M.B.T.I.

Distribuiti 5 puncte între variantele a şi b ale fiecarei afirmaţii, proporţional cu măsura în care acestea sunt conforme cu modul dumneavoastră de a fi şi de a vă comporta (folosiţi numere întregi).

Treceţi notele în fişa de răspuns.

______1.a. Să iau hotărâri după ce ştiu ce gândesc şi ceilalţi.______1.b. Să iau decizii singur, fără să îi consult pe ceilalţi.

______2.a. Să fiu considerat un tip intuitiv, cu imaginaţie.______2.b. Să fiu considerat un om al faptelor, cu picioarele pe pământ.

______3.a. Să iau hotărâri bazându-mă pe datele problemei şi pe o analiză sistematică a situaţiei.______3.b.Să iau hotărâri bazându-mă pe ce simt şi pe înţelegerea nevoilor oamenilor.

______4.a. Să-mi asum singur sarcinile de îndeplinit, după cum consider că este mai bine.______4.b. Să mi se spună clar ce am de făcut pentru îndeplinrea obiectivelor.

______5.a. Să lucrez singur, să pot reflecta în linişte.______5.b. Să fiu mereu activ, în contact cu oamenii, în mijlocul lor.

______6.a. Să folosesc soluţii verificate, despre care ştiu că s-a dovedit deja ca fiind bune.______6.b. Să încerc să găsesc noi soluţii, care se pot dovedi a fi mai bune decât cele de până acum.

______7.a. Să ajung la concluzii pe baza unei analize logice a faptelor, neinfluenţat de sentimente.______7.b. Să ajung la concluzii pe baza părerilor şi experienţei mele despre viaţă şi oameni.

______8.a. Să nu-mi fixez termene finale pentru o anumită muncă, să am flexibilitate în timp.______8.b. Să îmi fixez un program pe care să îl respect cu stricteţe.

______9.a. Să discut puţin despre problema de rezolvat, după care să mă gândesc singur.______9.b. Să discut mai mult şi fără reţineri despre problemă înainte de a hotărî.

______10.a. Să mă gândesc la toate variantele posibile ale unei soluţii când decid ceva.______10.b. Să consider strict faptele reale, concrete, atunci când iau o decizie.

______11.a. Să fiu considerat o persoană cerebrală, pragmatică.______11.b. Să fiu considerat o persoană cu multă sensibilitate, caldă.

______12.a. Să cântăresc mult fiecare alternativă înainte de a decide.______12.b. Să analizez rapid informaţiile şi să decid pe loc.

______13.a. Să-mi păstrez intimitatea gândurilor şi a sentimentelor.______13.b. Să-mi împărtăşesc gândurile şi sentimentele celor cu care lucrez.

______14.a. Să am de-a face cu abstractul, cu teoreticul.______14.b. Să am de-a face cu realul, concretul.

______15.a. Să îi ajut pe ceilalţi să-şi cunoască sentimentele, să se autoînţeleagă.______15.b. Să îi ajut pe ceilalţi să ia decizii logice.

______16.a. Schimbarea şi posibilitatea liberei alegeri.______16.b. Predictibilitatea şi cunoaşterea dinainte a ceea ce se poate întâmpla.

______17.a. Să nu-mi comunic gândurile şi sentimentele personale.______17.b. Să-mi comunic liber gândurile şi sentimentele.

______18.a. Să fiu orientat spre imaginea întregului, a generalului, spre viziunea viitorului.______18.b. Să fiu orientat spre cunoaşterea detaliilor, a concretului şi a prezentului.

______19.a. Obişnuiesc să-mi bazez deciziile pe convingeri şi o argumentaţie bazată pe bun simţ.______19.b. Obişnuiesc să-mi bazez deciziile strict pe date şi pe analiză raţională, logică.

______20.a. Obişnuiesc să-mi planific munca din timp, bazându-mă la nevoie pe statistici, prognoze.______20.b. Obişniuesc să-mi fac planuri doar la momentul necesar şi după cum cere situaţia de moment.

