MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au...

16
M i o r m d ts p m d m t ANUL XIV NR. 3 4 5 0 ISSN 1220-3203 JOI, 14 MARTIE 2002 10 PAGINI 3.500 LEI Emil Constantinescu vrea să revină... VALER CHIOREANU w/ xistă în România doi oameni care au- declarat public, unul că s-a 1 săturat de ţara lui, al doilea, că s-a scîrbit de clasa politică. Şi unul, şi. celălalt o duc foarte bine la ora actuală. Scîrba mărturisită nu le-a inundat gîtlejul, deranjîndu-i în procesul elaborării unor preţioase indicaţii oferite românilor în proeesul tranziţiei spre economia de piaţă. Primul dintre ei nu mă interesează decît în măsura în care ipă ajută să ajung la cel de-al doilea: fostul preşedinte Emil .Constantinescu. Vă amintiţi, desigur, cu cît dispreţ califica acesta clasa politică din care făcea parte ia ora respectivă. Scîrba prezidenţială s-a manifestat pentru prima dată în cursul unei călătorii în străinătate,, efectuată în calitate de om politic, desigur. Dar unul aflat deasupra.tuturor. Emil Constantinescu era profund afectat de mîrşăvenia unei clase politice pentru care nu există alt ţel în viaţă decît înălţarea (şi îngroşarea) proprie, nu a ţârii-în fruntea căreia se află. Au apărut, apoi, alte şi alte prilejuri în care aceeaşi scîrbă a răsunat în gura lui Emil'Constantinescu, pregătind parcă retragerea din barca prietenilor care i-au susţinut candidatura şi i-au stat alături în patru ani petrecuţi, în tihnă şi mulţumire (totuşi), la Cotroceni. Pînă la urmă, omul n-a rezistat (nu scîrbei, evident, care era un moft de autodidact politic) şi a plecat de "bunăvoie. Mulţi i-au aplaudat curajul de a-şi recunoaşte limitele şi a sfe conforma rezultatului dureros la care a ajuns o minte lucidă. Iată însă că fostul scîrbit s-a lecuit de sentimentul.neplăcut care i-a marcat timpul petrecut la Cotroceni şi îşi manifestă, tot mai des, intenţia de a reveni printre cei care îl scîrbeau profund altădată. Dar nu oricum, ci printr-o (nouă!) analiză a stării de lucruri din România, infinit mai proastă (nu-i aşa?) decît’ a lăsat-o în ajunul ultimelor alegeri prezidenţiale. Acum s-a ajuns într-o situaţie -de-a dreptul imposibilă - crede pretendentul. “România este condusă de un partid - stat clientelar - spune el - a cărui compoziţie constă în special din cadre provenind din nomenclatura comunistă... 'şi din aparatul fostei Securităţi sau din rudele şi apropiaţii " acestora, ceea ce îi asigură o coeziune extraordinară. Iar la sistemul clientelar participă aproape întreaga societate româ- nească’. Faptul că Emil Constantinescu uită mereu că el însuşi a făcut parte din cadrele de nădejde ale fostului partid comunist, nu miră pe nimeni. Aproape ne- am obişnuit cu oamenii care îşi reneagă .trecutul. Dar să afirmi că aproape jumătate dintre români, care trăiesc la (ori sub) limita sărăciei, “participă la sistemul clientelar” instituit de un aşa-numit partid- stat este prea de tot. Lipsa de logică a . ceea ce Constantinescu vrea să fie osatura noului său discurs politic este evidentă. El a fost propagandist comunist la Universitatea din Bucureşti -înainte de revoluţie şi propagandist a rămas după revoluţie - fie în calitate de preşedinte scîrbit, fie în aceea de veleitar dornic de revenire în prim-planul vieţii social- politicre româneşti. Dacă la. fel de bine fundamentate p'e realitate vor fi şi “pamfletele” promise, dar amînate pe continuare în pagina a 16-a . Preşedintele lliescu s-ainfinit cu reprezentantul Băncii Mondiale pentru Bomânia Preşedintele Ion lliescu şi reprezentantul Băncii Mondiale pentru România, Andrew Vorkink, au discutat, ieri, la’ Palatul- Cotroceni, despre necesitatea reducerii costurilor de producţie în domeniul energetic, eliminării corupţiei, reducerii birocraţiei, creării de noi locuri de muncă, precum şi despre proiectele de dezvoltare rurală. Vorkink'a precizat că nu a adus critici Guvernului de la Bucureşti "în legătură cu domeniul energetic. El a adăugat -că Banca Mondială doreşte să lucreze împreună cu Executivul român pentru eficientizarea sistemului energetic, prin reducerea costurilor de producţie şi îmbunătăţirea sistemului, de colectare a taxelor în domeniu. Vorkink a mai spus că trebuie găsite soluţii pentru ca întreprinderile de stat să-şi plătească datoriile către unităţile din sistemul energetic, cum ar fi Termoelectrica şi Distrigaz. Pe de altă parte, reprezentantul Băncii Mondiale a apreciat că proiectele în domeniul culturii finanţate de acest organism în România s-au derulat lent. El a menţionat proiectele privind restaurarea Coloanei Infinitului, Palatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu a precizat câ Banca Mondială va finanţa un nou proiect în acest domeniu, în valoare de 80 de milioane de dolari. Cu ocazia aniversării Revoluţiei Române de la 1848, municipalitatea organizează, mîine, o serie de manifestări. Astfel, de la ora 10 va fi oficiat . un Te Deum, urmat de depuneri de jerbe de flori la placa comemorativă 'dedicată lui George Bariţiu şi Nicolae Bălcescu din strada-Avram Iancu 20. Totodată, vor avea loc depuneri de coroane de flori la statuia lui Avram Iancu, monumentul „Mişcarea Memorandistă”, bustul lui Iacob Mureşanu din strada Donath 160, grupul sta.tuar „Şcoala Ardeleană” din strada M. Kogâlniceanu, Crucea de pe Cetăţuie, placa Tinerimea. Română de la 1848 din strada Govora 19. M.L. “Finanţarea de la buget a partidelor - doar în campania electorală” Pornind de la ideea că viitoarea Lege a partidelor politice trebuie să impună un control riguros al surselor de finanţare ale formaţiunilor politice (şi nu interdicţii), senatorul clujean Grigore Zanc a -venit cu o iniţiativă inedită: “reducerea cuantumului finanţării partidelor de la bugetul statului”. “Ca expresie a liberei asocieri, cei care aleg sâ se înregimenteze politic ar trebui să-şi asume, implicit, şi sarcina autofinanţării sau a donaţiilor”, declară Grigore Zanc.' în acest context, în opinia senatorului, finanţarea de la buget trebuie făcută doar în timpul’ campaniei electorale. - titus CRĂCIUN Corneliu Vădim Tudor, la Cluj-Napoca Cu ocazia aniversării a 10 ani de la alegerea lui Gheorghe Funar în funcţia de primar al municipiului, preşedintele Partidului România Mare, senatorul C.V. Tudor, va fi prezent, mîine 15 martie 2002, la Cluj-Napoca. Programul manifestărilor organizate de către PRM Cluj este următorul: în data de 15 martie 2002, la ora 12, C.V. Tudor, aproximativ 100 de parlamentari PRM şi lideri ai organizaţiilor judeţene sosesc la Cluj-Napoca; ora 13, la Librăria Universităţii are loc o lansare a următoarelor volume:. „Discursuri politice" dc C.V. Tudor, „Diplomaţie şi diplomaţi români" şi „România şi cel dc-al doilea război mondial" de Gheorghe Buzatu, „Un primar roniân cu vocaţie europeană" de Victor Andreica; ora 14,30, Ia cinematograful „Republica" are loc manifestarea propriu-zisâ şi un spectacol cu tentă foclorică. în data de 16 martie 2002, la ora 10, C.V. Tudor, alături de delegaţia care l-a însoţit la Cluj, va vizita Mănăstirea Nicula şi municipiul Gherla. Preşedintele PRM Cluj, Petru Călian, a declarat câ manifestările prilejuite de aniversarea a 10 ani de cînd Gheorghe Funar a fost ales în funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca nu sînt antimaghiare. M.L. Preşedintele UDMR Marko Bela îi recomandă primarului municipiului Cluj, Gheorghe Funar, se-ocupe de “inscripţiile bilingve” şi nu de “activităţi paralele” cu sărbătorirea zilei de 15 martie de către maghiari. Marko Bela a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că, de obicei, primarul Municipiului Cluj, Gheorghe Funar, a încercat “să aibă activităţi paralele, şi obstrucţioneze” sărbătorirea zilei de 15 martie de către maghiari. “Primarul Clujului ar trebui să se ocupe de inscripţiile bilingve, că s-a depăşit termenul şi nu s-a făcut acest lucru”, a precizat liderul UDMR. M D M M I s-a întors-acasă Ieri, Centenarul DAVID PRODAN s-a întregit cu momentele solemne ale dezvelirii bustului savantului, în holul Arhivelor Naţionale de pe strada M. Kogâlniceanu din Cluj-Napoca, instituţie pe care arhivistul şi istoricul Prodan a servit-o din dragoste faţă de istoria neamului; istorie care trebuia cercetată şi aşternută pe hîrtie, aşa cum a tăcut-o savantul în cuprinsul celor peste 15.000 de pagini care îi eternizează opera. Despre fondatorul de şcoală şi deschizătorul de drumuri, despre istoricul ale cărui scrieri se află alături de cele ale lui Xenopol, Iorga sau Pârvan, despre devotament, pasiune şi însemnele care - rămîn, prin spiritul tutelar al unui mare român, au rostit cuvinte emoţionate şi emoţionante: dr. Ioan Drăgan - directorul Arhivelor Naţionale Cluj şi prof. Ioan Ciocian.- de la Universitatea “Vasile Goldiş” din Zalău. Lucrarea artistului Victor Gaga - născută prin grija Fundaţiei “Alma Mater Porolissensis” şi a Universităţii “Vasile Goldiş” - rod al unui demers creator şi al unui impuls generator de sinteze şi de artă adevărată, a fost prezentată asistenţei de criticul dr. Alexandra Rus. Programul zilei a'mai cuprins vizitarea expoziţiei documentare dedicate n ::tî! ir~'- • li* - ■■ st i.f S-. >• V ;* cu.- Ţ ^ ^ ^ | Centenarului DAVID PRODAN, la sediul Arhivelor, cei de faţă deplasîndu-se apoi, în pelerinaj,Ta casa memorială a istoricului, unde a fost oficiată o slujbă de pomenire. Michaela BOCII Senatul a adoptat, ieri, Ordonanţa 5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, acceptînd amendamentele formulate în raportul comun de comisiile juridice şi de administraţie publică. ■ Astfel, în urma votului. senatorilor, societăţile comerciale la care aleşii locali sînt manageri, acţionari semnificativi ori asociaţi ou funcţie de conducere în societatea comercială respectivă, administratori, cenzori, membri în consiliul de administraţie sau care deţin alte funcţii de conducere nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte. Aceleaşi contracte nu pot fi încheiate cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene. Cea mai importantă modificare propusă de comisii şi acceptată de plen este introducerea termenului “fimeţiede conducere”," ceea ce, la finalul dezbaterii, a produs două interpretări diferite..Secretarul .Comisiei juridice continuare în pagina a 16-a

Transcript of MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au...

Page 1: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

M io r m d ts p m d m t

ANUL XIV NR. 3450 ISSN 1220-3203

JOI,14 MARTIE 2002

10 PAGINI 3.500 LEI

Em il Constantinescu vrea să revină...VALER CHIO REAN U

w/ x istă în România doi oameni care au- declara t pub lic , unul că s-a

1 să tu rat de ţara lui, al doilea, că s-a scîrbit de clasa politică. Şi unul, şi. celălalt o duc foarte bine la ora actuală. Scîrba m ărturisită nu le-a inundat gîtlejul, deranjîndu-i în procesul elaborării unor pre ţioase indicaţii oferite rom ânilor în proeesul tranziţiei spre econom ia de piaţă. Prim ul dintre ei nu mă interesează decît în m ăsura în care ipă ajută să ajung la cel d e -a l d o ile a : fo stu l p re şe d in te E m il

.Constantinescu. Vă amintiţi, desigur, cu cît dispreţ califica acesta clasa politică din care făcea parte ia ora respectivă. Scîrba prezidenţială s-a m anifestat pentru prim a dată în cursul unei călătorii în s tră in ă ta te ,, efectuată în calitate de om politic, desigur. D ar unul aflat deasu p ra .tu tu ro r. Em il C onstantinescu era profund afectat de m îrşăvenia unei clase politice pentru care nu există alt ţel în viaţă decît înălţarea (şi îngroşarea) proprie, nu a ţârii-în fruntea căreia se află. Au apărut, apoi, alte şi alte prilejuri în care aceeaşi scîrbă a răsunat în gura lui Emil'Constantinescu, pregătind parcă retragerea din barca prietenilor care i-au susţinut candidatura şi i-au stat alături în patru ani petrecuţi, în tihnă şi mulţumire (totuşi), la Cotroceni. Pînă la urmă, omul n-a rezistat (nu scîrbei, evident, care era un moft de autodidact politic) şi a plecat de "bunăvoie. M ulţi i-au aplaudat curajul de a-şi recunoaşte limitele şi a sfe conforma rezultatului dureros la care a ajuns o minte lucidă. Iată însă că fostul scîrbit s-a lecuit de sentim entul.neplăcut care i-a m arcat tim p u l p e tr e c u t la C o tro c e n i ş i îş i manifestă, tot mai des, intenţia de a reveni p rin tre c e i care îl s c îrb ea u p ro fu n d altădată. D ar nu oricum, ci printr-o (nouă!) analiză a stării de lucruri din România, infinit m ai proastă (nu-i aşa?) decît’ a lă s a t-o în a ju n u l u l tim e lo r a le g e r i p rez id en ţia le . A cum s-a a juns în tr-o situaţie -de-a dreptul im posibilă - crede pretendentul. “România este condusă de un partid - stat clientelar - spune el - a cărui com poziţie constă în special din cad re p ro v e n in d d in n o m e n c la tu ra c o m u n is tă .. . 'ş i d in a p a ra tu l fo s te i Securităţi sau din rudele şi apropiaţii

" acestora, ceea ce îi asigură o coeziune extraordinară. Iar la sistem ul clientelar participă aproape întreaga societate rom â­nească’. Faptul că Emil Constantinescu uită m ereu c ă el însuşi a făcut parte din cadrele de nădejde ale fostu lu i partid comunist, nu m iră pe nimeni. Aproape ne­am obişnuit cu oamenii care îşi reneagă .trecutul. D ar să afirmi că aproape jum ătate dintre rom âni, care trăiesc la (ori sub) lim ita să răc ie i, “pa rtic ip ă la sistem ul clientelar” instituit de un aşa-num it partid- stat este prea de tot. L ipsa de logică a

. ceea ce Constantinescu vrea să fie osatura noului său discurs politic este evidentă. El a fo s t p ro p a g a n d is t c o m u n is t la U niversitatea din B ucureşti -înainte de revoluţie şi propagandist a răm as după revoluţie - fie în calitate de preşedinte scîrbit, fie în aceea de veleitar dornic de reven ire în p rim -p lanul v ie ţii soc ia l- politicre rom âneşti. Dacă la. fel de bine fu n d a m e n ta te p'e re a l i ta te v o r fi şi “pam flete le” prom ise, dar am înate pe

c o n t i n u a r e în p a g i n a a 1 6 -a

.

Preşedintele lliescu s-a infinit cu reprezentantul Băncii Mondiale pentru Bomânia

P re şe d in te le Io n l l ie s c u şi reprezentantu l B ăncii M ondiale p e n tru R o m â n ia , A n d re w V o rk in k , au d isc u ta t, ieri, l a ’ P a la tu l- C o tro c e n i , d e sp re necesitatea reducerii costurilor de producţie în dom eniul energetic, e lim in ă rii co ru p ţie i, reducerii birocraţiei, creării de noi locuri de m u n că , p re c u m şi desp re proiectele de dezvoltare rurală.

V o rk in k 'a p rec iza t că nu a ad u s c ritic i G uvern u lu i de la B u c u re ş t i " în le g ă tu ră cu dom eniul energetic. E l a adăugat

-că B a n ca M o n d ia lă d o re ş te să lucreze îm p reu n ă cu E x ec u tiv u l ro m â n p e n tru e f ic ie n t iz a r e a sistemului energetic, p rin reducerea c o s tu r i lo r d e p r o d u c ţ i e şi îm b u n ă tă ţ i re a s i s t e m u lu i , d e colectare a taxelor în dom eniu.

V orkink a m ai spus că trebuie g ă s i te s o lu ţ i i p e n tr u c a în tr e p r in d e r i le de s ta t s ă - ş i plătească datoriile către unităţile din s is te m u l e n e rg e tic , c u m a r fi Term oelectrica şi D istrigaz.

Pe de altă parte, reprezentantu l B ă n c ii M o n d ia le a a p re c ia t că

p ro iec te le în dom en iu l cu ltu rii finan ţate de ace st o rgan ism în R om ân ia s-au deru la t lent. E l a m e n ţio n a t p ro ie c te le p r iv in d restaurarea C oloanei In fin itu lu i, P a la tu l B râ n c o v e iie s c d e la M ogoşoaia . -

lliescu şi V ork ink au d iscu ta t d e s p re p r o ie c te le p r iv in d dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedin te le llie scu a p reciza t câ B an ca M ondială v a finan ţa un n o u proiect în acest dom eniu , în v a lo a re de 80 de m ilio an e de dolari.

C u o c a z ia a n iv e r s ă r i i Revoluţiei R om âne de la 1848, m u n ic ip a lita te a o rg a n iz e a z ă , mîine, o serie de m anifestări. Astfel, de la ora 10 va fi oficiat

. un Te Deum , urm at de depuneri de j e r b e de f lo r i la p la c a c o m e m o ra tiv ă 'd e d ic a tă lu i G e o rg e B a r i ţ iu şi N ic o la e B ă lc escu d in s tr a d a -A v ra m Iancu 20. T otodată, v o r avea loc depuneri de coroane de flori la s ta tu ia lu i A v ra m Ian cu , m o n u m e n tu l „ M iş c a re a M e m o ra n d is tă ” , b u s tu l lu i Iaco b M u re şa n u d in s tra d a D o n a th 160, g ru p u l sta .tuar „Şcoala A rdeleană” d in strada M. K ogâlniceanu, C rucea de pe C e tă ţu ie , p la c a T in e r im e a . Rom ână de la 1848 din strada Govora 19.

M .L .

“Finanţarea de la buget a partidelor - doar în campania electorală”

Pornind de la ideea că viitoarea Lege a partidelor politice trebuie să im pună un control riguros al s u r s e lo r de f in a n ţa re a le

fo rm a ţiu n ilo r p o lit ic e (ş i nu in te rd ic ţ i i ) , s e n a to ru l c lu je a n G rig o re Z a n c a -ven it cu o in i ţ ia t iv ă in e d ită : “ re d u c e re a cuantum ului finanţării partidelor de la b u g e tu l s ta tu lu i” . “ C a expresie a liberei asocieri, cei care aleg sâ se înregim enteze politic ar trebui să-şi asum e, im p lic it, şi s a rc in a a u to f in a n ţă r ii sa u a donaţiilor”, declară Grigore Z anc.' în a c e s t c o n te x t, în o p in ia senatorului, finanţarea de la buget treb u ie fă cu tă doar în t im p u l’ cam paniei electorale.

- t i t u s C R Ă C IU N

Corneliu Vădim Tudor, la Cluj-Napoca

Cu ocazia aniversării a 10 ani de la alegerea lui G heorghe Funar în funcţia de prim ar al m unicipiului, preşedintele Partidului R om ânia M are, senatorul C.V. Tudor, va fi prezent, m îine 15 m artie 2002, la Cluj-N apoca. Program ul m anifestărilor organizate de către PR M Cluj este următorul: în data de 15 m artie 2002, la o ra 12, C .V . Tudor, aproximativ 100 de parlamentari PRM şi lideri ai organizaţiilor judeţene sosesc la C luj-N apoca; o ra 13, la L ib ră r ia U n iv e rs ită ţii are loc o lansare a urm ătoarelor volume:. „Discursuri politice" dc C .V . Tudor, „D iplom aţie şi diplom aţi rom âni" şi „Rom ânia şi cel dc-al doilea război m ondial" de G heorghe Buzatu, „Un p rim ar roniân cu vocaţie eu ropeană" de V ic to r A n d re ica ; o ra 14,30, Ia c in e m a to g ra fu l „ R ep u b lica" are loc m anifestarea propriu-zisâ şi un spectacol cu tentă foclorică. în data de 16 m artie 2002, la o ra 10, C .V . Tudor, alături de delegaţia care l-a însoţit la Cluj, va vizita M ănăstirea N icula şi m unicipiul Gherla.

Preşedintele PRM Cluj, Petru Călian, a declarat câ m anifestările prilejuite de aniversarea a 10 ani de cînd G heorghe Funar a fost ales în funcţia de prim ar al m unicipiului Cluj-Napoca nu sînt antim aghiare.

M .L .

P re şe d in te le U D M R M a rk o B e la îi reco m an d ă p r im a ru lu i m unicip iu lu i C luj, G h e o rg h e F u n a r , să s e - o c u p e de “inscrip ţiile b ilingve” şi nu de “ activ ităţi p a r a le le ” cu s ă r b ă to r i r e a z ile i d e 15 m artie de c ă tre m aghiari.

M a rk o B ela a d e c la ra t , ie r i , în tr -o c o n f e r in ţă d e p r e s ă , c ă , d e o b ic e i, p r im a ru l M u n ic ip iu lu i C lu j, G heo rg h e F u n a r , a în c e r c a t “ să a ib ă a c t iv ită ţ i p a r a le le , şi s ă o b s t r u c ţ io n e z e ” s ă rb ă to r ire a zilei d e 15 m artie d e către m ag h ia ri. “ P r im a ru l C lujulu i a r treb u i să se ocupe de inscrip ţiile bilingve, că s-a d ep ăş it te rm en u l şi nu s-a făcu t acest lu c ru ” , a p re c iza t lideru l UDM R.

M D M M I s-a întors-acasăIe ri, C e n te n a r u l D A V ID P R O D A N s-a

întregit cu m om entele so lem ne ale dezvelirii bustului savantului, în holul Arhivelor N aţionale de pe strada M . Kogâlniceanu din Cluj-Napoca, instituţie pe care arhivistul şi istoricul Prodan a servit-o din dragoste faţă de istoria neam ului; istorie care trebuia cercetată şi aşternută pe hîrtie, aşa cum a tăcut-o savantul în cuprinsul celor peste 15.000 de pagini care îi eternizează opera. Despre fondatorul de şcoală şi deschizătorul de drumuri, despre istoricul ale cărui scrieri se află alături de cele ale lui X enopol, Iorga sau Pârvan, despre devotam ent, pasiune şi însemnele care

- rămîn, prin spiritul tutelar al unui mare rom ân, au rostit cuv in te em oţionate şi em oţionante: dr. Ioan D răgan - directorul A rhivelor Naţionale Cluj şi prof. Ioan C iocian .- de la U niversitatea “Vasile G oldiş” din Zalău. Lucrarea artistului V ic to r G aga - născută prin grija Fundaţiei “A lm a M ater Porolissensis” şi a Universităţii “Vasile Goldiş” - rod al unui dem ers creator şi al unui impuls generator de sinteze şi de artă adevărată, a f o s t p re z e n ta tă a s is te n ţe i de c riticu l d r. Alexandra Rus. Program ul zilei a 'm a i cuprins v iz ita re a e x p o z iţ ie i d o c u m e n ta re d e d ic a te

n

: : t î ! ir~ '-

• l i* - ■■s t

i . f S - . >•

V ;* c u . - Ţ

^ ^ ^ |

C e n te n a r u lu i D A V ID P R O D A N , la sed iu l A rh ive lo r, cei de fa ţă d ep la s în d u -se apo i, în pelerinaj,T a casa m em orială a istoricului, unde a fost oficiată o slujbă de pom enire.

M i c h a e l a B O C II

Senatul a adoptat, ieri, Ordonanţa 5 /2002 p r iv in d in s titu ire a unor in te rd ic ţii pen tru a leşii locali şi fu n c ţio n a r i i p u b l ic i , a ccep tîn d a m e n d a m e n te le fo rm u la te în raportul comun de comisiile juridice şi de adm inistraţie publică. ■

A s tfe l , în u rm a v o tu lu i . senatorilor, societăţile comerciale la

care a leşii locali sînt m an ag eri, acţionari sem nificativi o ri asociaţi ou funcţie de conducere în societatea c o m e rc ia lă re s p e c t iv ă ,administratori, cenzori, m em bri în consiliul de administraţie sau care deţin alte funcţii de conducere nu pot încheia contracte com erciale de prestări serv icii, de execu tare de

lucrări sau de furnizare de bunuri sa u c o n tra c te de a s o c ie re c u

■ au to rită ţile adm in istra ţie i p u b lic e locale din care fac parte. A celeaşi c o n tra c te nu po t fi în ch e ia te cu reg iile autonom e de in teres loca l a f la te sub au to rita tea c o n s iliu lu i r e s p e c t iv sau c u s o c ie tă ţ i le com ercia le în fiin ţate de co n siliile

locale sau consiliile ju d eţen e. C ea m ai im portantă m odificare propusă de com isii şi acceptată d e p len este introducerea term enului “ fim e ţied e c o n d u c e re ” ," c e e a c e , la f in a lu l dezbaterii, a produs două interpretări diferite..Secretarul .Comisiei ju rid ice

c o n t in u a r e în p a g in a a 1 6 -a

Page 2: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

p ăcatelo

I r l ' i T ^ 1" , O r to d o x : S t C u v . B e n e d ic t; Sf. M c . A le x a n d ru Preotul. ' le n d a r u l g r e c o -c a t o h c . S . B e n e d ic t de N o rc ia , c „ Patronul E u ro p e i ( f 5 47 ).

ÎTî >*, v

* _ hm .̂" — \

*■ - • O---------

--v > ssx'snuls* » 1 « 6

P R E F E C T U R A . C O N S IL IU L J U D E Ţ E A N : I W 4 . , 6

» P R IM A R IA C L U JJ JA P O C A : 19-60-30 » P R IM Â R IA D E J: - 21-17-90• P R IM Â R IA T U R D A : 31-31-60» P R IM Â R IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-80-01* P R IM Â R IA H U E D IN : 25-IS-4S• P R IM Â R IA G H E R L A : 24-19-26 • P O L IT IA C L U J-N A P O C A :

- 955 si 43-27-27* P O L IŢ IA F E R O V IA R Â

C L U J -N A P O C A :" 13-49-76► P O L ITIA D E J : 21-21-21► P O L IŢIA T U R D A : 31-21-21► P O L IŢ IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-82-22► P O L IT IA H U E D ţN : 25-15-38'P O L I Ţ I A G H E R L A : 24-14-14» P O M P IE R II: 981► P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 982 » G A R D A F IN A N C IA R Ă C LU J:

19-52-23 si 19-16-70, in t 158 ' D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C II SI

P R O T E C Ţ IE I S O C IA LE : 197.125' S A L V A R E A : 9611 S A L V A R E A C F R : 19-85-91

IN T E R N A T IO N A L : ■ . 971IN T E R U R B A N : 991IN F O R M A Ţ II: 93)

D E R A N JA M E N T E : 921O R A E X A C T A : 958R A T E R M O F IC A R E : 19-87-48

R -A . A P A .C A N A L : 19-14-44R .A . a Domeniului Public: 19-40-55IL A .T .U .C . ’ ‘ 43-09-17S .C . 'S A L P R E S r S A . : 19-55-22S C PR1SAL: 19-56-32

' D IS T R IB U Ţ IA G A Z E LO R N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

928;433424• JA N D A R M I: 956' G A R A Cluj-Napoca: 952'A G E N Ţ I A C F R : 43-20-01;Turda -31-17-62: Dej -21-20-22 ALIANŢA ANT1SUICID: 19-16-47DIRECŢIA GEN. JUB. PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI 983.42-01-46 AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCA CLUJ 19-54-15C.ASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10,19-08-62 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77

EXIMTURAG EN ŢIE DE TURISM Şl BILETE D E AVK?N

v ă o f e r ă :

| 8 - T A M A R T I E |

R e p u b l i c a - 1 5 M I N U T E , S U A -

p r e m ie r ă (1 0 ,3 0 ; 1 3 ; 1 5 ,3 0 ; 1 8 ;

2 0 ,3 0 ; 2 3 ) . Z i ln ic s p e c t a c o le d e n o a p t e c u ta rif re d u s d e la o r a 2 3 :

s îm b ă tă , d u m in ic ă , joi - s p e c ta c o le le î n c e p d e fa o r a 1 3 * A r t a -

E u r i m a g e s - M O U L I N R O U G E ,

A u s tr a lia - A n g l ia - S U A (1 2 ; 1 4 ,3 0 ;

1 7 ; 1 9 .3 0 ; 2 2 ) . Z iln ic s p e c ta c o le d e n o a p le c u ta rif re d u s d e la o r a 2 2 "

V i c t o r ia - O R A D E V t R F 2 . S U A (1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * F a v o r i t - P L Ă C I N T A A M E R I C A N Ă 2 . S U A (1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - F O C

U N I C U L . S U A (1 3 ; 15; 17; 1 9 ), L u n i - în c h is .

T U R D A - F o x - S P I O N I D E - E L I T Ă , S U A ( 1 3 ; 1 5 ,1 5 ; 1 7 ,3 0 ;

1 9 ,4 5 ) ; v in e r i , s îm b â lâ , d u m in ic ă - s p e c t a c o le c u ta rif re d u s d e la o r a 21.

D E J - A r t a - S Ă R U T U L

D R A G O N U L U I , S U A -F r a n ţ a ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) . V in e r i , s îm b â tâ , d u m in ic â -

s p e c t a c o le c u ta rif re d u s d e la o r a

21.G H E R L A • P a c e a - N I C I O

V O R B Ă , S U A (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; F O C

Î n c r u c i ş a t , s u a ( 1 9 ) . v i n e r i ,

s îm b ă t ă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta rif r e d u s d e la o ra 2 1 . J o i - în c h is .

O R A R U L C U R S E L O R I N T E R N E

lu n i

C lu j - » O to p e n i 1 9 ,0 0

C lu j ■ » O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 1 6 ,3 5

m a rţi

C lu j ■ » O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 1 5 :15

' m ie rc u r i U

C lu j - » O to p e n i - 1 9 ,0 0

C lu j - » O to p e n i . 0 7 ,0 0 ş i 1 6 ,3 5

jo i

C lu j - » O to p e n i 0 7 ,0 0

C lu j -> O to p e n i 1 5 ,1 5

v in e r i

C lu j ■ » O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 2 0 ,1 0

C lu j -> O to p e n i 2 0 ,3 5

s îm b ă tă

C lu j - » O to p e n i 0 7 ,0 0

• d u m in ic ă

C l u j . - » O to p e n i . 0 7 ,0 0 şi 1 5 ,1 5

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E

C l u j ■» F ra n k fu rt

D u m in ic ă , m arţi şi jo i 9 ,40

F r a n k f u r t •» C lu j

D u m in ic ă , m arţi şi jo i 11,50

C lu j -9 V ien a

lu n i, m ie rc u ri - 9,45, v in e ri -1 5 ,1 0

V ien a - » C lu j

lu n i, m ie rc u ri -1 1 ,1 5 , v ineri 17,00

C lu j -> B o lo g n a

luni, m ie rc u ri - 9,15, v in e ri -1 3 ,1 5

B o lo g n a ■> C lu j

lu n i, m ie rc u ri -1 2 ,1 0 , v in e ri 16,10.

Rezervări prin telefon şl e-m ail sau la sediul firmei;

EXIM TUR, str. A . Şaguna 34-35 R te l/fax: 064-433.569; 193.442 2

e-m ail: travel@ exim tur.ro 5,

T E L E 7 a b c P 7>114 1/ »*: M l W lts

A stăz i, 1 8 ,0 0 : TEL E 7

A C TU A L; 18,30: VITRIN A ;

-22,00: T E L E 7 ACTUAL

F a rm a c ii c u se rviciu p e rm a n e n t F a rm a c ia " C Y N A R A " , C a le a Floreşti

nr.75, tel .4262.72, orar non-stop. Farmacia • R E M E D IU M F A R M -, b-dul 21 Decem brie,

nr. 131, tclÎ41-29 -01 , orar non-stop. Fa rm a c ii c u se rvic iu p re lu n g it

Farm acia "D A P H N E ", str. Plopilor nr. 50,

telefo n 4 2 9 .4 0 5 , o rar 8 -2 0 , F a rm a c ia ’T N T E R P H A R M ” , str. P rim ăve rii nr. 5,

telefon 4 2 -7 1 -9 5 , orar 8 -2 2 , Farm acia " C L E M A T I S F A R M " , Piaţa Unirii nr. 10, telefon 1 9-13 -63 , orar 8-22.

G a rd a d e no a p teFarmacia nr. 6, P-ţa A vra m lancu nr. 5,

tel. 19-46-56, orar 20-8.

■ B ib lio te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : S a la de le ţtu ră (str. M . Kogâlniceanu nr. 7, tel. 4 3 0 .4 3 4 ); luni - v ineri: 9 ,00 - 20 ,0 0 , sîmbătă: 9,00 - 14,00; M ed ia tecâ (str) Izlazului nr. 18, Bl. C, Iei. 165.784): luni, miercuri, jo i; (4 ,0 0 -1 9 ,4 5 , marţi, vineri;9 .0 0 - 14,45; C e n tru l de In fo rm a re C o m u n itară (str. M . Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620); luni - vineri: 10,00 -1 7 ,00 ; C olecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, te i. 43 8 .409 ): Juni - .v ineri: 8 ,00 - 15,00; Filialele: M ăn ăştu r (str. Izlazului

■ nr. 18, B l. C , tel. 165.784), M ă ră ş t i - a c tiv ita te suspendată. Z o r i lo r (s tr. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14 ,00 -19 ,45 , marţi, vineri9 .00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 in t 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ B ib lio te c a G e r m a n ă (s trada Universităţii 7 - 9): luni - 16-14; marţi, miercuri, jo i -1 2 -1 6 ; vineri - 10-16.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu r a l Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu r a l G e r m a n ” H e rm a n n O b c r lh ” (s tr. Memorandumului 18). O ra r luni, marţi, micreuri, jo i: orele 16-20.

D i s p e n s a r u l s P o l i c l i n i c c u P l a t ă §

o fe r ă c o n s u lta ţ i i d c to a te

s p e c ia lită ţile , tra ta m e n te dc

reum atologie, m ică ch iru rg ie ,

e c o g r a f ie , a n a l iz e de

la b o r a t o r , r a d io lo g ie ,

stom atologie la cele m a i m ic i

p re ţu r i, asigurate de do cto ri de

în a ltă p regătire p ro fes io n a lă .

A dresa : Ştefan L udw ig Roţii n r. 19 (fosta M âloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557. -

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 11 - 15 m a rtie •

Medicină generală. Dr. I. BoJă -12.13,15 (11-13), 11 (15-17), ir. V. Bodo-13 (15-17), ir. R. Cotârtâ - 13 (10-12), dr. S. loga -15 (9-11), dr. D. Oltean -11 (14-16). dr. AF. O ros-14 (14-16), dr. A Pâunescu -1 2 (16-18). dr. D. Platon - 1t (9-11), 14 (16-18), dr. L Rasa -11 (15-17). dr. M. Suciu -14 (10-12), dr. V. Tâtaru -15 (10-12), dr. C. Ţooea -12.14 (9-11). dr. A Varga -11,15 (9-11), dr. C. Vlaicu -11 (11-13); Homeopatie. Dr. L Baitiăalbă -13,15 (10-12); Cardiologie. Dr. Alancu -14 (10-12), dr. I. Ivanduc-12,14 (12-13). dr. I. Paţiu -13 (11.30-13), dr. T. Popesaj -13 (9-11). dr. N. Prişcâ -13 (16-16), dr. Gh. Uza -11 (12-13); Interne. Dr. N. Pop -14 (14-16), dr. Gh. Râdulescu -12 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodor-12,14 (10-12). dr. M. Alajmi -11 (15-17), dr. S. Standu -13 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă -14 (17-18), dr. C. Cosma -13 (11-13). dr. P. Pitea -14 (9-11), dr. M. Simu -15 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. Saeid Nassiri -11 (17-18); Pediatrie. Dr. M. Fritea -1 3 (12-13), dr.-R. Mitea -12 (14-15), dr. L Toma -1 5 (11-13); Psihiatrie. Dr. C Ştefan -13 (15 -17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -13 (9-11), dr. G. Triponescu - 11 (12-13); Psihologie. Dr. L. Boilă -12 (14-16); Dermatologie. Dr. I. Sârbu - 11 (11.30-12,30). dr. M. Teleaga -12 (9-11); O.R.L Dr. E Plâian -14 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -14 (12-13), dr. M. Divin -11 (9-10); Ecografie. Dr. E Fazakas -11 (12-13), dr. I. Ghilean -13 (14-15,30), dr. I.I. Usineviciu -15 (10-12); Pneumo-ttioologie. Dr. M. Man -12 (14-16); Balneologie Dr. C. Becea -11 (15-16); Reumatologie. Dr. C. Nertelcuţ-14 (16-16); Ortopedie Dr. Z Popa - t l . t ţ (12-13); Urologie Dr. RC. Giurgiu -11(17- 16). dr. Z Popa >11,14 (12-13); Oftalmologie.Dr. M.C.Gavriş-11 (16-17), dr. I. Hotje -12 (14-15), dr. M. Nassiri -14 (15,30-17,30). prof. dr. R Pop -11 (11-13); Gine-onco-colposcopie. M. Risca -13 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Mosoigo-11,12,13,14,15 (9-11). .

