Importana economic a mrului se extinde dincolo de sfera pomiculturii si a consumului, crend activiti economice, locuri de munc i resurse financiare n industrii paralele legate de producerea pesticidelor, ngramintelor, a ambalajelor, industria alimentar i transport. Mruleste ospeciede plante din familia Rosaceae.

GRGRIA FLORILOR DE MR Anthonomus pomorum VIERMELE MERELOR Cydia pomonella VIESPEA MERELOR Hoplocampa testudinea PDUCHELE VERDE AL MRULUI Aphis pomi PIANJENUL ROU AL POMILOR Panonychus ulmi PDUCHELE LNOS Eriosoma lanigerum PDUCHELE DIN SAN JOSE Quadraspidiotus perniciosus

Ca i ceilali pomi fructiferi, mrul cade adesea prad bolilor i paraziilor specifici datorit unei varieti de cauze. Dintre acestea un rol important n procesul de mbolnvirel dein sensibilitatea fiecrei specii, administrarea necorespunztoare a insecticidelor i lipsa ngrijirii pomului fructifer.

Grgria florilor de mr are o singur generaie pe an. Ierneaz ca adult nematur n crpturile scoarei pomilor, n frunziul i n iarba de sub pomi.Atacul cel mai pgubitor este cauzat de larve, care consum n totalitate organele interne ale florilor (ovar, stamine), care nu se mai deschid i se usuc. Bobocii florali rmn mult vreme atrnai pe ramuri, find cunoscui popular sub numele de "cuioare".

Combatere:Se recomanda efectuarea masurilor agrofitotehnice: aplicarea pe tulpini a unor braie-capcane din carton grofat in prima jumatate a lunii mai in care insectele se adapostesc in perioada de estivatie. Acestea sunt adunate si arse in timpul iernii sau primavara devreme, inainte de reluarea activitatii gargaritelor in primavara.Tratamentele chimice pentru combaterea gargaritei se face cu produse precum: Calypso 480 SC Actara 25 WG

Dintre speciile entomofage care contribuie la reducerea densitatii populatiilor se numara insecte pradatoare (Anthocoris nemorum, Clerusformicarius), pasari insectivore (Parus) si hymenoptere parazitoide (Scambus pomorum)

Insecta prezinta doua generatii pe an si ierneaza in stadiu de larva ajunsa la completa dezvoltare, intr-un cocon matasos, adapostit sub scoarta trunchiului si in crapaturile acestuia , in diferite locuri de pastrare a fructelor.Atacul se prezinta sub doua forme:

primar - cand fructele sunt roase superficial

secundar - cand fructele prezinta galerii cu excremente si rosaturi in jurul orificiului de penetrare

Metode preventive: discuirea solului instalarea de braie capcana pentru captarea larvelor strangerea fructelor viermanoase si distrugerea lor sau folosirea acestora in alt scop

Metode de combatere:Se recomanda tratamente fitosanitare cu produse specifice la depasirea pragului economic de daunare (PED) precum: Coragen, Faster, Laser, Affirm

Metode biologice:- folosirea unor preparate biotice pe baza de Bacillus thuringiensis- viespi oofage (Trichogramma ebryophagum)- folosirea feromonilor sexualo pentru stabilirea momentelor optime in averizarea tratamentelor fitosanitare

Viespea are o singura generatie pe an si ierneaza ca larva complet dezvoltata ( e o nimfa), intr-un cocon, in sol.Fructele atacate prezinta una, doua galerii rotunde ca o cavitate cu marginile negre, iar in interior se gasesc resturi de hrana si excrementele larvei. Fructele atacate nu se mai pot hrani si cad.

Metode de combatere: aratura de toamna care distruge mult din rezerva de oua din sol strangerea fructelor in permanenta si distrugerea acestora aplicarea tratamentelor chimice cu produse specifice precum: Actara, Calypso, Fastac.

Deosebiri intre atacul de Hoplocampa testudinea si Cydia pomonella

Hoplocampa testudineaCydia pomonellaeste o viespe care depune ouale mult mai devreme in receptacul si la insertia sepalelor. este un fluture si depune ouale tocmai cand cad ultimele fructe atacate de viespefructele atacate cad pana ce ajung la marimea unei nucifructele sunt atacate cand au diametrul de peste 3 cmfructele atacate au intrarea galeriei neteda, innegrita, adancitafructele au intrarea galeriei larvelor neregulata si infundata cu rumegus caramiziufructele sectionate in interior au miros de plosnitalarvele sunt de culoare alb-murdarlarvele au culoare alb-rozie