______21.a. Îmi place să cunosc mereu oameni noi.______21.b. Îmi place să fiu singur, sau cu persoanele pe care le cunosc bine.

______22.a. Îmi plac ideile.______22.b. Îmi plac faptele.

______23.a. Îmi plac conceptele, principiile, convingerile.______23.b. Îmi plac datele şi concluziile verificabile

______24.a. Obişnuiesc să notez într-o agendă de lucru întâlnirile, activităţile______24.b. Nu-mi place să folosesc o agendă de lucru.

______25.a. Discut o problemă de lucru cât mai detaliat în cadrul grupului.______25.b. Analizez problemele în minte şi apoi le comunic celorlalţi concluzia la care am ajuns.

______26.a. Îmi place să pun în aplicare cu precizie planuri detaliate.______26.b. Nu –mi plac constrângerile impuse de o planificare amănunţită.

______27.a. Îmi plac oamenii care manifestă o gândire logică.______27.b. Îmi plac mai degrabă oamenii sensibili, cu o gândire de „artist”

______28.a. Îmi place să fiu lăsat să acţionez după inspiraţia de moment.______28.b. Îmi place să ştiu dinainte şi exact ce se aşteaptă de la mine.

______29.a. Îmi place să fiu în centrul atenţiei.______29.b. Îmi place să fiu retras să nu atrag atenţia asupra mea

______30.a. Îmi place să-mi las imaginaţia să zboare______30.b. Îmi place să examinez atent detaliile realităţii.

______31.a.Îmi place să trăiesc situaţii cu încărcătură emoţională.______31.b. Îmi place să îmi folosec capacităţile intelectuale pentru a analiza situaţiile.

______32.a. Îmi place să încep o întâlnire de lucru exact la momentul stabilit.______32.b. Îmi place să încep o întâlnire de lucru atunci când toţi au sosit, chiar dacă se întârzie.

M.B.T.ICalcularea scorurilor

Corespondenţa întrebări sub-dimensiuni

Dimensiune Dimensiune Dimensiune Dimensiune

E I S N T F J P

1a 1b 2b 2a 3a 3b 4b 4a

5b 5a 6a 6b 7a 7b 8b 8a

9b 9a 10b 10a 11a 11b 12b 12a

13b 13a 14b 14a 15b 15a 16b 16a

17b 17a 18b 18a 19b 19a 20a 20b

21a 21b 22b 22a 23b 23a 24a 24b

25a 25b 26a 26b 27a 27b 28b 28a

29a 29b 30b 30a 31b 31a 32a 32b

Σ= Σ= Σ= Σ= Σ= Σ= Σ= Σ=

Se calculează sumele pe fiecare sub dimensiune (E,I,S,N,T,F,J,P)Se compară sumele E-I, S-N, T-F, J-PSe afişează valorile mai mari.Dacă valorile sunt egale se afişează ambele valor între paranteze.

E-Extravertit I-IntravertitS-Senzaţie N-IntuiţieT-Gândire F-AfectivitateJ-Judecată P-Percepţie

Interpretare Clasificarea tipurilor de personalitate

Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de varietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane. În anul 450 î.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite – o ipoteză pe care mai târziu au preluat-o şi alţi specialişti. Însă abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente în sprijinul acestei teorii, în cartea sa Tipuri psihologice.

Savantul elveţian susţinea că oamenii au anumite trăsături specifice care pot fi identificate cu uşurinţă. Cartea lui Jung, deşi acoperă o mică parte din preocupările sale, a reprezentat o bază solidă pentru diversele studii de mai târziu.

Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a numărat şi Katherine Myers din Statele Unite, care a găsit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine Myers era de multă vreme fascinată de diferenţele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajat-o şi stimulat-o să-şi continue cercetările.

Deşi nu erau psihologi, Katherine şi fiica ei Isabel au studiat teoriile lei Jung timp de patruzeci de ani, cu atenţie şi răbdare, în ciuda dificultăţilor şi lipsei de recunoaştere. La sfârşitul acestei perioade, în 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea şi identificarea a şaisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator – MBTI).

