1CURS 1 CURS INTRODUCTIV

Definitii, terminologie

Dr.GabrielIoan PradaInstitutul National de Gerontologie si Geriatrie

Ana Aslan

Cercetarea stiintifica (1)

joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a mentine starea de sanatate si de a combate bolile

ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza cunostintelor existente

Cercetarea stiintifica (2)

permite diagnosticarea si tratarea diverselor afectiuni

ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii sistemelor de asistenta medicala

2Cercetarea stiintifica (3)

Desi OMS si statele sale membre sunt constiente de importanta cercetarii medicale, aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs de dezvoltare lipsa metodologiei de cercetare absenta cercetatorilor calificati sistemul de management si coordonare

a cercetarii medicale fie: nu a fost creat nu functioneaza adecvat

Procesul de cercetare

este piatra fundamentala pentru luarea unor decizii eficiente si in cunostinta de cauza

este parte integranta din eforturile tarilor de: a ameliora starea de sanatate a populatiei si de a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in

conditii de transformari dramatice epidemiologice, demografice si economice, transformari care afecteaza profund sistemele sanitare

In aceste cursuri:

se vor descrie metodele de planificare si realizare a cercetarii stiintifice: formularea problemelor stabilirea obiectivelor cercetarii planificarea studiului ("designing the

study") metode de colectare a datelor analiza statistica a datelor

interpretarea rezultatelor diseminarea acestor rezultate

3DEFINITII (1)

cercetarea stiintifica este o descoperire a cunostintelor prin cautarecautare sau investigatieinvestigatieasidua sau prin experimenteexperimente avand drept scop descoperirea si interpretarea de cunostinte noi

metoda stiintifica este un grup de tehnici si proceduri sistematice aplicate in cursul desfasurarii investigatiei sau experimentului si orientate catre obtinerea de noi cunostinte

DEFINITII (2)

cercetarea si metodele stiintifice pot

fi considerate o cale de investigatie

critica ducand la descoperirea unor

fapte sau informatii care amplifica

intelegerea noastra asupra sanatatii

si bolilor umane

CATEGORII ALE CERCETARII

1.Cercetarea Empirica si Teoretica

2.Cercetarea Fundamentala si

Aplicata

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul

Sanatatii

41.Cercetarea Empirica si Teoretica (1)

abordarea filozofica a cercetarii este in principal de doua tipuri:

Empirica Teoretica

cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in principal abordarea empirica adica este bazata pe:

Observatie Experienta

Mai putin bazata pe: Teorie Abstractizare

1.Cercetarea Empirica si Teoretica (2)

cercetarea epidemiologica, de ex.,

depinde de colectarea sistematica a

observatiilor fenomenelor legate de

starea de santate care prezinta

interes in cazul unei populatii

definite

1.Cercetarea Empirica si Teoretica (3)

mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie a bolilor daca nu se face o comparatiecomparatie a unor modele construite teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor

51.Cercetarea Empirica si Teoretica (4)

cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare asupra bunastarii generale a populatiei de interes

Cercetarea empirica

Cercetarea empirica in stiintele

medicale poate fi:

cantitativa

calitativa

Cercetarea in Domeniul Medical(1)

In general cercetarea in domeniul medical utilizeaza informatii de tip cantitativ

In majoritatea cazurilor aceasta implica identificarea: populatiei de interes caracteristicilor (variabilelor)

indivizilor (unitatilor) din populatie studierea variabilitatilor acestor

caracteristici intre indivizii din populatie

6Cercetarea in Domeniul Medical(2)

De aceea cuantificarea cercetarii empiricecuantificarea cercetarii empiricese obtine prin trei procedee numerice inter-relationate: masurarea variabilelor estimarea parametrilor populatiei

(parametri ai distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea observatiilor in populatie)

testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub observatie

Cercetarea in Domeniul Medical(3)

Luarea in considerare a sansei sau probabilitatii este substanta alcatuirii planului de cercetare (design-ului cercetarii) mai mult decat orice, planificarea

cercetarii trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a asigura validitatea

metodele statistice sunt acelea care mentin legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre

Cercetarea in Domeniul Medical(4)

Metodele statistice: permit analiza si interpretarea

adecvate ale rezultatelor statistica ofera instrumentele care

permit cercetarii medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta

ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin continuarea observatiei si experimentului

72.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(1)

din punct de vedere functional

cercetarea poate fi clasificata in:

fundamentalafundamentala (sau pura sau bazala =

"basic")

aplicataaplicata

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(2)

cercetarea fundamentalacercetarea fundamentala de obicei este considerata a implicata o cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui scop specific

cercetarea aplicatacercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este directionata catre rezolvarea unei probleme existente

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(3)