In cadrul poSdinra se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri. între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşr zi, dupâ ora 14. Trimrterile sînt valabile şi de la medicii din afara poiicfinidi. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Poiicfinidi pe bază de biet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul PolidinicB. str. Moţilor nr. 32 şi (a tel. 43-00-

, 01, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii noştri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Fdiala DujNapoca. , '

G te le s p e c ta to r iJoi, 14 m arţie

ÎJ P Ş 5 ® 7 ,0 0 ' J u r n a l u l ' d e v i l i d im in e a ţ ă ; 7 ,3 0 S t r ic t

n ec esa r; 8 ,2 0 C a r e u l d e a u r (r ); 9 ,0 0 Detectiv fără vo ie (s/r); 1 0 ,0 0 C u ochii'n 4 (r ); 1 1 ,0 0 T V R laşi; 1 3 ,00 M u z ic a e v ia ţa m e a ! ( r ) ; 1 4 ,0 0 Ju rn a lu l de p rîn z ; 1 4 ,3 0 M o şte n ire a

■ .E m il G o jdu " (do/r); 1 5 ,1 5 E v e n im e n t; 1 6 ,0 0 C onvieţu iri; 1 6 ,3 0 P a n o ra m a ;

. 1 7 ,0 0 V in o s ă v e z i! ; 1 7 ,4 5 P a s iu n i (s ) ; 1 8 ,30 C o re c t!; 1 8 ,3 5 C a r e u l d e a u r; 1 9,15 A v a n p re m ie ră Ştiri. S p o rt; 1 9 ,3 5 G lu m e , b o a c ă n e . . . ; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o : S p o rt ; 2 0 ,4 5 C u r a i C a r a g i a le ! P a r o l ! ; 2 0 , 5 0 D u b l a e x p u n e re (d ra m ă Italia 1 9 9 0 , u ltim a p a rte ); 2 2 ,3 5 R eflecţii ru tiere ; 2 2 ,5 0 . E u ro a t la n t ic a ; 2 3 ,5 0 J u r n a lu l d e

-n o a p t e ; 0 ,0 5 P r o f e s io n iş t i i ; ,1 ,t 0 5 V in o s ă vezi! (r ); ,1 1 ,5 0 Ju rn a l. M e te o . S p o rt (r ).

ţ l / r £ ) 7 ,0 0 In m ijlocul furtunii;7 ,5 0 D im in e ţ i l e u n u i

b ărba t cum inite; 8 ,5 0 F e te v e s e le (s ) ; 9 ,1 5 , D e s e n e a n im a te ; 1 0 ,1 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s/r); 1 0 ,3 5 T a t ă , a m în c u rc a t-o ! (s ) ; 1 1 ,0 0 R ă s c ru c i (r ) ;1 1 .30 Expediţie în n e c u n o s c u t; 1 2 ,0 0 P a s ra d is u l d e l în g ă n o i (r ) ; 1 2 ,3 0

' S p o rt P lus (r ) ; 1 3 ,2 5 Ştiri; 1 3 ,3 5 M it ş i istorie (r j ; 1 4 ,0 0 D e s e n e a n im a te ;1 5 .1 5 T o ţi, îm p re u n ă ; 1 6 ,0 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a r l a m e n t a r e ; 1 6 ,3 0 Tra n s ilva n ia insolit; 1 7 ,3 0 A fa c e ri la c h e ie ; 1 7 ,55 Ştiri; 1 8 ,0 0 T a t ă , a m în c u rc a t -o ! (s / r ); 1 8 ,3 0 B a n d e lo r o (d .a .); 1 9,00 G a ta c u fum urile !; 1 9 ,0 5 In m ijlocul furtunii (s ) ; 2 0 ,0 0 M is te re î n m e d ic in ă ( d o ; 2 1 , 0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ) ; 2 1 ,3 0 T e le ju rn a l;2 2 .0 0 T im p u l trecut (d o ); 2 3 ,0 0 Fericiţi ce i înşelaţi (f.p . N o rv e g ia 1 9 9 7 ); 0 ,5 5 M is te re în m e d ic in ă (r ) .

a i ^ 7 , 0 0 M a r i u s T u c ă*-* S h o w ( r ) ; 8 ,0 0

O b s e r v a to r , 8 ,5 0 S p o rt ; 9 ,0 0 Isp ita (s/r); 1 0 ,30 îm b ră ţiş ă ri p ă tim a ş e (s ) ; •1 1 .1 5 T o tu l p e n tru p u te re (f/r); 1 3 ,0 0 Ş tirile a m ie zii; 1 3 ,1 5 M a c G y v e r (s ) ;1 4 .0 0 G o n g S h o w (d iv ./ r ) ; 1 6 ,0 0 A m a z o n (s ) ; 1 7 ,0 Ş tiri; 1 7 ,2 0 Ispita (s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r , 1 9 ,5 0 S p o rt . M e te o ; 2 0 ,0 0 V e c in ii; 2 1 ,3 0 B r ig a d a m o b ilă ; 2 2 ,0 0 O b s e r v a t o r ; 2 2 ,3 0 S p o r t ; 2 2 ,3 5 M a r iu s T u c â S h o w ;2 3 .3 0 Palo okaville ( c o .S U A '9 6 ); 1 ,3 0 O b s e r v a to r (r ) ; 2 ,3 0 M a rth a , R u th şi E d i e (d r a m ă S U A 1 9 8 8 ) ; 4 , 0 0 A m a z o n (s/r); 4 ,4 5 B rig a d a m o b ilă (r ) ;5 .1 5 M a c G y v e r (s/r); 6 ,0 0 îm b ră ţiş ă ri p ă tim a ş e (s/r).

f ' Ţ Ţ J ' — ' Y 7 ,0 0 R a m b o (d . a . ) ; ■ J f l I U 7 ,3 0 E d d ie M c D o w d (s/r);- - 8 ,0 0 Z id - e m .m u z ic a lă ;i z ,u u C ro n ic a c îrco ta şilo r (r ) ; 1 2,55 C lip A rt ; 1 3 ,0 0 E x p lo z iv (r ) ; 1 3 ,3 0 O biectiv (r); 1 4 ,30 R a m b o ( d .a ) ; 15,00 E d d ie M c D o w d ( s ) ; 1 5 ,3 0 L u n a sălbatică (s ) ; 1 6 ,3 0 N e m u rito ru l (s ); 1 7 ,3 0 M .A .S .H . (s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 9,00 F o c u s S p e c ia l; 1 9 ,1 5 C a m e ra d e rîs ; 2 0 ,0 0 _ R e u n iu n e a d e clasă ( d i v . ) ; '2 2 ,0 0 în faţa p re s e i; 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,3 0 M .A .S .H . '(s / r ); 0 ,0 0 Nem uritorul (s/r); 0 ,5 5 C lip A rt (r); 1 ,00 C a m e ra d e rîs (r ).

Î L a t > o , 7 ,3 5 Ş t i r i ( r ) ; 7 ,5 0

7 ,0 0 T e o (d iv ./ r); 8 ,0 0 Ş tirile P r o T V ; 9 ,0 0 T î n ă r

şi neliniştit (s/r); 1 0 ,1 5 Profeţii d e s p re W e c u t ( r ) ; 1 1 , 1 5 F o t b a l L ig a C a m p io n ilo r (r e z .); 1 2 ,0 0 T o t a l R e c a ll (s ) ; 1 3 ,0 0 J o c u l p u te rii (s ) ; 1 4 ,0 0 R ă z b u n ă t o ru l (f/r); 1 6 ,0 0 T î n ă r şi

n e liniştii (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tirile P r o T V ; 1 7 ,4 5 T e o ; 1 9 ,0 0 Ştirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 B .D . în alertă (c o .R o m â n ia 7 2 ) ; 2 2 ,0 0 -

Ştirile P ro T V ; 2 2 ,3 0 F a m ilia B u n d y (s ) ; 2 2 ,5 5 ' .ro ; 2 3 ,0 0 P ro V e s t; 0 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 0 ,1 5 X ş i Z e r o ; 0 ,3 0

Z e ro (r); 1 ,0 0 A fa ce ri nec ura te (d ra m ă

S U A '9 3 ). -

V i d e o c l i p u r i ; 1 0 ,0 0 Te ntaţii; 1 1 ,0 0 D o c u m e n ta r D W (r);1 2 .0 0 A p e l : C r i m ă (s / r ) ; 1 3 ,0 0 V ideoclipuri; 1 4 ,00 F ilm artistic; 1 5 ,30 D o c u m e n t a r ; 1 6 ,0 0 A s s h o w (r ) ;17.00 J u r n a l e u ro p e a n ; 1 7 ,3 0 A p e l: C r im ă (s ) ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 D o b u m e n t a r D W ; 1 9 ,3 0 C o n c e r t ; 2 0 ,3 0 B u le t in d e B u c u r e ş t i (c o .R o m â n ia a 1 9 8 2 ); 2 2 ,3 0 C o n c e rt;

'2 3 ,1 5 L o t o -J o k e r - P a riu T r i o ; -2 3 ,3 0 Ştiri; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u ri.

7 ,0 0 Ştirile d e A c a s ă ţry 7 , 3 0 D in v ia ţă (r );

8 .0 0 A m o r d e căţe l (s/r); 9 ,0 0 P rim a d ra go ste (s/r); 1 0 ,1 5 V e i fi a m e a ,

' P a io m a! (s/r); 1 1 ,0 5 D e 3 x fem eie (r ); 1 2 ,1 5 D ra g o s te şi p u te re (s/r); 1 2 ,45 S a lo m e (s/r); 1 3 ,4 0 M icuţele d o a m n e (s ) ; 1 5 ,00 R ă zb o iu l pasiunilor (s ); 1 5 ,5 0 C ă s u ţa p o v e ş tilo r (d .a .);16.00 Fioreiia (s ) ; 1 7 ,3 0 A m o r d e căţei (s ) ; 1 8 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 ,6 0 P rim a d ra g o s te (s ) ; 2 0 ,0 V e i fi a m ea , P a io m a ! (s ) ; 2 0 ,5 0 D e 3 x fem eie;2 2 .0 0 S a lo m e (s ) ; 2 2 ,5 5 D ra g o s te şi putere (s ) ; 2 3 ,2 5 Ştirile d e A c a s ă (r); 0 ,0 0 S în g e d in s în g e le m e u (s ) ; 0 ,4 0 R ă zb o iu l p a s iu n ilo r (s/r); 1 ,3 0 D e 3 x fem eie (r ) ; 2 ,4 0 M u z ic a d e a c a s ă .

N C N : 9 ,0 0 0 :9 d im in e a ţa ; 10:00 F o rm u la m a g ic ă (r); 1 1 ,0 0 D a nie la , • prietena ta (r ); 1 8 ,3 0 E x p re s s ; 18,40 S po rt; 1 8 ,4 5 V o c e a străzii (r ); 19,00 V a m a timpului - c u O livia C ristea ; 20,00 Ex p re s s ; 2 0 ,1 0 S po rt; 2 0 ,1 5 A s tă zi în C lu j; 2 2 ,0 0 E x p re s s ; 2 2 ,1 0 S po rt.

1 8 . 0 0 - 1 8 . 3 0 M a g ia “ U iiS P " p e l ic u l e i - r e a l i z a t o a r e C ristina H u n ia d i şi R a lu c a A m n â ş a n ;1 8 .3 0 -1 8 .4 5 S p o tu ri & d o c u m e n ta re ;1 9 .3 0 -2 0 .0 0 M ic ro fo n u l s in d ic a te lo r - re a liza to r M irc e a G iu rg iu .

. Redacţia nu îş i asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilo r de televiziune.

TEATRULNATIONALastăzi, d e la o ra 19,00:

S C Ă U N E L Ede Eugene lonesco

| a s t ă z i , d e la o r a 1 8 ,3 0 :

LOCOTENENT MARIAdeHuszkaJeno

— tizxiAiuit uO le r J p u b l ic u lu i larg , * ^ „ j

s im b a ta , in tre o re le 10-20:

- f itn ess a s is ta ! de instruit:- s poci;..za;

- aparatură complexă de -body-building şi recuperare- m asaj şi kinetoterapie-•aplicaţii de parafină

.- saună. :: , v : l- hidroterapie în bazin încălzit

ţ aerobic- recup erare m edicalăTotul sub strictă supraveghere s

control medical. ’Acces individual sau pe bază de

abonam ent. ..In fo rm aţii ş i programări:0 9 4 -5 7 8 4 2 9 : 184176.

i CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. S Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Program ări zQnic Ia te l; 430.028

O rar: luni - vineri; 9 -1 9 ,

sîmbătă: 10 -1 3 .

f i a

C A B I N E T M E D IC A L O N C O LO G ICCLUJ-NAPOCA,

slr.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ U :

P r o f . d r - L U C I A N L A Z Ă R( G i n e c o l o g i e , C h i r u r g i e , O n c o lo g ie )

L, Mi: 15-18; Ma, J : 16“-18“ D r . V A L E N T I N P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J : 14“ -16; V; 15-17

S : 9 -1 1D r . D A N - S O R I N P O P E S C U

(U r o lo g ie )L, Ml: 18 -20 ; Ma, J: 18”-20

V: 16-20 PR O G RAMARE:

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 î n t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e

a c a b i n e t u l u i

MEDIPRAX - Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

C O N S U L T A Ţ I I , T R A T A M E N T E , U R G E N T E :

C H I R U R G I E P E D IA T R IC A ; O R T O P E D IE : M A L F O R M A Ţ I I C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC I N Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806: 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

L M R l T im DE SMT,tTE MlVf.ll.l CUJ stă_la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 2 2 . Va aşteptăm ap e lu rile la n u m ă ru l 186864.

92, 8* * J o i , 1 4 m a r t i e0 6 0 6 : 0 0 - 0 7 :0 0 Prima oră (P r o g r a m in fo rm a tiv B B C - 6 :0 0 ;

C D D a t e m e t e o - 6 : 2 0 ; In fo r m a ţi i u t i l i t a r e - 6 :3 0 ; In fo rm a ţii c u ltu ra le r a o i o ̂6 ; 4 0 j . 0 7 ;0 0 1 0 ; 0 0 primui saiut. cu Ştefan Coroian (0 7 : 0 0

Ştiri; 0 7 : 2 0 Revista presei locale, 0 7 : 4 0 Revista presei centrale, 0 7 : 5 0 , 0 8 , 5 0 Horoscop, 0 8 : 0 0 Ştiri, 0 8 :2 0 CDSportcu M ih a i P e tru ş c ă , 0 9 : 0 0 Ştiri, 0 9 : 2 0 ’Ce mai crede lumea", 9 : 4 0 Spune-ţi păsul); 1 0 : 0 0 - 1 3 : 0 0 Z o n a liberă c u E m il B lo to r ( 1 0 : 0 0 Ştiri. P r o g ra m d e - în s o ţ ir e , in fo rm a ţii , c o n c u rs u r i; 1 1 :0 0 Program informativ BBC);1 3 : 0 0 - 1 5 : 0 0 Scurt pe doi - cu Marius Marchif (1 3 : 0 0 Ştiri + Meteo. Emisiune interactivă, 1 4 : 0 0 Ştiri); 1 5 :0 0 - 1 8 : 0 0 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu ( 1 5 : 0 0 , 1 6 , 0 0 , 1 7 : 0 0 Ştiri, meteo, sport, T e le fo a n e s u r p r iz ă în d ire c t p e n tru s ă rb ă to r i ţ ii z i fe i) 1 8 :0 0 - 1 8 :3 0 Program informativ BBC; 1 9 :0 0 Miracolul sunetefor-cu Cristian Mureşanu (m u z ic ă e le c tro n ic ă ); 2 1 : 0 0 Ştiri; 2 1 ,3 0 - 2 3 ,0 0 Punct ochit - talk- show social / cultural cu Mirela Baciu / Ovidiu Pecican; 2 3 :0 0 - 2 3 : 4 5 Clasic time- cu Valentin Jucan (m u z ic ă c la s ic ă ).

J o i , 1 4 m a r t iei Ut T ) ) V j - Ş T IR I : 0 9 . 0 0 , - 1 0 . 0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 . 0 0 / 1 6 :0 0 ; B B C :

0 6 . 0 0 , 1 1 . 0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 . 3 0 - 9 . 0 0 - S U E E BM A T I N A L : Ş t ir ile lo c a le , in te rv iu r i , H o r o s c o p ( 6 .4 0 , 7 . 2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e r e ( 7 .4 5 ) , L ih iu ţa d e d ia lo g ( 8 .3 0 ) , B u le t in ru t ie r

( 8 .5 5 ) ; 9 .0 0 - 1 2 .0 0 P A T R U L A D E S E R V IC IU : 9 .3 0 R e v is ta p r e s e i , P u n c tu l d e v e d e r e ( 1 0 . 1 5 ) ; C o n c u rs u r i ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ; 1 2 .4 5 -S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 : 1 8 .0 0 C A L E I D O S C O P f m : 1 3 .2 0 E n g l e z ă p e n t r u a f a c e r i ; 2 0 .0 0 T e h n o m a n i a - D J S e b i; 2 1 .0 0 T a x i m u s i c ( d e d i c a ţ i i ); 2 2 .0 0 - 2 3 .0 0 M a r t i - T r e n u l d e j a m ie z u l n o p ţ i i - U c u F lo r e a ; 2 2 .0 0 - 2 3 .0 0 B o y s & G i r i s - A n d r e e a S ib e c h i ş i T a v i T o p a n . _ - -•

UNIPLUS R a d io Program informativ BBC: 6 , 0 0 - 6 , 3 0 : 8 , 0 0 - 8 , 2 0 , 1 1 , 0 0 - 1 2 , 0 0 , 1 4 ,0 0 - 1 4 ,3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 ; 2 1 , 0 0 - -2 1 , 3 0 , * 2 3 , 0 0 . 6 , 3 0 - 1 0 ; 0 0 Uniplus de dimineaţa, 0 6 , 3 5 , 8 , 2 0 Calendarul zilei. Meteo. 0 6 , 4 5 , 9 , 4 5 Horoscop. 9 , 0 0 Ştiri locale.9 , 2 0 Programul cinema. 9 ; 5 5 Informaţii culturale. 1 0 , 0 0 , 1 2 , 0 0 ,1 3 , 0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 , 0 0 , . 1 7 ,0 0 Ştiri naţionale şi locale. 1 0 ,0 0 - 1 4 ,0 0 Punct... şi de la Zece; 1 4 , 3 0 - 1 8 , 0 0 Uniplus alternativ. 1 8 , 3 0 -2 1 , 0 0 Trei ceasuri bune. 1 9 ,0 0 Ştiri locale. 2 2 ,0 0 ; Ştiri naţionale 2 1 - 3 0 - 6 ,0 0 ; Uniplus nocturn. ^

J o i , 1 4 m a r t ie - /0 6 , 0 0 Bună dimineaţa. O e m is iu n e c u in fo r m a ţ i i , '

î-s- i i i a c tu a lită ţi ş i m u z ic ă , p re ze n ta tă d e D a n M o ş o iu . 8 ,0 0 Emisiunea în limba maghiară. 1 0 ,0 0 De zece ori România; 1 1 ,0 0 Buletin destiri. 1 1 ,0 5 Exclusiv magazin. P rez in tă Io a n a B in d e a ; 1 2 ,0 0

Radiojurnal transilvan. 1 3 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 1 3 ,1 5 Paralele muzicale, d e d ic a ţii d e m u z ic ă u ş o a ră . 1 3 ,5 5 Buletin de ştiri. 14 ,00 Program muzical pe stapa de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz. P r e z in tă M a r iu s M e r c a ; 1 5 ,0 0 Emisiunea in limba maghiarăL1 8 ,0 0 Radiofax. P re z in tă A n d re i H u ţa n u ; 1 8 ,3 0 Altfel 2002 prezintă M e la n ia D ră g a n ;1 9 ,0 0 Radiojurnal Radio România Actualităp; 20,00 Ştfrr. 2 0 .0 5 Poveste religioasă pentru copii, 2 0 ,0 6 Din grădina cu flori multe. P r e z in tă C o d r u ţa A ro n V îr t ic ; 2 1 ,0 0 Ştiri; 2 1 ,5 0 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

RADIO FIR 9 6 ,2 FM D EJJ o i , 1 4 m a r t ie ■

L I N IA D E S T A R T - 6 .0 0 -1 0 .0 0 , h o r o s c o p , s p o r t , p o w e r p la y , re ţe ta z i le i , ş tir i, m u z ic ă . F I R U ’ N Z E C E P A I Ş P E , 1 0 .0 0 - 1 4 .0 0 , m u z ic ă ; d e d ic a ţii, d iv e r t is m e n t , p o w e r p la y , ş tiri, r e v is ta p r e s e i; 9 6 ,2 F M /Z I , 1 4 .0 0 — 1 8 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţ i i , d iv e r t is m e n t , p o w e r p la y , ştiri, artis tu z ile i; F I R U L R O Ş U , 1 7 .0 0 - 1 8 .0 0 , d e d ic a ţ i i m u z ic a le în d irec t, J U R N A L U L B B C - 7 .0 0 , 8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ;R A D IO F I R 9 .3 0 , 1 2 .3 0 , 1 3 .3 0 , ' 1 5 .3 0 , ' 1 6 .3 0 ; Ş T I R I S P O R T IV E , 1 6 .4 5 ; B I L A N Ţ 2 0 0 0 , '1 9 .0 0 - 19.30, e m is iu n e re lig io a s a , r e a l iz a to r d r. R a d u P o p ; G E N E R A Ţ I A R O C K , 2 0 .0 0 " , 2 3 . 0 0 , ^ m u z ic ă ro c k , h e a v y m e ta l, th ra s h , d e a t ţ i , b la c k ,- c la s a m e n te , n o u tă t i, r e a l iz a to r T ib e r iu V ă d e a n .

Page 3: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

A ic i ar putea fir e c la m a du m n ea v o a s tră E v L a m v

Z ia r u l n o s tru fo lo s e ş t e ştiri fu r n iz a t e d e a g e n ţi i le

R O M P R E S ş i M E D IA F A X .

DURII DIN B R K lS lLE (1 L-RQS& N O irL O R Z I" B l INTIFffDEI DIN TERITORIILE PALESTINIENE

"IL M A T T I NO"

O nouă conducere este pe Cale să se nască în teritoriile palestiniene. Cu s ig u ra n ţă nu este “co nducerea moderată” dorită de premierul israelian, Ariei Sharon. Dimpotrivă, este vorba de lideri duri, care îşi bazează forţa pe arme şi pe principiul “fii alături de oameni” . Noii lideri sînt acei “rais” ai “B r ig ă z ilo r m artirilo r A l-A qsa” , intransigenţi şi puţin dispuşi să facă compromisuri şi care consideră că toţi cei c a re v o r să neg o cieze sîn t colaboraţionişti. Sînt pregătiţi chiar sâ îl stîn jeneascâ pe Yasser Arafat şi “curtea” acestuia de “tunisieni”, de lideri ven'iţi d in diaspora. în cîteva luni, “Brigăzile martirilor Al-Aqsa” legate de A l-F a tah , facţiunea p a le stin ian ă m ajoritară condusă de preşedintele A u to rită ţii N aţionale P a lestin iene (A N P), Y asser Arafat, au devenit gruparea cea mai bine organizată şi, mai a le s , c ea m ai p e ricu loasă d in tre numeroasele celule armate angrenate în intifada. în ciuda desfăşurării masive de forte armate israeliene în teritoriile

ocupate, brigăzile au reuşit întotdeauna să lovească militari şi coloni evrei din Cisiordania şi Gaza, iar recent, chiar şî civili în interiorul Israelului.

în opinia ziaristului Sari Barakat, intensificarea atacurilor în teritoriile ocupate şi a atentatelor din Israel are la bază d ouă ra ţiu n i p rin c ip a le : “reorganizarea brigăzilor ALÂqsa după uc iderea lid e ru lu i a cesto ra , Raed Karmi, de către israelieni şi decizia de a concentra lupta armată împotriva forţei de ocupaţie din Cisiordania şi G aza,'tară a exclude însă, aşa cum faptele o dovedesc în mod tragic, şi acţiuni în teritoriul israelian”. Eşte o strategie diferită de cea a formaţiunilor a rm ate is lam is te ca re p re fe ră întotdeauna atentatele sinucigaşe în interiorul Israelului.

Conţentrind sub o comandă unică .diferite celule a rm ate ale intifadei, brigăzile şi-au creat adevărate fortăreţe în Nablus, Ramallah, Tulkarem. Recent, au înfiinţat chiar şi un “batalion” de, femei care poartă numele Wafei Idris, tînără care a comis un atentat în luna ianuarie şi care este cunoscută în prezent

drept .prima femeie-karriikazp. Oficial, Arafat riu aprobă atentatele care fac v ic tim e ,în rîndul civililor israelieni. Totuşi, lunga serie ucigătoare de atacuri Comise de Al-Aqsa a contribuit indirect la creşterea popularităţii Al-Fatah care, în ultimele luni şi-a pierdut o mare parte din consensul populaţiei în favoarea- unor mişcări integriste islamice precum Hamas şi Jih'ad. Apăratul Al-Fatah s-a împărţit în trei componente mari, iar ulterior s-a fragmentat în nuclee mici pe teren. E xistă aşa-num iţii “pragmatici”, conduşi de Akam Balawi şi Abu Mazen, care au făcut tot posibilul pentru a realiza dizolvarea Al-Aqsa. De convienţâ cu unii înalţi oficiali din dom eniul securităţii s-au vehiculat numele Iui Jifaril Rajoub şi Tafiq Tirawi că ar fi pus în circulaţie un document fa ls în care A l-A qsa îş i-a n u n ţa au tod izo lvarea . La centru se află componenta lui Barghouti (Ramallah) şi Ahtem Abdel Khader (Betleem), care personifică linia semiindependentă: ascultă de Arafat, dar păstrează relaţii cu miliţiile. Apoi. urmează “tinerii lei”, responsabilii m ilitari ai b rigăzilo r

Al-Aqsa, Nasser Awis şi M ahmoud Attiti, ambii din Nablus.

Aparatul militar al brigăzilor este redus:-între 100 şi 200 de militanţi, d intre care unii au făcut parte din forţele de securitate palestiniene. Aşa se şi explică antrenamentul bun pe care îl au şi care a permis m iliţiilor să atace trei posturi israeliene, să provoace pierderi grele fără a avea nici m ăcar o v ictim ă în propriile rînduri. Puţini dintre ei, ce se pot număra pe degetele de Ia mînă, au urmat perioade scurte de antrenament în Liban şi, posibil în Iran. Pentru a evita să depindă de alţii, brigăzile Al-Aqsa şi-au creat depozite proprii de muniţii, foarte costisitoare, şi canale de aprovizionare alternative. A ceastă sfidare dă roade astăzi. .In multe zone, graniţă care separă Hamas de b rigăzile A l-Aqsa este aproape inexistentă. S-a creat o ' “zonă gri” în care laici şi islamişti luptă împreună. O alianţă dovedită de acel kamikaze islamic din Nablus care şi-a provocat moartea sub drapelul brigăzilor, după ce o rg an iza ţia sa nu i-a a co rd a t permisiunea de a o face.

p iy m i u m i l -.mmiLE gmeju moare resim tă"T H E ECONOM IST"

M ajoritatea măsurilor pe jumătate eficiente din lume arată că fenomenul mituirii este în creştere, nu în descreştere. Ce sc poate face pentru a ucide acest vierme, dincolo şi mai presus de ceea ce fac î a prezent guvernele şi companiile? Primul pas este de a nu abandona bătălia. Nu este nevoie sâ invoci sus şi tare argumente morale înalte pentru a justifica lupta împotriva acestui flagel. Economiştii sînt tot mai mult de acord că practica mituirii are un impact negativ asupra creşterii economice. în ultimul Raport ■ privind Dezvoltarea Mondială, Banca Mondială a afirmat că “există dovezi în numeroase ţâri care atestă câ nivelul ridicat dc corupţie este asociat cu o creştere economică mai redusă şi cu un nivel al venitului pe cap de locuitor mai scăzut”. Infuzia de investiţii străine pare să fie în strînsă relaţie cu un nivel redus al fenomenului mituirii. Ţările relativ “curate” , precum Estonia sau Chile, atrag mai multe in v estiţii decît cele “ m în jite” cu un nivel de prosperitate similar, precum Panama sau Venezuela.

Pentru companii, practica mituirii implică un cost

pe care managerii şi acţionarii lor ar fi fericiţi să îl elimine. în Uganda, s-a estimat câ practica mituirii creşte costurile unei companii cu aproximativ 8 la su tă . A c es t lu c ru e ro d ează p ro fitu l. T o tu ş i, îngrijorarea investitorilor a fost mult timp exprimată “cu jum ătate de gură”, din două raţiuni principale. . Una este aceea câ, similar managerilor companiei, m ulte persoane cred că în anumite locuri din lume o companie trebuie sâ acorde mită pentru a putea face afaceri. Ei. mai cred totodată că o marc parte din mita acordatâ-dc companiile lor constituie pur. şi simplu mici “plăţi dc facilitare”, care se deosebesc ca. formă dc mega-cadourilc carc au puterea dc a schimba direcţia unor contracte guvernamentale de anvergură.

Aşa cum dau asigurări investitorii înşişi, plăţile de facilitare sînt vitale pentru a netezi calea oricărei afaceri în mai mult dc jum ătate din ţările lumii; Investitorii şi managerii trebu ie ,sâ înveţe câ în realita te n ici o practică dc acest gen nu cSte profitabilă afacerilor. Un anumit număr de companii (din păcate încă puţine) duc o politică “fără mită”,

• pe care încearcă sâ o urmărească deschis şi acest

lucru nu le ex c lu d e to tuşi de pe p ie ţe le dc perspectivă. Totuşi, există problema reală a ceea ce se num eşte “dezavantajul primului operator fără . mită”. Pc m ulte pieţe, prima companie, carc evită aco rd area d e 'm i tă se va pune în dezavan ta j competitiv faţă dc rivalii care continuă sâ plătească pentru a obţine favoruri.

E x is tă o so lu ţie sim plă I j aceas tă situ a ţie . Investitorii ar trebui să îşi preseze companiile sâ convină în cadrul asociaţiilor industriale mai largi să re sp in g ă c o le c tiv p ro ced u ra m itu ir ii . In majoritatea industriilor, lista contractelor cu adevărat mari includ nume dintr-un cerc relativ rcstrîns dc firme. Acestea sc cunosc între ele şi în multe cazuri ştiu cinc plăteşte şi de ce. Ca grup, ele ar putea aplica o politică colectivă “ (ară mită”, dc departe . mai eficientă decît dacă ar acţiona pc cont propriu. Investitorii nu trebuie să îşi facă iluzii nici asupra faptului câ plăţile de facilitare sînt esenţiale. în ciuda e fo rtu rilo r leg is la to rilo r am erican i şi a u n o r companii, precum Shell sau Unilcvcr, dc a face o distincţie netă între aceste plăţi şi mită, practic nu există nici o deosebire între cic.

"THE N E W YORK TIMES"

în a ju n u l d e s c h id e r ii s e s iu n ii a n u a le a A d u n ă r i i N a ţ io n a le P o p u la r e (A N P , p a r la m e n tu l) a R e p u b lic i i P o p u la r e C h in e z e , lid e rii d e la B e ijin g a u p ă r u t m a i p u ţ in n e l in iş t i ţ i d e p r o b le m a T a iw a n u lu i d e c î t s - a u a r ă t a t p în ă a c u m . în d is c u rs u l d e d e s c h id e r e a s e s iu n ii , ro s tit , la d a ta d e 5 m a r t ie , p r e m ie r u l ; c h in e z , Z h u R o n g j i . a r e p e t a t - o f e r t a d e r e l u a r e a a n e g o c ie r i lo r d in tre a u to r ită ţ i le d e la B e ijin g şi c e le d e la T a ip e i ş i, d e d a ta a c e a s ta , n u a m a i s u g e ra t p e rs p e c tiv a u n e i in te r v e n ţ i i m i l i t a r e î m p o t r iv a T a iw a n u lu i , -v ă z u t d e B e ijin g d r e p t o " p ro v in c ie r e b e lă ”. N o ta b il e s te fă p tu i c ă a c e s t d is c u rs re p re z in tă d e fa p t c e a d e - a d o u a d e c la r a ţ ie o f ic ia lă m a jo ră a a u to rită ţilo r c h in e z e în ca re" e s te in v o c a tă a c e a s t ă a m e n in ţ a r e d e v e n i tă u n lo c c o m u n a l re to r ic ii B e ijin g u lu i a tu n c i c în d e s te v o rb a d e T a iw a n .. . V

P e n tru c e i c a r e s în t fo a r te a te n ţi la n u a n ţ e l e ş i î n ţ e l e s u r i l e f i e c ă r e i d e c la r a ţ i i a a u t o r i t ă ţ i lo r c h i n e z e , a c e s te d o u ă d is c u rs u ri s e m n a le a z ă fa p tu l c ă B e ijin g u l e s te d in c e în c e m a i p u ţ in în g r ijo ra t c ă T a iw a n u l ş i -a r p u te a d e c la r a in d e p e n d e n ţa . T r e b u ie v ă z u t în s ă d a c ă a c e a s tă p o z iţ ie s e ju s t if ic ă . T o c m a i în tr -u n m o m e n t în

' c a re C h in a p a re . s ă s e re la x e z e în p r iv in ţ a T a iw a n u lu i , l id e r i i in s u le i tr a n s m it s e m n a le d e “ie ş ire la r a m p a ” p o l i t i c ă . P e fo n d u l r e c e n t e l o r s c h im b ă r i p o l i t i c e , t r e p t a t e , d a r s e m n i f ic a t i v e d a c ă s în t c o r e l a t e , T a i w a n u l t i n d e s ă - ş i a f i r m e o id e n t ita te s e p a ra tă .

C ritic ii c h in e z i s p u n c ă p r e ş e d in te le ta iw a n e z , C h e n S h u ib ia n , u rm ă re ş te s ă o b ţin ă in d e p e n d e n ţa in s u le i lo cu ită d e 2 3 d e m il io a n e d e c e tă ţe n i , d a c ă n u p rin tr-o p ro c la m a ţie d e s f id a re a B e ijin g u lu i, a tu n c i p r in m e t o d e m a i p u ţ in t r a n ş a n t e , d a r m e n i t e s ă a d în c e a s c ă s c iz iu n e a d in tre T a iw a n şi C h in a . “E s te fo a r te l im p e d e c ă n e în d e p ă r tă m d e v e c h e a doctrină "o s in g u r ă C h i n ă , d o u ă s i s t e m e ” , a d e c la ra t J o h n C h a n g , fo s t m in is tru al A f a c e r i l o r E x t e r n e în g u v e r n u l n a ţio n a lis t c a r e a" p ie rd u t p u te re a în u r m ă cu d o i a n i. " D e fa p t, n e ju c ă m c u c u v in te le , în s fe ra d iv e r tis m e n tu lu i”, a m a i s p u s a c e a s ta . ' t ~ T e n d in ţa s -a fă c u t s im ţită în c ă d e la în c e p u tu l a c e s tu i a n , c în d g u v e rn u l d e la T a i p e i a a n u n ţ a t c ă i n t e n ţ i o n e a z ă s ă a p l i c e f o r m u la “e lib e ra t în T a iw a n ” p e p a ş a p o a r te le c e tă ţe n ilo r ta iw a n e z i ş i, d e a s e m e n e a , c ă a r e în v e d e r q u n p la n a m p lu d e r e b o te z a r e a d e n u m ir ilo r in s titu ţiilo r re p re z e n ta t iv e a f la te în s t ră in ă ta te , în p r e z e n t d e n u m ite C e n t r e e c o n o m ic e

- ş i c u l t u r a le a l e T a i p e i u l u i , c a r e a c t i v e a z ă p r a c t ic a s e m e n i u n o r a m b a s a d e . T o t în lu n a ia n u a r ie a .c . ,T a iw a n u l a o p e ra t m o d ific ă r i îri d o m e n iu l p o l i t ic i i d e im ig r a r e c u in te n ţia d e - a e x c lu d e M o n g o lia d in

’ r în d u l te r ito r i ild r . 'a f la te s u b co n tro lu l B e i j in g u lu i . P r in a c e a s t ă m ă s u r ă , T a iw a n u l p e r m ite c e tă ţe n ilo r m o n g o li s ă in tre în ţa ră în c a lita te d e s tră in i, n u d e c e tă ţe n i c h in e z i, lu c ru p e c a re î l f ă c e a u p î n ă a c u m . G e s t u l e c h i v a l e a z ă c u o î n t î r z i a t ă r e c u n o a ş te r e a re a l ită ţ ii : M o n g o lia ş i -a d e c la r a t in d e p e n d e n ţa f a ţ ă , d e '

C h i n a în 1 9 1 1 , d a r a c e a s t a i - a re c u n o s c u t-o a b ia în an ii ’5 0 .

Analiştii s î n t d e p ă r e r e c ă s c h im b a r e a o p e r a t ă d e T a ip e i a r e im p lic a ţ i i s u b t i le , d a r im p o r t a n t e , a s u p r a r e la ţ i i lo r d in t r e T a i w a n ş i C h i n a . R e c u n o s c î n d a c t u a l e l e f r o n t i e r e n a ţ i o n a l e , T a i w a n u l a b a n d o n e a z ă Id e a lu l u n e i s in g u r e C h in e , p ro m o v a t in te n s d e n a ţio n a liş ti, ş i r e s p in g e im p lic i t n o ţ iu n e a u n e i “s i n g u r e C h i n e c o n d u s e d e c o m u n iş t i”. “în . g e n e r a l , p a r t i z a n i i in d e p e n d e n ţe i d o r e s c s ă re n u n ţe la p re te n ţiile te r ito r ia le în m ă s u ra în c a re v ă d în a c e a s t a o d e c la r a ţ ie d e ' . in d e p e n d e n ţ ă d e fa c to ”, a d e c la r a t C h u Y u n -h a n , p ro fe s o r d e p o litic ă în c a d r u l U n iv e r s i t ă ţ i i N a ţ io n a l e d in T a iw a n .

