizice. Persoana juridică. Noţiunea şi elementele persoanei juridice. Clasificarea persoanei juridice. Identificarea persoanei juridice. Înfiinţarea şi funcţionarea persoanei juridice. Reorganizarea şi încetarea persoanei juridice.

Finalităţi de studiu: La finalizarea acestui curs, studentul trebuie să demonstreze următoarele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe: să explice conceptele, metodele şi principiile dreptului civil, să identifice structura raportului juridic civil, să caracterizeze formele de constituire a

24

persoanelor juridice, să argumenteze temeiurile de invocare a nulităţilor actului juridic civil, să utilizeze limbajul juridic la încheierea contractelor civile, să recomande soluţii pentru persoanele care a încheiat acte juridice civile fără respectarea condiţiilor de valabilitate, să argumenteze aplicarea dispoziţiilor legale privind suspendarea şi întreruperea termenului de prescripţie extinctivă.

Bibliografie: 1. Baieş S., Roşca N. Drept civil. Chişinau: Cartier juridic, 2004. 400 p.2. Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova. Volumul I. Ediţia I. Chişinău:

ARC, 2005. 815 p.3. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, nr. 82-86 din 22.06.2002. 4. Cosmescu D. Drept civil.Partea generală. Bucureşti: ALL BECK, 2009. 340 p.5. Dogaru I. Cercel S. Drept civil. Persoanele. Bucureşti: C.H.Beck, 2007. 395 p.6. Legislaţia Republicii Moldova www.justice.md

6. Actualizarea curriculum-urilor la drept în lumina necesităților de integrare europeană

Prezentul raport nu se axează pe conținuturile cursului. Aceasta ar necesita o stăpânire sigură a legislației naționale, ceea ce o simplă expertiză internațională nu poate aborda. Cu toate acestea, din cauza importanței dreptului european pentru viitorul R. Moldova, pot fi dedicate câteva cuvinte modulelor de drept UE, dat fiind că o astfel de sarcină nu necesită cunoștințe despre legislația locală.

În primul rînd trebuie remarcat faptul că cîteva facultăți de drept din R. Moldova înțeleg pe deplin importanța modulelor atît de drept instituțional al UE, cît și drept comercial al UE. Cu toate acestea, cîteva dintre aceste cursuri oferă ceva spațiu pentru critică.

Noi analizăm partea ce ține de conținut a trei planuri de studii pentru Drept instituțional UE de la trei universități diferite:

Studiu de caz 1

Drept europeanCaracteristica generală a dreptului european în calitate de un sistem special de drept. Evoluţia istorică a sistemului instituţional al Uniunii Europene. Reformele instituţionale. Sistemul instituţional actual al Uniunii Europene. Parlamentul UE – reprezentant al voinţei popoarelor UE. Consiliul de Miniştri al UE şi Consiliul European. Preşedintele UE. Comisia Uniunii Europene: structura şi funcţiile. Sistemul judiciar al Uniunii Europene. Organele de control în cadrul UE: Curtea de Conturi şi Ombudsmanul.

25

Uniunea Monetară şi sistemul financiar al Uniunii Europene. Organismele financiare în cadrul sistemului instituţional al Uniunii Europene. Organismele consultative în cadrul Sistemului Instituţional al Uniunii Europene. Organisme specializate în cadrul sistemului instituţional al UE. Extinderea Uniunii Europene spre Europa de Est. Cetăţenia Uniunii Europene. Zona Schengen. Dreptul Uniunii Europene. Politica Externă şi de Securitate Comună. Politica UE în domeniul concurenţei. Politica Agricolă Comună şi Politica de dezvoltare Regională. Politica de mediu şi Politica în domeniul Transportului. Politica în domeniul protecţiei Consumatorului. Cadrul legislativ şi drepturile consumatorilor în Uniunea Europeană. Cadrul politico-juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu UE. Situaţia actuală a relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

Studiul de caz 2

Drept europeanNoţiunea, obiectul, principiile şi izvoarele dreptului comunitar, Sistemul instituţional al Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene (Consiliul miniştrilor Instituţiile jurisdicţionale ale Uniunii Europene Curtea de Conturi şi organele consultative şi tehnice, Organele auxiliare al Uniunii Europene, Sistemul european al băncilor centrale, Procedura adoptării actelor decizionale

Cele două cursuri de mai sus oferă un spectru larg de subiecte legate de instituțiile și aspectele politice ale integrării europene, fără a intra în chestiuni de drept substanțiale, ceea ce s-ar putea aștepta pe bună dreptate de la un curs de drept european. Cu alte cuvinte, cele două cursuri ilustrate mai degrabă pot fi adresate oamenilor de științe politice decât juriștilor.