La început, ideea tipurilor nu a fost primită cu prea mare entuziasm, dar în 1972 s-a înfiinţat în Florida un centru oficial de cercetare în domeniu, numit Center for the Application of Psychological Type (CAPT). Această instituţie, care îşi propune să strângă informaţii şi date despre tipuri de personalitate, s-a constituit cu vremea într-un centru mondial. Din 1975 Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este publicat în Statele Unite de către Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost unanim recunoscut, iar interesul în privinţa informaţiilor pe care le conţine a crescut considerabil, mai ales în perioada anilor ’60. Tipologia respectivă se poate aplica oricărui individ, indiferent de zona culturală din care provine.

În ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus cea mai substanţială contribuţie la studiul tipurilor. Urmând, timp de aproape patruzeci de ani o metodă proprie de investigaţie, el a conceput o teorie despre temperament care simplifică mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey susţine că cele şaisprezece tipuri iniţiale – altminteri greu de reţinut – pot fi grupate în patru temperamente de bază şi dă indicaţii precise pentru identificarea acestora.

Nota distinctivă a oricărei personalităţi este dată de caracteristicile ei dominante. Dintre toate caracteristicile pe care le deţine un individ, el preferă să le folosească în mod constant pe cele mai bine conturate, numite predispoziţii. Celelalte caracteristici, mai puţin dezvoltate, sunt oarecum neglijate în comparaţie cu acestea. Predispoziţiile definesc variatele aspecte (sau funcţii) pe care le îmbracă interacţia individului cu lumea. Următoarele patru perechi de caracteristici (sau predispoziţii) vor forma tipul de personalitate pe care îl reprezintă persoana respectivă.

Caracteristicile de bază ale personalităţii:Extravertirea (E) şi introvertirea (I)– legate de preferinţa noastră pentru

lumea exterioară, respectiv interioară.Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (N)– legate de modul în care

asimilăm informaţii despre lumea înconjurătoare.Funcţia reflexivă (T) şi cea afectivă (F) – legate de procesul prin care

luăm decizii.Funcţia juducativă (J) şi cea perceptivă (P) – legate de preferinţa noastră

pentru un stil de viaţă mai organizat, respectiv mai flexibil.

Extravertitul Introvertitul-- Preferă să lucreze împreună cu alţi -- Îi place, din când în când, compania oameni şi se simte nefericit când e singur. oamenilor, dar are nevoie şi de momen-Doreşte compania oamenilor şi în momen- te de singurătate în care să citească, să tele de destindere. mediteze sau pur şi simplu să aibă

linişte.-- Se simte bine într-un grup şi este în ge- -- Preferă grupurile mici şi contactele neral vorbăreţ şi prietenos. Perioadele prea cu câte un singur om. O companie prealungi de singurătate pot să-l deprime. numeroasă îl oboseşte şi-l vlăguieşte. -- Cere noutăţi despre toată lumea; este -- Aşteaptă să primească noutăţi de la interesat de tot ce înseamnă lume exteri- ceilalţi. E mai interesat de lumea interi-oară. oară a reflecţiei decăt de lumea exteri- oară.-- Este de obicei deschis şi se împrieteneş- -- Este rezervat şi are uneori dificultăţi te uşor; cunoaşte multă lume. de comunicare. Îşi face mai greu priete-

ni, dar se simte foarte legat de ei. -- Acumulează energie din contactele cu -- Se “realimentează” din surse interi-oamenii, dar îşi epuizează repede rezervele. oare de energie; are tendinţa să-şi eco-

nomisească energia în s-o cheltuiască.-- De obicei, discută deschis cu cei din jur, -- Când se află într-un grup, are nevoie îşi exprimă sentimentele şi vorbeşte cu de timp de gândire înainte de a-şi spu-plăcere la telefon. ne opinia. În general nu intervine în

conversaţia celorlalţi. Este posibil să nu-i placă să vorbească la telefon.