în c iu d a te n d in ţe lo r s e p a ra t is te a le P a r t id u lu i P r o g r e s is t D e m o c r a t ic , p r e ş e d in te le C h e n a su s ţin u t în m a i m u lte r în d u r i că n u v a p r o c la m a T a iw a n u l d r e p t s ta t s e p a ra t d e C h in a . N u e x is tă u n sprijin p u b lic m a s iv în , a c e s t s e n s şi în p lu s , g es tu l a r a t r a g e o p o z iţ ia S ţJ A . C h ia r a n u m ite m ă s u r i m in o re lu a te d e g u v e rn u l d e la T a ip e i a r p u te a ir ita W a s h in g to n u l ş i a l t e c a p ita le a le lu m ii, c a re d e s ig u r n u v o r s ă te n s io n e z e re la ţi ile c u B e ij in g u l. P r e ş e d in te le t a iw a n e z e s te n e v o it s ă t e m p e r e z e .c u r e n t e le f a v o r a b i l e in d e p e n d e n ţe i d in c a d ru l p a r t id u lu i s ă u . D u p ă c î ş t i g ă r e a a l e g e r i l o r p r e z id e n ţ ia le d in m a r t ie 2 0 0 0 , C h e n S h u i B ia n a o p e ra t u n e le d e s c h id e r i d e p r ie te n ie fa ţă d e B e ijin g , în s ă , f iin d s u s p e c t a t c ă a r f a v o r i z a t a c i t c u r e n t e l e p r o in d e p e n d e n ţ ă . d in T a iw a n , a fo s t c r it ic a t a s p ru . în lu n a

d e c e m b r ie , p a r tid u l s ă u a c îş t ig a t d e t a ş a t în a le g e r ile le g is la t iv e ş i d in a c e l m o m e n t a c e s ta a în c e p u t s ă fa c ă p r e s iu n i a s u p ra p r e ş e d in te lu i p e n tru a lu a o p o z iţ ie m a i f e r m ă fa ţă d e a u to r ită ţ i le d e la B e ij in g . în p r e z e n t , g u v e r n u l d e la T a ip e i în c e a r c ă s ă n e g e im p l i c a ţ i i l e p o l i t i c e a l e s c h im b ă r i lo r o p e r a t e , in s is t în d c ă a c e s t e a a u fo s t f ă c u t e p e n t r u a r ă s p u n d e u n o r s o lic ită r i a le o p in ie i p u b lic e . D e p ild ă , s p u n g u v e rn a n ţi i , c în d c ă lă to r e s c , c e tă ţ e n i i , ta iw a n e z i s î n t a d e s e a lu a ţ i d r e p t c e t ă ţ e n i c h in e z i, d e o a re c e p e p a ş a p o a r te le lo r s c r ie .R P C h in e z ă . D in a c e a s t ă c a u z ă , s u p o r tă a c e la ş i re g im d e m in u ţ io a s ă c e r c e t a r e a d o c y m e n te lo r c a r e s e a p lic ă c e tă ţe n ilo r c h in e z i, n u ş i c e lo r ta iw a n e z i . “N u d o r im s ă p r o v o c ă m C h i r i a . D a r s p e r ă m c â B e i j in g u l în ţe le g e c ă T a iw a n u l e s te o s o c ie ta te f o a r t e d e m o c r a t ic ă " , a d e c l a r a t p u r tă to r u l d e c u v în t a l M in is te r u lu i t a iw a n e z d e E x te r n e , d - n a C h a n g . S ia o - y u e . P e d e a ltă p a r te , a u to r ită ţ i le ■ d e la B e i j in g îş i d a u s e a m a c ă p o p u la r i t a t e a d e c a r e . s e b u c u r ă p r e ş e d i n t e l e Chen în r î n d u l e le c to r a tu lu i ta iw a n e z e s te u n s e m n a l c ă a c e s t a v a fi o v o c e im p o r ta n tă a v i i to a r e i s c e n e p o lit ic e . P r in p r is m a a c e s t e i în ţe le g e r i t a c i t e , S e p o a t e e x p l i c a t o n u l m a i p u ţ in d u r a l : o f ic ia l ită ţi lo r c h in e z e ş i, în p a r t ic u la r , a p re m ie ru lu i Z h u R o n g ji . C rit ic ii s e te m în s ă c ă ^ d a c ă T a iw a n u l c o n t in u ă s ă s e a n g a je z e în a c e s t jo c d e c u v in te

• c u B e i j in g u l , r i s c ă s ă p u n ă la î n c e r c a r e re ţ in e re a d e c a r e d ă a c u m d o v a d ă a c e s ta d in .u rm ă . "

PENTAGONUL MIZEAZĂ DIN

NOU PE ARMA NUCLEARĂ

"CO URRIER IN TE R N A TIO N A L"

A d m in is tr a ţ ia B u s h s tu d ia z ă dezvoltarea unei noi generaţii de arme n u c leare şi de v ec to ri s tra te g ic i , în condiţiile în care şi-a p roc lam at recent intenţia de a reduce în m od sem nificativ num ărul focoaselor nuc leare am ericane a f la te în d e s fă ş u ra re o p e ra ţ io n a lă . Consiliul arm am entului nuclear, alcătuit din oficialităţi d in dom eniul dezarm ării şi ale m inisterului E nerg iei,'a com anditat un studiu, derula t pe o perioadă de trei ani, vizînd fabricarea unei arm e cu ogivă nucleară, capabilă să penetreze scoarţa terestră pentru a d istruge ţin te subterane. Guvernul a în fiin ţat de altfel echipe care lu c re a z ă la c o n c e p tu l u n e i “ o g iv e a v a n s a te ” în f ie c a re d in c e le tre i laboratoare de a rm am en t n u c le a r ale ţă rii. A ces te e ch ip e v o r a v e a d rep t misiune realizarea de no i focoase sau ogive m odificate.

Aceste două proiecte au fost propuse m ai întîi în cadrul unui s tu d iu x u durata de un an ,, in titu la t “N u c lea r P ostu re R eview ” (A naliza p o z iţie i nuc leare), re a liz a t sub în d ru m a re a m in is tru lu i Apărării, Donald R um sfeld şi aprobat luna trecută de către preşedintele George W. Bush. Ele au fost făcute publice la 21 feb ru a rie cu p r ile ju l a u d ie r ii în Congres a generalului în retragere John G o rd o n , c a re c o n d u c e N N S A , d e p a rtam e n t al s e c u rită ţi i n a ţio n a le

• însărcinat cu g e s tio n a rea a rsena lu lu i nuclear am erican.

P lanurile A d m in is tra ţie i B ush sînt d e p a rte dc a în tru n i u n a n im ita te a . “Niciodată de la relansarea Războiului Rece, cu prilejul prim ulu i m andat ai lui Ronald Reagan, accentul nu a fost pus atît de m ult pe com ponenta nucleară a s tra te g ie i a m e r ic a n e d e f e n s iv e ” , , co m en tează C o n s iliu l de a p ă ra re a re s u r s e lo r n a tu ra le , o rg a n iz a ţ ie c c o lo g is tă s p e c ia l iz a tă în a n a l iz a p rogram elor am ericane dc arm am ent nuclear. A tunci c înd a fost pub licat s tu d iu l “ N u c le a r P o s tu re R e v ie w ” , oficialităţile respective au p referat sâ_ atragă atenţia asupra faptului că au în vedere o re d u ce re p e sc a ră largă a num ărului de focoase nucleare. în luna noiem brie,-G eorge W. Bush anunţa că W ash in g to n u l va d im in u a n u m ăru l ogivelor sale desfăşurate, de la nivelul de 6.000 la un efectiv cuprins între 1.700 şi 2 .200. D a r în loc să le d is tru g ă ,’ A d m in is tr a ţ ia a re în v e d e re să le stocheze, ceea ce ar perm ite reactivarea lor. •

P re z e n t în d u - s e în f a ţa C o m is ie i se n a to r ia le â fo r ţe lo r a rm a te , John Gordon a indicat câ p ro iectu l de armă cu capacitate de p en e tra ţie subterană- a v u t în v e d e re d e C o n s il iu l arm am entului nuclear se articulează în ju ru l a două concepte posibile , propuse unul de către L aboratoru l naţional de la Los A lam os, ia r celăla lt de Laboratorul naţional L aw rence L iverm ore.' D ar în urm ătorii 10 ani, N N S A se va consacra în prim ul rîn d m odernizării focoaselor unor rachete in tercon tinen ta le terestre M in u te m a n -3 , r a c h e te lo r T r id e n t îm b arca te la bordu l u n o r subm arine , rachete lo r de croazieră aeropurta te şi v e rs iu n ilo r b o m b e i n u c le a re B -6 1 . Pentru a sprijini gestionarea securităţii naţionale în această m isiune, “N uclear Posture R eview ” sugerează să dubleze practic capacitatea com plexu lu i Pantex a l N N S A , s i tu a t în a p ro p ie r e de A m arillo, sta tu l T exas, pen tru a putea trata 600 d e focoase anual, îri loc de 350 în p re z e n t

Page 4: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

A ic i ar putea fi re c la m a d u m n e a v o a s tră / M a - e u operă

% >1.3*.̂*'.,.4, ii;-T- : ,v„:; V v „V /î L * r

N oi D o c to ri H o n o ris C au sa ai U niversităţii “ B a b e ş -B o ly a i” -

I e r i , în cad ru l u n o r cerem onii care au avut loc în Aula M agna a Universităţii “ B a b e ş -B p ly a i” , au fost decernate titluri de D octor H onoris Causa următoarelor p e r s o n a l i tă ţ i a leîn v ă ţă m în tu lu i, ş tiin ţe i şi culturii europene:

P ro f. univ . d r. T h eo d o r N ikolaou de Ia Institutul de T e o lo g ie O rto d o x ă a

U n iv e rs i tă ţ ii din. M unchen , p e rso n alita te recunoscu tă a teo log iei ortodoxe patristice şi ecum enice actuale. A obţinut l ic e n ţa în te o lo g ie cu c a l i f ic a t iv u l “ e x c e p ţio n a l” la U niversita tea de Teologie din Chalki-Constantinopol, a primit la scurtă vrem e titlu de “m agistru în teologie ortodoxă” de la patriarhul ecumenic A thenagoras I pentru lucrarea intitulată M ă r tu r ia F ap telo r A posto lilor desp re Isus Hristos; a obţinut titlul de d o c to r în filosofic la Facultatea de Teologie Catolică şi Facultatea de Filosofie din Bonn, cu calificativul “M agna cum laude”, tema tezei de doctorat fiind Invidia la lo an H riso s to m în contextul filosofiei g receşti; în anul 198F a o b ţin u t şi titlul de d o c to r în teo log ie la F a cu lta tea de T eo lo g ie a U n iv e rs ită ţii A ris to ţe le s d in T esalo n ic cu calificativul “excepţional”, tema tezei fiind L ib erta tea voinţei şi în su şirile sufletului d u p ă C lem ent al A lexandriei. De la m ijlocul anilor ‘90, este coorganizator al program ului de schim b academ ic universitar cu Facultatea de Teologie a U niversităţii Aristoteies din Tesalonic, iar din semestrul de ară ai ănului 2000 este coorganizator şi participă la programul

de schim b de studenţi şi cadre universitare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii “Babeş-Bolyai” în cadrul Program ului Socrates - E ra sm u sa î Uniunii Europene. Din 1994 s-a consacrat consolidării p rogram ului de studii de Teologie Ortodoxă la Universitatea “Ludw ig M aximilian” din M unchen.

Tot ieri, la propunerea Facultăţii de Teologic O rtodoxă a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris C ausa p r . p ro f. d r . B o ris B o b rin sk o y , de la Institu tu l Saint-Serge din Paris. Dogm atist, om ilet. liturgist şi preot, p ro f. d r . Boris B obrinskoy c un teolog de sinteză şi analiză a spiritualităţii ortodoxe: a obţinut licenţa în 1949 cu tema T ain a M iru n g erii Ia P ă rin ţii R ăsă rifen i d in secolul al IV- lea şi titlul de doctor în teologie (1987) la Institutul Saint- Scrgc cu teza O dihna D uhu lu i în H ristos, deţine, din 1993, calitatea de decan al Institutului Saint-Sergc; în anul 2000, Universitatea din Fribourg i-a acordat titlul dc Doctor Honoris Causa. Opera teologică a părintelui profesor Boris B obrinskoy însum ează aproape 260 dc titluri. între care 4 cărţi, 4 broşuri, a antologie teologică, peste 100 dc studii tipărite în reviste teologice dc prestigiu; peste 100 dc articole, eseuri, reportaje, uncie d in tre acestea traduse si în lim ba română.

E x p o z iţie de p ic tu răC entrul Cultural G erm an C luj-N apoca invită publicul la

vernisaju l expoziţiei dc pictură intitulată L u c ră ri m ici cu m ă r a artistului Laurian B onca. V ernisajul va avea loc m îine, 15 m a r t ie a.c.j o ra 43 , la sediul Centrului Cultural G erm an, str. U niversităţii nr. 7-9.

F o rm a ţia de o p e re tă d in G h e rla la un nou d e b u t

C unoscutul A nsam blu d e O p e ră a l C ase i M unic ipa le de C u l tu ră G h e rla este aprecia t în toată ţara. Credem că nu ex istă o form aţie artistică cu o activitate aşa de bogată şi cu un reperto riu atît de vast. T im p de peste 104 ani, artiştii am atori din orăşelul de pe Som eş au prezen ta t 50 de prem iere, toate bucurindu-se de un m are succes. R ecent ei a u ieşit la ram pă cu opereta în 3 a c te -“ B a ro n ea sa L ili” de H u szk a Je n o . D upâ o scurtă pauză de... iarnă, m em brii form aţiei de operetă re iau repetiţiile în vederea spectacolelor pe care le v o r susţine în cursul acestei prim ăveri. E xistă posibilitatea ca opereta m ai sus am intită să fie p rezentată şi publicului din H uedin , unde gherlenii s-au sim ţit înto tdeauna ca “acasă” şi unde au avu t de fiecare dată săli arhipline. De asem enea, artiştii am atori din G herla s în t invitaţi la tradiţionala sărbătoarea... c ireşe lo r din com una C ireşoaia (judeţul Bistriţa-Năsăud), unde v o r prezenta un sp e c ta co f de operetă.

S Z .C s .

C o n fe r in ţăA so cia ţia G enerală a R o m ân ilp r U n iţi (AGRU) anunţă

p en tru m îin e , 15 m a rtie , la o ra 17, o conferinţă care va fi susţinu tă de părintele ierom onah S ilvestru Augustin Prunduş, re sp ec tiv de doctorandul în istorie N icolae Trifoiu. C onferinţa v a fi găzduită de Sala “ 1. M uşlea” a Bibliotecii C entrale U niversitare “Lucian B laga”.

' R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

C o r u l C a t e d r a l e i A r h ie p is c o p ie i V a d u lu i , F e le a c u lu i ş i C l u ju lu i

Id e e a în fiin ţării c o ru lu i s -a n ă s c u t o d a tă c u « r e î n f i i n ţ a r e a E p i s c o p ie i V a d u lu i , F e le a c u lu i şl C lu ju lu i şi a le g e r e a p r im u lu i ei e p is c o p , la 2 8 s e p te m b r ie 1 9 2 1 , în p e r s o a n a c e lu i c a r e a fo s t ie ra rh u l N ic o la e Iv a n . L a 8 m a r t i e 1 9 2 2 , s - a d e s f ă ş u r a t a d u n a r e a g e n e r a lă d e c o n s titu ire a “ r e u n iu n i i c o r a le

. « C o r u l b ă r b ă te s c » a l E p is c o p ie i O r t o d o x e R o m â n e d in C lu j, r e u n iu n e a c ă r e i m e n ir e e r a s ă s e d e z v o l te în p a r a i e t c u E p is c o p ia C lu ju lu i , c a r e u n iu n e c o r a lă , c o n t r ib u in d l a î n d u i o ş a r e a i n i m i l o r f i î n ă l ţ a r e a s u f l e t e l o r a s c u l t ă t o r i l o r " (d in p r o c e s u l v e r b a l d e c o n s t i tu ir e ) . O r g a n iz a t o r u l şi d irijo ru l co ru lu i a fo s t p ro fe s o ru l d e m u z ic ă b is e r ic e a s c ă d e la A c a d e m ia T e o lo g ic ă O rto d o x ă d in C l u j . p r . V a s ile P e t ra ş c u . în a n u l 1 9 2 5 , co ru l b ă r b ă t e s c a l E p is c o p ie i" s -a tra n s fo rm a t în c o r m ix t. D in a c e s t a n şi pînă în a n u l 1 9 3 0 , d ir ijo ru l c o ru lu i a d e v e n it S a v a G o lu m b a , p ro fe s o r d e m u z ic ă la şc o lile s e e u n d a r e d in C lu j. D in 1 9 3 0 ş i p în ă în 1 9 4 0 , d irijo ru l c o ru lu i a fo s t A u g u s tin B e n a , r e c t o r u l A c a d e m ie i x l e M u z i c ă ş i A r tă D r a m a t ic ă d in C lu j.

D in 1 9 4 0 p în ă în a n u l 1 9 4 6 c o ru l a fo s t re o r g a n iz a t şi d irija t d e p ă r in te le L a u re n ţ iu C u r e a , c o n s ilie r la E p is c o p ia O r to d o x ă , ia r d in a n u l 1 9 4 6 (d e la 2 4 m a i) c o r u l e s te d i r i j a t , f ă r ă î n t r e r u p e r e , d e 5 6 d e a n i , d e p ă r i n t e l e p r o f . a r h i d . l o a n B r i e . R e o r g a n iz a re a c o ru lu i în a n u l 1 9 4 0 s -a fă c u t d a to r ită fa p tu lu i c ă d u p ă D ik ta tu l d e la V ie n a ş i c e d a r e a A rd e a lu lu i d e N o rd şi a C lu ju lu i _ c ă tr e U n g a r ia h o rth y s tă , m a jo r ita te a c o r iş tilo r ' şi d irijo ru l A u g u s tin B e n a a u fo s t e x p u lz a ţ i, t r e b u in d s ă s e r e fu g ie z e . P în ă la s fin ţire a C a t e d r a l e i , în 1 9 3 3 , c o r u l E p i s c o p ie i o r to d o x e a d a t r ă s p u n s u r i le l i t u r g ic e în ' b is e r ic u ţa o r to d o x ă d e p e s t ra d a B ise ric ii O rto d o x e d in C lu j.• M e m b r ii C o ru lu i C a te d r a le i o r to d o x e d in C lu j-N a p o c a s în t p ro fe s io n iş ti , fă c în d p a r te d in C o ru l F ila rm o n ic ii, a l O p e r e i R o m â n e s a u s în t s tu d e n ţi la A c a d e m ia d e M u z ic ă d in lo c a lita te . În .c în t a r e a litu rg ic ă ! a c e s ta p r o m o v e a z ă m u z i c ă corală r e l i g i o a s ă in s p ira tă d in m e lo d iile d e s t ra n ă , tra d iţ io n a le în b is e r ic a o r t o d o x ă , l u c r ă r i a le c o m p o z ito rilo r: G . M u s ic e s c u , D .G . K iria c , G h . C u c u , A l. P o d o le a n u , G h . Ş te fâ n e s c u , G h . D im a , N . L u n g u , lo a n B r ie , S a b in D ră g o i

M Y -r 6 . j1 Nf

: V , v A * ‘ i A A - r i n J

" P A f ' f U */>: ‘ ^ "; a t . A ' ' ■ (

•i 7

J j

4

j

C o r u l C a t e d r a l e i O r t o d o x e d i n C l u j - N a p o c a .în prim-plan: I.P.S. Bartolomeu, încadrat de; pr. Iustin Tira - vicar

. administrativ (dreapta) şi de pr. prof. loan Brie, dirijorul corului (stînga).

ş i a lţ i i . P r in in te rp r e ta re a c în tâ r i lo r c o r a le l itu rg ic e s e u r m ă r e ş te , p e l în g ă p a r t ic ip a r e a la d e s fă ş u r a r e a S f in te i L itu rg h ii, ş i c r e a r e a u n e i a tm o s fe r e d e lin iş te şi r e c u le g e r e , s p re z id ir e a s u f le te a s c ă a c re d in c io ş ilo r , a u n e i a t m o s f e r e d e r u g ă c i u n e ş i e v la v ie d u h o v n ic e a s c ă . C o r u l s u s ţin e în f ie c a re a n - c îte u n c o n c e r t d e c o lin d e , c u o d u m in ic ă î n a i n t e a s ă r b ă t o r i i N a ş t e r e a D o m n u lu i , c o n c e r t d e v e n i t tra d iţ io n a l. în c e i 8 0 d e a n i d e a c t iv i ta te l itu rg ic ă n e în tre ru p tă , în m o d d e o s e b it în p e r io a d a 1 9 4 0 - 1 9 4 5 (a o c u p a ţie i A rd e a lu lu i d e N o r d d e tru p e le h o r th y s te ) şi a p o i în p e r i o a d a c o m u n is m u lu i , C o r u l C a t e d r a le i O r to d o x e d in C lu j a ‘fo s t, p rin c în t a r e a l i tu r g ic ă , c o n c e r te le d e m u z ic ă r e lig io a s ă şi d e c o lin d e , un fa c to r e s e n ţia l ş i u n s p r i j in a p r e c i a t în p ă s t r a r e a ş i -

c u lt iv a re a s e n tim e n tu lu i d e u n ita te n a ţio n a lă , s p ir itu a lă şi r e l ig io a s ă . în p re z e n t, C o r u ’ C a te d r a le i “A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i" a A r h ie p is c o p i e i O r t o d o x e a V a d u lu i . F e l e a c u l u i ş i C lu ju l u i î ş i d e s f ă ş o a r ă a c tiv ita te a c u a c e e a ş i d ra g o s te şi d ă ru ire s p r e la u d a lu i D u m n e z e u şi z id i r e a s u f le te a s c ă a c re d in c io ş ilo r , s u b c o n d u c e re a a c e lu ia ş i d ir ijo r d e a c u m 5 6 d e an i, pr.. p r t a r h id . lo a n B r ie ş i b in e c u v în ta r e a în a P re a s f in ţie i S a le B a r to lo m e u - A rh ie p is c o p i. V a d u lu i, F e le a c u lu i ş i C lu ju lu i.

R am ona PĂDURE doctorand al A ca d em ie i de Muzica

"G h. D im a", m em b ră a Corului Catedralei A rhiepiscop ie i Vadului,

Feleacului şi Clujului

Gheorghe Popescu: E V O L U Ţ IA G Î H I I .E C O N O M IC Eî n c e p u t u l a c e s t u i a n c o n s e m n e a z ă

a p a r iţ ia , la E d itu ra G e o r g e B a r iţ iu d in C lu j- N a p o c a , a lu c r ă r i i “E v o l u ţ i a G î n d i r i i E c o n o m i c e " s e m n a t ă d e p r o f e s o r u l u n iv e r s ita r d o c to r G h e o r g h e P o p e s c u d e la F a c u l t a t e a d e Ş t i i n ţ e E c o n o m ic e a U n iv e rs ită ţ i i “B a b e ş -B o ly a i" . în t in s ă p e nu m a i p u ţ in d e 1 .3 3 3 p a g in i , n o u a c a r te a u n iv e r s i ta r u lu i c lu je a n s e p r e z in t ă c a o v e r i t a b i l ă m o n o g r a f ie m o n u m e n t a l ă în d o m e n iu l fu n d a m e n ta l a l te o r ie i ş i p rac tic ii e c o n o m ic e u n iv e r s a le . D u p ă c u n o ş t in ţa n o a s tr ă , e la b o ra tu l c a re -ş i c ro ie ş te d e a c u m d r u m s p r e cititorii in te re s a ţ i , f ie e i s tu d e n ţi, c a d r e d id a c tic e , c e rc e tă to r i , s p e c ia liş t i d in a d m in is tra ţ ie s a u o a m e n i p o litic i, o r i p u b licu l l a r g , s & c o n s t i t u ie î n s in g u r a lu c r a r e m o n o g r a f ic ă d e a s e m e n e a d im e n s iu n i e la b o r a tă şi p u b lic a tă v r e o d a tă d e u n ro m â n .

E la b o ra tu l a u to ru lu i c lu je a n e s te c o m p u s d in 5 (c in c i) p ă r ţi. P A R T E A I, “G în d i r e a e c o n o m ic ă p r e m o d e r n ă " , s tu d ia z ă e v o lu ţia g în d ir ii e c o n o m ic e d in A n t ic h ita te p în ă la m ijlo c u l s e c o lu lu i a l X V I I I - l e a ( G în d i r e a e c o n o m ic ă d in A n t ic h ita te şi E v u l M e d iu , M e rc a n tilis m u l şi T r e c e r e a s p re L ib e ra lis m u l E c o n o m ic ) . P A R T E A A 11-A, “C la s ic is m u l e c o n o m ic ”, a n a liz e a z ă g în d ire a e c o n o m ic ă l i b e r a l ă c la s ic ă ( p e r i o a d a 1 7 5 0 - 1 8 7 0 )

■ (F iz io c ra ţ ia , Ş c o a la c la s ic ă e n g le z ă , Ş c o a la • c la s ic ă fra n c e z ă , S in te z a Ş c o lii c la s ic e d e E c o n o m ie po litică , B ila n ţu l Ş c o lii c la s ic e d e E c o n o m ie p o litică ). P A R T E A A I l i -A , “D e lâ E c o n o m i a * C l a s i c ă s p r e E c o n o m i a S o c ia lă " , a b o rd e a z ă a lte rn a t iv e le la g în d ire a ş i p ra c t ic a l ib e ra lă (p e r ţo a d a 1 7 5 0 - 1 9 1 8 ) (S o c ia lis m u l u to p ic , D o c t r in a e c o n o m ic ă a c o o p e r a ţ ie i , P r o t e c ţ io n is m u l e c o n o m ic , M a r x is m u l , Ş c o a la i s t o r ic ă g e r m a n ă ) . P A R T E A A ’ I V - A , “ N e o c l a s i c i s m u l e c o n o m ic ( M a r g t n a l is m u l) ”, in v e s t ig h e a z ă g în d i r e a e c o n o m ic ă l ib e r a lă n e o c la s ic ă ( p e r i o a d a 1 8 7 0 - 1 9 1 8 ) N e o c la s ic is m u l a u s t r i a c ( M e n g e r , B a w e r k , W i e s e r ) , N e o c la s ic is m u l g e r m a n (T h u n e n , G o s s e n ) , N e o c la s ic is m u l f r a n c e z (C o u m o t , D u p u it , J u g la r ) , N e o c la s ic is m u l e lv e ţ ia n (W a lr a s ,

P a r e t o ) , N e o c la s ic is m u l e n g le z (J e v o n s , M a r s h a l l ) , N e o c la s ic is m u l a m e r ic a n (C la rk ) e t c . P A R T E A A V - A , “K e y n e s i s m ş i N e o l ib e r a l i s m în e c o n o m ia s e c o lu lu i a l X X - le a ”, e s te d e d ic a tă ra d io g ra fie r ii g în d irii ş î p ra c tic ii e c o n o m ic e a s e c o lu lu i a l X X - le a (p e r io a d a 1 9 1 8 - 2 0 0 0 ) (Ş c o a la s u e d e z ă d e m a c r o e c o n o m i e , In s t i t u ţ i o n a l i s m u l e c o n o m ic , K e y n e s is m u l , N e o l ib e r a l is m u l c o n te m p o ra n , “S in te z a ” n e o c la s ic ă , R a p o rtu l î n t r e m a r e a ş i m ic a î n t r e p r in d e r e în e c o n o m ia c o n t e m p o r a n ă , C r e ş t e r e a e c o n o m ic ă ) .

L u c ra r e a e s te în s o ţită d ă d o u ă a n e x e - “M o d e le d e c o m e r ţ in te r n a ţ io n a l" (p ra c tic , o c a r t e d is t in c tă d e c irc a '2 0 0 p a g in i) şi “O b i e c t i v ş i s u b i e c t i v , c o n ş t i e n t ş i s p o n t a n î n g î n d i r e a e c o n o m ic ă a l u j F r i e d r i c h A u g u s t v o n H a y e k ” . D e a s e m e n e a , n e s în t p r e z e n ta t e o “L i s t ă c r o n o l o g i c ă a p r in c ip a le lo r lu c r ă r i d in d o m e n iu l e c o n o m ic " (în s u m în d p e s te 1 6 0 d e 't i t lu r i) , p e s te 2 2 0 d e s u rs e b ib lio g ra f ic e , u n n u m ă r d e 2 3 8 “F i lo s o f i a i lu c r u r i lo r p ă m î n t e ş t i ” , c a şi n u m e le ş i c o n tr ib u ţiile “L a u r e a ţ i l o r N o b e l în e c o n o m i e p e p e r io a d a ’ 1 9 6 9 - 2 0 0 0 ” .

N o u l e la b o r a t a l p ro fe s o ru lu i G h e o rg h e P o p e s c u t r a t e a z ă - p e n tru p r im a d a ţă în l ite ra tu ra e c o n o m ic ă d in R o m â n ia - în tr -o m a n ie r ă u n i ta r ă ş i d e z v o l ta tă , s u b ie c te p r e c u m : “L e g i l e N a t u r a le ş i O r d in e ’a N a t u r a lă " ; “D o c t r i n a E c o n o m ic ă a C o o p e r a ţ ie i”; “Ş c o a la Is to ric ă G e r m a n ă ”; “N e o c la s ic is m u l (M a rg in a l is m u l)”; “Ş c o a la S u e d e z ă d e M a c r o e c o n o m ie ” ; “In s titu ţio n a lis m u l E co n o m ic" ; “R a p o r tu l în tre M a r e a şi M ic a în tre p r in d e re în E c o n o m ia C o n te m p o r a n ă ”.

L u c r a r e a p e c a r e o s u p u n e m a te n ţ ie i tu tu r o r c e lo r in te re s a ţ i s e b a z e a z ă p e o d o c u r n e n t a r e c o m p le x ă ş i d e o s e b i t d e c u p r in z ă t o a r e . în t r e c o p e r te le c ă r ţ ii e s te t r a ta tă d is t in c t şi d e ta l ia t g în d ire a a n u m a i p u ţ in d e 6 5 d e a u to r i . In d ic e le a u to r i lo r c u p r in d e 5 0 ( T d e p e r s o n a li tă ţ i d is t in c te . L u c ra r e a e s te în s o ţ ită d e p e s te 3 . 1 4 0 ‘ n o te

“ d e su b so l. A ş a c u m n e -a m ă rtu ris it âu to ru i în s u ş i, in te n ţia p r in c ip a lă a în tre g u lu i său d e m e r s a fo s t a c e e a d e a e x p lic a şi exp lic ita - c î t m a i a p r o a p e d e a d e v ă r - p rin c ip a le le p r e o c u p ă r i d e n a t u r ă t e o r e t ic ă şi e x p e r i e n ţ e l e p r a c t ic e d in d o m e n iu l e c o n o m ie i p e o p e r io a d ă c e s e în tin d e din

" A n t ic h ita te p în ă la s f îr ş i tu l m ile n iu lu i al l l - le a a l e re i n o a s tre .

A ş a c u m a m î n ţ e l e s n o i , p r in c ip a la m e g a te n d in ţă a e v o lu ţie i te o re t ic e şi practice u n iv e rs a le , c e l p u ţin în u lt im e le tre i seco le , e s te u n a d e in s p ira ţie l ib e ra lă . D ia lo g u l pe c a re l-a m a v u t c u a u to ru l r e le v ă co n v in g erea s a c ă p e n tru p e r io a d a u rm ă to a re lo r c îte va d e c e n ii, o r ie n ta r e a d o m in a n tă în e c o n o m ia m o n d ia lă - d a r şi în c e a ro m â n e a s c ă - va fi c e a n e o lib e ra l’ă . P e n tr u R o m â n ia , pilonii d e r e z is te n ţă a i e v o lu ţ ie i v i i to a r e a r fi d e z v o lta re a in iţ ia tiv e i p r iv a te , a lă tu ri d e un “p r o te c ţ io n is m ’ e d u c a t o r ” (F g e d r ic h L is t), c o m p a t ib il c u jo c u r i le c o n c u r e n ţe i ş i în c o m p le ta re a lo r, m e n ite s ă îm b u n ă tă ţe a s c ă c o n tin u u c o m p e tit iv ita te a e c o n o m ie i n o a s tre n a ţio n a le , la n iv e lu l e x ig e n ţe lo r în d in a m ic ă d e ’ p e a r e n a in te rn a ţ io n a lă .

" P r in î n t r e g u l e i c o n ţ in u t , * lu c r a r e a c o n c ita d in u lu i n o s tru re p re z in tă o co n trib u ţie s e m n if ic a t iv ă la îm b o g ă ţ ir e a p a trim o n iu lu i c u ltu ra l r o m â n e s c , f i in d u t ilă d e o p o t r iv ă î -i s tu d e n ţilo r , c a d re lo r d id a c t ic e , c e rc e tă to rilo r, ţ \ o a m e n i l o r p o l i t i c i ş i p u b l ic u lu i l a r g . j : C o n s id e ră m , d e a s e m e n e a , c ă e la b o ra tu l i p ro fe s o ru lu i P o p e s c u G h e o r g h e c o n s titu ie | 1 o în s e m n a tă re u ş ită e d ito r ia lă a c o le c tiv u lu i j \ c a t e d r e i d e E c o n o m ie P o l i t i c ă d e la j ] F a c u l t a t e a d e Ş t i i n ţ e . E c o n o m ic e ş i a ţ-j c e rc e tă r ii c lu je n e . . _ ţ

* N . D U M IT R E S C U ţ j

Lansarea volumului va avea loc mîine, j i 15 martie, ora 13, în Sala 7 . Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian rf Blaga”, despre noua apariţie editorială L urmînd să vorbească prof. univ, dr. Toader , lonescu şi prof. univ. dr. Aurel Negucioiu. [

Page 5: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

A ici ar'pu tea fî re c la m a , d u m n ea v o a s tră

1 9 9 7 - S - a c o n s ti tu it C o m is ia p e n tru C u ltu r ă S c r is ă a M in is te r u lu i C u ltu r ii,

c a r e in c lu d e a n u m e d e m a r c ă d in : U n iu n e a S c r iito r i lo r .

■laaaiimCBOÂCE la “ S A T IR IC 'O N ”

m a r t ie 2 0 0 2

Recunoştinţă- lu F lo n T Â rc â ş '***“ “ '7'" B ă d ie " ! O s ă port, în m in te ,“F ă c l ia ” c u -n d e b u t: “S O R G IN T E " .D e a z i, A R C A Ş d e la S IB IU ,D in a m in t ir e , p o t s ă -ti sc riu !

Iu l ia T A T O M IR ( d e b u t a n t ă în 2 7 .0 2 .1 9 7 7 )

Zodiacul chinezesc si “Summit”-ul NATO 2002 ’

. . . . . . ..... - SSBSBSWSSHSSD e p e c r e a s ta va lu lu i 4P e r s p e c t iv a e d r ă g u ţ i ,C ă c i în a n u l C A L U L U I,V o m r ă m în e d e c ă ru ţă ! . .

R a d u P Ă C U R A R

Intelectualii anului 2002P ro fe ş o ru d in R o m a n ia ,D e ş i s în t re n u m iţ i d e b u n i,S ă p o a tă -n v in g e s ă ră c ia C u le g în S P A N IA c ă p ş u n i.

Tichie de mărgăritar- distih - C u m n o i a v e m în c o a s te s u la ,N e m a i l ip s e ş te -u n p a r c . .. D ra c u la !

Io n B IN D E A

Retrocedare“■ 7 . - . ■•'ff.—';*” -- • -

A v u i p ă d u r e fo a rte m a re ,C o p a c i c î t f i r e le în ia rb ă P r im ii v r e o c îte v a h e c ta re îm p ă d u r it e a z i. . . cu ia rb ă !

Unuia... sătul de România ." Ţ u " v (e î ’să"’Tpiîî.'Tiu’r io rişâ îariţâ ;"* * *

C ă eş ti b u n d o a r la d is ta n ţă .. . ‘D a r (c u s tilu l tă u o b ra z n ic )E ş t i b u n d o a r . . . . “la d ra c u -n p ra zn ic " !

B a r b u - B Ă L A N

Trecere pe roşuC u fiu l, t r e c în d p e jo s ,*" *"T a tă l îi s p u n e s fă to s :- la a m in te ş i v e z i b in e , •. . . S ă n u t r a v e rs e z i c a m in e .. .! ;

G a b r ie la G e n ţ ia n a G R O Z A

Nici noi nu stim!C r e d c ă n - a m n o ro c ş\ ‘b a s t a 1 Ia r m -a în ş e la t n e v a s ta .N u m a i ş tiu c e s ă -n ţe le g :

• E a - i “d e ş te a p tă ”, s a u e u “b leg "? !Iu l ia T A T O M IR

Ţinteşti m ai sus?

E u g e n A L B U T ă m îie -a i fo s t, tă m îie eş ti.N ic i n u m a i ş tiu , c u m te [ lu m e ş ti.Ţ in te ş t i m e r e u m a i s u s , ş tiu b in e ,C h ia r d a c ă e s te v a i d e tin e .

V a le r iu IO N IŢ Ă

Juna modernăP riv ită p e b u le v a rd e ,P e m u lţi n e - a fă c u t u im iţi:C ă ju n a - i d e m il ia rd e ,L ă s în d .. . tre i p a tro n i fa liţi!

Excursii ineficaceG u v e rn a n ţi i v o ia je a z ă C o lin d în d d in ţa r ă -n ţa ră ;- *D o a r tu r is m u l lo r , p r im e a z ă în r is ip ă v a lu ta r ă .

A l e x a n d r u - B Ă E Ţ A N

Paradox ^ t ___~*N u-i m ă i" ta c e ‘ g u r i ţ a ) ' * "*

îi u m b lă c a m e liţa ;A d e v ă ru l. .. c în d s ă - l s p u n ă . . .Ţ a c e . S tă p r iv in d la lu n ă .

M a r ia I O N IŢ Ă

Forţă

lo a n R A Ţ IU

lo a n P O PVântu...

Părinţi s i copii“ S tu d e n ţ i rnl-s" d o i Ţ ş i-s si li

îl ş t iu p e P la to n , p e S e n e c a Ş i s tu d ia z ă p în ă -n zo r i C în d s e în c h id e . . . d is c o te c a .

V a s i le B . G Ă D Ă L IN

ParodieI"* -—r -j- » »D e 'V la h u ţ ă : ja ln ic tre m u r , “ *C ă m ă b a g ă la idei:N u d e s o a c ră m ă c u tre m u r C i d e . . . v e ş n ic ia e i.

M a r ia n P O P E S C U

EconomieD e c în d e fa n ta s tic p re ţu l L a p e tro l, a g ric u lto ru l S a p ă g lia c u h îrle ţu l ,Ş i m o rm în tu l c u .. . tra c to ru l!

E f im T A R L A P A N

Zilele babelor..v* ■<- «•asntasssssaswBs

C u m s în t n u m ă r n o u a D aD e Ş i z ă lu d e şi c a m s la b e ,C u m m ă s im t 'ş i-a c u m b ă d iţă

‘ E u re n u n ţ , . . . a le g fe tiţă .Io n e l A N D R A Ş O N I

Cîntec fără cuvinte _U ri g îr id "pe s u b c h e lie , ‘ ~C e m i-a v e n it a c u :“U n c în te c p o a ’ s ă fie S i-o e p ig r a m ă n u ? ”

lo a n M A R IN E S C U

«aw m a ag«»BaBB

V â n tu d e * lă B u c u r e ş t i '*T e b a te o r iu n d e e ş ti, -A ş a c u m , b ă tu - l- a r S f în tu ,N e - a b ă tu t ş i p e n o i V Â N T U .

G h e o r g h e M R A IŞ T E

CreştereG u v e r n u r ş t im 'c ă " h r e ”gTstrează*“O c r e ş te r e în to td e a u n aL a u n in d ic a to r d p b a z ăC e şi. l -a u m a i p ro p u s : M IN C IU N A !

E u g e n P O P

Viaţa...? .......S S c a m * d e z ic e -a * fi. . x e - a r a t ă )D e s in e în s ă jo c s ă -ş i b a tă ? îş i z ic e . c u d e z in v o ltu ră :

. “P e r p e tu ă - c a r ic a tu ră " !A n a M A R IN O IU Ţ

Sincronizarela ParlamentC ă n u s -a t r a s n ic i u n s e m n a i D e - a la r m ă p e n tru -n t re a g a ţa ră ,S - a c o m p e n s a t , în m o d b a n a l,C u - a la r m e le d e “J e e p ” d e -a fa ră .