Un curs tipic cu privire la aspectele instituționale, deși pe scurt abordează tematicile ilustrate în cele două planuri de mai sus, trebuie să se refere în special la următoarele subiecte: sursele dreptului Uniunii Europene (cu accent pe acordurile de asociere dat fiind că aceasta este relevant pentru R. Moldova), efectele dreptului comunitar, doctrina supremației, remediile în instanțele naționale, principii generale (cu accent special pus pe relația dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei (de ex. jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului) și sistemul judecătoresc (de ex. hotărîrile preliminare, acțiunile directe și răspunderea comunitară). Se poate face o trimitere scurtă la ”libertățile fundamentale,” deși acestea trebuie să fie focusul unui curs separat (de ex. Dreptul pieței interne).

Mai jos vedem (studiile de caz 3 și 4) cum alte cursuri de drept UE fac trimitere specifică la subiectele menționate în aliniatele anterioare. Însă acestea ar putea fi scoase în mai multă evidență.

26

Studiul de caz 3

Drept european

l. Evoluţia Istorică a Uniunii Europene (4 ore)1.1 . Istoricul ideii de Europă Unită1.2. Înfiinţarea Comunităţii Europene1.3. Instituirea Uniunii Europenea. Tratatul de la Maastrichtb. Tratatul de la Amsterdamc. Tratatul de la Nisad. Tratatul de la Lisabona

2. Definiţia, specificul şi principiile Uniunii Europene (4 ore)2.1. Definiţia şi specificul dreptului Uniunii Europene2.2. Principiile dreptului Uniunii Europene

3. Izvoarele Dreptului European(4 ore)3.1. Izvoarele primare3.2. Izvoarele derivate3.3. Izvoarele nescrise

4. Raportul dintre dreptul Uniunii Europene şi Dreptul Intern al statelor membre (4 ore)4.1.Prioritatea dreptului comunitar4.2. Efectul direct al Dreptului Uniunii Europene

4.3. Dreptul comunitar şi tradiţia constituţională

5. Cetăţenia Europeană (4 ore)5.1. Cetăţenia Europeană5.2. Cetăţenia europeană şi Cetăşenia Naţională5.3. Statutul cetăţeanului European5.4 Protecţia cetăţeniei Europene

6. Drepturile şi Libertăţile fundamentale ale persoanei Europene (2 ore)6.1. Libertatea de circulaţie şi de şedere6.2. Libertatea proesională6.3. Apărarea drepturilor fundamentale

7. Parlamentul Uniunii Europene(4 ore)7.1. Constituirea şi Componenţa Parlamentului European7.2. Organizarea Parlamentului European7.3. Funcţionarea Parlamentului European7.4. Funcţiile şi competenţele Parlamentului European

27

8. Consiliul Europei (4 ore)8. 1. Constituirea, componenţa şi organizarea Consiliului Europei8. 2. Desfăşurarea reuniunilor Consiliului Europei8. 3. Funcţionarea Consiliului Europei8.4. Competenţa Consiliului Europei

9. Comisia Uniunii Europene : structura şi funcţiile(4 ore)9.1 Modalitatea de formare şi componenţa Comisiei.9.2 Competenţele Comisiei. Iniţiativelelegislative.9.3 Funcţiile Comisiei Europene.9.4 Modalitatea de cooperare şi conlucrare a Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul UE

10. Sistemul judiciar al Uniunii Europene (4 ore)10.1. Apariţia şi evoluţia sistemului judiciar al Uniunii Europene10.2. Componenţa şi modul de funcţionare a Curţii de Justiţiei.10.3. Funcţiile Curţii de Justiţiei10.4. Procedura în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.10.5. Hotărârile Curţii de Justiţie: tipologizarea şi caracterul obligatoriul al acestora.10.6. Tribunalul de Primă Instanţă: structură şi atribuţii.10.7. Tribunalul pentru Funcţia Publică: structură şi atribuţii.

11. Alte Instituţii şi Organizaţii ale Uniunii Europene (4 ore).11.1. Banca Centrală Europeană11.2.Curtea de Conturi11.3. Banca Europeană de Investiţii11.4. Comitetul Consultativ al CECO11.5. Comitetul regiunilor11.6. Comitetul economic şi social

12. Politica Comercială Comună( 4 ore)12.1. Concurenţa12.2.Politica Comercială Comună

13. Politica Externă şi de securitate Comună (4 ore)13.1. Politica Externă şi de Securitate Comună: structură, esenţă, abordare13.2. Politica Externă şi de Securitate şi Apărare Comună şi Politica Externă şi de Securitate Comună: două concepte diferite13.3. Obiectivele strategice pentru securitatea UE.13.4. Mecanisme de realizare a PESC şi PESAC

14. Politica de liberă circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi preţurilor ( 4 ore)14.1. Libera circulaţie a mărfurilor14.2. Libera circulație a serviciilor14.3. Transportul terestru14.4. Transportul fluvial