Specie polivoltina, monoecica, tot ciclul evolutiv al acestuia are loc pe mar, ierneaza in stadiu de ou de rezistenta pe lastarii subtiri.Adultii si larvele ataca marul. Puricele colonizeaza la inceput mugurii florali si foliari, apoi fructele tinere. In urma intepaturilor lastarii nu se mai dezvolta normal, se rasucesc, frunzele tinere se deformeaza, raman mici, cu aspect clorotic. Butonii florali avorteaza si se usuca, iar pedunculii lor raman mult timp atarnati pe ramuri

Combaterea se face inca din perioada de repaus pana in faza de urechiusa de soarele cu ulei horticol ( Confidor Oil, Nuprid Oil) sau in vegetatie cu insecticide sistemice (Calypso, Actara, Mospilan) sau de contact (Decis, Mavrik).

Eficienta maxima se obtine atunci cand tratamentele se fac inainte de rasucirea frunzelor. Impiedicarea raspandirii acestori daunatori se face cu ajutorul anumitor specii de pradatori: Chrysoperla carnea, Coccinella septempunctata, Anthocoris nemoralis.

Acarianul rosu al pomilor are 5-6 generatii pe an, ierneaza in stadiul de ou pe scoarta pomilor, mai ales pe partea inferioara a ramurilor de schelet si in jurul ramificatiilor acestora, in crapaturile scoartei si pe formatiunile de fructificare. Adultii si larvele inteapa si absorb sucul celular din celulele parenchimatice. Impreuna cu sucul celular, consuma si grauncioarele de clorofila, producand pete de decolorare, pe ambele fete ale frunzelor. Ca urmare a atacului frunzele se usuca si cad, plantele nu mai fructifica normal si dau recolte scazute.

Un rol insemnat in reducerea rezervei biologice de iarna il au taierile de igienizare prin care se elimina si se distrug si ramurile care au oua hibernante.Tratamentele chimice pentru combaterea paianjenului se fac cu : Nissorun, Vertimec, Milbeknock.Speciile de acarieni si insecte pradatoare din genurile : Crysopha, Coccinella, Orius, Anthocoris, contribuie in mare masura la mentinerea populatiilor de acarieni sub densitatea critica periculoasa pentru plantatiile pomicole

Paduchele lanos este o specie polivoltina. Are 8-12 generatii pe an si ierneaza sub forma larvara in scoarta exfoliata si in partea superioara a radacinilor.Datorita intepaturilor produse de acest daunator, tesuturile se hipertrofiaza, si apar umflaturi care treptat se maresc si iau forma de tumori sau nodozitati cu aspect canceros. Atacurile puternice provoaca crapaturi care pot fi infectate cu ciuperci patogene. La atacuri repetate pomii se usuca treptat.Este considerat dunator de carantin.

Primordial pentru asigurarea sanatatii livezii este prevenirea atacului prin folosirea de material saditor neinfestat procurat din pepiniere autorizate.Pentru combaterea larvelor hibernante se recomanda produse precum: Decis 2,5 EC Fastac 10 EC Actara 25 WG

Pentru reducerea populatiei de paduchi lanosi exista si posibilitatea folosirii viespii parazite Aphelinus mali.

Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiu de larva primara, pe scoarta tulpinilor, a ramurilor si a lastarilor. Pomi afectati stagneaza in dezvoltare, se usuca incepand de la varf si in decurs de cativa ani se usuca total. Productia de fructe scade foarte mult, iar fructele provenite de la pomii atacati sunt mici, evident patate si au o valoare comerciala scazuta. Este considerat dunator de carantin.

Pentru tratamentele n vegetaie sunt omologate urmtoarele produse: Actellic 50 EC (metil pirimifos)-0,2 %; Reldan 40 EC (clorpirifos metil)-0,1 %; Decis 2,5 EC (deltametrin)-0,05 %.Populaia este decimat de numeroase specii entomofage. Printre speciile prdtoare i parazite amintim: Allotrombium fuliginosum Herm., Cyboceohalus politus Germ., Chilocorus bipustulatus, Aphytis proclia Walk.n succesul combaterii chimice a duntorului, rolul hotrtor l dein tratamentele de iarn.

Ioan Roca, Rada Istate Tratat de entomologie (agricultur, horticultur, silvicultur) Ed. ALPHA MDN, Bucureti 2009Florin Adrian Dulugeac Boli i dunatori de carantin fitosanitar, Ed. SITECH, Craiova 2011http://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-plante-gargarite/www.bayercropscience.rohttp://www.body-time.ro/marul-unul-dintre-cele-mai-valoroase-alimente-din-natura/http://www.ces.csiro.au/aicn/system/c_226.htm