' M ih a i T E O G N O S T E

Adevărata dragosteD o u ă in im i or* s ă s p u n ă — • > • -C ă iu b ire a - i c e a m a i b u n ă

> C în d n u p o a te s ă a p u n ă D e n e b u n ă .

A u r e l B U Z G Ă U

- cu succes)G la s u l m e u fio ri a r v r e a s ă b a g e în ră i, c a B u z d u g a n u l z m e u lu i ,D a r e u s în t , v o r b a m a e s tru lu i,O b ia tă fu m ic u tă c a r e ra g e !

' Ic o n i ţ a M IC U

DarA s e a r ă a m p r im it u n d ă r:M u z e -n t r -u n b u c h e t -* - Ş i-o p u n g ă p lin ă c u h a r S ă s c r iu .. . b e r e c h e t .

L u c ia P A Ş C A L Ă U

La aniversare -lui Alexandru Stănescu' Ai ş a p te z e c i d e a n i, a c u m ,

D a r n u te -a i 'r ă tă c it , p e d ru m . ,Ş i d e - a i - t r a v e r s a t C A R P A Ţ I I ,A z i, la d r u m , ţ i-s a lţii fraţii!

Iu l ia T A T O M I R ;

D-lui Alexandru Stănescu - la 70 de ani

D is c u ţii ş i-n d o ie li n u -n c a p .C ă d e - a s t a - a r a tă -a t î t d e b in e ,C ă n u l-a p r e a b ă tu t la c a p

- N e v a s t a , c a p e m in e . * .•E u g e n A L B U

IT '

rS e le c t a t e d e S i lv ia P O P E S C U

j i

4

O n o u ă p u b l i c a ţ i e

a c a d e m i c ă :

„ T h e I n s t i t u ţ i o n a l

E v a l u a t i o n o f t h e

„ B a b e ş - B o l y a i ”i. .

U n i v e r s i t y ”

„ T h e In s t i t u ţ io n a l E v a lu a t io n o f th e „ B a b e ş - B o ly a i” U n i v e r s i t y ” e s te u n volum r e d a c t a t d e o p a r te a c a d re lo r d id a c t ic e a l e in s t i t u ţ ie i a c a d e m i c e clu jene. în c e le p e s te 2 6 0 d e p a g in i a le sale, a c e s t v o lu m c u p r in d e o s e r ie d e in fo r m a ţ i i n e c e s a r e ş i u t i l e d e s p r e e v a lu a re a in s t itu ţ io n a lă ş i a u t o n o m ia u n iv e rs ita ră .

C o le c t iv u l r e d a c ţ io n a l a . r e u n i t în p a g in i le , v o l u m u l u ) a t î t R a p o r t u l d e a u t o e v a l u a r e a l U n i v e r s i t ă ţ i i -B a b e ş -B o ly a i" , c ît şi a tu u r ile şi p u n c te le slabe a le a d m in is tră r ii u n e i in s titu ţii d e în vă ţăm în t s u p e rio r, R a p o r tu l E u r o p e a n U n iv e r s i ty A s s o c i a t i o n , p r e c u m ş i p ro ie c te le p e n tru v iito r a le U B B .

A u t o n o m ia u n iv e r s i t a r ă c e r e ş i o r 'e g is la ţ ie c a r e s ă re g le m e n te z e u n a s ţfe l

de re g im . U B B a s e m n a t , a lă tu r i d e F r a n ţa , G e r m a n i a , I t a l i a ş i M a r e a B nian ie , D e c la r a ţ ia d e la S o rb o ’n a (1 9 9 8 ) , ;a, ̂ u n a n m a i " t î r z iu , m in iş t r i i i'iv â ţâ m în tu lu i d in 31 d e ţă ri e u r o p e n e

a u . a d o p ta t D e c la r a ţ ia d e la B o lo g n a . P o tr iv it a c e s te i u lt im e D e c la r a ţ ii , s tu d iile u n iv e rs ita re tre b u ia u re s tru c tu ra te , u rm a u s ă fie in tro d u s e m e c a n is m e .d e a s ig u ra re a ca lită ţii, s is te m e le u n iv e rs ita re tre b u ia u s ă f ie c o m p a tib il iz a te . în u r m ă .cu d o i a n i , L e g is l a t i v u l ş i E x e c u t iv u l d in R o m â n ia a u c r e a t c a d r u l n e c e s a r a p lic ă r ii D e c la r a ţ ie i d e la B o lo g n a , în s ă , în 2 0 0 1 , ţa r a n o a s tr ă a fo s t p r im a c a re 1 s - a r e tr a s d in a c ţ iu n e a d e c r e a r e a sp a ţiu lu i u n iv e rs ita r e u r o p e a n . în a c e s te c o n d iţ ii , t r e b u ia c ă u t a t u n a l t c a d ru p e n tru c o m p a t ib i l iz a r e a în v ă ţă m în tu lu i u n iv e rs ita r r o m â n e s c c u c e l e u ro p e a n , c a r e s ă c o n ţ in ă c î t e v a r e g le m e n tă r i in d is p e n s a b ile : a u to n o m ia u n iv e rs ita ră , r e o r g a n i z a r e a s t u d i i l o r d e l ic e n ţ ă , : o rg a n iz a r e a s tu d iilo r d e m a s te r a t şi a d o c to r a tu lu i , s t u d ie r e a a p r o fu n d a tă a l im b ilo r m o d e r n e , d u b la s p e c ia l iz a r e , p re c u m şi in tro d u c e re a u n o r m e c a n is m e d e e v a lu a re ş i a s ig u r a r e a c a lită ţii.

în a c e la ş i tim p , E u r o p e a n U n iv e rs ity 'A s s o c ia t io n a e v a lu a t , în c u rs u l an u lu i tre c u t, U n iv e rs ita te a „ B a b e ş -B o ly a i" , fiind re le v a t fa p tu l c ă in s titu ţia c lu je a n ă e s te u n a c u v e c h e tra d iţ ie a c a d e m ic ă , d a r c a re a r e şi u n n U m ă r m a r e d e p a r te n e r i in te rn a ţ io n a li. A c e ş tia , p o tr iv it ra p o rtu lu i E u r o p e a n U n i v e r s i t y A s s o c ia t io n , c o n t r ib u ie la f o r m a r e a „ u n u i b u n m a n a g e m e n t a l U B B , p r e c u m şi la c o n s titu ire a u n o t . s t ra te g i i în v e d e r e a r id ic ă r i i în v ă ţ ă m în t u lu i u n iv e r s i ta r lă s ta n d a rd e e u r o p e n e .

- M ih a e la L Ă P U Ş A N

f t f t l l t l j R

■=•“ 7

m m

S S i S t l f tI R T s s i *

I

A c tu a l i ta te ac u ltu ra lă

P r e m i e r ă l a T e a t r u l N a ţ i o n a l

A s t ă z i , 1 4 m a r t i e , ş l m a r ţ i , 1 9 m a r t i e , îna m b e le s e r i d e la o r a 1 9 , T e a t r u l N a ţ io n a l d in C lu j- N a p o c a p r e z in tă , în c o p r o d u c ţ ie c u T e a tr u l d e N o r d - d i n S a t u M a r e , a v a n p r e m i e r a s p e c ta c o lu lu i c u p ie s a S c a u n e l e d e E u g e n e l o n e s c o - î n - d i r e c ţ i a d e s c e n ă a lu i A n d r e i M ih a la c h e . L a 5 0 d e a n i d e la p r e m ie r a a b s o lu tă a p ie s e i, d is tr ib u ţia c lu je a n ă îi a d u c e în p r im -p la n p e a c t o r i i C r i s t i n a P a r d a n s c h i ş i C o r n e l R ă i l e a n u .

S c r i i t o r i c l u j e n i l a a n i v e r s a r e

în c a d ru l m a n ife s tă r i lo r o r g a n iz a t e c u o c a z ia a n i v e r s ă r i i u n o r s c r i i t o r i c l u j e n i , B i b l i o t e c a J u d e ţe a n ă “O c ta v ia n G o g â ” C lu j in v ită p u b lic u l m îin e , 1 5 m a r t i e , o r a 1 3 , la s e d iu l c e n t r a l a l in s t itu ţie i, s itu a t p e C a l e a D o r o b a n ţ i lo r f .n . , o c a z ie c u c a r e v a fi s ă rb ă to r i t p o e tu l şi p r o z a to r u l Io n N o ja , la îm p lin ire a v î r s te i d e 6 0 d e a n i .

R e c i t a l c a m e r a l

. S u b e g i d a C e n t r u l u P c u l t u r a P F r â r îc e Z ' 'd in C lu j- N a p o c a , s î m b ă t ă , j 1 . 6 - p â r t i e , 4 a jp r a - ;1 8 , v a a v e a lo c în S a la T b n i t z V a 'M u z e u l b i N a ţ io n â l 'd e A r t ă C lu j, u n r e c i t a l c a m e r a l c u ; m u z ic ă f r a n c e z ă d in s e c o le le X V I I . şi* X V l I lA îş i * v o rS d a < 'c o r ic u rs u l: E r F k a ’ K l e m m ( ( f l a u t . d r p p ţ ) u . l l s e ^ L a s z l o B e r b e r t ( v io la d a g a V n B a )'ş î E r ic n î f u r k H c lâ v e c in ) .

C o n c e r t d e o r g ă

C u o c a z ia v iz ite i, în m u n ic ip iu l C lq j - N a p o c a a d e le g a ţ ie i o ra ş u lu i K o r c a d in A lb a n ia , P r im ă r ia c lu je a n ă ş i A c a d e m ia d e M u z ic ă “G h . D im a ” -au o r g a n iz a t u n c o n c e r t d e o r g ă la C a t e d r a la g r e c o - c a to lic ă “S c h im b a r e a la F a ţă " d e p e B -d u l E ro ilo r . Ş i-a d a t c o n c u rs u l a r t is ta M a r ia A b r u d a n , le c to r u n iv e r s ita r la A c a d e m ia d e M u z ic ă “G h . D im a ”, c a r e a in te r p r e ta t : V iv a ld i - B a c h : C o n c e r t u l în D o m a j o r ş i L . B o e lm a n n : d in s u i t a g o t ic ă " R u g ă c iu n e a ” şi “T o c c a t a ”. C o n c e r tu l s - a b u c u r a t d e u n d e o s e b it s u c c e s .

C o n s t r u c t i o n s o f I d e n t i t y

A c e s ta e s te g e n e r ic u l c o n fe r in ţe i o r g a n iz a t e t im p d e d o u ă z i le (v in e r i ş i s îm b â t â , 1 5 - 1 6 m a r t ie a .c . ) d e C a t e d r a d e l im b a şi l i t e r a tu r a e n g le z ă d in c a d r u l F a c u ltă ţ ii d e L i te r e d in C lu j - N a p o c a , In c a d ru l c ă re ia p e s te 1 0 0 d e a n g liş t i v o r d e z b a t e , în s e s iu n e a p le n a r ă d e m î i n e ( o r a 9 , 3 0 - 1 1 , S a la S h a k e s p e a r e ) , r e s p e c t i v p e s e c ţ i u n i , o p r o b le m a t ic ă d iv e r s ă , d in d o m e n i i le : L ite ra tu r i i e n g le z e : L ite ra tu rii a m e r ic a n e ; S tu d ii lo r i r la n d e z e ; L in g v is tic ii a p lic a te ; -A n a liz e i d is c u rs u lu i; R e c e p tă r i i ş i te o r i i lo r re c e p tă r ii; S tu d ii lo r C u l tu r a le B r ita n ic e ; L in g v is t ic i i ; S tu d ii lo r c a n a d i e n e ; T r a d u c e r i i şi s tilis tic ii e tc .

I n v i t a ţ i e l a F i l a r m o n i c ă _______________

M îin e s e a r ă , la o r a 1 9 , F i la r m o n ic a d e S ta t " T r a n s i lv a n ia " in v ită m e lo m a n i i la u n c o n c e r t s i m f o n i c , c a r e v a f i d i r i j a t d e m a e s t r u l E m i l S i m o n . în p r o g r a m u l s e r i i : A . V iv a ld i - A n o t i m p u r i l e , s o l i s t D a n i e l S z a s z ( S U A ) ; R . K o r s a k o v - Ş e h e r e z a d a ; s o l o v i o a r ă : A lb e r t M a r k o s .

S p e c t a c o l d e m o d ă

P e s c e n a O p e r e i R o m â n e , v i n e r i s e a r a , d e la o r a 1 9 , s p e c ta c o lu l d e m o d ă a l lu i D o r in ’ N e g r ă u , c a r e p r e z in tă c o le c ţ ia p r e t - â - p o r t e r d e p r im ă v a ră - , v a r ă 2 0 0 2 ; în d e s c h i d e r e c o l e c ţ i a “D r a c u la " l a n s a t ă - p e p o d iu m u l “E a s t o n C a t w a l k ” la F e s t iv a lu l d e M o d ă a l E u r o p e i C e n t r a le ş i d e E s t .

C o n c e r t d e m u z i c ă r o c k

T in e r e tu l m u n ic ip iu lu i G h e r la a r e p a r te d e to a te g e n u r i le d e m u z ic ă , m a i a le s c e le a le m u z ic ii m o d e m e fiin d m u lt g u s ta t e d e t in e r i i u r b e i . L a s f îrş it d e s ă p tă m în ă , e i a u m u lt ip le p o s ib il ită ţ i d e p e t r e c e r e a tim p u lu i l ib e r . Z i le le t r e c u te , la C lu b u l t in e r e t u lu i , s - a o r g a n iz a t u n r e u ş i t c o n c e r t d e m u z ic ă ro c k c u p a r t ic ip a r e a fo r m a ţ ii lo r “V i r u s ” , “W a n n a ” ş i “ S e v e n ” , u l t i m a t r u p ă d in C l u j - N a p o c a . C e i 5 m e m b r i a i g r u p u lu i s în t s tu d e n ţ i ş i a u c o n tra c te c u o c a s ă d e în re g is tră r i d in B u c u r e ş t i . A n i v e r s a r e a c e lo r d o i a n i d e e x is te n ţ ă a g ru p u lu i “S e v e n " v a a v e a lo c la 1 6 m a r t ie la C lu b u l “F ire " d in C lu j- N a p o c a . L a G h e r la , t in e r i i a u a v u t m a r e s u c c e s , r e p r e z e n t a ţ ia c e lo r 5 s tu d e n ţ i f iin d u n a d e v ă r a t e v e n im e n t a l g e n u lu i . G r u p u l “V ir u s ” d in G h e r la n u m ă r ă p a t r u m e m b r i , c u to ţi i a v în d v îrs te c u p r in s e în t r e 1 7 ş i 1 9 a n i . E i e v o lu e a z ă m a i m u lt î n d is c o t e c i ş i la C lu b u l t in e re tu lu i. în a c e a s t ă p r im ă v a r ă , la f i e c a r e s f îrş it d e s ă p tă m în ă , la C lu b u l t in e r e tu lu i G h e r la a u lo c c o n c e r te d e m u z ic ă m o d e r n ă c u in v ita ţ i d in C lu j-

| N a p o c a şi d in a l te c e n t r e t r a d i ţ io n a le ’ a l e ro c k - ! u lu i ro m â n e s c . ’ S Z . C s .

i R u b r ic ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

Page 6: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

a r puica fi r e c la m a d u m n e a v o a s tră

1 9 9 0 - A fo s t a d o p ta tă L e g e a electorală, • v a la b ila p în ă la ad o p tarea noii

C o n s titu ţii, p e b a z a c ă re ia u rm au să se d e s fă ş o a r e a le g e r i le d in 20 m ai 1990

OeiisiuLiumpei vieiginiia dezbateri extraordinare privind situaţie din SepibSica Moldova -

. - - . - i i i * ! j i i ţ i

A d u n a r e a P a r la m e n ta ră a C o n siliu lu i E uropei (A PC E) va o r g a n iz a , - p e 2 4 a p r i l i e , d e z b a te r i e x tr a o r d in a r e c u p riv ire Ia s ituaţia din R epublica M o ld o v a , a d e c la ra t p e n t r u ' B A S S A - p r e s s d e p u ta tu l P a r t id u l u i P o p u la r C r e ş t in D e m o c r a t (P P C D ) V la d C u b re ac o v . '

D e c iz ia a fost luată, p e 11 m artie , Ia şed in ţa com isiei de

‘m o n i to r i z a r e a C o n s i l iu lu i E u ro p e i, d e la B udapesta , în cad ru l c ă re ia raportorii pen tru

R e p u b lic a M oldova, Jo se tte D u rie u şi L auri V ah tre , au p rezen ta t un proiect de. raport p riv ind situaţia,social-politică din această , ţară.. P o triv it lui C ubreacov, în cadrul dezbaterilor, program ate - pentru 24 aprilie, se va d iscuta despre suspendarea activităţii PPC D pe o perioadă de 30 de z i le , r id ic a re a im u n i tă ţ i i d ep u ta ţilo r creştin-dem ocraţi, incompatibilitatea Legii privind s ta tu tu l d e p u ta tu lu i în P a r la m e n t cu p re v e d e r ile

C o n v e n ţie i E u ro p e n e a D repturilor Omului, p recum şi s i tu a ţ i a 'd i n , m a s s -m e d ia m oldovene. •

D e c iz ia de a o rg a n iz a dezbateri extraordinare privind situaţia din Republica M oldova a fo s t v o ta tă a p ro a p e în u n an im ita te .de reprezentanţii celor 43 de state m em bre ale C onsiliului Europei (CE), cu excep ţia Rusiei, care a votat îm potriva, şi a T urciei, care s -a • a b ţin u t. . C o n fo rm procedurii, Republica M oldova

n u j a p a r t ic ip a t la v o t. R e p u b lic a M o ld o v a a fo s t r e p re z e n ta tă Ia ş e d in ţa Com isiei de m onitorizare a CE de la B udapesta ' de deputatul com unist Andrei N eguţă şi de d e p u ta tu l A lia n ţe i B ra g h iş , V aleriu Cosarciuc.

în ultim ii şase ani, A PC E a o rg a n iz a t ' d e z b a te r i extraordinare doar cu privire la situaţia din Cecenia, cînd R usia a fost acuzată c â nu respectă d rep tu rile o m ulu i în aceas tă regiune.

m mifcr'gîfră

PRM are, din nou, şefia Comisiei de agricultură şi chestura Camerei D eputaţilor

Liberalii sînt nemulţumiţi de intenţia actualei puteri de a

modifica Legea LupParlam entarii liberali s-au declarat nemulţumiţi de modul

în care s-ău finalizat dezbaterile de Ia, Camera Deputaţilor asupra O rdonanţei privind m odificarea Legii Lupu, a declarat, ieri, în tr-o conferinţă de presă', prim-vicepreşedintele PNL Teodor M eleşcanu. E l a spus câ PN L nu este de acord cu “prevederi care încalcă în mod flagrant dreptul la proprietate şi care nu fac decît să perpetueze viziunea etatistâ a PSD asupra proprietăţii”. L iderul PNL susţine câ partidului pe care îl reprezintă se pronunţă pentru m enţinerea probelor cu martori şi în cazul reconstituirilor proprietăţilor forestiere, ca şi în situaţia proprietăţilor agricole. “Dorim să atragem atenţia că m enţinerea, în form a actuală, a Ordonanţei de Urgenţă 102/2000, privind m odificarea Legii Lupu, riscă să declanşeze mii de procese care vor bloca sistem ul judiciar. Prevederile actului norm ativ deschid calea unor noi abuzuri ale PSD”, a mai spus M eleşcanu. Prim -vicepreşedintele PN L consideră Că actuala putere încearcă să-şi pună în practică viziunea de retrocedare a proprietăţii în “rate electorale” . .

D e p u ta ţ i i PS D S ev e r M e şc a şi I lie N eacşu , foşti membri ai PRM , au anunţat, ie ri, câ au dem isionat d in funcţiile de chestor a l Cam erei Deputaţilor, respectiv dc preşedinte al Comisiei d e agricultură.

Sever M eşca-a spus câ a ocupat postul d e chestor în urm a unei înţelegeri politice, la propunerea PRM, şi că este “firesc” să lase liber acest loc, după ce a dem isionat din PRM . “ în acest mod sc va dovedi că p lecarea din PRM a fost o problem ă de conştiin ţă”, a spus Meşca.

El a a rătat că regulamentar era ca cererea PPvM d e în lo cu ire a sa d in funcţia de c h e s to r sâ fie supusă v o tu lu i p len u lu i C a m e re i şi a tu n c i d e c iz ia a r fi fo s t fa v o ra b ilă râm înerii lu i în a ce s t post, deoarece “acest vot era priv it ca un mijloc de a da satisfacţie lui C.V. T u d o r”. M eşca a m ai spus, insă, că “nu este ju s t şi m oral”

sâ se cramponeze de această funcţie. Ilie Neacşu a precizat că şi-a dat demisia din fu ncţia d e p re şe d in te a l C om isie i de agricultură deoarece “nu este bine ca PSD să fie atacat de lideri politici şi reprezentanţi ai societăţii civile”. Neacşu a mai spus că el nu putea fi schim bat de Ia conducerea Comisiei de agricultură dacă nu-şi prezenta demisia. Fostul deputat PRM a declarat că, în şed in ţa de ieri a C om isiei de ag ricu ltu ră , va p red a p re ro g a tiv e le de p re şe d in te lu i M ih a i N ic o le şc u , vicepreşedinte. N icoleşcu (PSD) urmează sâ asigure interim atul p înâ cînd PRM va fo rm u la o ' n o u ă p ro p u n e re p e n tru conducerea Com isiei de agricultură.

Meşca şi Neacşu au adăugat că, în urma demisiilor, le va rămîne mai m ult timp liber pentru a finaliza proiectulT or comun de a scrie cartea “Vădim - între preşedinţie şi

ospiciu”, care va fi lansată peste o lună.O inform aţie de ultimă oră, transm isă de

către C om eliu Ciontu, preşedintelui PRM* C lu j, P etru Călian, a făcut public faptul că, în urm a întrevederilor, la n ivel de prim vicepreşedinţi, pe care PRM şi PSD le-au avut în ultim ele zile s-a decis ca funcţiile

‘răm ase vacante după dem isiile deputaţilor Ilie Neacşu şi Sever M eşca să fie ocupate tot de reprezentanţii PRM. Astfel, în funcţia de preşedinte al comisiei de agricultură din C am era D eputaţilor a fost a le s deputatul • Ioan B îldea, iar funcţia de chesto r este ocupată de deputatul Nicu Vasilescu. Petru Călian a subliniat că în acest fel au fost re sp e c ta te a tî t C o n stitu ţia ţâ r i i , c ît şi p ro to co a le le în ch e iate în tre ce le do u ă

-partide politice.

M .L .

Studenţii democraţi vinîn ajutorul tinerilor performanţi

Organizaţia Studenţilor Dem ocraţi Cluj a hotărît iniţierea Program ului N aţional de Sprijinire a T inerilor Performanţi. A cest program are două dim ensiuni: acţiuni jde protecţie socială concrete şi acţiuni politico-instituţionale. In acest sens, în cursul săptăm înii viitoare, va fi depusă la Parlament 0 iniţiativă legislativă prin care elevii şi studenţii medaliaţi la olim piadele naţionale şi internaţionale să beneficieze de un sistem de prem iere clar, asem ănător cu cel al sportivilor medaliaţi Ia O lim piadă. A lte acţiuni ale Program ului Naţional de Sprijinire a T inerilor Perform anţi vor începe în luna aprilie 2002, cînd vor fi acordate burse lunare în m arile centre universitare. Bursa va purta numele lui Ion A urel Stoica şi va fi în valoare de 50 dc euro," urm înd a fi acordată pînâ la sfîrsitul anului universitar în curs.

- M .L

UDMR co n sid era n e a d e v â ra te criticile

lui D an V oica lesa ipriv ind s itu a ţia d in

H arg h ita şi C ovasnaP r e ş e d in te le U D M R M a rk o B e la

consideră că “nu sînt adevărate şi binevenite” c ritic ile liderului PU R D an V o icu lescu p r iv in d s itu a ţia d in ju d e ţe le H a rg h ita , C ovasna şi Mureş.

“ D upă cc toată lum ea a vizitat ju d e ţe le H arghita şi Covasna, s-a trezit şi dom nul V oiculescu , că dom nia sg n-a fost în aceste ju d e ţe” , a declarat, ieri, în tr-o conferin ţă de presă, preşedintele U D M R M arko Bela.

L a r în d u l său, sen a to ru l U D M R S eres D enes a calificat drept “regretab il” faptul că D an V oicu lescu “ încearcă să facă capital electoral p e tem a re la ţiilo r interetnice” .

L iderul PU R Dan V oicu lescu a so licitat U D M R , în tr -o c o n fe r in ţă d e p re s ă , să r e s p e c te m in o r i ta te a ro m â n ă d in . z o n a H arghita , C ovasna şi M ureş, arătînd că “ lipsa d e r e s p e c t p o a te să d u c ă , în f in a l, la p ro b lem e m ai grave” . “V rem respect p en tm c ă o fe rim respect” , a afirm at V oiculescu. -

L id e ru l P U R a dat u n exem plu care, în o p in ia s a /a r a tă lipsa d e respec t d in partea U D M R : fa p tu l c â P r im ă r ia d in S fîn tu G h eo rg h e in tenţionează să constru iască o pa rca re în cen tra l o raşu lu i, acolo unde este o sta tu ie a Iui M ihai V iteazul. E l a spus că i-a trim is, în acest sens, o scrisoare prim ului- m in istra A drian N ăstase în care i-a prezentat' c o n c lu z i i le u n e i v iz i t e e fe c tu a te d e o d e le g a ţ ie a P U R în ju d e ţe le H a rg h ita , C o v asn a şi M ureş. •■ V o icu lescu a adăugat că PU R a constatat

că aceste ju d e ţe au o situaţie econom ică grea, a v în d în v ed ere că, d in această cau ză , po p u laţia rom ână din H arghita şi C ovasna s-a red u s la jum ătate în ultim ii 8-9 ani.

f oronuT c f f i i i ' i i ' s i l i i i i f a i i D im i i i e SQDşinsonsI M a l

c r \

6 J

Preşedintele V lad im ir Voronin şi-a reafirm at convingerea că în spatele m anifestaţiilor de Ia Chişinău, care durează deja de două luni, “ în afară de in teresele m afio te şi ale struc tu rilo r corupte,, se a flă in te resele unei ţări vecine - Rom ânia” , relatează BASSA-press.

în tr-u n in te rv iu a co rd a t A gen ţie i In fo tag , publicat de p resa d e la C hişîhău, V oron in a declarat că “in teresele naţionaliste şi unioniste” au fost prom ovate p e parcursul celor 10 ani de dezvoltare independentă a Republicii M oldova. - “ Se d e s fă ş o a ră a p ro v iz io n a re a d e s c h is ă a adepţilor ideilo r unioniste cu literatură, cu bani pentru ed itarea unui m are num ăr de tipărituri sub form ă de ziare şi reviste”, constata şeful statului m oldovean. .

Preşedintele V oronin a afirm at câ studenţilor m oldoveni in stru iţi g ra tu it în Rom ânia li se “ insuflă, pe perioada studiilor, mai m ult spiritul rom ânesc decît cunoştinţe”, în aceasta constînd, în opinia sa, “intervenţia ideologică venită din partea Rom âniei” . ,

L iderul partidu lu i.de guvernăm înt susţine că “ opoziţia nu. s-a îm păcat cu opţiunea majorităţii cetăţenilor”, exprim ată în alegerile parlamentare de anul trecut, şi “doreşte să destabilizeze situaţia

..cu ajutorul cop iilo r”. V oron in şi-â reafirm at promisiunea, făcută anterior, că. nu va dispune

. aplicarea forţei pentru a-i alunga pe dem onstran ţii, d in piaţa centrală a capitalei, aşa cum o cer, în - opinia sa, m ulţi dintre alegători, “pentru că astfel de acţiuni vor fi considerate drept încălcare a

dem ocraţiei în R epublica M oldova”. Voronin afirm ă că deputaţii PPC D ar trebui să facă uz de tr ib u n a L eg isla tiv u lu i “p e n tru a -şi exprim a

• nem ulţum irea prin m etode dem ocratice, adoptînd legi, introducînd m odificări, p rin intermediu! interpelărilor”. “E i nu sînt capabili de aşa ceva E i sîn t capabili d o ar de un s ingur lucru: să distrugă şi să fure” , a declarat preşedintele.

“A ceştia sînt neofascişti, m ai exact, naţional- fascişti. La baza activităţii lo r nu există nimic constructiv. Scopul lo r principal este. să dărîme, să distrugă statalitatea R epublicii Moldovă. Toţi m em brii fracţiunii lo r parlam entare sînt cetăţeni

- a i R om âniei. E i to ţi p led ează pentru unirea M oldovei cu R om ânia”, a m ai declarat şeful statului m oldovean. .

Preşedintele Ion lliescu a declarat, ieri, câ afirm aţiile om ologului său . din R epublica M oldoVa, V ladim ir V oronin, re feritoare la im p licarea R om âniei în m anifestaţiile de la Chişinău sînt “ incorecte, nereale, nedrepte şi nu folosesc nim ănui, nici m ăcar Republicii M oldova” . ‘‘Este regretabil că dom nul Voronin se lansează în asem enea lucruri. C red că aceasta reflectă

o derută profundă a dom nului V oronin în legătură cu situaţia din Republica M oldova, incapacitatea actualei guvernări de a răspunde problem elor grele cu care se confruntă statul m oldovean”, a afirm at preşedintele lliescu.

Şeful statului rom ân a spus că nu doreşte să dea m are atenţie “unor astfel de ieşiri” , care nu pot fi privite cu înţelegere din partea României.

Dan Voiculescu susţine că Verestoy Attlia conduce o firmă care tranzactionează tichete de masă

Preşedintele PU R D an Voiculescu l-a acuzat, p e liderul UDM R Verestoy Attila că este preşedintele unei firm e care are ca obiect tranzacţionarea tichetelor de masă. . s _

“E ste incredibil că există, în anul 2002, o societate comercială care să se ocupe cu vinderea şi cumpărarea tichetelor de m asă. Guvernul oferă tichete de m asă, şi apare o firmă care vinde şi cum pără tichete de m asă , a spus Voiculescu.

El a precizat că V erestoy Attila deţine 4 9 % în acţiunile acestei firme - “Hungastro SA”, care funcţionează în zona H arghita şi Covasna şi care, potrivit docum entelor oficiale, are ca activitate principală operaţiunea de em itere şi gestionare a biletelor de valoare, a tichetelor de masă.

Deputaţii liberali pregătesc o noua moţiune simpla pe tema

administraţiei publice localeP a r la m e n ta rii l ib e ra li p re g ă te s c in iţ ie re a u n e i n o i m o ţiu n i s im p le p e

te m a a d m in is tra ţ ie i p u b lic e lo c a le , p rin c a re d o re s c o ra d io g ra f ie re a s tă r ii ac e s tu i s e c to r , Ia ju m ă ta te a m a n d a tu lu i a c tu a le i p u te r i, a d e c la ra t, ie ri, în tr -o c o n fe r in ţă d e p re s ă , d e p u ta tu l P N L V io re l C o ifa n . E l a m e n ţio n a t c ă p rin m o ţiu n e a c a re s e v a in t itu la '“A d m in is tra ţia p u b lic ă ” ş i v a f i d e p u s ă la C a m e ra 'D e p u ta ţi lo r , P N L s o lic ită a c tu a le i p u te r i f ix a re a u n o r te rm e n e p re c is e pentru re a liz a re a a n g a ja m e n te lo r e le c to ra le p r iv in d a d m in is tra ţ ia p u b lic ă lo c a lă . D e p u ta tu l P N L a s p u s că p a r tid u l d in c a re fa c e p a r te s u s ţin e şi m o d ific a re a p ro ie c tu lu i Leg ii s ta tu tu lu i a le ş ilo r lo c a li, a f la t în p re z e n t în d e z b a te re a c o m is iilo r d e s p e c ia lita te a le P a r la m e n tu lu i.

Page 7: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: lnni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-6045.

te X y . ~ i * w te. - J <t M. A ~teî 4.

SOCIETATEA COMERCIALA "PHARMAFARM" SA Cu sediul în Cluj-Napoca, str Maiakovski nr 2, înmatriculată la ORC sub nr J12/215/1991

Cod unic de înregistrare 200106 Consiliul de Administraţie al SC “PHARMAFARM” SA Cluj-Napoca,

prin Preşedinte Tomislav Cuk v CONVOACĂ

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, care va avea loc în data de 1 aprilie 2002, la ora 10,00 şi Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, care va avea Joc în data de 1 aprilie 2002, la ora 12,00, la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str Maiakovski nr 2, pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Român al Acţionarilor pînă Ia sfîrşitul zilei de 15 martie 2002, considerată ca dată de referinţă. ' -

In caz de neîndeplinire a condiţiilor de cvorum, adunarea generală va aveă loc la 2 aprilie 2002, în acelaşi loc şi la .aceleaşi ore. . . *

Adunarea Generală Ordinară va avea următoarea ordine de zi:1. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere aferente exerciţiului financiar 2001;2. Aprobarea alocării profitului şi plata dividendelor aferente acţiunilor deţinute de APAPS;3. Aprobarea raportului comisiei de cenzori şi a cenzorului extern independent;4. Aprobarea raportului de reevaluare a imobilizărilor corporale efectuat de Cabinet Culda;5. Aprobarea bugeţului de venituri şi cheltuieli'şi aprobarea planului de activitate pentru anul 2002; ,6. Numirea auditorului financiar al societăţii conform OGR nr. 61/2001, OGR nr. 75/1999 şi a Ordinului

Ministrului Finanţelor nr. 94/2001; • •. 7. înfiinţarea unor puncte de lucru în Bucureşti, str. Portăreşti nr. 11, sector 4, Craiova, str. Şoimului nr 22, jud. Dolj şt Vârşolţ, jud. Sălaj; .

8. Desfiinţarea punctelor de lucru din Braşov, str. Ţraian nr. 105, jud. Braşov, Bucureşti str. Scoruşului nr» 17 sect. 4 şi Craiova str. Câmpia Islaz nr. 47 jud. Dolj; .

9. Diverse. ' „ ' •Adunarea Generală Extraordinară va avea următoarea ordine de zi:1. Ratificarea contractului de împnimut încheiat cu creditorul Lek d.d. Slovenia pentru suma de 1,5 mii. USD.2. Modificarea art. 20 din statut astfel: -

“Art. 20: Preşedintele va avea deplină putere şi autoritate de a semna în numele şi pe seama societăţii.*Semnătura preşedintelui poate fi înlocuită doar printr-o împuternicire specială dată de preşedinte în acest sens”.

3. Aprobarea cumpărării părţilor sociale deţinute de asociaţii SC FloraFamj SRL Cluj-Napoca;4. Diverse.Acţionarii persoane fizice pot participa la adunarea generală personal sau prin alte persoane, pe baza unei procuri

speciale. Persoanele juridice pot participa prin reprezentanţii lor legali sau prin alte persoane desemnate prin procură specială. Formularele de procură pot fi obtinute de la sediuf societăţii, de la Dl Danut Serdean, începînd cu data dc 15 martie 2002.

Acţionarii persoane juridice sînt invitaţi să depună la sediul societăţii, pînă Ia data de 31 martie 2002, ora 15.00, mandatul persoanelor care îi vor reprezenta. Un exemplar din procură va fi prezentat de acţionarul mandatar la data ţinerii şedinţei iar un alt exemplar va fi păstrat de acţionarul reprezentat. Pînă la aceeaşi, dată vor fi depuse şi procurile speciale de reprezentare ale acţionarilor persoane fizice.

Informaţii suplimentare pot fi obtinute la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str. Maiakovski. nr. 2, tel. 064-435768 sau fax 064-435284:

Preşedintele Consiliului de Administraţie . ____________ __ - _______ Tomislav Cuk ■______________ (sosease)

C R E D I T E P E N T R U A F A C E R I M I C I

<%%> C redite p ân ă Ia 5.000 E U R O P entru

• - p ersoane fizice au torizate ____

A * ?

LA NOI PORŢILE SUNT DESCHISE PENTRU

MICII ÎNTREPRINZĂTORI

- asociaţii fam iliale- m ici m eseriaşi ţyv>*

<$$> C u durata d e p ână Ia 2 a n i'Şpff* D e s t in a ţie : M od ern izare sed iu

> U tila je ^ F ond d c m arfă

A lte n ecesită ţi sp ec ifice

S u c u r s a l a C l u j N a p o c a ,P ia ţ a J V Iih a i V i t c a x .u . N r . 8

T e l . : Q 6 4 / 1 3 6 2 9 3 » F a x . : 0 6 4 / 4 2 3 7 3 5(5056814)

c -

de C lu j* > *,««-t

■ { "“■'>'!! ! • } ' 7 -7 | •

Î -

/ f : i . j i )

: - J k ’ -. 7 V i- -Aii/7'L. • - y : , ■J .

. t i / N - V

t m s 'v

- - t i

A cces Internet prin: radio m odem în benzile de 2 .4 şi 3 .5 G H z , linii închiriate de m ică şi m are v iteză , C A T V şi linii te lefon ice com utate. R e a liza re şi găzduire pagini w eb, dezvo lta re software, publicitate pe Internet,* înregistrare şi adm inistrare dom enii, aplicaţii IP şi soluţii de transmisii de date .T e l:.0 6 4 4 2 0 006 , Fax: 4 2 0 4 7 8 , e-m ail: sa les@ dntcj.ro .

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, striNapoca n r. 16.

Plăteşti la timp şi poate îţi plătim chiar noi călduraR egia A utonom ă de T erm oficare C lu j-N apoca răsp lă teşte

fidelitatea şi prom ptitudinea c lien ţilo r săi p rin o rgan izarea unui inedit concurs cu prem ii. • -

R egia de T erm oficare o feră-în februarie şi m artie cîte 10 prem ii Ignar prin tragere Ia sorţi constînd în ram bursarea plăţii contravalorii energiei term ice pe lunile ianuarie şi februarie.

Regulile de participare la această tom bolă sunt foarte sim ple. Nu trebuie decît să vă prezentaţi Ia Serviciul A bonaţi a l regiei noastre avînd asupra dum neavoastră chitanţa care dem onstrează că v-aţi achitat cheltuielile de întreţinere a le apartam entului pînă la data de 20 a. lunii februarie pentru luna ianuarie şi pînă la data de 20 m artie pentru luna februarie. Pentru ca să venim în ajutorul unei categorii mai vitregite a c lu jen ilo r , pensionarii, jum ătate din prem iile acordate de R egia de T erm oficare se adresează în exclusivitate lor. A stfel, aceştia vor trebui să aibă asupra lo r şi un cupon dc pensii pen tru a d o ved i £ â sînt pensionari.