Exista o controversa continua cu

privire la beneficiul relativ si

contributia catre societate a celor

doua tipuri de cercetare

82.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(4)

unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul societatii, trebuie sa se orienteze directdirect spre solutionarea unor probleme relevante ale omului, in timp ce altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele mai mari progrese ale ale stiintei au rezultat din cercetarea pura

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(5)

in general este recunoscut faptul ca e nevoie de un echilibru sanatos intre cele doua tipuri de cercetare, societatile mai bogate si mai avansate tehnologic fiind capabile de a sustine o proportie mai mare de cercetare fundamentala decat societatile cu mai putine resurse disponibile

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (1)

Un alt mod de a clasifica cercetarea medicala, fie empirica sau teoretica, fie fundamentala sau aplicata, este de a o descrie sub forma a trei trei categorii interconectate operational: cercetarea biomedicalabiomedicala cercetarea serviciilor de sanatateserviciilor de sanatate

(serviciilor medicale) cercetarea comportamentalacomportamentala

93.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (2)

Se realizeaza astfel asa-numitul

triunghi al cercetarii medicaletriunghi al cercetarii medicale

(al cercetarii in domeniul sanatatii)

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (3)

Cercetarea biomedicalaCercetarea biomedicala se

preocupa in principal de cercetarea

fundamentala implicand procesele

de la nivel celular

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (4)

Cercetarea serviciilor de sanatateCercetarea serviciilor de sanatate

(a serviciilor medicale) are drept

obiectiv mediul care il inconjoara e

om si care determina transformari la

nivel celular

10

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (5)

Cercetarea comportamentalaCercetarea comportamentala se

preocupa de interactiunea dintre om

si mediu inconjurator intr-o maniera

reflectand credintele, atitudinile si

practicile individului in societate

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (1)

mai multe principii fundamentale sunt utilizate in cercetarea stiintifica:

1.Ordinea2.Deductia si Sansa3.Evaluarea si Probabilitatea4.Ipoteza

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (2)

1.Ordinea (1) Metoda stiintifica diferadifera de "bunul

simt" in ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei organizateobservatiei organizate a entitatilor sau evenimentelor care sunt clasificateclasificate sau ordonateordonate pe baza proprietatilor si a comportamentelor comune

11

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (3)

1.Ordinea (2)

acest caracter comuncaracter comun al proprietatilor

si comportamentelor permite

efectuarea de predictiunipredictiuni care, duse la

limita, devin legilegi

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4)

2.Deductia si Sansa (1) Gandirea, sau deductia este forta

progreselor in cercetare

in termenii logicii, aceasta inseamna ca o

afirmatie sau o concluzie trebuie sa fie

acceptata deoarece una sau mai multe alte

afirmatii sau premize (dovezi) sunt

adevarate

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (5)

2.Deductia si Sansa (2) supozitiile, prezumtiile sau teoriile

deductive pot fi atat de dezvoltate, printr-o constructie atenta, incat sa devina ipoteze testabile

testarea ipotezei este metoda care sta la baza avansarii cunostintelor in stiinta

12

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (6)

2.Deductia si Sansa (3)

in dezvoltarea deductiilor s-au

diferentiat doua abordari sau

argumente distincte:

deductivadeductiva

inductivainductiva

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (7)

2.Deductia si Sansa (4)

in deductie, in mod necesar concluzia

rezulta din premize, ca de exemplu in:

silogism (toate A sunt B, toate B sunt C,

de aceea toate A sunt C)

ecuatiile algebrice

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (8)

2.Deductia si Sansa (5) deductia poate fi distinsa prin faptul ca

se deplaseaza de la general la specificsi NUNU permite elementele legate de sansasansa sau nesigurantanesiguranta

de aceea concluziile deductive suntpotrivite cercetarii teoretice

13

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (9)

2.Deductia si Sansa (6)

deoarece cercetareacercetarea medicalamedicala este

primordial empiricaempirica, depinde aproape

in totalitate de gandirea inductivainductiva

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (10)

2.Deductia si Sansa (7) in gandirea inductiva (1)

concluzia NUNU rezulta neaparat din premizepremizesau dovezidovezi (fapte)

putem afirma doar ca o concluzie are o probabilitateprobabilitate mai mare de a fi adevarata daca premizele sunt adevarate, adica exista posibilitatea ca premizelepremizele sa fie adevarateadevarate, dar concluziileconcluziile sa fie falsefalse

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (11)

2.Deductia si Sansa (8)

in gandirea inductiva (2)

de aceea trebuie sa se tina seama in

intregime de sansasansa

mai departe, gandirea inductiva se distinge

prin faptul ca trecetrece de la specificspecific la

generalgeneral

14

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (12)

3.Evaluarea si Probabilitatea(1)

Cerinta critica a efectuarii proiectului

in cercetare, aceea care asigura

validitatea, este evaluarea probabilitatiievaluarea probabilitatii

de la inceput pana la capat

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (13)