28

14.5. Transportul aerian14.6. Transportul maritim14.7. Libera circulaţie a capitalului

15. Cooperarea judiciară în materie civilă (2 ore)15.1. Legislaţia comunitară15.2. Cooperarea judiciară

16. Cadrul politico-juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (4 ore)16.1. Scurt istoric al Relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană16.2. Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) CU Republica Moldova16.3. Programul TACIS al UE pentru Republica Moldova16.4. Noua politică de vecinătate a UE cu Republica Moldova (2005)16.5 Situaţia actuală a relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

Studiul de caz 4

Comunităţile Europene şi Uniunea Europeană Tabloul instituţional al Uniunii Europene Legislația Comunitara Dezvoltarea istorică a Comunităților Europene, modificăriletratatelor constitutiveRaportul dintre dreptul comunitar şi dreptul intern Aplicarea dreptului comunitar: remediile naţionale Libera circulaţie a bunurilor Instituțiile comunitare: noțiuni generale Parlamentul European Consiliul Europei, Consiliul Uniunii Europene Comisia Europeană, Curtea de Conturi Organele comunitare de jurisdicție: Curtea de justiție a Comunităților EuropeneTribunalul de Primă InstanțăTribunalul Funcției PubliceDreptul concurenţei Statul şi piaţa comună Piaţa unică

Urmează să se formuleze o remarcă concludentă cu privire la subiectele UE, care ar putea fi adăugată la programele existente. S-a observat o lipsă de tematici legate de capitolele acquis-ului comunitar care sînt esențiale pentru o înțelegere adecvată a procesului de asociere și stabilizare.

Astfel de aspecte lipsesc totalmente și ar putea deveni fie anexe la cursurile existente, fie module separate. În ceea ce ține de Capitolul 23, Justiție și afaceri interne, ceea ce este

29

relevant pentru prezentul proiect, se observă, citind descrierile modulelor existente, cum ar fi de exemplu Drept internațional privat, că nu se face trimitere la Cooperarea Europeană în Aspecte Civile și Comerciale. În pofida parafrazării lungi, aceasta nu este nimic altceva decît sistemul european de Drept internațional privat, pe baza căruia este modelat dreptul internațional privat al statelor-membre UE. Același lucru se poate spune de Cooperarea Europeană pentru Aspecte Penale, care se recomandă să fie prevăzută ca o disciplină separată. S-a observat că cursurile de drept penal european fac trimitere doar la prevederile CEDO. În unele descrieri de curs există niște trimiteri esențiale la protecția consumatorului în UE. Alte aspecte importante, cum ar fi de exemplu, Dreptul achizițiilor în UE, poate fi menționat pe scurt în cursurile de drept administrativ sau poate deveni o disciplină separată. Dreptul comunitar al mediului de asemenea merită atenție specială, dat fiind că cursuri de drept european al afacerilor deja se predă în unele universități din R. Moldova.

7. Remarci și recomandări

7.1 Programe, specificații de curs, metodologie de predare

Cerințele de la Bologna cu privire la programe, specificații de curs și dezvoltarea predării oferă regulile de minimis care nu încalcă autonomia și libertatea academică. Astfel de principii au fost transpuse în legislația națională și sînt respectate de majoritatea facultăților de drept din R. Moldova, dar nu de toate. Unele facultăți de drept prezintă exemple de cele mai bune practici. Se recomandă ca atît organele interne, cît și cele externe de asigurare a calității să supravegheze aplicarea deplină a principiilor de la Bologna.

Se recomandă ca toate facultățile de drept să-și elaboreze programele și specificațiile de curs în jurul conceptului de finalități ale învățării. Deși se observă că multe universități se conformează cu cerința respectivă, este important de remarcat că o adoptare generalizată a unei astfel de abordări determină predarea axată pe cunoștințe, competențe și deprinderi, și nu pe noțiuni abstracte. Încă o dată, se recomandă ca și organele interne, și cele externe de asigurare a calității să supravegheze aplicarea deplină a principiilor expuse mai sus. Înțelegînd că asistența deja s-a acordat prin intermediul unor proiecte anterioare și actuale, un domeniul de intervenție pe viitor ar putea fi formarea profesorilor în vederea susținerii unei înțelegeri depline a finalităților învățării.

În vederea realizării și îndeplinirii recomandărilor de mai sus, este esențial de a încheia procesul de elaborare a unui sistem de EC in instituțiile ÎS din R. Moldova. Chiar la începutul lunii ianuarie 2011, o analiză a necesităților11 a demonstrat că structurile de

11 Efectuat în timpul ”Elaborării asigurării calității în învățămîntul superior din R. Moldova”, în cooperare cu Universitatea din Leipzig. Proiectul a fost rezultatul unui contract acordat cu succes de Tempus, detalii aici: http://gesi.sozphil.uni-leipzig.de/joint-projects/tempus-development-of-quality-assurance-in-higher-education-in-moldova/

30

management a calității nou-înființate la universitățile din R. Moldova nu sînt funcționale din cauza lipsei instruirii personalului implicat, profilul scăzut al studenților în EC, nivelul redus de comunicare între structurile EC și personalul academic implicat, lipsa legăturii între asigurarea calității și elaborarea strategiei instituțiilor ÎS. Unele dintre aceste remarci par să fie încă aplicabile.