Prim a fază a concursului nostru d in 27 februarie i-a scos din um ă pe urm ătorii clujeni norocoşi:

Bcrcca Aurelia - D orobanţilor nr.96,ap.58 M arian Lucia - D orobanţilor nr. 96, ap. 49 Corondan Gcorgefa - D onalh nr. 174, ap. 26 Ştefan Liviu - Donath nr. 174, ap. 21 M oişan Paraschiva - M uncitorilor nr. 26, a p .-21 g K ovacs A lexa - Dunării nr. 25, ap. 21 £Sturz Petru - C-tin B râncuşi nr. 200, ap. 40 Ş M acavci A ugustin - Putna nr. I, ap. 16 D uca A na - Ştefan cel M arc nr. 5, ap. 37 C ostiniuc Vcronica - Ştefan cel M arc nr. 5, ap.. 79

V a lo area p rem iile aco rda te p rin p la ta d c c ă tre .R A T a contravalorii energiei term ice consum ate de aceste familii pe luna ianuarie este în m edie dc aproxim ativ 1 m ilion de lei pe apartam ent.

C oncursul con tinuă şi în Tuna m artie şi îşi aş teap tă noi câştigători. Extragerea celei de a do u a faze ’va avea loc în data de 27 m artie în direct la postul local de televiz iune NCN,

Aşadar, plăteşti, cîştigi şi poate îţi p lătim ch ia r noi căldura.

S . C . L E G U M E F R U C T E S . A . C l u j

V I N D E

- A u t o i z o t e r m â R 1 0 2 1 5 1

- M o t o s t i v u i t o r B a l k a n c a r 3 t ^

- V i t r i n e f r i g o r i f i c e

V i z i b i l e l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , C a l e a B a c i u l u i

n r . 1 - 3 , t e l . 0 9 3 - 3 2 3 . 9 7 2 .

A T E N Ţ IE ! ! !S .C . V IN D E C H IO Ş C U R I Ş l T O N E T E

S T R A D A L E D E E X C E P Ţ IE ! A M P L A S A M E N T E B U N E ,

C U V A D M A R E ! INF. L A T E L . 0 6 4 -1 9 4 .9 8 1 .

T E L .: 19 6 .8 5 8 .

j i i i E w i y i i i j ldsClD]

Page 8: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

S U B K E U A U | 1 A

I I I B M

...... u n u i o - i^ , iei/iax j I-43-23-SU B R ED A C Ţ IA D E J: luni, m iercuri, joi 8-16'

î m arţi, y i n e r j j j U tel/fax 21-60-7*;’

S N T R S .A . B U C U R E Ş T I T e l./F a x : 0 5 8 -8 7 1 .1 3 1 -

FABRICA DE FERMENTAREA TUTUNULUI OCNA MUREŞ

’Ştr. M. Eminescu nr. 21, Ocna Mureş, jud. Alba

A în c e p u t c a m p a n ia d e c o n tra c ta re a tu tu n u lu i : în ju d e ţe le A L B A , C L U J, M U R E Ş ,

B I S T R I Ţ A ş i H U N E D O A R A , la p re ţu r i fo a rte av an ta jo ase .

Tutun BURLEY . p e n tru f ie c a re hectar, s e a c o rd ă GRATUIT c ls . I t 3 4 .8 0 0 le i /k g * S ă m în ţâ - 1c ls . I I - 2 7 .1 0 0 le i /k g .* F o lie p ro te c to a re şi p e s t ic id e p e n tru ră sad c ls . I I I - 1 3 .2 0 0 le i /k g * 2 0 0 k g d e în g ră şâm în t

* A s is te n ţă teh n ic ă ,S e a c o r d ă S P O R d e 1 0 % d in v a lo a re a tu tu n u lu i p re d a t su p lim e n ta r fa ţă de c o n tra c t, cu c o n d i ţ ia s ă f ie m in im 1 5 % d in c la sa I. ' • 'C u u n c îş t ig b ru t de 4 0 -5 0 m il io a n e le i/h a , tu tu n u l e s te o su rsă s ig u ră de cîştig.' - ,

N U E Z IT A Ţ I, î n c h e i a ţ i d in t im p 'c o n t r a c t e c u n o i p r in a g e n ţ i i d in z o n ă !!!

S C D E R M A T I N A S AC a l e a S a g u l u i n r . Î O O . T e l : 0 5 6 - 1 . 5 5 3 1 ' 4 , 1 5 5 4 8 6 , 1 5 3 4 0 2 1 9 0 0 - T i m i s o a r a F a x : 0 5 6 - 2 1 7 9 9 2 , 1 5 5 4 8 6E m a i l : d e r m a t i n a @ w e s t . r o W e b s i t e : h t t p : / / w w w . d e r m a t i n a . w e s t . r o

ECHIPAMENT UE PROTECTIiCizme

Manusi' .Pelerine

S o rtu ri

COVOR PVC (LINOLEUM) MATERIAL PENTRU PRELATE ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC

FILM BOPP ETICHETE AUTOCOLANTS !ilhit pifAucăt?) <h ISflnAhiA Al feENZt OJlBZNB pe fupnt %0P?

•iitnple f i pm shfiim te J

N O U !D i s c o u n t p i n a l a d a t a d e 3 0 . 0 4 . 2 0 0 2

r  - i V r f - y <.

. A D E V A R U L( de Cluj

-^ ^ C R E D IT HOUSE1 0 -5 0 m i l . / 3 A N I

1 0 0 -3 0 0 m i l . / 7 A N I

D O B Î N D Ă 0 %T A X Ă DE M A N D A T A R E 5%

P -Ţ A Ş T E F A N ce l M A R E Nr. 5, A p. 4 4(în spatele Teatrului National)

T e l. 064 -191 .963 s a u 091 -879.970.

S .C . "N U T R IE N T U L " S .A . P a lo ta , ju d . B ih o r

C om ercializează din producţie proprie:• Tineret porcin 20-40 kg (hibrid scrofiţe Marele

Alb cu vieri P.l.C. Anglia);• Porc gras 90-1 IO kg;• Pui dc l (una) zi şi zburaţi rasa ROSS 308;• Carne dc porc şi pasăre;• Nutreţuri com binate şi concentrate proteino-

vitamino-mincralc (P.V.M.). (5057112)

S .C .” C cntru l dc In form atică M inieră” S .A .CIuj-Napoca

organizează următoarele cursuri

U t i l i z a r e c a l c u l a t o a r e p e r s o n a l e - 6 0

D a ta în cep erii: 11.03.2002, respectiv 15.03.2002

o r e

R e a l i z a r e p a g i n i W E B - 6 0 o r e , |

D a ta în ce p erii: 18.03.2002D iplom e avizate de M inisterul Educaţiei şi Cercetării. Inform aţii, înscrieri se fac la telefon: 064/414123, 414117. sau la sediul firmei, C Iuj-N apoca, B -dul N .Titulescu, nr. 4.

S IL V A M E T H O D <50S7145!17/ L A R E D O , T E X A S ... Ş I ÎN R O M Â N IA

_ ' PESTE 12 MILIOANE DE PERSOANE DIN 105 ŢĂRI AU ÎNVĂŢAT SĂ-ŞIFOLOSEASCĂ POTENŢIALUL MINŢII, PENTRU A-ŞI ÎMBUNĂTĂŢI CALITATEA VIEŢII.

. .. T R Ă I Ţ I S Ă N Ă T O S Ş I C U M A I M U L T S U C C E SÎNTR-O LUMEÎNCARETOTUL VISF.CERF, FĂRĂ A VISF.OFERINIMICÎNSCHIMB,SILVA METHOD VREA SĂ VĂ AJUTE. O METODĂ ŞTIINŢIFIC CERCETATĂ Şl VERIFICATĂ.

INVESTIŢI ÎN DVS.! ÎNSCRIEŢI-VÂ LA CURSUL SILVA METHOD Cursul va avea loc în zilele de: 16; 17; 23; 24 M ARTIE 2002, ora 900

Ia Academia de Arte Vizuale "Ion Andrcescu" Cluj-Napoca,'la "Casa Matei", str. Matei Corvin nr. 6. Informaţii şi înscrieri la telefon: 095-266.080:064-144368; e-mail: [email protected]

r " OFERTĂ DEOSEBITĂI S o c ie ta te c o m e rc ia lă v in d e urgentI Apartament 2 camere, situat în Turda, str. Nuferilor,I

I

I

I

I

modern finisat, la un confort şi cafitate superioare.Dotările sînt pe măsura aşteptărilor D-voastră.

Preţ negociabil!P e n t r u in fo rm a ţii su p lim e n ta re su n a ţi la

Importantă societate internaţională . . . caută

pentru biroul său din CLUJ-NAPOCA2 P R O G R A M A T O R I

cu studii în specialitatea INFORMATICĂ, cel puţin 1 AN EXPERIENŢĂ şi capacitate practică de aplicaţie

a structurii Internet/ baze de date/ programare:■ 1 web-developer/ vveb-designer, preferabil cu cunoştinţe de

software DREAM W AVE, FLASH, ACROBAT sau altele!-1 programator cu cunoştinţe aprofundate în limbajul VISUAL

B A SIC şi dezvoltare aplicaţii internet, aplicaţii de gestiune, bune cunoştinţe în baze de date şi gestionarea acestora.

Orice alte cunoştinţe de infonnătică sînt binevenite, în special Baze de date şi Intdmet.

C V vor fi primite la fax: 064-415.528, 064-456.167. e-mail: blando@ codec.ro (5057131)

S T a t i i r a D IO

P r o f e s io n a l e

ICOf^J PIU! 1 0 0

F a ra TVA

D is p e c e ra te ta x i,

C o n s tru c ţii, îs P aza! g

iS tr. G a ra H e ră s tră u 2 -4 , S e c to r 2

. B u c u re ş ti, C o d 7 2 3 2 2 , T e l .+ 4 0 -1 -2 3 2 .1 0 .3 9

Fax + 4 0 -1 -2 3 2 .1 0 .6 8 h ttp : //w w w .ra d c o m .ro

E -m a il: m a rK e tin g @ ra d c o m .ro

REPARAŢII(APARATURĂ FOTOGRAFICA;

| Zeno IREINHARDT

C alea M ănăştur, inr. 8, CluJ-N.| Tel.: 092/ 460-169; 064/ 42-50-961

tel: 090-070.740 sau 093-53.88.53. (5057135)̂

S.C. ECCOCASA S.R.L.r S tr . P lopilor n r . 25 f . T e l . '429.674, 091-207-645 |

095-235.668 **

• Vinde apartament 4 camfere + dependinţe, balcon, terasă în casă tip vilă, et. 1, singur pe palier, poziţie sudică, nefinisat, suprafaţă 117 m2, pentru pretenţioşi, str. Crişan. Tei. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament 2 camere în

G rigorescu , finisat, conf. I, decomandat, poziţie foarte bună, la preţ bun, negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde casă pe str. Enescu (cart.

Grigorescu), 2 cameră + dependinţe, terasă acoperită, garaj cărămidă,- grădină 400 mp, preţ 42.000 USD negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament 4 camere, Plopilor noiuet. 1, orientare SV, ocupabil. Preţ 28.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.) -

• Vinde garsonieră str. Pasteur, parter înalt, ocupabilă. Preţ 12.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde teren pe Calea Turzii vis- a-vis de OMV, 10.000 mp, în parcele de 1.000 mp, ideal pentru construire locuinţe, m icrocartier rezidenţial. Preţ 25USD/mp. Ţel. 429.674. (Ag.i.)

• Aveţi un apartament sau o casă de Vînzare? Agenţia ECCOCASA vă stă la dispoziţie: publicitate gratuită în ziare locale şi naţionale, pe internet, asistenţa notarială gratuită, întocmire acte gratuită. Nu exitaţi să ne contactaţi. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• închiriază spaţiu comercial 90 mp, cu grup sanitar propriu, finisaje, parter, lîngă Podul *Calvaria.' Preţ 400 USD/lună. Tel. 429.674. (Ag.i.)• închiriază apartament 2 încăperi

+ dependinţe, mobilat, tel., fax, ideal pt. birouri, sediu firmă, în P-ţa Unirii. Preţ 350USD/fună (garanţie pe 3 luni). Tel. 429.674. (Ag.i.) •

• Vinde apartament în. Zorilor, poziţie excelentă, la preţul pieţei, negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)

S . C . A S A A S I G . A T L A S S I B S . A .

S u c u r s a l a C l u j

- angajează

INSPECTOR DE ASIGURĂRICondiţii:- studii superioare, disponibilitate la program

flexibil, abilităţi în relaţii cu publicul, domiciliul în • Cluj. Experienţa în asigurări constituie un avantaj. ! Relaţii la telefon: 198.500. (5055864)

S.C. M A G L IA S .R .L .angajează

următorul personal:1. P rogram ato ri maşini de

tricotat SHIMA;2. T eh n icien i - in g in e ri

specialişti in ca lcu la to a re şi tricotaje;

3. M aistru controlor;4. Tricotori.Se asigură condiţii dc muncă

foarte bune, salariu atractiv şi tichete de masă.

Informaţii la telefon 437.158, 430.143, 095-613.575. (505711S)

S.C. TRICOTAJ SERENAS.A.a n ga jează

C O N F E C Ţ IO N E R I ÎM B R Ă C Ă M IN T E

p e n tru a deservi urm ătoarele ' ech ip a m en te tehnice:

- triplock; - ovi; '- kett; "-punctat

M A IS T R U C O N FE C Ţ II ÎM B R Ă C Ă M IN T E

din materiale tricotate.Sc asigură condiţii dc munca foarte

bune, salariu atractiv şi tichctc dc masă.Informaţii la telefon 437.158;

430.143; 095-613.575. (sosrus)

SC IC CONSULTING SRL -firmă de consultanţă Vă oferă:

î n t o c m i r e a d o s a r e lo r d e p e n s io n a re • C o n s u lta n ţă p e p ro b le m e de p erso n a l

î n f i i n ţ a r e d e s o c ie t ă ţ i co m e rc ia le

C o n s u lta n tă p e n tru p ro g ra m e P H A R E

N e g o c ie r e a ş i în t o c m i r e a c o n tra c te lo r c o le c tiv e d e m u n c ă

In fo rm a ţii la te le fo n * 0 9 3 /7 6 8 0 6 7 ; 1 9 9 .5 5 8 . , , 05TO5)|

I U W E S T B A N K S A - Sucursala CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUP

CIuj-Napoca, Piaţa Cipariu nr. 9 Telefon: 430180, 430008

Fax: 430045 ' DOBÂNZI DEPOZITE

PERSOANE F IZ IC E - EURO (suma minima 1.000 USD sau echivalent)

1 LUNA 4,10%

2 LUNI 4,15% 1

3 LUNI 4,20% §

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o i u t i e/ t.

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTO R UL PUBLICITATE " A L ZIARULUI NOSTRU!

Page 9: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

C L U J-N A P O C A : lun i-v ineri 8-16; s îm b ătă 9-14;- tel/fax 19-73-04

S U B R E D A C Ţ IA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23 S U B R E D A C Ţ IA D E J: lun i, m ie rcu ri, jo i 8-16, m a rţi , v in e ri 8-11; tel/fax 21-60-75._________ _

s * î '" ' : “ si:!.-.... -

C arie ră in te rna ţiona lă M ich e lin

I n g i n e r iManagement Industrial - Zalău

M i c h e l i n , l i ă e r u l m o n d i a l î n d o m e n i u l p n e u r i l o r , ş i - a l a n s a t p r o d u c ţ i a ş i î n R o m â n i a p r i n u n a d i n t r e c e l e m a i m a r i

i n v e s t i ţ i i s t r ă i n e d e p î n ă î n p r e z e n t ; c u p e s t e 3 , 5 0 0 d e a n g a j a ţ i ş i p c i f r ă d e a f a c e r i i m p r e s i o n a n t ă , M i c h e l i n e s t e ,

d e j a , l i d e r u l l o c a l a l p i e ţ e i . P e n t r u r e t e h n o l o g i z a r e a r a p i d ă a p r o d u c ţ i e i l a s t a n d a r d e l e i n t e r n a ţ i o n a l e a l e

C o r p o r a ţ i e i , a v e m n e v o i e d e s p e c i a l i ş t i p e n t r u f a b r i c a d i n Z a l ă u :

Specialiştii în Management Industrial vor lucra sub directa coordonare a Experţilor Tehnici Michelin, şi, după un training intensiv de 4-6 luni în Centrele de Formare Tehnică şi în uzinele din Europa şi SUA vor reveni în România. Conform competenţelor fiecăruia, vor reorganiza şi optimiza, din punct de vedere tehnic şi funcţional. TOATE departamentele, subdepartamentele şi activităţile de producţie şi administrative conform standardelor si procedurilor internaţionale ale Corporaţiei. După terminarea tuturor proceselor de retehnologizare şi de reorganizare aproducţiei din România, vor avea responsabilităţi specifice de Management Tehnic (optimizări ale proceselor industriale, introducerea.de tehnologii şi produse noi etc.), sau vor primi sarcini similare în alte ţări, în cadrul Grupului. .

Noii angajaţi vor avea un salariu foarte bun, la nivelulfirmelor multinaţionale din România, condiţii excelente de lucru, programe speciale de training şi posibilităţi reale şi rapide de carieră la nivel internaţional în cadrul Corporaţiei (conform statisticilor Michelin, specialiştii în management industrial au.cele mai multe şi mai rapide oportunităţi de carieră internaţională din cadrul corporaţiei).

Candidaţii trebuie să aibă o educaţie tehnică de foarte solidă, experienţă de minimum 1 an într-un mediu industrial, să cunoască bine limbile engleză sau franceză şi să fie disponibili pentru relocare în România şi .în străinătate; Vă"rugăm să trimiteţi nn CV detaliat în liinba engleză, cu menţiunea "Michelin Management Industrial Silvania’*, însoţit de o scrisoare de motivaţie, o lolografic, numerele de leleion. adresa E-maii şi

adresa poştală exacte, la adresa de mai jos. ■

Toţi candidaţii care îndeplinesc condiţiile cerute vor primi un răspuns numai prin E-mail în max. 45 de zile de la data' primirii scrisorii. Confirmările de primire a candidaturii vor li trimise prin E-mail la adresa de la care au venit. Candidaţii interesaţi de aceste poziţii care care au trimis CV-ul anterior pentru alte locaţii (Bucureşti, Ploieşti) sunt rugaţi să le retrimită. ■ 'A ten ţie : d e o a re c e este posibil c a faxurile să n u fie transm ise c o re c t sau c o m p le t, v â ru g ă m sâ folosiţi a c e a s tă c a le n u m a i în c a z d e u rgentă

B I A - B u s i n e s s I n t e l l i g e n c e A g e n c yE x e c u t iv e S e a rc h C o n s u lta n ts

Bucureşti, Str. Andrei Mureşanu 17; sector 1Fax; 231 07 19 .E-mail: [email protected] (max. 300Kb - fişierele mai mari vor tî sterse automat) w w w . b i a . r o

:

r*Kt-f'

CASA DE A S IG U R Ă R I DE S Ă N Ă T A T E A JU D E ŢU LU I CLUJ£ M Ş Str. Constanţa nr. 5 ,3400 Cluj-Napoca, Judeţul Cluj; Cod fiscal: 11324762;

Cont: 301511324762 B.N. - Trezoreria Cluj-Napoca Tel. 064-407.100; 064-407.101; 064-407.102; 064-407.103; 064-130313; Fax: 064-130597 .

E -m ail: re la tiipub lice@ casc lu j.ro w ebsite: w w w .casclu j.ro T E L E F O N U L A SIG U R A T U L U I: 0800-07102

A N UNŢA

o rg a n iz a re a unu i concurs p e n tru o cu p area u rm ă to ru lu i p o s t de fu n c ţio n ar pub lic :

IN S P E C T O R DE SP E C IA L IT A T E G R . I I I 1 postîn cad ru l C o m p artim en tu lu i de stu d ii, p rognoze, p ro g ram e

Condiţii de participare:. • absolvent al Facultăţii de Inform atică; ' ' •

• cunoştinţe de utilizare a bazelor de date. relaţionale în arhitectura client/server şi program are aplicaţii client. -

Concursul va avea loc în data de 12 aprilie 2002, la sediul CAS Cluj, oră 10.00 şi constă dintr-o probă scrisă şi interviu, proba scrisă fiind eliminatorie.

Dosarul de înscriere va cuprinde urm ătoarele acte:- cerere de înscriere la concurs (se va menţiona num ele, prenum ele, adresa completă, telefon,

fax); _ ■ . ■- copie după actul de identitate; . /- copie după actele de studii/perfecţionare corespunzător postului;- copie după cartea de muncă; , '- curriculum vitae;-' fişă de exam en medical prin care să dovedească faptul că-i perm ite să îndeplinească atribuţiile

postului pentru care candidează;- cazier ju d ic iar sau declaraţie autentificată că nu a suferit condam nări penale;- declaraţie autentificată că nu se află într-una din situaţiile de incom patibilitate prevăzute de

art. 56-58 din Legea nr. 188/1999; • . .- copie a fişei de evaluare a perform anţelor profesionale individuale din anul anterior sau

recomandare, după caz.

Dosarele se depun pînă în data de 9 ap rilie 2002, la CAS Cluj - Serviciul Resurse Um ane, cam.317.. ._

Informaţii suplimentare la sediul CAS Cluj, Serviciul Resurse Um ane (cam. 317) sau la tel. 407137. - , ' '

_________ ’___ ‘_____ '_________ . '_______ '__ (5057084)

u o R i î i n ş j n o a j ■ •

'■ . a

în cadrul programului. '■'Stop violenţei

• - f e lşi traficului de fiinţe

, \ uniune! " desfăşurat de.-

1 / m :i f Birou! în România al, -siiiiii Organizaţiei Internaţionale

■it \• .... i ■ .n s

■ pentru Migraţie şi. Asociaţia Artemis

- M U

f DORIN NEGRA Uj prezintă

m p -

Colecţia pret-a-porterprimăvară-vară 2002.

. v M i • •Evenimeiitul va avea loc M ..' în sala Operei Române

1 \în 15 martie începînd cu ora W - 19.30

* (C .02S)

V i n d e m p r i n

l i c i t a ţ i e p u b l i c ă I a j

d a t a d c 2 0 . 0 3 . 2 0 0 2 - ‘

A u t o c a m i o n l O t .

t i p R A B A 1 0 2 1 5 F ,

c a r o s a t ă , a n

f a b r i c a ţ i e 1 9 8 9 ,

î n s t a r e b u n ă

d e f u n c ţ i o n a r e

A d m i n i s t r a t o r u l S . C . T R A N S A G H I R E S S . A .

cu sediul în Aghireş Fabrici, str. Uzinei nr. 326, înregistrat la Registrul Comerţului sub număr J/12/1479/94 vinde la licitaţie următoarele active:

- teren 5.000 mp;- dormitoare 284 mp; , “ • -- staţie carburanţi 44 mp;- rezervor apă 200 mc.Licitaţia va avea loc în data de 21.03.2002, la sediul

societăţii la ora 8,00 pe bază de ofertă tehnico-comercială în plic sigilat.

Activele pot fi văzute la sediul societăţii între orele 10- 16. Ofertele pot fi depuse pînă la data de 20.03.2002 ora16,00. ^

. _______ T (5056828 )

C i t i ţ if

z i l n i c

Page 10: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

OFERTA SPECIALĂ S C: “LIV,A & PAUL” PRODCOMIMPEX SRL. TURDA

(în lichidare) - TURDA, str. Andrei Mureşanu nr. 18 L ichidator: S.C. DACEXPERT S.A.CLUJ

C Iu j-N a p o ţ^ C a lea M oţilor, n r. 6-8, cam. 52, tel: 064-197073 " fax: 064-198693

A nunţă vînzarea p rin L IC ITA ŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ CU OFERTE ÎN PLIC SIGILAT

a următoarelor bunuri din patrimoniul debitoarei SC “LIVIA & PAUL PRODCOMIMPEX S.R .L Turda, aflată în lichidare judiciară,'dosar nr. 6004/2001, procedura fiind în conformitate cu prevederile Legii 64/1995 republicată:

ACTTVE: FERMA TURDA BĂI compusă din:TEREN în suprafaţă totală de 68.587 mp

- 5 GRAJDURI în suprafaţă totală construită de 4.865 mp MAGAZIE în suprafaţă construită de 575 mp 3 FANARE în suprafaţă totală construită de 2.250 mp POD BASCULĂ DE 15.şi 50 to SILOZ DE SUPRAFAŢĂ, capacitatea de 635 mc SEDIUL ADMINISTRATIV în suprafaţă construită de 202 mp CANTINĂ în suprafaţă construită de 170 mp \ŞOPRON în suprafaţă construită de 527 mp . 'COSER în suprafaţă construită de 471 mp ATELIER MECANIC în suprafaţă construită de 142 mp »' BUCĂTĂRIE DE FURAJE în suprafaţă construită de 303 mp DRUMURI ŞI PLATFORME BETONATE, ÎMPREJMUIRE DIN

STILP1 METALICI SI PLASĂ DE SÎRMĂ, CASĂ POARTĂ ' ADUCŢIUNE APĂ, REZERVOR APĂ, FOSĂ SEPTICĂ SI BAZIN

d e z in f e c ţ ieFERMA LUNCANI compusă din:

TEREN în suprafaţă totală de 11.484 mp.3 GRAJDURI în suprafaţă totală construită de 2.145 mp Prezentarea activelor şi regulamentul de desfăşurare a licitaţiei sînt

cuprinse în “Caietul de Sarcini”, care poate fi procurat de ia sediul lichidatorului începînd cu data dc 20.03.2002.

Licitaţia va avea loc în data dc 05.04.2002, ora 10, la sediul lichidatorului situat în Cluj-Napoca, calea Moţilor nr. 6-8, etaj V, cam. 52.

In caz dc neadjudccarc, licitaţia se va ţine în fiecare zi de marţi a săpfâmînii în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, începînd cu data dc 12.04.2002.

Pentru orice informaţii vă rugăm sâ ne contactaţi la: tel. 064-197073, 093-32S.065, 093-320.628, fax 064-198.693, E-mail [email protected]

M A T R I M O N I A L E

• T în ă ră sim patică, ofer co m p an ie , m asaj, nu m ai dom nilor civili/aţi, m anieraţi. Tel. 16-62-48, orele 8,00-22,00. (1615188)

V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vind sau închiriez un ha teren' , i . . .

arabil in localitatea Cojocna. Tel: 13-10-98. (1613428)

• \ 1nd apartam ent 2 cam ere, confort sporit, etaj 1, 4 focuri dc gaz , p c rch c t, g ră d in ă in te r io a r ă , lîngă S p ita lu l C lujana. Tel: 18-15-33; 092-33- 98-14. (1613359)

• Vînd apartam ent 3 camere, p a r te r , M ă n ă ş tu r , f in is a t , contorizat apă+încălzire, fără interm ediari. Informaţii la tel: 16-30-96 sao 19-21-99 după orele 17.00. (1613437)

• Vînd garsonieră confort I, pc str. Dîmboviţei nr. 85, ap. 81, e ta j 1/4, s e m if in isa tă , contorizată, balcon închis. Preţ negociabil. Tel: 090-04-67-86. (1613438)

• Vînd apartam ent 2 cam ere în zonă ultracentrală, pivniţă, p o d , c u r te com ună. P re ţ in fo rm ativ 55.000 USD. Tel: 19-95-77; 41-54-67 dim ineaţa şi 43 -11-75 d u p ă o ra 16.00. (1612565)

• V în d casă în co m u n a F lo re ş ti. T el. 094-47-91-62. (1615473)

• Vînd urgent 4 camere confort sporit, pe str. Pata. Informaţii la tel: 15-70-84; 090-07-31-03. (1613370)

• Vînd sau schimb apartament 2 camere, confort 2, Mănăştur, cu 3- 4 camere şi ofer diferenţă. Tel: 094- 29-62-37. (1613392)

• Vind apartament 3 camere, confort I, Zorilor, zugrăvit lavabil. Tel: 094-29-62-37. (1613393)

• P. F. vînd garsonieră pc str. Detunata. Tel: 19-38-96 sau 095-48- 47-12. Preţ 12500 USD. (1613447)

• Vînd garsonieră în Gheorgheni. Tel: 092-77-99-62. (1612492)

• Vînd casă, 2 camcre+dcpcndinţc, str. Bciuşului nr. 60. Tel: 41-55-61. (1612533)

• Vînd două camere cu intrare separa tă , str. M oţilor nr. 16. (1612561)

• Vînd urgent Dacia 1410, an fabricaţie 1990. Tel. 19:93-70. (1615453)

• Vînd combină reco lta t cereale păioase, model Class, m asă 3 m, cu cabină originală, m otor Mercedes, adusă recent în ţa r ă . Tei. 091-49-20-16. (1615483)

• Vind garaj sub bloc, str. Gh.’ D im a .'T e l: 12-03-24, dupâ ora 18.00. (1612521)..

• Cum păr certifica t dc- înmatriculare Mercedes Benz MB 100D. Tel: 094-19-28-85. (1612559)

• Vînd mobilă de dorm itor com ple t, galerii de 3 ,8 - m, candelabre, balon pentru vin de 50 şi 10 litri. Tel. 44-00-27. (1615476)

Î N C H I R I E R I

• D au în chirie garsonieră mobilată în cartierul Mănăştur. Tel. 095-56-88-76. (1615496)

J Ă i b l i V î î n u SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi j _ n i a r f i ,\ jn e x L 8Mlj_teI/fax ̂

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9.. . tel/fax 19-7;■ s SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax i u ;

î a i a a i i j M

A d m i n i s t r a t o r u l u n i c a l

S . C T R A N S A G H I R E Ş S . A . ^

cu sediul în Aghireş Fabrici, nr. 326, anunţă A G A pentru data de 28.03.2002, ora 10,00, la sediul societăţii, cu următoarea ord ine de zi:1. Raport de activitate pentru anul 2001;2. Raportul Com isiei de Cenzori;3. Aprobarea bilanţului contabil pentru anul, 2001 ; :.

4. Eliberarea din funcţie a directorului societăţii şi numirea unui nou director; -

5. Diverse. (5056828)

• Vînd sau închiriez vilă superbă M Zorilor, str. Meteor, suprafaţă construită 570 mp, 10 camere, 2 garaje, curte mare, teren 600 mp. Tel: 092-63-58-76. (1613360)

• • Vînd urgent 3 camere pe str. Năsăud. Informaţii la tel: 15-70-84; 090-07-31-03.(1613369)

• Dau în chirie spaţiu de producţie 100 mp, dotat trifazic 80 kw. Preţ 4 USD/mp. Tel: 094-21-66-61. (1613186)

• Dau în chirie apartam ent 3 cam ere , u ltracen tra l, d o tare lux, renovat-martie 2002. Preţ 400 'USD/lună. Tel: 094-21-66- 61. (1613185)

Societate comercială organizează concurs în vederea angajării unui CONSILIER JURIDICpentru districtul Cluj (judeţele: Aibă, Bistriţa, Cluj, Mureş). Cerinţe minime: minimum 2 ani vechime, experienţă dovedită privind reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigii de drept comercial, muncii, penal şi contravenţii, cunoştinţe de operare PC (Word, Outlook), disponibilitate deplasare în cele patru judeţe ale districtului

Cei interesaţi pot trimite un C.V. la fax: 01-224.05.58.(50571561_____ ’____________ _______________ ______

Caut de închiriat apartament l- 2 camere, zonă centrală, nemobilat. Tel: 43-44-74. (I6I3425)

D I V E R S E

• Ifofcl-Restaurant categoria I, angajează b u c ă ta r -cu experienţă, barm ani-ospâfari, a ju to r dc bucătar. Informaţii la Ici: 064-19-84-10, 064-19-20- 20. (1613377)

• T ransport persoane în Italia, Spania, Portugalia, ieftin şi co n fo rtab il, M ercedes T ransporter CDI. Tel: 090-17- 83-12 ; 064-14-61-75. (I6I.I404)

• Autorizat execut construcţii de m orm inte, capace, plăci marm oră, cavouri. Tel: 44-25- 47; 090-20-96-85. (1613430)

♦ SC A. C. I. Cluj-Napoca SA, Calea Dorobanţilor nr. 70, a n g ajează : - In g in e r s a u ’ tehnician instalaţii cu probleme de a ta şam en te , vechim e minimă în meserie 3 ani, să ştie bine lucra pe calculator, vîrstă p în ă Ia 40 a n i; - Z id a r i: absolvenţi şcoală profesională sau curs de calificare, vîrstă 18 - 40 ani. Informaţii la telefon 40-52-24 sau Serviciul Resurse Umane. (1613432)

• SC Erostar SRL, angajează agent comercial pentru produse menaj. Tc): 42-94-18. (1613445)

• Caut firmă sau persoană fizică , care să să ocupe cu m o n ta rea de b a n n e re şi o b ţin e rea a u to r iz a ţ ii lo r necesare m on tării acestora. Tel: 091-99-36-32. (1612402)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Inotec SRL anunţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Atelier confecţii metalice” situat în Cluj-Napoca, str. Calatis nr. 23. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1613440)

• SC Elcndoris SRL angajează urgent electrician de întreţinere. Relaţii la tel: 43-55-00 intre orele 8.00-15.00. (1612543) -

• C. M. Electroscrvite Cluj- ' Napoca organizează licitaţie în data dc 25 martie 2002, ora 10.00, pentru a da în chirie un spaţiu de 26 mp, la parterul complexului comercial Mercur. Tel: 064-15-45-66; 064-19- 54-64. (1612560)

• Scoatem Ia concurs un post de contabil cu studii medii de sp ec ia lita te . C o n d iţii de înscriere: cunoştinţe temeinice de o p e ra re pe c a lc u la to r ; vechime în specialitate minim 5 ani. Dosarele se depun la Sediul adm inistrativ din str. Ilie Măcelaru nr. 5, pînă la data de 25 m artie. C oncursul va avea loc la data de 26 martie. In fo rm aţii su p lim e n ta re Ia telefon 43-02-41. Universitatea “Avram Iancu” Cluj-Napoca. (1615471) •

. • Caut pavilion apicol tractabil după Aro. Tel: 033-23-37-38. (1612544) ’ .

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC M&V Auto SRL anunţă începerea' dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul, “Atelier inspecţii tehnice auto” situat în Cluj- Napoca, str. Tineretului nr. 59. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul.IPM Cluj, C alea D orobanţilor nr. 99.' (1613439) . . .

• A genţie 'S t r ă in ă caută cu contract, fete cu vîrstă între 18-30 ani. Informaţii vineri de la orele 13,00 .la tel. 090-65-41-28. (1615497) .

• Selecţionăm operatori video (filmare şi editare profesională, casete şi p ro g ram e video) pentru vase de croazieră în SUA. Vîrstă limită 40 de ani, engleza f lu en t, ex p erien ţa profesională (de preferat TV- M edia). R e la ţii la e-m ail p ro tos@ rdslink .ro , tel. 068- 411.773, luni - v ineri, în tre orele 10,00-16,00. (5057153)

• Dl Terec Sorin M arius este citat pentru data de 27.03.2002, la ora 9, Ia sa la . n r . 14 a Tribunalului Cluj, în calitate de p îr ît în p roces c u ’ S .N .P. PETRO M S.A. B u cu reş ti, Sucursala PEC O B raşov în dosarul nr» 488/2002 al acestei instan(e. (5055863)

S i m ţ i ţ i e ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă ,

m i ş c a r e ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

■ C au t dom n pensionar, să n ă to s p e n tru a ju to r în muncile gospodăriei la ţară (7 km de Huedin). O fer în sehimb c az are şi m asă în cond iţii decente de trai. Tel: 35-18-97 între orele 8-14, după ora 17.00 la tel: 35-30-38. (1613417)

• Consiliul de Administraţie al S. C. Tehnomag CUG S. A. , cu sediul în Cluj-Napoca, B- dul M uncii nr. 18, convoacă Adunarea Generală Ordinară a A c ţio n a rilo r , în d a ta de28.03.2002, ora 15,00 la sediul societăţii pentru toţi acţionarii în re g is tra ţ i în R eg istru l Acţionarilor la sfirşitul zilei de 15.03.2002 cu u rm ă to a re a ordine de zi: 1. Prezentarea, a n a liza rea şi ap ro b a re a Raportului de gestiune pentru exerciţiul financiar 2001; 2. P re z e n ta re a şi a p ro b a re a Raportului Comisiei dc Cenzori pe anul 2001; 3. Prezentarea şi aprobarea Bilanţului contabil, a contului dc profit şi pierderi şi r e p a r t iz a re a p ro fitu lu i p e n tru ex erc iţiu l fin an c ia r 2001; 4. P re z e n ta re a şi a p ro b a re a BVC în fo rm ă

defin itivă pe anu l 2002; 5. Diverse. în cazul în care, la prima şedinţă nu se întruneşte c v o ru m u l n ecesa r, a doua şedinţă va avea loc în data de29.03.2002, în acelaşi Ioc şi la aceeaşi o ră . In fo rm aţii suplim entare şi procurile de reprezentare se pot ridica de la sediul societăţii, telefon: 41- 52-44. (1615492)

• în ziua de 5 aprilie 2002, ora 8,00 a. m. sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 128, în dosar n r. 1757/2002, numiţii: Masza Rozalia născută B enko Szasz, B enko Szasz Andrei, Benko Szasz Ferencz, M olnar Ana născu tă Benko Szasz şi Benko Szasz Iosif îri calitate de pîrîţi în proces cu Zagoni Szabo" Ştefan avînd ca obiect L egea 18/1991.. (1615501)

• • în ziua de 29 m artie 2002, ora 8,00 a. m. este c ita t la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 95, în dosar n r. 1758/2002, numitul Teglas loan în calitate de p îrît în proces cu Zagoni Szabo Ştefan, avînd ca obiect Legea 18/1991. (1615502)

• Caut femeie foarte serioasi (în tre 35-40 de ani) pentr. în g r ij i r e a unei bolnave 1; dom iciliul acesteia. Olerin salariu foarte atractiv, casă ş masă. Telefon: 062/342.546 sa: 064/343.174 între orele 1 9 ,^ 22,00. R ugăm seriozitate? (7019551) f

• Executorul judecătores vinde la licitaţie publici cai| familială, cu etaj, în Turda, st f Cînepişti f.n.,‘ compusă din :L cam ere, 2 băi + dependinţă g a ra j la subsol şi teren t i suprafaţă fie 443 mp. Preţul i j strigare este de l.OOO.OOO.M ţ; Ici. Participanţii la licitaţie vo:f face dovada depunerii a lOt.ţ; d in p re ţu l de strigare l:t d isp o z iţie executorul: i judecătoresc sau în numerar* Licitaţia va avea Ioc îri data dtb 18.03.2p02, ora 10, la sediu* executorului judecătoresc diij Turda, str. Republicii nr. 3: i R e ia ţii sup lim entare M executorul judecătoresc Turda, j (4578858) : |

• Numita Banfly Katinka soţia lui Borcsay Toma este citată ca pirită în data de 22 martie 2002, ora 8, saia 95, dosar nr. 2505/20Q2, în proces cu Cazacu Nicoleta şi Cazacu Radu, avînd ca obiect acţiune în prestaţie tabulară. (1613442) .