3.Evaluarea si Probabilitatea(2) cele mai importante elemente (1)elemente (1) ale

proiectului de cercetare, elemente avand drept scop asigurarea integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt:

esantionulesantionul sa fie reprezentativreprezentativ randomizarearandomizarea in selectia grupurilor de

studiu

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (14)

3.Evaluarea si Probabilitatea(3) cele mai importante elemente (2)elemente (2) ale

proiectului de cercetare: mentinerea grupurilor de comparatiegrupurilor de comparatie

sub forma grupurilor control realizarea principiului "dubludublu--orborb" (atat a

experimentelor cat si a subiectilor) utilizarea metodelor probabilitatiimetodelor probabilitatii

(statisticestatistice) in analiza si interpretarea rezultatelor

15

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (15)

3.Evaluarea si Probabilitatea(4) Probabilitatea (1)Probabilitatea (1) este o masura a

nesiguranteinesigurantei sau a variabilitatiivariabilitatiicaracteristicilor intre diversii indivizi ai unei populatii:

daca se va observa intreagaintreaga populatie, calcularea frecventelor relative ale variabilelor ofera toate informatiile referitoare la variabilitate

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (16)

3.Evaluarea si Probabilitatea(5) Probabilitatea (2)Probabilitatea (2)

daca se va observa doar un esantionun esantion de indivizi din acea populatie, deductia de la esantion la populatie (de la specific la general) va implica identificarea:

probabilitatilorprobabilitatilor evenimentelor observate precum si a legilor probabilitatiilegilor probabilitatii care ne

permit sa masuram nivelul de nesiguranta al deductiilor noastre

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (17)

4.Ipoteza(1) ipotezele sunt afirmatiiafirmatii atent construite

referitoare la un fenomen intalnit intr-o populatie

ipotezele pot fi generategenerate fie prin: rationament deductivdeductiv

rationament inductivinductiv rezultat din observatii anterioare

16

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (18)

4.Ipoteza(2)

unul dintre instrumentele cele mai utile

ale cercetarii medicale este generarea generarea

ipotezeloripotezelor care, cand sunt testate vor

conduce la identificarea celor mai celor mai

probabile cauzeprobabile cauze de boala sau de

transformari in fenomenul observat

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (19)

4.Ipoteza(3) desi NUNU putem trage concluzii definitive

sau sa pretindem ca avem dovezi bazandu-ne pe metoda inductiva, totusi ne putem apropia si mai mult de "adevar" prin eliminarea ipotezelor existente si inlocuirea lor cu unele avand o plauzibilitate si mai mare

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (20)

4.Ipoteza(4)

in cercetarea medicala, ipotezeleipotezele sunt

adesea construiteconstruite si testatetestate pentru a

identificaidentifica niste cauzecauze ale unor boli si a

explicaexplica distributia bolilor in populatii

17

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (21)

4.Ipoteza(5)

in formularea ipotezelor legate de

asociere si cauzalitate se utilizeaza

adesea canoanele gandirii inductivecanoanele gandirii inductive

formulate de MillMill

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (22)

4.Ipoteza(6)

Pe scurt aceste metode includ:

metoda diferentelor

metoda punerii de acord ("agreement")

metoda variatiei concomitente, sau efectul

doza-raspuns

metoda analogiei

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (23)

4.Ipoteza(7) metoda diferentelordiferentelor cand frecventa

unei boli este foarte diferita in doua circumstante diferite, iar un factor poate fi identificat intr-o circumstanta si NUNU in cealalta, acest factor sau absenta lui poate fi cauza bolii

ex: diferenta in frecventa cancerului pulmonar la fumatori si nefumatori

18

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (24)

4.Ipoteza(8) metoda punerii de acordpunerii de acord ("agreement")

daca un factor, sau absenta lui este comuna unui numar de circumstante diferite care se constata ca sunt asociate cu prezenta unei boli, acel factor, sau absenta lui poate fi asociata cauzal cu boala

ex: aparitia hepatitei A este asociata cu venirea in contact cu un pacient, cu aglomeratia si cu igiena deficitara, fiecare contribuind la transmiterea virusului hepatitic

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (25)

4.Ipoteza(9) metoda variatiei concomitentevariatiei concomitente, sau

efectul dozaefectul doza--raspunsraspuns exemple de variatie concomitenta:

cresterea expresiei gusei endemice paralel cu scaderea nivelului iodului in dieta (alimentatie)

cresterea frecventei leucemiei odata cu marirea expunerii la radiatii

cresterea prevalentei elefantiazisului in ariile cu o crestere a endemicitatii filariei

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (26)

4.Ipoteza(10) metoda analogieianalogiei distributia si

frecventa unei afectiuni sau a unui efect pot fi suficient de similare cu acelea ale unei alte boli incat sa sugereze o cauza comuna

ex: infectia cu virus hepatitic B si neoplasmul hepatic

19