Astfel, în pofida asistenței deja primite, se recomandă de a continua instruirile de suport pentru toți actorii implicați în ciclul calității (funcționarii responsabili de managementul calității, decanii, profesorii, studenții, administrația centrală a universităților). Instruirea trebuie să fie ajustată la necesitățile specifice ale învățămîntului juridic superior în R. Moldova (de ex. cu accent specific pe elaborarea și armonizarea curriculum-urilor, calitatea învățării ajustată la necesitățile învățămîntului juridic; crearea rețelelor colegiale pentru toate grupurile de actori, crearea corpului de experți (profesori și studenți instruiți și activ implicați în procesul de acreditare internațională a programelor de studiu selectate). Trebuie să fie sprijinită și stabilirea legăturii între asigurarea calității, internaționalizarea și elaborarea strategiei instituțiilor ÎS.

Importanța capacității de angajare a studenților este pe deplin înțeleasă de guvern și cîteva instituții din R. Moldova (a se vedea de exemplu Universitatea de Stat din Moldova, REGULAMENT cu privire la organizarea stagiilor de practică la Ciclul I – studii superioare de Licenţă, ciclu II studii superioare de masterat, APROBAT Senatul USM02” aprilie 2013, Proces-verbal nr.7 Rector), care au creat oficii și structuri ad hoc. Cu toate acestea, se recomandă a sprijini în continuare implicarea profesioniștilor din domeniul juridic (judecători, avocați, notari, firme juridice) la elaborarea specificațiilor de program și module (programele de studii). De asemenea, se recomandă continuarea sprijinului/instituționalizarea legăturii dintre angajatori și universități, astfel ca ultimii să sporească oferta plasamentelor în muncă pentru studenți.

7.2 Actualizarea curriculum-ului la drept în lumina provocărilor integrării europene

Deși unele universități oferă module care pătrund în aspecte juridice europene, altele, sub titlul de ”Drept european” oferă cursuri care se axează în mare pe aspecte politice și instituționale. Trebuie să se acorde în continuare sprijin în promovarea cunoștințelor despre subiectele mai ”juridice” ale dreptului UE (de ex. izvoarele dreptului UE cu accent pe aspectele juridice ale acordurilor de asociere; efectul direct; caracterul primordial al dreptului UE, rolul instanțelor judecătorești naționale, principiile generale ale dreptului UE, sistemul de remedii legale oferite de CEJ etc.). În plus, se recomandă să se dezvolte o înțelegere deplină a principalelor capitole ”juridice” din acquis-ul comunitar, în special a capitolului 24 (Justiție, libertate și securitate) și a capitolului 23 (Sistemul judecătoresc și drepturile fundamentale), care țin direct de prezentul proiect și de orice altul care are legătură cu justiția comunitară.

31

Comunitatea academică, în loc de a se axa pe aspectele politice ale integrării în UE, trebuie să înțeleagă necesitatea integrării în predarea universitară a principiilor juridice care se referă la următoarele capitole din acquis-ul comunitar: Capitolul 1: Libera circulație a bunurilor; Capitolul 2: Libera circulație a muncitorilor; Capitolul 3: Dreptul de stabilire și libertatea de prestare a serviciilor; Capitolul 4: Libera circulație a capitalului; Capitolul 5: Achizițiile publice; Capitolul 6: Dreptul societăților comerciale; Capitolul 7: Dreptul proprietății intelectuale; Capitolul 8: Concurența; Capitolul 16: Impozitarea; Capitolul 19: Politica socială și angajarea în muncă; Capitolul 27: Mediul înconjurător; Capitolul 28: Protecția consumatorilor și ocrotirea sănătății; Capitolul 29: Uniunea vamală. Este recomandabilă elaborarea unor module separate (de ex. un curs cu privire la dreptul pieței interne, care să includă Capitolele 1,2,3,4 și 29) sau integrarea unora din aceste tematici în cele existente (de ex. Cooperarea CE în aspecte civile și comerciale din Capitolul 24 ar putea fi ușor combinată cu un curs de Drept Privat Internațional). O combinație de cursuri legate de aspectele sus-menționate ar putea servi drept bază pentru elaborarea unui program în dreptul european pentru ciclul al doilea. În așa caz, ar putea fi necesar sprijin adițional pentru elaborarea unor programe coerente și pentru instruirea personalului.

32