• Numiţii: Tokacs Joszef, Ka,'? Vasile, soţia lui Corin Vasile I. Ie-? născută Cioban Nastasia, soţia Mateş loan născută Tăuţan Ar_ Căian Sabina măritată Galben, si chemaţi în judecată în dosar ci nr. 9728/2001 al Judecătoriei Cb Napoca, în data de 1.04.2002, sa- 95, în proces cu Trif Vasile; Florea, Nicoară Tănasie şi Elena? Marchiş Iosif şi Ionela avînd c- obiect prestaţie tabulară. (161335:

• Numitul Lung Paul Bia, f- ultimul domiciliu cunoscut în Cla Napoca, str. Moldoveanu, nr. 17, aţ 11, este citat să se prezinte în da: de 28 martie 2002, sala 16,1 Judecătoria Cluj-Napoca în dosar it 9516/2001. (1613423)' • în conformitate cu Legea t

137/1995, C reţ Livia anurJ începerea dem ersurilor pent: obţinerea acordului de mediu pentr obiectivul “construirea unei ca> unifamiliâle” situată în satul Călăţe Pădure /Trup 2, judeţul. Clu; E ventualele sesizări şt sugest: numai pentru factorii de mediu > vor depune la sediut IPM Cit; Calea D orobanţilor nr. 97 f (1612545) ,

• 'în conformitate cu Legea n: 137/1995, Niculaş Teodor şi Mari: anunţă începerea demersurile* pentra.obţinerea acordului de mediţ pentru obiectivul “casă familiala situat în comuna Gilău zona Sul Pădure. Eventualele sesizări ş sugestii numai pentru-factorii df mediu se vor depune la sediul IPV Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (1615469)

Page 11: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

C LUJ-NAPOCA: lun i-v ineri 8-16; s îm b â tă 9-14; -tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TU RD A : lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D E J: lun i, m ie rcu ri, jo i 8-16,marţi, v in eri 8-11; tel/fax 2 1 -6 0 -7 5 .___________________ -

I ' u ! i ] iIS?

* r \ v' << >

f • în conformitate cu Legea nr. 137/1995, S. C. Drinas Impex S. R.I . anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “brutărie” situat în comuna Floreşti, judeţul Cluj str. Tudor Vladimirescu nr. 7. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune, la sediul IPM Cluj; Calea D oroban ţilo r nr. 99. (1615-181).. :

P I E R D E R I

.• Pierdut M astino gri, pe str. Brâncoveanu. Necesită urgent tratament. O fer recompensă. Tel. 44-11-05. (1615485)

Pierdut permis CFR pe numele Loşonţi .M aria. î l declar nul.

i (1613413).......... . .• ■• Eparhia Reformată “Ardeal” str.

1. C: Brătianu nr. 51, pierdut carte de identitate auto nr. 267726. Se declară nulă. (1613443)• Pierdut certificate de trezorerie,

emisiunea 1055, seria D3, nr. 304495, 304496 pe numele Brişan Veronica. Le declar nule. (1612556)

r i - 1: Pierdut contract închiriere parcare nr. 12344, pe num ele

. Gbemeş Gheorghe. îl declar nul. (1615475)

• P ie rd u t act adiţional al contractul de închiriere nr. 8009/

; 16.10.1996. îl declar nul: (1615482)• Pierdut carte de identitate auto

seria A 0859611, pe num ele. Betlendi Laszlo. O declar nulă. (1615495)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• C u d u re re în su fle t anunţăm încetarea din viaţă a soţului, ta tă lu i, socrulu i şi bunicului, SILAGH1 AUREL, în v îrs tă de ' 72 an i. în m o rm în ta re a - va avea loc

vineri, 15 m artie 2002, orele12.00 în localitatea Cimăfaia. Dumnezeu să-l odihnească în pace! F a m ilia în d o lia tă . (1613420)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru frate, tată şi u n c h i,, ing . JU R C A ALEXANDRU. Înmormîntarea va avea loc joi, 14.03.2002, Ia ora 13.00, la 'Capela Veche a C im itiru lu i d in M ăn ăştu r. Dumnezeu să-l'odihnească în pace! Fam ilia M arinca Elena şi Vasile (fiică şi ginere), Ju rca Ştefan şi A u rica ( f ra te ' şi cumnată), Puşa, Ducu, Ştefi şi Alex (nepoţi). (1613422)

* O boală nemiloasă a răpit- o dintre noi pe cea care a fost soţie, m am ă şi soacră, PO P MARIA, la vîrstâ de 64 de ani. în inimile noastre răm îne'un gol imens, pe care nimeni nu ÎI va p u tea u m ple v reo d a tă , înm orm întarea va avea loc vineri, 15 m artie, orele 13.00, Ia Capela N ouă, M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Soţul Liviu, fiul Florian, nora Alina. (1613433) . -

• Cu d urere în suflet ne despărţim de cel ce a fost soţ, tată şi buaic MOLDOVANUg h e o r g h e , că ru ia îiaducem un ultim omagiu şi ne rugăm bunului Dumnezeu să-l odihnească * în pace.

i înmormîntarea va avea Ioc în Cimitirul M ănăştur, ora 10.00 în data.de 14.03.2002. Familia îndurerata. (1613444)

/ • P ro fu n d în d u re ra ţi anunţăm încetarea din viaţă a d ragei noastre soţii, mam e, soacre, bunică şi stăbunică, C Ă LB Â JO S V IC T O R IA (născută PIPAŞ a lui Pasăre), din M ănăştur, în vîrstă de 69 de ani. Înmormîntarea va avea loc v in e ri, 15.03.2002, o ra14.00, la C apela V eche a C im itiru lu i din M ă n ă ş tu r . Dumnezeu s-o odihnească în pace) Soţul Emil, copiii Puiu, M ia, A nca cu ' fam iliile . (1613448)

• S-a stins din viaţă un suflet nobil şi c u ra t M amă dragă, imaginea ta ne va ocroti toată viaţa, te vom păstra în amintire ca pe un idol. Ne vom lua rămas bun de la iubita noastră m am ă, CĂ LB Â JO SVICTORIA, vineri 15.03.2002, ora 14.00, de la Capela Veche a C im itiru lu i M ănăştu r. Te vom iubi mereu, Puiu, Mia şi Anca. (1613449)

• S-a stins din viaţă la vîrstâ de 69 de ani cea m ai bună m am ă, so ac ră şi b u n ică C Ă L B Â JO S V IC T O R IA , născută PIPAŞ. Draga noastră mamă, te vom iubi mereu şi te vom p ă s tra în g în d u rile şi am intirile noastre. Dorm i în pace suflet blînd! Fiica Anca, ginerele Tudor şi nepoţii Laura şi Răzvan. Înm orm întarea va avea loc vineri 15.03.2002, ora14.00, la C apela V eche, M ănăştur. (1613450)

• Sincere condoleanţe şi toată com pasiunea nem îngîiatu lu i n o s tru naş C ălbă jos E m il, pentru durerea pricinuită de m o artea so ţiei sale iu b ite , V IC T O R IA . D um nezeu s-o o d ih n ească în pace! F inii C osm in V asile, C lau d ia şi Claudiu. (1613451)

• Cu d u re re în su fle t anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, bunică, so a c ră , so ră şi . m ătu şă C O L D E A FL O A R E(MANCIU) în vîrstă de 84 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc joi 14 martie 2002, o ra 13.00, în lo ca lita te a M ă n ă s tire n i. Dumnezeu s-o odihnească în pace! F am ilia în d u re ra tă . (1612554)

• C u d u re re în su fle t anunţăm moartea fulgerătoare în data de 13.03.2002 .a soţiei m ele . FER EN Ţ PIPA Ş VERONICA, mamă şi bunică în v îr s tă de 65 de ani. Înm orm întarea va avea loc în d ata de 16 m artie 2002, ora13,00 la C apela N ouă , din Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Soţul Alexandru. (1615498)

• D upă o lungă şi grea suferinţă a încetat din viaţă la vîrstâ de 65 de ani, MESEŞAN FLOARE, un suflet bun şi de o ţ in u tă m o ra lă ex em plară . În m o rm în tarea va avea loc v ineri, 15 m artie. 2002, ora14,00 la Cimitirul M ilitar din c a r t ie ru l G h eorghen i. D um nezeu să-i dea od ihna b in e m e rita tă . F am ilia îndurerată. (1615503)

• Prietenii şi vecinii familiei Feticu Constantin, iau parte la marea durere care i-a lovit pe neaşteptate; Locatarii de pe str. E rem ia G rigorescu n r. 72.(1613415)

• Dragă Elena, sîntem alături de tine în g reaua p ierdere suferită de trecerea în nefiinţă a iubitului tău tată.. Dumnezeu să-l od ihnească în pace! C am elia , L u m in iţa , V iti.(1613416)

• Mîhniţi de durere şi tristeţe, ne exprimăm regretul nostru sincer pentru d ispariţia din viaţă a celui care a fost atîţia

-ani a d m in is tra to ru l nostru a p re c ia t şi stim a t, M O L D O V E A N U G H EO R G H E . R eg re tîn d profund trecerea în nefiinţă, îl conducem pe. ultimul drum şi- i transmitem întreaga noastră compasiune soţiei atăt de greu încercată. Asociaţia de locatari din str. Anina n r . 7, pentru care va rămîne veşnic viu în amintire. (1613418)

• Cuvintele sînt prea goale p e n tru â p u tea exprim a durerea' şi tristeţea din sufletul nostru, Ia plecarea pe drum ul fără întoarcere a celui care a fost d rag u l n o s lru vecin, M O L D O V E A N U G H E O R G H E . T ran sm item şincere condoleanţe familiei greu încercate şi-L rugăm pe Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Moldovian Ioan. (1613419)

- • - Sîntem alături de familia B o g d an , la d e sp ă r ţ ire a de iubitul lor soţ şi tată, avocat A R G H IR BOGDAN. Sincere condoleanţe. Ligia şi profesor Roman Vlaicu. (1613424)

■ • Îm p ărtăş im d u re re a co leg ilo r n o ştri T ra ia n şi Emilia Lăcan, la plecarea din viaţă a tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească! Familia ing. Aurel Săbăduş. (1613426)

• Un ultim omagiu pentru cel care a fost CONSTANTIN F E T IC U . Foştii colegi ai D irec ţie i R ad io co m u n ica ţii Cluj. (1613427)

• Serviciul de E viden ţă Informatizată a Persoanei Cluj, este alături de colegul său Buta Jean ,- în g reau a p ie rd e re pricinuită de decesul mamei sale. Dumnezeu să o odihnească în .pace! (1613429)

• Deplîngem m oartea dragei noastre mătusi, POP MARIA şi sîntem alături de unehiul şi v e rişo rii n o ş tr i, în aceste momente grele. Nu o vom uita n iciodată. Fam ilia Fărăgău . (1613434). ‘ ,

• Un gînd pios, o rugăciune, pentru dispariţia celei care a fost, POP MARIA, mătuşă şi cumnată. Să-i fie somnul lin şi am in tirea veşnică. Ioana şi Veronica Mureşan. (1613435)

• Siijcere co n do lean ţe familiei^ doamnei prof. univ. M ioara to m a n , Ia trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Grigor şi Lolica Moldovan. (1613446)

• ^T ra n sm ite m sin cere condoleanţe domnului prof. dr. Coldea M arin greu încercat de trecerea în nefiinţă a mamei sale. Colegii de la C atedra de mecanică şi fizică moleculară de Ia 'F a c u lta te a de F izică. (1612558)

• Sîntem alături de colega n o astră , fa rm ic is ta S an d a Petruţa şi familia ei, în m area durere pricinuită de pierderea mam ei. D ana şi A ngela. (1612567)

• Colectivul Laboratorului de analize medicale din Centrul de Diagnostic şi T ra tam e n t G u j, este a lă tu ri de doam na doctor Lucia Simonca Feticu, în marea durere pricinuită de p ie rd e rea ta tă lu i d ra g .O d ihnească-se în pace!(1615478)

• Sincere condoleanţe colegei şi prietenei mele d r . L ucia Sim onca F e ticu , p e n tru p ierderea ta tă lu i d rag . D r. Ileana Spânu. (1615479)

• Sînt alături de colega mea dragă, acum în ceasurile grele prilejuite de pierderea tatălui drag. Dr. Coleta Zdrenghea. (1615480)

• Cu adîncă durere în suflet, ne a lă tu răm fam iliei C h ira Nicolae şi Pop Emilia din Dej, Ia pierderea scumpei Ibr mame C H IR A L U C R E Ţ IA , fin a noastră. Bunul Dumnezeu să o odihnească în pace. S incere condolean ţe . F am ilia p re o t Sever Mocan dim oraşul Incu, judeţul Arad. (1615484)

• Compasiune şi condoleanţe colegului nostru dr. Dorin Pop în d u re re a p r ic in u ită dc pierderea mamei sale dragi. Familia dr. Mihaela şi Grigore Băciuţ. (1615486)

■ • îm p ă r tă ş im d u re re a colegului şi prietenului nostru dr. Dorin Pop la încetarea din v ia ţă a 'iu b i t e i sa le m am e. Familia dr. R adu C âm peanu. (1615487)

• Prietenului dr. Dorin Pop, s incere : c o n d o le a n ţe ' la despărţirea de m am a iubită. Ec. Petru Şuşcă. (1615488)

• Sîntem ală turi de colega n o a s tră E le n a M a r in c a în această g re a în c e rc a re p r ic in u ită de t r e c e re a în nefiinţă a tatălui ei. Vom fi şi în continuare a lă tu ri de tine, E lena. S incere condolean ţe . Colegii de Ia PR O TV Cluj." (1615489)

• Sincere condoleanţe colegei noastre E lena M arinca. Sîntem alături de tine şi te vom sprijini în a ce s t m o m en t d e g re a

su fe rin ţă . E ch ip a PR O Fm Cluj. (1615490)

-• T ra n sm ite m sin ce re condoleanţe colegei noastre fi­na D o rin a M a ie r , p e n tru trecerea în nefiinţă a socrului. Dumnezeu să-l odihnească în pace. . C o n siliu l dc Administraţie a S. C. “ Flacăra” S. A. (1615499)

• Transmitem sincer regret colegului B oancă D u m itru pentru pierderea dragului său ta tă şi sin cere co n d o lean ţe în tre g ii fam ilii 'în d o lia te . Dum nezeu, să-l odihnească în pace. C o n siliu l dc Administraţie a S. C. “ Flacăra” S. A. (1615500)

• S in ce re c o n d o le an ţe doamnei inginer M aier. Dorina la decesu l ' so c ru lu i. Odihnească-se în pace. Secţia IS. C. “Flacăra” S. A. (1615508)

.• S-au scurs cinci ani de durere şi suspine fă ră alinare, de c înd â p lecat d in tre noi iubitul nostru soţ şi ta tă PAP AI LADISLAU. Ne plecăm cerniţi de du rere asupra m o rm în tu lui tău şi ne rugăm Iui Dumnezeu să te o d ih n ea sc ă în p ace . Pururea ne vom am inti de ceea ce a i fă c u t p e n tru , no i şi bunătatea ta va răm îne ca o ico an ă în su fle te le n o a s tre îndurerate. Soţia Olga şi copiii Levente şi Leonard. (1613414)

• Azi, 14 m artie 2002, se îm p lin esc şase lu n i de la plecarea în eternitate a soţului m e u , ' ing . L Ă C Ă T U Ş IU VALERIU-LUCIAN (PU IU), pe care-î po rt to t tim pu l în viaţa şi sufletul m eu în durera t. Dormi în pace, d ragă PUILE! Geta. (1613436)

* Se împlinesc astăzi 40 de zile de durere şi m are tristeţe de cînd ne-a p ă ră s it d rag u l nostru soţ, tată, socru, bunic, f ra te şi c u m n a t M A R IA N S T Ă JĂ R E L . S lu jb a de p o m en ire va a v ea loc Ia B iserica G re co -C a to lic ă “ C oborîrea S p iritu lu i S fîn t” din M ănăştur, în ziua de 14 m â rtie 2002, o ra 17.00. Dumnezeu să-I odihnească şi sâ-i vegheze som nul veşnic. Familia. (1612535)

• A trecu t 1 an dc cînd scumpa noastră m am ă şi soţie D O IN A D O M N IT a p leca t d in tr e noi. A m in tire a ta scum pă va răm îne veşnic în inimile noastre. Te iubim şi ne lipseşti enorm. T udor, Andrei şi Nicu. (1612555)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

o f e r ă tu tu r o r p e r s o a n e lo r ju r id ic e !s e rv ic i i d e p u b l ic i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ io n a le

în p r e s a lo c a lă ş i c e n t r a lăm a i

str,Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

Page 12: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

1 D olar S U A = 3 2 . 6 9 5 Iei 1 Liră sterlină - 4 6 . 1 1 1 Iei 1 g A U R = 3 0 8 . 7 8 0 Iei

Ui

Culturile de primăvară au fost însăift - pe doar M din suprafaţa programai;

C o n d u c e re a e n t i t ă ţ i lo r fu n c ţ io n a le d in u n ită ţ i le de

în v ă ţă m în t s u p e rio r .d e s ta t şi. în t r -o b u n ă m ăsură , c ad re le

d id a c tic e cu g ra d e în a lte , se a f lă acu m în fa ţa u n e i s itu a ţii n o i , d e o s e b ite . . C o o r d o n a t e le e i p r in c ip a le s în t :

a ) f in a n ţa r e a de lă b u g e t se f a c e p e student; b ) a c tiv ita tea

e c o n o m ic o -s o c ia lă se b a ze ză în t r -o m ăsu ră c resc în d ă p e

c u n o ş t in ţ e ş i p e m u n c a în .d o m e n iu l s e r v ic i i lo r ;

c ) e c o n o m ia a f l a t ă î n t r - o , r e la n s a r e ş i r e s tru c tu ra re

îm b u c u ră to a re c e re a d e c v a re a p ro g ra m e lo r a n a lit ic e a le

u n o r f a c u ltă ţ i ia s p e c if ic ita te a aceste i fa z e , p e n tru a o

s u s ţ in e ş i a a m p l i f i c a ş a n s e le ă c u p a ţ io n a ie a le a b s o lv e n tio r. -

Torente de ostilitate

A c e s te c a ra c te r is t ic i a le m e d iu lu i s itu a ţio n al im e d ia t ' re p re z in tă de fapt p ro b lem e in te r c o r e la te -d e m a x im ă

• im portanţă .cărora invăţăm întul superio r rom ânesc trebuie să Ie d e a răsp u n s. Este de la sine înţeles câ universităţile de stat nu po t funcţiona fară alocaţii bugetare, iar faptul că acestea se a co rd ă după n u m ăru l de studenţi, are şi părţi pozitive şi negative . Pozitive, pen tru că p r e fe r in ţe le s tu d e n ţi lo r se arm onizează cu calitatea actului e d u c a tiv o fe rit şi cu p e r s p e c t iv e le o c u p a ţio n a le considerate de ei câ le asigură o specialitate sau alta. Astfel câ, în tim p, unele specialităţi vor d isp ă rea ca efect al scăderii cererii faţă de ele. Partea cea m ai puţin viguroasă a criteriului fo losit în finanţare ap are în cazul în care el se aplică rigid, încît sc periclitează continuarea• u 's te n ţe i u n o r s p e c ia liz ă r i înguste, sau crearea altora noi, absolut necesare.

Problem a conţinutului actului educativ este o altă piatră de în c e rc a re p e s te c a re u n ii c o n d u c ă to r i de su b d iv iz iu n i universitare nu pot trece. C înd aud ei, ch ia r de la studenţi, că o p rogram ă elaborată în anii ’80

nu m ai corespunde condiţiilor actuale, că accentul trebuie pus pe a u to p e rfe c ţio n a re a şi pe- sistem ul de învăţare continuă a v ers iu n ea lor, de ad ev ă ra ţi oportunişti, se revarsă în torente de ostilitate, de am eninţări, de u ră m o c n ită şi a sc u n să , în d eo seb i asupra c e lo r care doresc sâ înveţe ceea ce este util şi necesar pentru a nu deveni, după absolv ire, şom eri ca şi părin ţii lo r.C entra ţi fiind p e in te re su l lo r p e rso n al şi pe d o b în d ire a de fu n c ţii şi de succese efemere, ridicole prin dim ensiunea lor, ei nu se pot ridica la nivelul de înţelegere a faptului că sistemul educaţional un iversitar nu reprezintă acel Eden în care se poate desfăşura la n e s f î r ş i t o a c t iv i ta te superficială , cu un form alism

_ cotidian gregar, mai degrabă de p a ra d ă d e c ît de s o rg in te academ ică.

Cursurile şi seminariile

se vînd şi se cumpărăU n iv e rs ită ţile au c e a m ai

m are re sp o n sa b ilita te d in tre toate organizaţiile pentru că sînt b e n e f ic ia re le unui m o n o p o l social. Dreptul exclusiv de a se ocupa d e pregătirea tin erelo r

generaţii, de cei de care depinde viitorul ţării, le conferă o putere pe care nu o are nici o altă in stitu ţie .; D ar acum această putere nu este gestionată şi nici utilizată corespunzător. Cît timp au tonom iei u n iv ers ita re i se conferă o accepţiune medievală, transformînd m ulte catedre în adevărate feude inexpugnabile, sistemul educaţional are şanse m in im e de a se o rien ta , în în tre g u l său , sp re n e v o ile prezente şi viitoare ale societăţii româneşti.'

U nele din ace s te ca ted re , devenite redutabile abradanate, în lo c să fie p reo cu p a te de creşterea capacităţii de a păstra locurile de m uncă existente în unele ramuri ale econom iei şi de a contribui la crearea altora no i, pentru a se pu tea reţine absolvenţii în ţară, au devenit locul unde posturile şi norm ele d idactice, orele de curs şi de sem inar, nu-mai sînt privite ca principalul mijloc de form are profesională a studenţilor ci ca obiect de tranzacţie. Ele se vînd şi se cumpără, sau se ocupă ori se păstrează, adesea în pofida inutilităţii (or, doar pentru ca un p r o te ja t sâ p o a tă d e v en i universitar sau titu lar după ce- şi va term ina studiile la fară ' frecvenţă. Nu o dată program ele u n o r d is c ip l in e c la s ic e se p u lv e r iz e a z ă în c îte v a pseudocursuri de popularizare de cca 12 ore flecare num ai pen tm ca şi vecina de scară şi n e p o tu l să p o a tă p re d a în

■universitate în schim bul unor re c o m p e n se s u rp r in z ă to a re . Toate aceste forme de degradare ale unor com ponente de bază d in învăţâm în tu l su p e rio r nu s în t r e z u lta tu l in e v ita b il al reform ei care se încearcă a se fa ce în acest do m en iu . M ai curînd ele dovedesc că tolerartţa fa ţă de aceia care s-au form at id e o lo g ic e ş te p e . m a rile

.p la tfo rm e industria le , pen tru care excesul este sinonim cu su ccesu l, n u g e n e re a z ă o com unitate a m uncii în care înfloresc valorile academ ice şi a sp e c te le e tic e p r iv in d responsabilitatea,perform anţa şi spiritul democratic, fără de care noul nu poate fi creat şi impus. Dimpotrivă, în spatele toleranţei şi a n e im p lic ă r ii cel p u ţin

, c o n d am n ab ile , v d acă nu criminale, deoarece în jo c sînt destinele a m ii de tineri şi ale ţâ r i i în în tre g u l e i ,u n ii universitari reuşesc să um ple de in v id ie s te w a rd e se le de la Tarom prin num ărul m are de ieşiri în străinătate în plin an şcolar. Ei fac aceasta simulînd, f iin d că n u m ai a şa c ev a au învăţa t în tinereţe , o„ in tensă in teg rare în v ia ţa ş tiin ţif ic ă if lte rn a ţio n lă , în v re m e ce exprim area co rec tă în lim ba maternă este pentru ei o probă de’ netrecut.

D acă în in d u s tr ie a c e s te p ra c t ic i , d e n u m ite g e n e r ic “căp u şe”, p o t d isp ă re a p rin p riv a tiz a re , în in v ă ţă m în tu l superior ele nu sînt am eninţate de nici un peţicol. Studenţii sînt p re a f lăm în z i- şi l ip s i ţ i de convingere câ m ai pot face ceva folositor în ţară acum sau după term inarea facultăţii, pentru a avea putere să lupte în speranţa că vor dobîndiio şansă în plus. D e a ltfe l , sp u n e i, e s te şi periculos. Factorii cu putere de d eciz ie dacă au in so m n ii şi procese de conştiin ţă acestea sînt cauzate doar de problem a t ic h e te lo r d e m asă şi de c re ş te r ile s a la r ia le . A şa că n u m ai p r iz o n ie r i i o rb i ş i ” intratabili ai propriului caracter şi ai credinţei în nevoia de a face lucrurile bine se mai expun v o rb in d şi în c e rc în d să îndeplinească ceva din m isiunea fundamentală a dascălului.

P e t r u P R U N E A

Culturile de prim ăvară au fost însâm înţate, pînă în prezent, - numai 14% din suprafaţa totală program ată/respectiv 183.000; hectare din peste 1,12 m ilioane de hectare de -teren agricol, declarat O vidiu N atea, secretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii, A lim entaţiei şi Pădurilor (M AAP).

Potrivit lui N atea, lucrările ar fi trebuit sâ fie deja finalizr pentru culturile de ovăz, legum e, orzoaică, mazăre şi ,grîu c primăvară. Întîrzierile se regăsesc mai ales în partea de nord ţării, unde precipitaţiile au fost sem nificative, şi mai puţin!• partea de sud, afectată de secetă. M inisterul Agriculturii va verific prin direcţiile sale teritoriale, realitatea raportărilor, şi va iniţia serie de acţiuni pentru accelerarea ritm ului msămînţărilor, a sp-._ Natea. A vînd în v e d e re , seceta care afectează o mare parte I* ' terenurilor agricole, Gheorghe Sin, secretar de stat în MAAP, 5 recom andat utilizarea plugurilor num ai în zonele denivelate, i; celelalte regiuni urm înd să fie -utilizate grape grele „cu discur Potrivit lui Sin, acest procedeu va afina terenul pînă la o adînciir- de 15-18 centim etri şi va permite păstrarea, într-o proporţie mc mare, a rezervei destul de reduse de apă din sol.

Reprezentanţii M inisterului Agriculturii au m ai . spus că mu!;; culturi sem ănate în toam na trecută se află “într-o situaţie incerta"

Recom andările oficialului m inisterului Agriculturii mai incit: însăm înţarea soiurilor sensibile la secetă, cum sînt soia/fasolei sfecla de zahăr şi plantele furajere pe suprafeţele care pot fi iriga:: sau acolo unde există o rezervă de apă freatică. Culturile rezister la secetă, cum ar fi sorgul, floarea soarelui şi hibrizii românesc, pot fi plantate în celelalte zone.

Regiunile cele m ai afectate de secetă în ultim ii trei ani sir' Dobrogea, judeţe le Galaţi, Brăila, Călăraşi şi Dolj. .

Păşunile naturale - în atenţie deţinătorilor de animali;

în îm prejurim ile municipiului Gherla păşunile naturale ocupă aproape 800 h ec tare .’ A ceste su p ra fe ţe s în t în tre ţin u te de g o sp o d a r ii c e lo r t r e i sa te c o m p o n e n te a le o ra şu lu i - H ăşd a te , Silivăş şi B ăiţa . în gospodăriile populaţiei de-pe raza u rb e i de p e Som eş se găsesc în prezent peste 500 de bovine, un efectiv m are ce are nevoie de hrană. Nu întîmplător, în această perioadă preocuparea p rin c ip a lă a d e ţin ă to rilo r de a n im a le d in z o n ă este întreţinerea păşunilor naturale. O am enii au ieşit eu m ic, cu m are , la c u ră ţ ir e a a ce s to r suprafeţe de m ărăcini şi de alte resturi rămase în hotar. Mai ales cetăţenii din Hăsdate au obtinut

rezultate foarte bune în acea- - p riv in ţă . P rin grija-Prim ăm ! - m unicipiului Gherla, personal.! ; v ic e p rim a ru lu i lo a n P i n t t ' (inginer agronom de mesen. s -a u p ro c u ra t 10 te:.. ;îngrăşăm inte chimice, ce vor i : îm p răştia te în aceste zile ţ: s u p ra fe ţe le d e p ăşu n e d r : hotarul satelor Băiţa, H ăşdate; : ; S il iv a ş . D e asem enea , s-a., reparat şi s-au curăţat fintînil' > de la m arginea satelor veci:. .. oraşului. în perioada u rm â io a ir : vor fi am enajate şi drumurile c: acces spre păşuni, o lucrare t sezon aflată pe agenda edilile: G herlii; p reocupaţi mereu d: b u n u l m ers a l treb u rilo r î: agricultură.

S Z E K E L Y C saba

P rodusu l in te rn b ru t a l R om âniei a c rescu t în 2001 cu 5,3%

P r o d u s u l in t e r n b r u t ( P I B ) a l R o m â n ie i e s t im a t p e n tru a n u l tr e c u t a fo s t d e 1 ,1 5 4 m ilio a n e d e m il ia r d e d e le i , în c r e ş t e r e c u 5 ,3 % fa ţă d e a n u l

- 2 0 0 0 , a d e c l a r a t p r e ş e d i n t e l e In s t itu tu lu i N a ţ io n a l d e S ta t is t ic ă ( IN S ) , A u r e l C a m a r a .

P o t r iv it d a t e lo r IN S , c r e ş t e r e a a fo s t d e t e r m in a t ă în m o d s e m n if ic a t iv d e m ă r i r e a v o lu m u lu i d e a c t i v i t a t e în a g r ic u l tu r ă , c u 2 1 ,2 % , în in d u s tr ie , c u 7 , 9 % ş i în c o n s tru c ţii c u 5 ,2 % .

D e a s e m e n e a , p ro d u c ţ ia in d u s tr ia lă L ‘ c r e s c u t c u 8 ,2 % în v o lu m a b s o lu t şi c u 8 , 5 % în co n d iţii c o m p a r a b i le d in p u n c t d e .v e d e r e a l n u m ă r u lu i d e z i le l u c r ă t o a r e . L a c r e ş t e r e a p r o d u c ţ ie i i n d u s t r i a l e a u c o n t r ib u i t in d u s t r ia p r e lu c r ă t o a r e , c u 9 , 6 % , ş i in d u s tr ia

e x t r a c t iv ă , c u 4 ,9 % . P e d e a l tă p a r te , p r o d u c ţ ia în s e c to ru l e n e r g ie i e le c tr ic e , te r m ic e ş i d e g a z e n a t u r a le a s c ă z u t c u 1 ,3 % .

F a ţ ă d e o e s t i m a r e i n i ţ i a l ă d e c r e ş t e r e a P IB c u 5 ,1 % , n o u l p r o c e n t r e f le c t ă ş i o s c h im b a re a m e to d o lo g ie i d e c a lp u l a P IB , p r in c ip a le le m o d ific ă r i f i in d c a lc u lu l p ro d u c ţie i în p r e ţu r i d e b a z ă , in c lu d e r e a în c o n tu ri a p ro d u c ţie i i le g a le , e v a lu a r e a im p o z ite lo r p e b a z a d r e p t u l u i c o n s t a t a t ş i e v a l u a r e a im p o r tu r i lo r J n p re ţu r i F O B .

M e t o d o lo g ia d e c a lc u l’ a P IE ţ s -a s c h im b a t ş i în s e n s u l in tro d u c e r ii u n o r n o i c o n c e p te , c u m a r fi c o n s u m u l fin a l,

re p r e z e n ta t d e c h e ltu ia la ş i c o n s u m u l e fe c t iv a l p o p u la ţ ie i şi a l a d m in is tra ţ ie i

' p u b l i c e , ş i p a r i t a t e a p u t e r i i d e c u m p ă ra r e .

N o u l s is te m d e c a lc u l e v a lu e a z ă i n c l u s i v v a l o a r e a e s t i m a t ă a b a c ş iş u r i lo r c a r e S e î n c a s e a z ă în in d u s tr ia se rv ic iilo r , m a i a le s în h o te lu ri ş i r e s t a u r a n t e , a c e a s t a f i in d e c h iv a le n ţă c u 1 0 % d in c ifra d e a fa c e r i a u n i tă ţ i lo r r e s p e c t i v e . P o t r iv i t lu i C a m a r a , p ro c e n tu l a fo s t a le s p e b a z a s t a n d a r d e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e d in d o m e n iu .

U n a l t e l e m e n t d e n o u t a t e în c a lc u la r e a P IB a fo s t ş i e v a lu a r e a s e rv ic iilo r d e in te r m e d ie r e f in a n c ia ră in d ire c t m ă s u ra te , r e p r e z e n t în d s o ld u l d in tre d o b în z ile în c a s a te ş i c e le p lă t ite d e in s titu ţiile d e c re d it . A c e s t in d ic a to r a c o n s e m n a t , în 2 0 0 1 , o c r e ş te r e d e 4 6 ,3 % fa ţă d e n iv e lu l a n u lu i 2 0 0 0 .

In c e e a c e p r iv e ş te p ro d u c ţ ia i le g a lă (e c o n o m ia s u b te r a n ă ) ; o fic ia lii IN S a u s p u s c ă a c e a s ta s - a s itu a t la . c irc a 1 8 ,5 % în 2 0 0 1 , f a ţă d e 2 0 % în 2 0 0 0 . E s tim ă r ile IN S a u lu a t în c a lc u l in c lu s iv s is te m u l d e m e d ita ţ i i, d a r ş i v e n itu r i le re a l iz a te d in p ro s titu ţie .

N o u a m e to d ă d e c a lc u l a P IB e s te b a z a t ă p e S is t e m u l E u r o p e a n d e C o n t u r i ( S E C ) 9 5 , R o m â n ia f i in d u lt im a ţa ră d in s t a te le c a n d id a te la a d e r a r e a la U n iu n e a E u r o p e a n ă (U E ) c a r e a tre c u t la a c e s t s is te m . -

pwn «,v 1

ilS j dfev uC o n siliu l de A d m in is tra ţie ş i-a

însuşit, recent, Raportul de gestiune al adm in istrato rilo r pe baza bilanţu lu i încheiat la 31 decembrie 2001, Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2001 şi contul de p ro f it şi p ie rd e ri, R ep artiza rea profitului şi fixarea dividendelor pe anul2001, R aportul Comitetului de Audit, P ro iec tu l B u g e tu lu i de v en itu rf şi cheltuieli pe anul 2002 şi programul de activitate pe exerciţiul financiar al anului2002 , P ro ie c tu l P ro g ram u lu i de Investiţii pe anul 2002 ş.a. '

C o n siliu l a a p rec ia t deoseb it de p o z itiv c re ş te re a în anul 2001 a resurselor atrase de bancă, cu 12% în termeni reali (după eliminare efectului inflaţiei), din care a resurselor în valută cu 19%.

Pe a c e a s tă b ază , deşi co n d iţiile economice şi de reglementare fiscală şi b a n ca ră au răm as d ific ile şi co n trad ic to rii, p lasam entele BRD - Groupe Societe Generale au sporit în 2001, în termeni reali, cu 8,9%, din care cele în valută cu 10%.

Din plasamente, peste 46% au fost c red ite c ă tre eco n o m ia rea lă , în p roporţie cov îrş itoare către firm ele private performante şi către populaţie.

La creditul pentru persoane juridice, cota de 'p ia ţă a BRD - Groupe Societe Generale a evoluat de la 9,9% în 1998

la 17,7% în 2001.Şi mai dinamică a fost cota de piaţă

în creditarea pophlatiei (de la 6,9% în 1998 ta 42,5% în 2001).

în to ta l cred ite , p o n d e rea ce lo r n e p erfo rm an te (e v id e n t, 'in te g ra l pro v izionate) a con tinuat sâ scadă, situîndu-se în prezent la 1,7%.

Banca a’m enţinut'şi în 2001 indici de lichiditate şi de solvabilitate deosebit de înalţi, dovedind că merită pe deplin excepţionala încredere de care se bucură din partea clienţilor.

BRD - Groupe Societe Generale a . obţinut în 2001 profit net în valoare de 2.046 miliarde lei, în creştere cu 51%, în termeni nominali, faţă de profitul net obţinut în 2000 (care a fost, aşa cum s-a mai anunţat de 1.355 miliarde lei).

O a s tfe l de a c tiv ita te b an ca ră , prudentă, dar şi dinam ică a perm is Consiliului de Administraţie să propună apropiatei Aga ca, după îndestularea rezervelor legale, sâ se distribuie la fo n d u l de p a r tic ip a re la p ro f i t a salariaţilor şi ca dividende sum a de 1 .2 8 9 ,9 m iliard e le i , d in care. d iv id e n d e le cu v en ite a c ţio n a r ilo r reprezintă 1.212,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă un dividend brut pe acţiune de 3.479,6 lei.

Consiliul de Adm inistraţie a decis ■ convocarea Adunării Generale Ordinare

şi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor la 4 1 aprilie a.c.

După cum rezultă din Convocatorul oficial pub lica t în presă, în cadrul A dunării G enerale E xtraordinare a Acţionarilor urmează să fie discutată < propunerea de majorare a capitalul: soc ia l, p r in u t il iz a re a rezervele' constituite din reevaluarea imobilizărilor

„corporale şi a rezervelor din diferenţei: de curs valutar aferente disponibilităţile; în valută, cu suma de 1.742.253.350.00C1 lei, re sp e c tiv de la v a lo a rea de1.742.253.350.000 lei la valoarea de3.484.506.700.000 lei, prin acordarea unei acţiun i g ra tu ite pentru fiecare acţiune deţinută de acţionarii înregistrat:

, în R egistrul A cţionarilor la data de referinţă.

Consiliul de Administraţie a stabilit - în co nfo rm ita te cu L egea 31/1990 privind societăţile com erciale şi cu Instruc ţiun ile CNV M - ca dată de referinţă ziua de 20 - martie 2002.. în consecinţă, acţionarii înregistraţi la Registrul Român al Acţionarilor la data de 20 martie 2002 sînt îndreptăţiţi sâ participe şi să vo teze la Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară din data de 4 aprilie ‘2002. în acelaşi timp. aceştia sîn t îndrep tăţiţi să încaseze dividendele aferente activităţii din anul 2001 a băncii.

Page 13: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

A I C I ar putea fi r e c la m a dumneavoastră

T e l: 1 9 . 2 1 . 2 7

IM ts î iS .E M S l L \î L. _ i i i , ....-ii' • 1f i »* f r l V*%. J

Olariusi Truscă aşteaptă bani de la "d"!

C o m is ia p e n tru C o n tr a c te , S ta tu te şi R e g u lam en te a F R F .a dat m arţi cîştig dc cauză fo tb a liş tilo r Constantin O lariu şi A di Truşcă în a c ţ iu n e a în d re p ta tă îm potriva clubului “ U” C luj, p rin care cei doi solicită p la ta unor rate contractuale, a salariilor şi a două prim e de joc,

( J u b u l “ U ” a fost reprezentat la’ Bucureşti de preşedintele executiv Dan D ra g o ş C răc iu n , acesta p ledînd, evident, n e v in o v a t! C o m is ia a hotărît însă că mem oriile f o tb a l i ş t i lo r sîn t înd rep tă ţite şi a som at s c lu b u l să le p lă tească ţ a c e s to ra d re p tu r i le ţ. băneşti cuvenite pînă 'în î

m m

w *SI

- ‘ I

M II

!». '8.-.. ,

f-vr

m o m e n tu l t r a n s fe ru lu i. O la r iu la U n ire a D e j, respectiv Truşcă la Arieşul Turda. Suma totală este de a p ro x im a tiv 2.000 de d o la r i , d e s tu l de m are p e n tru un c lub a f la t în criză. Ream intim că “U ” s-a confruntat recent cu o

< situaţie similară, avînd în 1 m om entul de faţă de plătit

sum e importante şi către S te lian G herm an, C risti Pojar, Marius Popescu şi Francisc Dican.

“U ” Cluj are drept de recurs în termen de 5 zile.'

••1■ 4 M ih a i H O S S U

C a m p io n a tu l N a ţio n a l de B aschet m asculin a program at ieri o etapă interm ediară, a 21-a, în cadrul căreia B.U. Politehnica

Carbochim a prim it replica formaţiei Vega SOCED Ploieşti. Partida s-a încheiat cu scorul de 85-80 în favoarea oaspeţilor.

- M .I.R .

Ieri seara, în bazinul acoperit d in c a d ru l “ C o m p le x u lu i de nataţie Politehnica’’ s-au întîlnit

în prim ul m eci din cadrul “dublei” din u ltim a etapă a Superligii echipele Politehnica CSM şi Ă stra Arad, ocupantele ultimelor- poziţii a le clasamentului. V ictoria a revenit clujenilor, cu 'scorul de 5-3. A l doilea jo c se dispută azi, de la ora 11.

(m .i .r .)

‘âaboutibtank* Microsoft In tn n etE n 'iu n

D’ala fotbaluluiVerdictu l a fost am snatCazul d e .lâ Piatra N eam ţ - a fost sau nu “blat” în partida Ceahlăul - D inam o

disputată duminica trecută - ’ a intrat sub incidenţa judecăţii comisiei de specialitate, m arţea trecută. M ai bine de 6 ore au ţinut audierile, dar nu s-a ajuns la o unanim itate de păreri. M ircea Dridea, principalul observator al disputei incriminate, a continuat să prezinte reprezentanţilor presei scrise vorbite şi... “văzute” înscrisurile sale referitoare lă “blat”. Au “transpirat” doar suspiciunile asupra a cinci fotbalişti nemţeni şi unul de la “cîinii roşii” care, pasămite, au mim at fotbalul. Supărat nevoie mare, dar cu spatele în tors'spre reprezentanţii presei, M ircea Sandu a am eninţat cu tribunalul şi detectorul de m inciuni/ S ă te minunezi şi nimic altcpva p înă unde a ajuns tevatura de la Piatra Neam ţ. '

M arţi seara, povestea rom anţată a “blatului” de la P iatra N eam ţ a devenit subiect la em isiunea “M arius Tucă Show” (Antena 1), invitaţi fiind Cătălin Tolontan (Pro Sport) şi Dum itru Graur (Gazeta Sporturilor). Şi uite-aşa, cazanul provocat de acel meci continuă să fiarbă sub presiune. Asta pînă săptăm îna viitoare, cînd va fi dat,verdictul. D e va fi dat v reu n u l/ ’ . „ .

R o m e o V . C IR T A N

- y

CHAIVIPIONS LEAGUE-etapa a V-a

• “Invincibila Armada” înseamnă, la ora actuală, Real Madrid'şi Deportivo La Coruna • FC Porto mai speră într-un miracol • Sparta Praga, revelaţia primei faze; a fost eliminată • Trei “săbii” ascuţite într-o singură teacă • G R U P A C

Mai "REfîL" decît în "Copa del Rey"■ • R e a l M a d r id - S p a r t a P r a g a 3 - 0 (0 -0 ) •

E c h ip a lui V ic e n te d e l B o s q u e e s te s in g u ra c a r e a a c u m u la t - m a x im u m d e p u n c te , v a ls în d l ite ra lm e n te în tr -o g r u p ă în c a r e n u a a v u t u n a d v e r s a r p e m ă s u r ă .

S o la r i (6 0 ) , G u ti ( 6 4 ) şi S a v io (7 1 ) a u m a r c a t c e le tre i g o lu r i a le c a m p io a n e i S p a n ie i în tr -u n m e c i fă ră is to ric , îr i c a r e te h n ic ia n u l m a d r ile n n u i -a u t il iz a t p e Z id a n e , F ig o , R â u l , R o b e r to C a r io s şi M ic h e l S a tg a d o .

• F .C . P o r to - P a n a t h in a ik o s A t e n a 2 -1 ( 1 - 0 ) •P e " D a s ‘A n ta s " , lu s ita n ii a u re p u r ta t p r im u l s u c c e s în f a z a a

d o u a a c o m p e tiţ ie i , d is p u n în d d e c o n tra c a n d id a ta la lo c u l s e c u n d p r in re u ş ite le lui D e c o ( 1 2 ) şi P e n a (5 4 ) , g o lu l d e o n o a r e a l e le n i lo r f i in d în s c r is d e K o lk k a (6 5 ) a f la t- la p r im a re u ş ită în C h a m p io n s L e a g u e .

C o n d iţ ia p e n tru c a F C P o r to s ă o b ţin ă c a li f ic a re a în “s fe r tu r i” e s te c a R e a l s ă c îş t ig e la A te n a , ia r lu s ita n ii la P r a g a .

C L A S A M E N T1 . R E A L M A D R ID . 5 5 0 0 1 2 -3 1 52 . P a n a th in a ik o s 5 2 1 2 5 - 7 73 . F C P o r to 5 1 1 ' 3 ’ 4 - 5 4 •4 . S p a r t a P r a g a 5 1 0 4 4 - 1 0 3

U l t im a e t a p ă (2 0 m a r t ie ) : S p a r ta P r a g a - F C P o r to ( în tu r 1 -0 ) şi P a n a th in a ik o s - R e a l M a d r id (în tu r 0 - 3 ) . .

G R U P A D 'Cu un picior în groapa!

• B a y e r L e v e r k u s e n - J u v e n t u s T o r in o 3 -1 ( 1 - 0 ) •E c h ip a lu i M a r c e lo L ip p i e s te fo a r te a p r o a p e d e e l im in a r e , d e ş i

p o rn e a c u p r im a ş a n s ă în a c e a s tă g ru p ă d e fo c . P e " B a y e r A r e n A ”, p o rta ru l B u t t a d e s c h is s c o ru l în u rm a u n u i p e n a lty ( 2 4 ) , a v a n ta ju l frag il a l “a s p ir in e lo r” m e n ţ in în d u -s e p în ă în m in u tu l 6 1 , c în d T u d o r a re lu a t c u c a p u l u n b a lo n c e n tr a t d e P e s o tto şi b î lb îi t d e a p ă r a r e a g e r m a n ă .

E g a li ta te a s -a m e n ţ in u t d o a r 1 0 m in u te , B rd a r ic r e a d u c în d p e B a y e r în a v a n ta j, ia r B a b ic a în g h e ţa t ta b e la p e f in a l s u r p r in z în d d e fe n s iv a to r in e z ilo r d e s c o p e r i tă .

C o n d iţia p e n tru c a J u v e n tu s s ă s e c a li f ic e în “s fe r tu r i” e s te c a B a y e r s ă p ia r d ă p e "E l R ia z o r ”, ia r to r in e z ii s ă b a t ă p e A r s e n a l la ce l p u ţin d o u ă g o lu ri d i fe re n ţă .

• A r s e n a l F C L o n d r a - D e p o r t iv o L a C o r u n a 0 - 2 ( 0 - 2 ) • ' S u r p r in z ă to a re v ic to r ia g a lic ie n ilo r în fie fu l u n e i e c h ip e c a r e n u

m a i p ie r d u s e în c u p e le e u r o p e n e p e “H ig h b u r ry P a r k ” d in 1 9 9 6 ! 'A rs e n a l a d o m in a t te r ito r ia l d is p u ta , î n s ă n u ş i -a c r e a t p r e a m u lte

o c a z ii la p o a r ta lu i M o lin a , c u e x c e p ţ ia u n u i ş u t în b a r ă e x p e d ia t în p r im a re p r iz ă d e B e r g k a m p şi a p e n a lty -u lu i r a ta t d e H e n r y îr i p a r te a s e c u n d ă . D e re ţ in u t a r fi fa p tu l c ă U r s M a ie r n u a a c o r d a t u n p e n a lty m u lt m a i c la r la u n h e n ţ a l lu i V ic to r în c a r e u s a u c ă D ie g o T r is ta a r fi t r e b u it s â v a d ă “ro ş u ” d u p ă o in t r a r e g r o s o la n ă (fă ră b a lo n ) la B e r g k a m p . C e r t e s te c ă D e p o r t iv o r ă m în e o n u c ă g re u d e s p a r t p e n tru g r u p ă r ile d in A lb io n ş i a c e s t lu c ru o ş t ie b in e şi M a n c h e s te r , c a r e a s im ţit p e p ro p r ia p ie le c e în s e a m n ă s ă joci îm p o tr iv a g a lic ie n ilo r .

C L A S A M E N T1. D E P O R T IV O L A C O R U f l A 5 3 1 1 6 - 3 1 02 . A r s e n a l L o n d r a 5 2 1 2 8 - 7 73 . B a y e r L e v e r k u s e n 5 2 1 2 8 - 1 0 74 . J u v e n t u s T o r in o 5 1 1 3 - 6 - 8 4

U lt im a e t a p ă (2 0 m a r t i e ) : J u v e n tu s - A r s e n a l ( în tu r 1 - 3 ) şiD e p o r tiv o L a C o r u n a - B a y e r L e v e rk u s e n ( în tu r 0 - 3 ) .

C r i s t i a n F O C S A N U

1^

£*« I V » W * F avo rt eş Ţools Hs-lp

; ! - • “ '» ' j ' > i f 3 &j ■ S ^ r : y'pf ’gjQp ...î; ***'« Iw w w . T j n . s i t e / z i

INDIAN WELLSPAVEL DA, AGASSI BA

C o n s tă n ţe a n u l A n d r e i P a v e l ( 4 4 A T P ) s -a c a lif ic a t (n u fă ră e m o ţ i i ) în tu r u l d o i a l p re s tig io s u lu i “tu rn ir” d e la In d ia n W e l l s ( M a s t e r s S e r i e s )

lO fnl'x li w m .

e lim in în d u - l în d o u ă s e tu r i p e ib e r icu l G a lo B la n c o ( 1 1 2 A T P ) , s c o r 7 -6 , 6 - 4 ş i îl v a în tîln i în fa z a s u p e r io a r ă p e a u s tra lia n u l L l e y t o n H e w i t t ( 4 1 A T P ) î n v i n g ă t o r u l b a r c e l o n e z u l u i C a r io s M o y a , s c o r 6 - 4 , 6 - 4 . D e m e n ţ io n a t c ă A n d r e i P a v e l a p r im it un p u n c t A T P ş i 8 . 3 5 0 d e d o la r i p e n tru v ic to r ia r e p u r ta tă în fa ţa lui B la n c o , d e p ă ş in d u -ş i a s tfe l p e r fo r m a n ţe le r e a l iz a te în u r m ă c u p u ţin t im p la R o t te r d a m şi D u b a i , u n d e a fo s t e l im in a t d e f i e c a r e d a t ă d in tu r u l in a u g u ra l d e E n q u i s t ş i Y o u n e s E l A y n a o u i .

D a c ă s u e d e z u l E n q u i s t a ” o b ţin u t la r în d u - i c a li f ic a re a în

i i i

y b n kc .3 Ş ]B es t o t ţh e W e fa ;:.gTC h-arihte lG i8de t: 4&1 C u s te m c e b n k s / / F r e e H o t M a â > tg jIn h w n e tS ta it . / :< g 1 M tc tosolt - g Ţ V / r td o m Updaste-v-.'

0 enciclopedia sportivăLa adresa w w w .eurosport.com găsim unul din cele m ai bune site-uri dedicate sportului, f

Aparţine canalului de televiziune “Eurosport” dar, sincer, e mai interesant decît program ele ţ difuzate la televizor. O pagină principală impecabilă cu zeci de trim iteri în toate domeniile. | Trebuie neapărat să accesaţi “Live today” dacă vreţi să fiţi la curent cu principalele evenim ente f sportive ale zilei (puteţi urm ări desfăşurarea lor în direct) şi n u -i,d e lepădat nici capitolul f “Football club new s” cu toate transferurile şi noutăţile zilei. Dacă aveţi un computer bine dotat | şi un suport de Windows M edia Player vă puteţi delecta cu imagini din-campionatul de fotbal g italian. Săptăm îna aceasta îl găsiţi şi pe M utu executînd penalty-ul victoriei pentru Verona în f meciul cu Parma. : P

Site-ul e atît de bogat în ofertă, încît o zi întreagă nu ar fi suficientă pentru a parcurge toate f informaţiile. Salvarea e un m otor de căutare propriu care vă trim ite exact la ceea ce căutaţi. 1 Iar dacă sîn teţi un sim plu “ tu ris t” v irtual fără stresu l găsirii unor inform aţii anum e, ■

7 îvw w .eurosport.com e destinaţia ideală.I m J i o s s u @ h o t m a i l . c o m

•Precizia Săcele - Universitatea CIuj-Napoca 27 - 43 (11-26) •

M a rc a to r i: P rec iz ia : Sîrbu (eseuri 33 şi 78), M itrea (eseu 42), M in (lpc+ lp), T udorache (2 lp).

U niversita tea : C antor (eseu 5), Rom an (eseu 14), Popean (eseuri 28, 37 şi 60),.B rădăţan (eseu 50), T eo d o re scu (e seu 62), H am agea (4 tr).

Meci deschis, cu m om ente de spectacol, dar şi de jo c confuz, în care surprinde doar faptul că

, universitarii se întorc cu 27 de puncte prim ite. A lte am ănunte în ziarul nostru de m îine.

D e m o s t e n e S O F R O N

tu ru l d o i la In d ia n W e l ls d u p ă v ic t o r ia r e p u r t a t ă a s u p r a c o m p a t r io t u l u i T o m a sJ o h a n s s o n (1 A T P ) , în s c h im b , m a ro c a n u l E l A y n a o u i a tre b u it s ă s e re c u n o a s c ă în v in s în fa ţa u n g u ru lu i A t i l la S a v o l t .

P r in tre n u m e le c u r e z o n a n ţă c a r e a u p ă r ă s i t p r e m a t u r în tre c e re a îi a m in tim p e W a y n e W e r r e i r a ş i A n d r e A g a s s i , y a n k e u l d in L a s V e g a s ; o b o s it d u p ă iz b în d a d e la S c o t t s d a le ( A r i z o n a ) , u n d e a c î ş t ig a t e n fa n fa re tu rn e u l d e 4 0 0 .0 0 0 d e d o la r i ' în d a u n a ib e r ic u lu i J u a n B a lc e l ls (m u lt m a i b u n la d u b lu ), t r e e în d u - ş i în . c o n t c e l d e - a l 5 0 - le a titlu a l c a r ie re i ( în 7 5 d e fin a le ju c a te ) , s -a în c lin a t în fa ţa e lve ţian u lu i K r a to c h v i l (6 -7 , 6 -7 ) .

J u n e le A n d y R o d d i c k î n c e a r c ă la I n d i a n W e l l s s ă r ă z b u n e în f r în g e r e a s u fe r ită în f i n a la d e l a D e l r a y B e a c h ( 4 0 0 . 0 0 0 d o l a r i ) î n f a ţ a lu i D a v id e S e n g u in e t t i ( 4 - 6 , 6 - 4 , -4 -6 ) .

C r is t ia n F O C Ş A N U

• S - a u d is p u ta t p r im e le d o u ă ' p a r tid e d in c a d ru l s fe r tu r i lo r d e f i n a l ă a l e m a r e lu i t u r n e u a m e r ic a n . în p r im a d in t r e e le , s lo v a c a D a n ie la H a n t u c h o v a a î n v i n s - o p e L i s a R a y m o n t f ( S U A ) c u s c o r u l d e 6 - 4 , 6 - 2 , a t in g în d , a s t f e l , d u p ă B irm in g h a m (iu n ie 2 0 0 1 ) , a d o u a s a s e m if in a lă d e S a n e x W T A T o u r . Im e d ia t d u p ă m e c i , e a a d e c la ra t : “F ie c a r e în t î ln ir e e s te d ife r ită , d a r c r e d în to t d e a u n a în ş a n s a m e a , î n c e r c s ă m i - o v a lo r if ic , s ă m ă c o n c e n t r e z d in p l in ş i s ă c î ş t i g ” . ' C l a s a t ă a c t u a l m e n t e p e lo c u l 2 6 m o n d ia l, s lo v a c a d e 1 9 a n i,

1 ,8 1 m ş i 5 6 k g , s e a f lă în tr -o f o r m ă e x c e l e n t ă , c a r e o v a p r o p u ls a ş i m a i s u s în ie ra rh ia W T A .

• C e lă la l t “s fe r t” d e f in a lă s -a ju c a t în t r e E m a n u e l l e G a g l ia r d i (E lv e ţ ia , n r . 7 0 W T A ) ş i A n n a S m a s h n o v a ( I s r a e l , n r . 5 7 W T A ) . S p o r t iv a d in E lv e ţ ia a c îş t ig a t în d o u ă s e tu r i , 6 - 2 , 6 - 1 , s t a b i l in d a s t f e l o a d e v ă r a t ă p e r fo r m a n ţ ă . G a g l ia r d i , 2 5 d e a n i, 1 ,7 1 m , 5 9 k g , e s te în fa ţa p r im e i s a le s e m if in a le în S a n e x W T A T o u r . “A m f o s t ’ la c o n d u c e r e a p a r t id e i în c ă d e la î n c e p u t , n u a m i n t r a t în s c h im b u r i lu n g i d e m in g i , a m în c e r c a t s ă fiu c î t m a i a g r e s iv ă " , a s p u s e a la c a p ă tu l m e c iu lu i d e ie r i.

• H a n t u c h o v a ş i G a g l ia r d i s e v o r în t î ln i m îin e ’ în s e m i f in a la I.

• P a r t e a a d o u a a ta b lo u lu i, ju m ă t a t e a “ta r e ” , v a d a v e rd ic tu l în c e e a c e p r i v e ş t e n u m e l e c e lo r la l t e d o u ă s e m i f i n a l i s t e . D e o c a m d a t ă , c e le p a t r u îş i v o r ' d i s p u t a ş a n s e l e î n c a d r u l î n t î l n i r i l o r : M o n i c a S e l e ş - A r a n t x a S a n c h e z V i c a r i o ş i M a r t i n a H i n g i s - A m a n d a - C o e t z e r . - '

• S - a u ju c a t ş i s e m if in a le le în p r o b a d e d u b l u , u n d e s e r e m a r c ă e v o l u ţ i a c u p lu l u i H a n t u c h o v a /S a n c h e z , c e le d o u ă r e a l i z în d u n a d e v ă r a t t u r ‘d e fo rţă , a v în d în v e d e r e ş i p re s ta ţiile lo r d in p r o b a d e s im p lu .

R e z u l t a t e le c o m p l e t e :I • D a n ie la H a n t u c h o v a /A r a n tx a S a n c h e z V i c a r i o ( S l o v a c i a / S p a n ia ) - K im b e r ly P o /N ic o le P r a t t ( S U A /A u s t r a l ia ) 6 - 0 , 6 - 1 .

• L i s a R a y m o n d / R e n n a e S tu b b s ( S U A /A u s t r a l ia ) - K r is ty B o o g e r t / M i r i a m - O r e m a n s (a m b e le O la n d a ) 6 - 3 , 6 - 3 .

Page 14: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

O FIC IU L JUDEŢEAN PENTRU PRO TECŢIA CONSUMATORULUI 431.367.

1 9 9 7. . . . • C re a to ru l d e m o d ă C ă tă l in B o te z a tu arestat r , n e re s t itu ire a u n u i c r e d it d e 3 5 0 .0 0 0 d e dolari o b t a t o

B a n k c o o p , a fo s t e l ib e ra t d e c ă tr e T r ib u n a lu l Bucureşti r c o n s id e ra t c ă a c e s ta p o a te fi ju d eca t în liber

iMafciSialKS

Risca - o zonă cu potenţial turistic ridicatR îşca poate fi considerată una dintre comunele

c lu jen e cu m are potenţial turistic, neexploatată, în s ă , la jn ax im . P e ra z a sa îş i d esfăşo ară ac tiv ita tea Staţiunea turistică Fîntînele, cuprinsă în P lan u l de U rbanism Genergl, alături de alte c inci zone turistice: Lăpuşteşti-Vale, Zona Şuleşti, V a le a R îşc a de S us, D u răşti, R îşc a Veche-

. V a n v u c . ' ’ _ 'Iubitorii de munte, cu un suport financiar destul

-d e pu tern ic, şi-au construit aici 157 de case de vacan ţă ; în plus, Consiliul Local a concesionat în zo n a .F în tîn e le , a lte 150 de parcele , unde, p en tru moment, construcţiile nu au fost demarate. D eocam dată nu s-a pus un accent p rea m are pe agT o tu rism , deşi, d u p ă sp u se le sec re ta ru lu i Prim ăriei,' loan Negrea, în R îşca există suficiente gospodării care, cu puţin interes, ar putea găzdui turiştii. In prezent, în această zonă m ontană, au fo s t a m en a ja te z e c e p e n s iu n i ag ro tu ris tice . M a jo rita te a celor care p referă să apeleze la se rv ic iile unei astfel d e pensiuni sîn t turiştii stră in i, în cea mai m are parte belgieni, olandezi ş i d a n e z i . D in tre ro m â n i, n u m a i c lu je n ii obişnuiesc să îşi petreacă un sfirşit de săptămînă în com una Rîşca, dar asta se în tîm plă destul de rar. In fiecare an, să rbăto rile de iarnă (după 1 C răciun şi pînă în 4 ianuarie) sînt cele care îi determ ină pe clujeni să viziteze spaţiul montan de aici şi să se cazeze în pensiunile agroturistice. Vara, sîn t preferate corturile.

Jenica M ariş a term inat construirea pensiunii sa le în 1998, cînd a şi dat-o în folosinţă. La

început, nu prea ştia care va fi viitorul acesteia, dar a fost dispusă să-şi asume riscurile. Casa are lâ primul nivel 4 camere, cu cîte două paturi, iar la .cel de-al doilea, care încă este în construcţie/ vor fi 6 cam ere, to t cu cîte două paturi fiecare. In legătură cu num ărul turiştilor din această zonă, Jenica ne spune că nu este prea mare, pentm că nu au ce vizita. Perioadele în care pensiunea ei are parte de vizitatori sînt vara şi iama: “vara, străinii care vin stau doar cîteva zile,, după care pleacă. In luna iulie, fluxul turiştilor este cel mai

mare, şi asta pentm că mulţi dintre ei vin cu bicicletele ’sau cu corturile, pentm a ieşi mai ieftin”. C olaborează'cu o agenţie de turism din Izvorul Crişului, care înlesneşte legătura dintre pensiune şi turişti. Pentm lunile de Vară, străinii îşi fac program ări încă din februarie sau martie. “Fiind m ai pretenţioşi, m ulţi dintre ei vin aici cu un meniu gata stabilit şi preferă ca totul să fie natural:’ supe, ciorbe şi' salate. Cu toate acestea, mănîncă o ric înd 'cu plăcere cîmăciori sau cam e prăjită,, dar nu în abundenţă. Nu se p rea dau în

r II, y v - • ■

l - - : b•*, ■ -

v . „ - v .

fee ‘ ‘l - 7

J e n i c a M a r is

-f

1.

. J c -

t i r U

P e n s i u n e a a g r o tu r i s t ic ă d in s a tu l R îs c a

vîn t după sărm ăluţe” , ne informează doa-~ M ariş. Este foarte m îndră de faptul că, de mu ori, după plecarea turiştilor, a primit de la acc, scrisori şi felicitări pentm modul în care au ' trataţi.

Există turişti care preferă să stea în pensii dar să nu beneficieze de m asă, iar alţii care ; să stea vara în corturi şi să mănînce la doad Jenica. - ■ I

Pentm toate cele 4 cam ere finisate, chin: m asa pentm şapte zile se ridică la preţul de . $, însă sînt foarte rare cazurile cînd turiştii rj atît de mult. -

A n d r e e a VILCOVSC

MEMORANDUM PRIVIND EFECTELE ASUPRA VIEŢII SI SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI AL GENERALIZĂRII SISTEMELOR INDIVIDUALE (MICROCENTRALE TERMICE “DE APARTAMENT j CONVECTOARE CU GAZ) ÎN LOCUINŢELE DE TIP APARTAMENT DIN BLOCURILE DE LOCUINIt DIN ROMÂNIA ÎN LOCUL ALIMENTĂRII CENTRALIZATE CU CĂLDURĂ (III) I

D e a c e e a U n iu n e a Europeană a c o r d ă c r e d ite n e r a m b u r s a b i le p e n tr u m o d e r n iz a r e a s is te m e lo r ■ c e n t r a l i z a t e d e a l im e n t a r e c u c ă l d u r ă ş i a s i g u r ă o s u b v e n ţ io n a r e a g a z u lu i n a tu ra l f u r n i z a t în c e n t r a le m a r i c u r a n d a m e n t r id ic a t. C o n s id e r ă m c ă ş i î n R o m â n i a t r e b u i e s u b v e n ţ io n a t g a z u l n a tu r a l d in c e n t r a le le m a r i, şi n u c e l fo lo s it l a m ic r o c e n t r a l e t e r m i c e “d e a p a r t a m e n t " s a u c o n v e r to a r e le c u g a z in s ta la te în b lo c u r ile d e lo c u in ţe , c e e a c e â r d u c e la o a d î n d r e a d is c r e p a n ţe lo r d in tre

- fa c tu r a p e c a r e o a u d e p lă t it p r o p r ie t a r i i r ă m a ş i b r a n ş a ţ i la r e ţe a u a c e n tra liz a tă , u n s e g m e n t im p o r ta n t a l p o p u la ţ ie i, d e re g u lă c e i c u v e n itu r i m ic i, f a ţă d e c e i d e b r a n ş a ţ i . A c e a s t a p o a t e c o n d u c e la c r e ş te r e a c a n u m ă r ş i c a in te n s ita te a n e m u lţu m ir i lo r s o c ia le c a r e ă u a p ă r u t d e ja . E x is tă în m u lte b lo c u r i c o n f l ic te î n t r e lo c a t a r i i a p a r t a m e n t e l o r c a r e s - a u d e b r a n ş a t ş i c e i r â m a ş i c o n e c t a ţ i l a s is t e m u l c e n t r a l i z a t d e a l i m e n t a r e c u c ă ld u r ă .

2 . C a u r m a r e a in s ta lă r i i a c î t e v a s u t e d e m i i d e m i c r o c e n t r a l e t e r m i c e “d e a p a r t a m e n t " ş i c o n v e r to a r e c u g a z în b lo c u r ile d e lo c u in ţe d in R o m â n ia , în s p e c ia l în ju d e ţ e le d in A r d e a l (C lu j , M a r a m u r e ş , S a t u M a r e , B ih o r, A r a d , S ă la j , A l b a , B r a ş o v ) s - a a ju n s Ia o s i tu a ţ ie c r it ic ă , p r in p o lu a r e a la j o a s ă î n ă l ţ im e c u p r o d u ş i i d e a r d e r e a g a z u lu i n a tu r a l , c a r e a a j u n s - u n a d in tre p r io r ită ţ i le d e v î r f d e m e d iu ş i s ă n ă t a t e d in R o m â n ia , c u e f e c t e m a n i fe s te d e j a a s u p r a v ie ţ ii ş i s t ă r i i d e s ă n ă t a t e a p o p u la ţ ie i, d a r m a i a le s cu; e f e c t e p e te r m e n m e d iu ş i lu n g im p r e v iz ib i le , ( in c lu s iv p e n t r u g e n e ra ţ i i le v i i to a r e ) , d a r ş i p r in im p a c t u l e c o l o g i c ş i d e s t a b i l i z a r e a s o c ia lă c e s -a u c r e a t

3 . D is p o z i t iv e le in d iv id u a le d e ' î n c ă l z i r e c u g a z n a t u r a l a u p r o d u s d e ja n u m e r o a s e m o r ţ i v io le n t e p r in e x p lo z ii , in c e n d ii ,

( în p r e z e n t n u e x is tă o le g is la ţie c a r e s ă r e g l e m e n t e z e r e s p o n s a b i l i t ă ţ i le în a s t f e l d e c a z u r i , D IS T R IG A Z n u -ş i a s u m ă re s p o n s a b ili tă ţ i d in a c e s t p u n c t d e v e d e r e ) , in to x ic a ţii c u g a z e a r s e . G e n e r a l i z a r e a in s t a lă r i i s i s t e m e l o r i n d i v i d u a l e d e î n c ă l z i r e c u g a z n a t u r a l In a p a r t a m e n t e le d in b lo c u r ile d e l o c u i n ţ e d in R o m â n i a ş i în v e c h ir e a in s ta la ţiilo r v a c r e ş te n u m ă r u l a c e s to r c a z u r i şi s e v o r s o ld a c u n o i p ie r d e r i d e v ie ţ i o m e n e ş t i ş i c u î n s e m n a t e , p a g u b e m a te r ia le . R e s p ir a r e a u n u i a e r p o lu a t c u p r o d u s e r e z u l ta te în u rm a a r d e r ii g a z e l o r ' n a t u r a l e p r o d u c e n u n u m a i d is c o n fo r t , s u fe r in ţe re s p ira to r ii, a l e s is t e m u lu i c a r d io v a s c u la r e tc , d şi riscu l c r e s c u t d e s to p c a r d ia c la b o ln a v ii c u a fe c ţ iu n i c a r d ia c e .

4 . A r d e r e a g a z u lu i n a tu ra l în a e r e s t e u n p r o c e s - f o a r t e c o m p le x c a re im p lic ă z e c i d e r e a c ţ i i b in e c a ra c te r iz a te c h im ic ş i c a r e s e d e s f ă ş o a r ă p r in m e c a n is m ra d ic a lic . C h ia r d a c ă g a z u l n a tu ra l a r c o n ţ in e n u m a i m e t a n ( C H 4 ) p rin a r d e r e a în a e r s e fo r m e a z ă , p e l în g ă d io x id u l d e c a r b o n ( C 0 2 ) şi a p a ( H 2 0 ) , n u m e r o ş i ra d ic a li l ib e r i (fo rm a ţi d in h id ro g e n , o x ig e n , c a rb o n şi a z o t ) , m o n o x id d e c a rb o n (C O ) , o x iz i d e a z o t (N O x , a d ic ă N O p lu s N 0 2 ) , a lţi c o m p u ş i a z o ta ţ i , a l d e h i d e - ‘ ( f o r m a l d e h i d ă , a c r o le in ă ) , b e n z e n , h id ro c a rb u r i a r o m a t ic e p o l ic id ic e (P A H ) , a lţi c o m p u ş i a r o m a t ic i p o l ic ic l ic i ( P A C ) , p a r tic u le (s u b fo rm ă d e f u n in g in e s a u s u b f o r m ă d e p a r t ic u le fo a rte fin e s im ila r e cu c e le d in g a z e le d e la m o to a re le d ie s e l , n u m ite P M 1 0 , P M 2 .5 , P M 1 .0 , d u p ă d im e n s iu n ile lo r în m ic ro m e tr i ) , în re a l it a te ; în g a z u l n a tu r a l , în fu n c ţ ie d e s u r s ă s e p o t a f l a ş i c o m p u ş i c u s u l f (h id r o g e n s u lfu ra t, m e r c a p ta n i , c a r e s e ş i a d a u g ă p e n t r u o d o r i z a r e s p r e a s e s i z a s c ă p ă r i l e d e g a z ) c a r e p r in a r d e r e g e n e r e a z ă o x iz i d e su lf. în p lu s , g a z u l n a tu ra l c o n ţin e

ra d o n , g a z ra d io a c t iv , a c ă ru i ra d io a c t iv ita te s e re g ă s e ş te în p r o d u ş i i d e ’ a r d e r e a g a z u lu i n a tu ra l. în fu n c ţ ie d e s u rs ă , p e l în g ă m e ta n , în g a z u l n a tu ra l p o t a p ă r e a ş i a l t e h i d r o c a r b u r i s a t u r a t e , c e e a c e m ă r e ş t e ’ c o m p le x i t a t e a p r o d u ş i lo r d in g a z e le d e a r d e r e .

5 . T o ţ i p ro d u ş ii re z u lta ţ i d in a r d e r e a g a z u l u i n a t u r a l în m ic ro c e n tra le le “d e a p a r ta m e n t” s a u în c o n v e r to a r e s în t p o lu a n ţi, s u b s ta n ţe p e r ic u lo a s e , u n e le to x ic e s a u c h ia r fo a r te to x ic e . A c e s t e s u b s t a n ţ e a u f o s t a s o c i a t e c u e f e c t e a d v e r s e a s u p r a s tă r i i d e s ă n ă t a t e a p o p u la ţ i e i d in i m e d i a t a v e c i n ă t a t e a s u r s e l o r s u s m e n ţ io n a t e . E x is t ă e v id e n ţ e ş t iin ţ if ic e la n iv e l in te rn a ţ io n a l c a r e fu n d a m e n t e a z ă re la ţii d e c a u z a l i ta te în tr e C O , N O x , o x iz ii d e su lf, P M 1 0 , P M 2 .5 , P M 1 .0 , - ş i s ta tu su l re s p ira to r a l p o p u la ţ ie i ' g e n e r a le şi m a i a le s a g ru p u r ilo r c u s u s c e p t i b i l i t a t e c r e s c u t ă ( c a t e g o r ia d e p o p u la ţ ie c a r e p o a t e s ă d e z v o l t e e f e c t e a d v e r s e r e l a ţ i o n a t e u n e i e x p u n e r i s p e c i f i c e c u o p r o b a b i l i t a te m a i m a r e d e c î t g ru p u l p o p u la ţ io n a l în to ta lita te a s a ) r e p r e z e n t a t e p r in c o p i i , g r a v i d e , c a r d i a c i , v î r s t n i c i ,

" p e r s o a n e cu h a n d ic a p . A c e a s ta rid ic ă p ro b le m e p r iv in d p ro te c ţia s tă r ii d e s ă n ă ta te p e te rm e n d e lu n g ă d u ra tă , in d u z îr id c o s tu r i a d i ţ io n a le p e n t r u r e z o l v a r e a a c e s to ra . -

6 . C a u z a l ita te a s e d a to r e a z ă în s p e c ia l c o n d iţiilo r d e e x p u n e r e a p o p u la ţ ie i d in v e c i n ă t a t e a a c e s to r m ic ro c e n tra le te rm ic e d e a p a rta m e n t , co n d iţii d e e x p u n e r e ( in te n s ita te a , f r e c v e n ţa , d u r a ta e x p u n e r ii , p r e c u m ş i d e n a tu ra ş i m ă r im e a p o p u la ţ i ilo r e x p u s e . C o n d iţ ia d e e x p u n e r e c e a m a i im p o r a n tâ în c a z u l R o m â n ie i - r e z id ă în fa p tu l c ă e v a c u a r e a s u b s ta n ţe lo r p e r ic u lo a s e d e la m ic ro c e n tra le şi c o n v e c to a r e s e fa c e în a c e le c o n d iţii c a r e d u c la c re ş te re a e x p u n e r ii in d iv id u a le ş i d e g r u p , p r in e v a c u a r e a

g a z e lo r d e a r d e r e d ire c t tu b u ri c a re tr a v e rs e a z ă p e re ţii e x te r io r i, şi u n d e s u r s a d e p o iu a r e e s te p o z iţ io n a tă la c c a 0 ,2 - 0 ,6 m fa ţă d e p la n u l fa ţa d e i ş i la 0 , 5 - 1 ,0 m fa ţă d e fe r e s tr e , b a lc o a n e şi g u r i d e v e n t i l a r e . C a l fc u le le p r iv in d d is p e r s ia n o x e lo r d in g a z e le d e a r d e r e In d ic ă m a i a le s p e n t r u . s i t u a ţ i i l e d e c a lm a t m o s f e r i c s a u v î n t s l a b , d e p ă ş ir i d e z e c i s a u s u te d e ori a c o n c e n t r a ţ i i l o r m a x i m e a d m is ib ile d e p o lu a n ţi, p r e v ă z u te d e n o rm e le s a n ita r e în v ig o a re (S T A S 1 2 5 7 4 - 7 8 ) .

7 . în m o d g re ş it s e s u s ţin e c ă m ic r o c e n t r a l e l e t e r m i c e in d iv id u a le e m it noxe. s u b lim ita a d m is ă p e n tru fo c a r e a l im e n ta te c u g a z e n a t u r a l e ( O r d i n u l 4 6 2 /1 9 9 3 a l M A P P M A n e x a 2 ) , n e f i in d a s t f e l d ă u n ă t o a r e ' s ă n ă t ă ţ i i . E x p e r ţ i s t r ă in i a u c o n firm a t n e c e s ita te a ra p o rtă r ii v a lo r i l o r m ă s u r a t e Ia c o n c e n tra ţ iile d e im is ii, re s p e c tiv c o n c e n tra ţ iile m a x im e a d m is ib ile d e p o lu a n ţ i d in a t m o s f e r a z o n e lo r p ro te ja te , c o n fo rm S T A S 1 2 5 7 4 - 7 8 . A u a p ă r u t d e ja şi c a z u r i d e i n t o x ic a ţ i i a c u t e m o rta le cu m o n o x id d e c a rb o n .

8 . L a fe l e s te s u s ţin u tă prin n u m ă r u l e x p l o z i v d e s t u d i i ş t i in ţ if ic e ş i o a l t ă p u t e r n ic ă r e la ţ i e d e c a u z a l i t a t e î n t r e f u n c ţ io n a r e a d i s p o z i t i v e l o r in d i v id u a l e d e î n c ă l z i r e a lo cu in ţe i p e b a z ă d e a r d e r e a g a z u lu i n a tu ra l şi e m ite r e a u n o r s u b s ta n ţe p e r ic u lo a s e c u e fe c ţe c u m u l a t iv e , c a n c e r i g e n e , - m u t a g e n e , - t e r a t o g e n e ' ş i . d e z v o lta re a u n o r e fe c te a d v e rs e fo a r te g r a v e a s u p r a s tă r ii - d e s ă n ă t a t e a p o p u la ţ i e i . L a a c ţ iu n e a s u b s ta n ţe lo r n o c iv e , to x ic e ş i c a n c e r ig e n e c e i m a i s e n s ib il i s în t c o p i i i , m a i a le s fe te le , ia r e x p u n e r e a lo r c ro n ic ă la s u b s ta n ţe le d in g a z e l e d e a r d e r e d u c e la r e t a r d a r e a ritm ulu i d e c r e ş te r e şi d e z v o lta re f iz ic ă , n e u ro p s ih ic ă ş i a p o i la p ro d u c e re a b o lilo r a m in t ite m a i s u s . D e a s e m e n e a , e f e c t e le p o lu ării s e m a n ife s tă la g ra v id e ,

c e e a c e p o a te d u c e la n a ş te re a u n o r c o p i i m a l f o r m a ţ i , h a n d ic a p a ţ i . -

9 . D a te le r e c e n te d in lite ra tu ra ş t i i n ţ i f i c ă s t r ă i n ă c i t e a z ă p o l u a r e a c u m ic r o c e n t r a l e c a s n ic e d re p t o s u rs ă im p o ţta n tă d e a g e n ţ i c a n c e r ig e n i , c a r e a c ţ i o n e a z ă în t im p , e f e c t e le u r m în d a s e v e d e a p e s te a n i. L a C e l d e a l D o i le a S im p o z io n s -a u p r e z e n ta t şi re z u lta te le u n o r d e t e r m i n ă r i e f e c t u a t e în R o m â n ia , c a re a te s tă p re z e n ţa

• u n o r h i d r o c a r b u r i a r o m a t ic e p o l i c i d i c e c a n c e r i g e n e în p r o d u ş i i d e a r d e r e a g a z u lu i n a tu ra l. P e m ă s u r a fu n c ţio n ă rii m ic r o c e n t r a l e l o r . , a p a ir ef u n in g in e a , s u b s t a n ţ ăc a n c e r i g e n ă ( v i z ib i l ă p e fo t o g r a f i i le p r e z e n t a t e în t r - o e x p o z i ţ ie la C e l d e A l D o ile a S i m p o z i o n ) . E s t e u n a n im a c c e p t a t fa p tu l c ă , în p r iv in ţa a g e n ţi lo r c a n c e r ig e n i, n u e x is tă u n “p r a g d e s ig u ra n ţă " , a c e ş t ia

. îş i e x e rc ită e fe c te le c h ia r şi în c o n c e n t r a ţ i i e x t r e m d e m ic i (u rm e ) .

1 0 . în u r m a re a c ţ ie i d e a rd e re a g a z e lo r n a tu ra le s e fo rm e a z ă i n e v i t a b i l (p r im m e c a n is m u l

. r e a c ţ i e i ) r a d ic a l i i l ib e r i , c a r e a t a c ă c u a g r e s i v i t a t e t o a t e s t r u c t u r i l e c e l u l a r e . D e s p r e e f e c t e le to x ic e a l e ra d ic a l i lo r l ib e r i s - a u s c r is în u l t im e le d e c e n ii m ii d e lu c ră r i ş tiin ţifice . A c e s te c o m p o n e n te to x ic e .s în t - im p lic a te în p ro d u c e re a a p e s te o s u t ă d e b o l i : g e n e t i c e , ( p r o d u ş e . p r in m o d i f i c a r e a m a t e r i a l u l u i g e n e t i c c e s e t r a n s m i t la d e s c e n d e n ţ i ) , a n o m a li i c o n g e n i ta le c a r e s e m a n i f e s t ă la n a ş t e r e / b o l i . c a r d io v a s c u la r e , c a n c e r e , b o li a le p ie l i i , d ia b e t z a h a r a t ,b o l i n e u ro lo g ic e ş i p s ih ic e , re n a le , h e p a t ic e / in f la m a t o r i i ş i a lte le .

1 1 . S - a d e m o n s t r a t p r in m ă s u r ă t o r i c u a p a r a t u r ă p e r f o r m a n t a c ă , î n c a z u l e x is te n ţ e i u n e i m u lt i tu d in i d e - s u r s e d e p o l u a r e la n iv e lu l f a ţ a d e l o r , a p a r e o “m a n t a în v e l i to a re ” d e a e r v ic ia t şi tp x ic

în ju ru l b lo c u r ilo r d e locuinţ;! în c a r t ie r e le a g lo m e ra te , u '| c o n c e n tra ţ ia io n ilo r negativ i ^ e f e c t b e n e f ic a s u p ra să n ă ţ ţ t in d e .s ă d is p a r ă , în sch j c r e ş t e c o n c e n t r a ţ i a ior. j p o z it iv i , c a r e p ro v o a c ă s / j . n e r v o z i t a t e , în g r e u r ' - r e f a c e r e a o r g a n is m u lu i a g r e s în d s is te m u l im u n itar e r

1 2 . C o m p o n e n te le nocive to x ic e a l e g a z e lo r d e ard; - . t r e b u ie p r iv it e în s p e c ia l ; a s p e c t u l c u m u lă r ii în tirr: e fe c te lo r n e g a tiv e , respect;-. t~ a c ţ iu n i f lo r s in e r g ic e a s e : ; , o r g a n is m e lo r v i i . S e obse' d e ja c o m p ro m ite re a vegetaţie ; in fe s ta re a so lu lu i c a urmare ; c o n d e n s ă r ilo r d e produşi ft» / c u a p a r iţ ie d e a p ă ac idă , > t u b u l a t u r a d e e v a c u a ie : g a z e l o r a r s e d e m ic ro c e n tr a le le d e tip turbo.

C u d e o s e b it respect, P r o f . d r . G h e o rg h e B en

Ş e fu l C a te d re i d e Bio;c. 'C e lu la r ă .ş i M oleculară

Cluj-Napc M e m b r u C oresponder:

A c a d e m ie i R o m â n e , M e r titu la r a l A c a d e m ie i d e Ş t

. ' ’ ' M ed i:L ife M e m b e r A m er

. A s s o c ia tio n fo r th e Prom c . ■ o f S c it

D r . Io n M ih a i N ă s t- P r e ş e d in te le C o m is ie i pe'

A d m in is tra ţ ie P u b lic ă şi Mc a C a m e r e i D eputs

P r o f . d r . N ic o la e G h ile : M e m b r u C o resp o n d er:

A c a d e m ie i R o m :- ' - M e m b ru Titular

iIci

A c a d e m ie i d e Ş tiin ţe M e d ic i

1I ţînd ic id icat uPeP r

Ş e fu l C a te d r e i de Oncoic U n iv . d e M edic in :

F a r m a c ie “lu liu H a ţie g an u ", C lu j-N apc

- P r o f . d r . C o n s ta t , ' '■ C o d re s

. P re ş e d in te le AsociP P R O E C O -S A N IT A S C- .

- N apC S c-r? Q e r c . c h im . R e k a f r ^ s

■ K o v r :

d e

S .C . S in e rg C lu j-N apc P r i

Page 15: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

P O L I Ţ I A C L U J : 9 5 5 şi 4 3 - 2 7 - 2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 P O M P I E R I I : 9 8 1 u d i os'

. 1 9 9 6 - G r e v a m in e r i lo r d e la p r o s p e c ţ iu n e a g e o lo g ic ă d e p lu m b ş i z in c R u s c h iţa - C a r a n s e b e ş a lu a t s f îr ş i t î n u r m a

în c h e ie r i i u n u i p ro to c o l în t r e g re v iş t i ş i c o n d u c e r e a s o c ie tă ţ i i , p r in c a r e e r a u r e z o lv a t e m a jo r i ta te a s o l ic i tă r ilo r p r o te s ta ta r i lo r .

şss3lsZ3£li& \ ~ m m m

ănăstirens - C a r n e t d e n

-*t i ’

Secretar al comunei

C o m u n a c lu je a n ă; M ănăstiren i, situată în vestul

judeţu lu i, este alcătuită din şase sa te : M ă n ă s tire n i, A rdeova,

“ B e d e c iu , B ic a , D re tea şi M ănăşturul-R om ânesc, în care

; îşi duc tra iu l 1.880 de locuitori. M ajoritatea’din tre aceştia sînt de Vîrstă înain tată, peste 50 la sută din ei fiin d trecuţi de deceniul al şaselea. Funcţia economică a

: c o m u n e i - f i in d d o m in a n t agricolă, aceasta este principala

. o c u p a ţie a p o p u la ţie i . D ar, datorită fap tu lu i că populaţia

; comunei este îmbătrînitâ, deşi se d ispune de teren agricol pe o suprafaţă m are, respectiv 4.706

> hectare,, 50 la sută din acesta C m i este lu cra t, pentru că nu

e x is tă s u f ic ie n tă p u te re de m u n c ă în z o n ă . Pe lîn g ă a g r ic u ltu ră , în co m u n ă se desfăşoară şi unele activităţi industriale. în acest sens,' la

A rd e o v a e x is tă o m ic ro c a r ie ră de feldspat ce aparţine de E x p lo a tarea M in ieră C ăp u ş şi u n d e îş i desfăşoară activitatea- 20 de p e rso an e . De asemenea, în com ună e x is tă şi 82 de a u to r iz a ţ ii p e n tru exercitarea m eseriei de confec ţionat p lase şi saco şe d in ra fie , p e - care le'putem găsi şi pe p ie ţe le d in C lu j. D o am n a L e o n tin a L ăp u ş te , s e c re ta r a l Primăriei M ănăstireni, c a re n e -a fo s t in te r lo c u to a re , a

afirm at că această ocupaţie,care de altfel este singulară în ţară, a a d u s a t î t com unei, c ît şi locu ito rilo r ei m ulte satisfacţii, in c lu s iv f in an c ia re , p în ă la revoluţie comuna fiind una din ce le m ai bog a te d in ju d e ţ , d a to rită acestei îndele tn iciri. A ceasta d o ar p înă ,în 1990, p e n tru c ă m ai n o u , lu m e a p referă “pungile acestea m ai m odem e care au apărut pe pieţe d e v re o zec e an i în c o a c e . Totuşi, femeile noastre continuă să se deplaseze pe perioade m ai lungi sau mai scurte prin ţară, pe toată perioada anu lu i, cu . aceste sacoşe de care ele sînt foarte m îndre.” în plus, 145 de persoane beneficiază de ajutor social. Pentru a putea in tra în posesia acestuia, ei au obligaţia, de a presta şapte zile de m uncă pe lună în folosul com unită ţii/■ în com ună funcţionează două

şcoli şi două grădiniţe, şi anume la M ănăstireni este o şcoală coordonatoare cu clasele I-VIII, cu un num ăr de 88 de elevi şi 12 preşcolari, iar alţi 64 elevi şi 16 preşcolari învaţă la şcoala de la Bedecim Şcolile sînt b ine în tre ţin u te şi b en efic iază de dotări corespunzătoare.-\ D e asemenea în Mănăstireni funcţionează un dispensar, în care îşi desfăşoară activitatea un m edic de fam ilie care m erge z iln ic d e la C lu j p en tm a-şi consulta p a c ie n ţ i i , şi un asistent medical, care ă fost dotat în 1991 prin Crucea R oşie de o fu n d a ţie d in A u s tr ia . T o t a ic i ex istă şi un cabinet stom atologic în care d o c to ru l o fe ră co n su lta ţii de două ori pe săptămînă. în c e e a ce p r iv e ş te a s is te n ţa s a n ita r - veterinară, există în com ună un dispensar v e terinar, în care îşi exercită funcţiile un - m edic veterinar şi un asistent.

S tră z i le d in Cele şa se loca lită ţi,'ce însum ează 22 de km , sînt în stare destul de bună fiind practicabile în totalitate.

D in punct de vedere turistic, în zonă se află două rezervaţii arheo log ice şi anum e m in e le

biserici de lem n la B e d e c iu , B ic a şi

• Dretea. . Pe v iito r se u r m ă r e ş t e d e z v o l t a r e a a g r o t u r i s m u l u i ru ra l p rin d o ta re a c o resp u n ză to a re a u n o r g o s p o d ă r i i loca le , în p re ze n t neexistînd aici nici un fel de unitate de primire turistică.

* > «

i l f i n

VII

Şcoala din Mănăstireni

\

J

Directorul scoliiD oam na L eo n tin a L ăp u şte

n e -a îm p ă rtă ş it u n e le d in tre p la n u rile de d e z v o lta re a le comunei.”Din luna m ai vo r fi instalate telefoane pe toată raza c o m u n e i. D e a se m e n e a , urm ează să fie instalat-şi gazul,da r deocam dată este d o ar în

cetăţii feudale de la intrarea în • fază de pro iect şi se speră că zona protejată V alea Căpuşului prin ajutorul dat de FR D S, înşi m inele m ănăstirii m edievale curînd po p u la ţia com unei vadin locul num it “La Căpîlna” . putea beneficia de acesta. Apoi,D e a se m e n e a , e x is tă t re i se p reconizează’a fi introdusă

apă potabilă în satul B edeciu, c e le la lte sa te f i in d d e ja ra c o rd a te la r e ţe a u a d e distribuţie a apei.”

Învăţămîntul9

din Mănăstireniîn M ă n ă s t ir e n i e x is tă

învăţăm înt încă din anul 1632, da r a c tu a la c lă d ire a şc o lij datează d in 1965. A m stat de vorbă cu directorul acestei şcoli, domnul loan Copaci, care este p ro fe so r d e i s to r ie ş i d e g e o g ra f ie şi c a re a a v u t amabilitatea de a ne spune cîte ceva despre şcoala pe care o conduce. Există aici op t săli de c la să în c a re în v a ţă e le v ii c la se lo r I-V III, c a re s în t în num ăr de 88. Predarea se face la două secţii şi anum e una în limba rom înă şi una în lim ba m aghiară. Şcoala d isp u n e dc dotări corespunzătoare, dc anul tre c u t c o p ii i în v a ţă şi pe calculatoare. Astfel anul trecut în decem brie, cu a ju tom l unei

firm e d in B ucureşti, a tît elevii cît şi p rofesorii au b en efic ia t de cursuri d e iniţiere p e calculator. De asem enea, în şcoa lă există şi un laborato r d e fizică , dotat c o re s p u n z ă to r , p re c u m şi cabinete d e rom ână, m atem atică şi is to rie -g eo g ra fie . P e lîn g ă acestea, elevii m ai beneficiază şi de o b ib lio tecă în c a re se g ă se sc în j u r la 7 .5 0 0 d e volum e. “E k istă o co n lu c ra re foarte b u n ă în tre p r im ă rie şi ş c o a lă ” , n e -a d e c la r a t lo a n Copaci, “ ei ne-au a ju ta t foarte m u lt, în s e n s u l c ă to a tă ig ie n iza rea şco lii, zu g răv itu l, au fost rea liza te cu sp rijin u l lo r. în p lu s n e -a u o fe r i t şi o im p r im a n tă - p e n tru c a lc u la to a re .” C a a c t iv i tă ţ i com plem entare , la şco a la din M ănăstireni ex istă o trupă de dans popular, fo rm ată d in 12 . p e r e c h i , e le v i d in c la s e le V -V U l, şi carc este îndrum ată de D ora Dani, p rofesoara lor dc engleză.

A n a - M a r i a V A ID A

O m in o ră , b o ln a v ă p s ih ic a fo s t v ic tim a u n u i v io l

Doi tineri, fgăsiţi ca fiind autorii unui viol petrecut la sfirşitul lunii ianuarie în localitatea Panticeu, au fost arestaţi de procurorii clujeni. V ictim a celor doi este o minoră, cu afecţiuni psihice aflată Ia ţară în vizită la m ătuşa ei. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, în data de 27 ianuarie 2002, M .B., în vîrstă de 13 ani, din C luj- Napoca, se află în vizită la m ătuşa ei, în localitatea Panticeu. în tim p ce se plim ba pe o străduţă din sat, fetiţa a fost acostată de Berche Silviu, de 30 de ani. T înărul, după ce a legat un dialog cu m inora a convins-o să m eargă cu e l în casa unui sătean care lipsea din localitate. In locuin ţă se mai afla Păcală Avram , 19 ani, prieten cu Berche. Profitînd de im posibilitatea m inorei de a-şi exprim a voinţa, din cauza faptului că era retardată. psihic, cei doi au întreţinut raporturi sexuale cu aceasta. Parchetul de pe lîngă T ribunalul Cluj a em is pe num ele lui B erche şi Păcală cîte un m andat de arestare preventivă pentru cinci zile sub acuzaţia de viol. M ăsura arestării a fost prelungită, apoi, cu încă 25 de zile. In cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, Păcală şi Berche riscă să primească o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 5. şi 15 ani.

C o s m in P U R IS

0 v r ă j i t o a r e d in C îm p ia T u r z i i e s t e c e r c e t a t ă p e n t r u în ş e lă c iu n eO femeie, în vîrstă de 43 de ani, din C îm pia-Turzii este cerceta tă , în

. stare de libertate de poliţiştii clujeni sub acuzaţia de înşelăciune. Potrivit B iroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene C luj, R ostaş S tclica 43 de ani era cunoscută de către fem eile din localitate drept vrăjitoare carc rezolvă problem e legate de dragoste, blestem e şi farm ece. M aria M ariş, din Turda s-a dus în data d e - 12 februarie, la vrăjitoare, dorind sâ fie dezlegată de „farm ece". După o scurtă şedinţă, S te lica i-a spus clientei că poate să o scape de boala de care suferă, da r va trebui să u rm eze un tratam ent care va costa 100 de dolari SUA, 1,5 m ilioane de Iei, un inel de aur şi o tigaie de irtox. Fericită că şi-a găsit leacul, M aria M ariş nu a stat prea m ult la discuţii şi i-a dat vrăjitoarei to t ce aceasta i-a cerut, după care a plecat liniştită acasă, aşteptînd să se vindece. Fem eia a aşteptat degeaba pentru că m iracolul nu a apărut. M ariş s-a p rezen tat la poliţie uride a reclam at ce a p ă ţ i t . P rejudiciul a fost recuperat, iar R ostaş S telica este cercetată, în continuare, pentru înşelăciune p rin g h ic i t D acă va fi trim isă în judecată, iar instanţa o v a găsi vinovată, vrăjitoarea poa te prim i o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani.

C o s m i n P U R IS

Legalizarea prostituţiei vâ duce la creşterea explozivă a infracţionalităţii, bolilor şi instabilităţii sociale

R eprezen tan ţii A S C O R şi ' 1 T C O R d in _ în tre a g a ţâ ră ,

r e u n iţi la G a la ţi , în c ad ru l • întîlnirii C onsultative Naţionale «Jin 8-10 m a r t ie , lu în d ta cunoştinţă dem ersul legislativ

. d in Parlamentul Rom âniei prin c a re se u rm ăreşte legalizarea p r o s t i tu ţ i e i , re sp in g e cu fe rm ita te această acţiune din

| ■ Următoarele considerente:L 1. L e g it im a re a p ă c a tu lu i '.f^desfrînării, sub orice formă, va SŞsŞfcage m î n i â l u i ' D um nezeu, f rUsupra întregului popor român;'

2. P r in le g a liz a re a P rostitu ţie i, infracţionalitatea va U reşte cu p în ă la 1000% în

zonele în. care vor fi am plasate “ e ro s-lo cu ri” (b o rd e lu ri), în funcţie de natura infracţiunii: v io lu r i, t îlh ă r ii , co n su m de droguri, tulburări ale liniştii şi ordinii publice, furturi etc.

3 . B o l ile cu tra n s m ite re sexuală şi în special SIDA (care nu apar în analizele medicale m ai devrem e de o lună) vor prolifera o dată cu legalizarea şi dezvoltarea fenomenului., 4. Legalizarea prostituţiei va

d u ce la destrăm area fam ilie i; (70% rată a divorţurilor în ţările occidentale), avînd consecinţe d ire c te a su p ra c o p ii lo r şi ' t in e r i lo r , d e c i a v i ito ru lu i

societăţii. - c5. Turismul sexual v a găsi în

R o m â n ia o p ia ţă s ig u ră şi atractivă, iar ţara noastră va intra în c irc u itu l in te rn a ţio n a l a l industriei sexului.

6. Definirea unui cadrul legal în c a re p ro s t i tu a te le să -ş i d e sfăşo are a c tiv ita tea n u v a lim ita fenomenul prostituţiei, ci va duce la dezvoltarea lui sub am bele forme, legală şi ilegală.

. 7. Traficul de .came vie va prim i o acoperire legală: .

8. Legalizarea prostituţiei nu • e lim in ă v io le n ţa , 'ci d o a r legalizează abuzurile la care sînt supuse femeile.

9. Prostituţia este o deviaţie, şi nu o meserie.

A v în d . în v e d e re s i tu a ţ ia actuală a R om âniei, legalizarea a c e s tu i fe n o m e n c o m p le x , dificil şi extrem de sensibil nu va fi un pas spre civ ilizaţie şi

' integrare europeană.• M ai m ult, experienţa ţărilor

dezvoltate, în .c a re p ro stitu ţia este legalizată - Spania, O landa, de curînd G erm ania, to lerată - F ran ţa ,' A n g l ia s a u , c h ia r interzisă - Suedia şi m ajoritatea ţă r i lo r d in S U Â , a r a tă c ă leg a liz a re a a c e s tu i fe n o m e n re p re z in tă un e şe c a l lu m ii m odem e.

Page 16: MD M M I s-a întors-acasăPalatul Brâncoveiiesc de la Mogoşoaia. - lliescu şi Vorkink au discutat despre proiectele privind dezvoltarea infrastructurii rurale. Preşedintele lliescu

T a l i b a n n ş i c o m b a t a n ţ i i A l - Q a i d a s e r e g ru p e a z ă în m a i m u lte p ro v in c ii p e n tru “a la n s a o lu p tă d e g h e r ilă ” îm p o tr iv a

-g u v e r n u lu i d e la K a b u l , a a f irm a t, ' ie rt , p r in c ip a lu l re s p o n s a b il' militar din estul Afganistanului, citat d e AFP.- a a r a

P r e m ie r u l V a s i l e T a r l e v a.declarat,' ieri, că în ’s r o l i le « > 1 l ic e e le d in C h iş in ă u a r tre b u i s ă patru leze e c h ° o e d- I

‘ P o l'î'? 11 P e n tru a îm p ie d ic a a c c e s u l persoanelor c a r e H

c e r e le v ilo r s ă p a r tic ip e la a c ţiu n ile d e protest d in P ia * ' ’ M a r ii A d u n ă r i N a ţ io n a le ; re la te a z ă B A S S A -p re s - ţ

Reprezentanţi ai Blocului Naţional Sindical reuniţi la Bucureşti au decis, ieri, în unanimitate, să înceapă procedurile pentru declanşarea grevei generale la nivel naţional.

“Nici măcar după o sută de zile de la încheierea manifestaţiei «La capătul răbdării» (m iting/al B N S organizat la Bucureşti, pe 29 noiembrie anul trecut - n.r.), guvernanţii nu s-au sinchisit să se u ite peste revendicările n o astre” , a declara t Dum itru Costin, în faţa celor aproape 3.000 de sin d ica liş ti d in toa te ram u rile de ac tiv ita te prezenţi la întrunire. “M irarea premierului şi a p reşed in telu i l lie sc u re fe rito a re la creşte rea facturilor la întreţinere îi um ple de penibil” a

afirmat, de la tribună, M atei Brătianu, secretarul general al BNS, făcînd referire la creşterea preţurilor la utilităţi. Potrivit sindicaliştilor, preţul energiei termice a crescut de peste trei ori faţă de anul 2000, în condiţiile în care Guvernul a impus - printr-o decizie considerată de sindicalişti ca fiind neconstituţională - lim itarea creşterii salariilor la cel mult 22 de procente; respectiv cu echivalentul ratei, inflaţiei calculate pentm acest

■an.Liderii de sindicat au criticat în term eni duri

politica economică “păguboasă” a cabinetului Năstase, pe care l-au acuzat că “ se lasă condus din um bră de FMI şi de Banca M ondială”.

Doi senatori vor să meargă în inspecţie la penitenciarele Baia Mare si Gherla

E m il Constantinescu vrea să rev in ă ...

u r m a r e d in p a g in a 1

m otiv câ autorul lor “nu vrea sâ provoace acum scandal”, atunci ne putem da u şo r seam a ce n e aşteaptă în momentul în care răbdarea i se va sfirşi. Deocam dată, poporul român nu-1 m erită, deoarece confundă analiza cu bîrfa politică şi se com place în starea de m inciună şi confuzie. Păcat că lum ina călăuzitoare întîrzie sâ ne vină dinspre fostul propagandist co m u n ist, pentm a lu n g area cetii ce ne acoperă m intea. Deocam dată, sâ ne lim ităm a constata câ tînâm l care s-a săturat de România tuturor im posibilităţilor a devenit, se pare, un prosper om de afaceri, iar bătrîiorul scîrbit de clasa politică face eforturi disperate sâ revină în structurile acesteia şi în graţiile unui popor care se com place în starea de m inciună şi confuzie atît de blam ată.

R e p re z e n ta n ţii C o m is ie i sen a to ria le p en tru d rep tu rile o m iilu i so l ic i tă c o n d u c e r ii a c e s te i C am ere i să a p ro b e d ep lasa rea a doi sena to ri la p e n iten c ia re le B a ia M are şi G h e r la p e n tru a v e r if ic a sesizările unor deţinuţi privind n e re sp e c ta re a d re p tu r i lo r o m ulu i. Po triv it unei ad rese

în a in ta te p re şe d in te lu i Senatului, N icolae Văcăroiu, de C o m is ia p e n tru d re p tu r i lo r o m u lu i, u n ii d e ţin u ţi d in p e n ite n c ia re le B a ia M a re , judeţul M aram ureş şi Gherla, judeţul Cluj, au trim is comisiei mem orii cu p ro b lem e . privind re sp e c ta re a u n o r d re p tu r i fu n d a m e n ta le a le o m u lu i.

“Analizînd sesizările primite de la deţinuţi şi fam iliile acestora, C om isia a h o tă r ît delegarea senatorilor Ştefan M ărgineanu (PRM ) şi N elu Pujină (PSD) pentru a se.deplasa la cele două penitenciare, .în vederea unor verificări, în p e rio ad a 20-22 martie” , se arată în documentul adresat preşedintelui Senatului.

J

Rampa de gunoi de la Pata-Rît a fost închisăInspectoratul pentru Protecţia Mediului (IPM) Cluj d dispus, ieri, închiderea temporară a rampei de

deşeuri de la Pata-Rît. Decizia de încetare a activităţii rampei de gunoi a fost luată ca urmare a flăcărilor declanşate de vîntul puternic din ultimele zile, care au perturbat traficul aerian. Mai mult, specialiştii în protecţia mediului susţin că nivelul de poluare a acrului în cartierul Someşeni, aflat în imediata vecinătate a rampei a atins cote îngrijorătoare. Conducerea IPM Cluj a solicitat primăriei clujene şi societăţii de salubrizare Salprcst, responsabilă cu întreţinerea rampei de deşeuri, să acopere gunoiul cu pămînt şi sâ stingă focul. La rîndul său, conducerea Salprcst fonsideră că decizia IPM este riscantă, deoarece singura'soluţie de depozitare a gunoaielor Clujului este rampa de la Pata-Rît.

. C o s m i n P U R IS

Senatul a adoptat ordonanţa privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali

u r m a r e d in p a g in a 1

Ion P re d c sc u a s u s ţin u t că p r e c iz a r e a se a p lic ă a tî t acţionarilo r sem nificativi, c ît şi a s o c ia ţ i lo r în s o c ie ta te a c o m e rc ia lă resp ec tiv ă (d u p ă cum s-a votat şi în com isii), în tim p ce secretarul ide s ta t în M in is te ru l A d m in is tra ţ ie i P u b l ic e , R om eo P a u l P o s te ln ic u , a a f irm a t câ p rec iza rea îi vizează d o a r pe asociaţi.

C onform legii, interdicţiile se a p lic ă şi so ţu lu i sau so ţie i, precum şi rudelor pînă la gradul doi ale alesului local vizat.

încă lcarea acestor prevederi

a trage încetarea m andatului de ales local, cu excepţia cazului în c a re cel în c a u z ă d e m is io n e a z ă d in fu n c ţia d e ţ in u tă la s o c ie ta te a co m erc ia lă ,-în term en de cel m ult cinci zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei.

I n te rd ic ţ i i le s ta b il i te de o rd o n a n ţă îi v iz e a z ă şi pe f u n c ţio n a r i i p u b lic i şi persoanele încadrate cu contract individual de m uncă în aparatul p ropriu al consiliului local sau judeţean ori la regiile autonom e afla te sub autoritatea aces to r; c o n s i l i i sau la . s o c ie tă ţ i le com erciale înfiinţate de aceste

c o n s i l i i . N e re s p e c ta re a prevederilor legii de către aceste p e rso an e se san c ţio n ează cu eliberarea din funcţie, respectiv cu desfacerea contractului de m uncă. Contractele comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri, existente la intrarea în vigoare a ordonanţei şi care cad. su b in c id e n ţa p r e v e d e r i lo r acesteia, vor fi reanalizate şi, “dacă este cazul, se vor face d e m e rsu rile leg a le n e ce sa re pentru-rezilierea sau, după caz, anularea acestora” .

Ţ,a f in a lu l d e z b a te r i lo r , senatorul PD Iuliu Păcurariu,

ale cărui am endam ente au fost respinse de plen, a afirm at că în form a a d o p ta tă de Senat ordonanţa “ nu rezolvă nim ic” şi orice “contract oneros care s-a înche ia t p înă în p rezen t poate să continue” . Rom eo Paul P o s te ln ic u a s u s ţin u t că o rdonan ţa .“ nu şi-a propus să e rad ich eze c o ru p ţia , p e n tru acest lucru existînd alte legi”, adăugind câ prin acest proiect de lege se stabilesc interdicţiile, nu incom patibilităţile în care se pot afla aleşii locali, acestea din urmă fiind stipulate în Legea 215/2001 priv ind administraţia publică locală. '

FRF a sesizat i Parchetul în ' legătură cu “cazul

Piatra Neamţ"S e c r e t a r u l g e n e r a l a l

F e d e ra ţie i R o m â n e d e Fo tb a l ( F R F ) , A d a l b e r t K a s s a i , a d e c la r a t , i e r i , c ă a f o s t s e s i z a t P a r c h e t u l C u r ţ i i S u p r e m e d e J u s t i ţ i e în le g ă tu ră cu m o d u l în c a re s -a d e s fă ş u ra t p a rtid a d in tre e c h ip e le C e a h lă u l P ia t r a N e a m ţ şi D in a m o B u c u r e ş t i , : s c o r 1-2.

Vasile Puşcaş Ie i[; cere poliţiştilor sâ j

aplice acquis-ul comunitar în [

domeniul justiţiei f şi afacerilor

interneN e g o c ia to r u l ş e f a i

R o m â n ie i cu U E , V a s i l e P u ş c a ş , le -a cerut ş e f i lo r d e in s p e c to r a te ju d e ţ e n e d e P o liţie să pop u larizeze s i s ă ap lic e în te rito riu p r e v e d e r i le d o c u m e n tu lu i de p o z i ţ i e “J u s tiţ ie şi A faceri I n t e r n e ” ş i a c q u is -u l c o m u n ita r d i n a c e s t d o m e n iu , p e n t r u c a P o l i ţ i a R o m â n ă s a fu n c ţ io n e z e du pă a c e l e a ş i s ta n d a rd e cu p o l i ţ i i le d i n U n iu n e a E u r o p e a n ă , in fo rm e a z ă un c o m u n ic a t a l M IE .

P u ş c a ş a partic ip a t, i e r i , la u n p ro g ra m de in s t r u i r e o r g a n iz a t d e C e n t r u l d e S tu d ii P o s tu n iv e r s i ta r e a l A c a d e m ie i d e ' P o l i ţ i e „ A le x a n d r u Io an C u z a ’ p e n tru ş e fii in s p e c to r a te lo r de p o liţ ie d in ţară. El a c e r u t ca , în c a d ru l c u r s u r ilo r d e in s tru ire a an g a ja ţilo r M t , s ă se p re d e a d re p t c o m u n ita r ş i m o d a l i t ă ţ i d e a p l i c a r e a p re v e d e r ilo r leg is laţie i U E în m a te rie d e ju s tiţie ş i a f a c e r i in te rn e

„ D u p ă e v e n im e n te le d i n 11 s e p te m b rie , Poliţia n u a r e d o a r rolul d e a a s i g u r a s ig u ra n ţa c e tă ţe a n u lu i, c i a de v e n it, a lă tu ri de a r m a tă , u n f a c t o r im p o r ta n t î n a s ig u r a r e a s e c u r i t ă ţ i i . R o m â n ia v a fi g ran iţa e s t i c ă a U n iu n ii E uropene , p e n t r u în c e p u t v a f i o f r o n t i e r ă e x te rn ă , ia r d up ă a d e r a r e a ta U E v a d e v e n i f r o n t i e r ă in t e r n ă a U n iu n i i . D e a s e m e n e a ,,R o m â n ia v a f i o g r a n i ţ ă d e s e c u r i t a t e ş i p e n t r u N A T O . P o l i ţ i a v a | t r e b u i s ă lu p te î m p o t r i v a j m ig r a ţ ie i i le g a le , a j te ro r is m u lu i şi c r im in a l i t ă ţ i i ( o r g a n iz a t e . N o i s u s ţ i n e m i id e e a c re ă r ii unei P o l i ţ i i d e ( F r o n t ie r ă . E u r o p e n e , f in a n ţa tă d e s tate le m e m b r e U E , în s ă , p en tru a p a r t i c i p a cu s u c c e s la o a s e m e n e a i n s t i t u ţ i e , t r e b u ie s ă c u n o a ş te m ş i să a p l i c ă m re g u lile U E în acest d o m e n i u în a in te d e ad e rarea la U E ” , a a ră ta t V a s ile P u ş caş .

i a . rsspacfiaffsa

P a t r i a r h i a R o m â n ă a r e c u n o s c u t î n to td e a u n a s ta ta l i t a t e a R e p u b l ic i i M old o v a , în să doreşte ca statu l m oldovean sâ respec te libertatea re lig ioasă a rom ânilor d e aco lo , princip iu de b a z ă a l o ricăru i sta t d e m o c ra t ic , a d e c la ra t, ie r j, p ă r in te le C o s te l S to ica , p u r tă to ru l de c u v în t al P a triâ rh ie i R om âne. “în u ltim ii zece ani, P re a fe ric itu l P ărin te T eo c tis t, P a tria rh u l

Bisericii O rtodoxe R om âne, a corespondat în to td eau n a cu p re şed in te le R epublic ii M oldova, ceea ce denotă faptul că B O R recunoaşte autoritatea statului m oldovean.

în acelaşi tim p, însă, Patriarhia R om ână vrea ca rom ânii de acolo să poată sluji şi să se p o a tă ruga în lim ha străm oşilor lor. L ib e r ta te a r e lig io a s ă , e s te u n d re p t

' u n iv e rs a l a l o m u lu i şi u n p r in c ip iu

re c u n o s c u t în o r ic e ■ s ta t c iv i l iz a t , d e m o c ra t ic ” , a p re c iz a t su rsa c ita tă . Părin tele Costel Stoica a adăugat câ, aşa cum B O R recunoaşte M itropolia M oldovei şi C h iş in ă u lu i, a f la tă su b ju r is d ic ţ ia c a n o n ic ă a P a tria rh ie i R u se , şi s ta tu l m oldovean trebuie să accepte M itropolia B asarabiei aflată sub ju risd ic ţia Patriarhiei R om âne. v

Pisgrait fistiioiiinat cHiii e m i «gisiisiiiityta!

" în perioada 18-27 martie a.c. va avea loc re ce n să m în tu l p o p u laţie i şi locu in ţelo r în în tre ag a ţa ră .

D atorită faptului că Primăria m unicipiului Cluj-Napoca e s te organizatoarea recensămîntului pe raza municipiului C lu j- Napoca, în perioada de desfăşurare efectivă a acestei a c ţ iu n i , p rogram ul cu pub licu l la ghişeele D irecţie i E co n o m ice . D irecţiei D om eniului Public şi Privat, D irecţiei f o n d u lu i Im obiliar de Stat şi Direcţiei Urbanism este următorul: - lu n i . m arţi, m iercuri între orele: 8,00 - 11,30; - jo i între o re le : 13,00 - 17,00;*- vineri între orele: 8,00 - 11,30.

D upă acest program va funcţiona inclusiv R egistratura d e pe strada M oţilor 1-3. Activitatea de relaţii cu p u b lic u l a Serviciului Stare C ivilă şi a Direcţiei Taxe şi Impozite L o c a le se desfăşoară după program ul obişnuit.

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

C U LTU R Ă : TEL. 19 .7 4 .9 0 - M IC H A E LA BOCU; S O C IA L-: CETĂŢENEŞTI: T E L 1 9 7 4 .9 0 - RADU VIDA;

A uto riza tă prin S .C . nr. 1 2 8 / 1 3 9 1 , judecătoria Cluj-

N a p o c a , înm atriculată' la Oficiul R egistrului C o m erţu lu i judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 3 9 1 cod

fiscal R- 2 0 4 4 6 9

ILIE C A L IA N (re d a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U ( r e d a c t o r şef a d ju n c t ) ;C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). ,Te l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x : 19.28 .28;E - m a il :a d e v c j@ m a il.d n tc j .r o - re d a c ţia E -m a il: r e c la m a _ a d e v c j@ m a il .d n tc j .r o - p u b lic ita te P U B L IC IT A T E : T E L : 1 9 .4 9 .8 1 . - STELA

. _ C O N TA B IL ITA TE :TE L : 19 .7 3 .0 7 -L IV IA P O P ;S e c re ta r de re d ac ţie : T e l/ta x : s u b r e d a c j i a t u r d a : t e l / f a x : 3 1 .4 3.23

H o r e a P E T R U Ş 19 .74 .18 s u b r E D A C ŢIA D E J:T EL./FA X: 21 .60 .75

ECO NOM IC:TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: -19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; P U B L IC IT A T E : T E L ./F A X :1 9 .7 3 .0 4 ; D IF U Z A R E M IC A

P E T C U ;

g iu f îtp U i'a rL v to jiriTpn r j ţ w s u S P ^ a i t c ic .

mdîriaiitsuî'RHCPv.'d* jţyîjhwM t. j r .

T I P Ă R I I E X U L T A T LA G ara m o n d î