-- Este impulsiv; întâi acţionează, apoi -- Preferă să gândească înainte de a gândeşte. acţiona; uneori nu acţionează la mo-

mentul oportun.-- Vorbeşte cu uşurinţă despre el însuşi şi -- Este mai greu de cunoscut, căci îşi îşi exprimă părerile fără reţineri. Compania ascunde calităţile. Compania extrover-introvertiţilor îi produce o senzaţie de dis- tiţilor îi trezeşte un sentiment dureros.confort, întrucât îi displace tăcerea.

Senzorialul Intuitivul-- Realist, cu simţ practic, rezonabil. – Are imaginaţie, e închlinat spre reflec-

ţie.-- Se conformează instrucţiunilor; atent la -- Uneori nu se conformează instrucţi-detalii. unilor; acţionează pe neaşteptate; nu e

atent la detalii.-- Ia lucrurile aşa cum sunt; face uz de -- Inventiv; îi plac schimbările şi varie-metode deja verificate. tatea.-- Dă mare importanţă trecutului, crede că --Dă mare importanţă viitorului şi credeorice decizie trebuie să se bazeze pe expe- că deciziile trebuie luate în funcţie de rienţa trecută. posibilităţile ulterioare.-- Se implică în tot ce se întâmplă acum şi --Poate părea absent. Căci nu e intersateste “cu picioarele pe pământ”; ştie să se de ce se întâmplă acum, ci de ceea ce bucure de clipa prezentă. s-ar putea întâmpla; are “capul în nori”.-- Crede că datele concrete sunt impor- -- Interesat mai ales de idei şi posibilită-tante şi trebuie exploatate; în general, do- ţi; se întâmplă să neglijeze date concrete meniul posibilului nu-l interesează. importante.-- Are tot timpul ceva de făcut şi asta îl --Are tot timpul în minte idei şi proiecte.relaxează.-- Esenţial pentru el este să se simtă util. – Esenţial pentru el este să creeze.-- Observă detaliile, dar uneori nu are -- Vede mai curând întregul decât perspectiva întregului. detaliile şi poate să nu aibă simţ de ob-

servaţie.-- Adesea, îi consideră pe intuitivi cam -- Adesea, îi consideră pe senzoriali inconsecvenţi, lipsiţi de simţ practic şi cam plicticoşi şi incapabili să priceapănerealişti. o idee.

Reflexivul Afectivul -- Ia decizii sub influenţa raţiunii; este -- Ia decizii sub influenţa sentimentelor;impersonal şi obiectiv când alege. ţine cont de valorile subiective şi perso-

nale când alege.-- Priveşte lucrurile din unghi logic şi raţio- --Priveşte lucrurile din unghiul nevoilornal. umane; crede că acestea trebuie să pri-

ze întodeauna.-- Bun analist, are principii ferme. – Simpatia şi armonia dintre oameni

sunt pentru el esenţiale.-- Reacţionează emoţional la fel ca un afec- -- Îsi exteriorizează sentimentele.tiv, dar pentru că nu se exteriorizează mulţi îl cred insensibil. -- E devotat firmei sau companiei în cadrul -- Este devotat şefului şi colegilor de căreia lucrează; este capabil să facă faţă serviciu; se simte implicat în majorita-oricărei situaţii fără să se implice emoţio- tea situaţiilor şi încercă să menţină ar-nal. monia în relaţiile umane.-- În majoritatea cazurilor, rămâne ferm pe -- În majoritatea cazurilor, se lasă

poziţie. convins de doleanţele oamenilor.-- Crede de obicei că afectivii sunt cofuzi şi -- Crede de obicei că reflexivii suntilogici. Calculaţi şi fără inimă.

Judicativul Perceptivul-- Preferă să ducă lucrurile la bun sfârşit. – Preferă să lase lucrurile să decurgă

firesc, o dată cu fluxul vieţii.-- Îşi fixează termene-limită şi le respectă; -- Termenele-limită nu-i folosesc decât se conformează programului stabilit. ca să-şi amintească ce-ar trebui făcut;

aduce frecvent schimbări programului iniţial.

-- Are un sentiment de uşurare după ce -- Amână deseori luarea unei decizii s-a luat o decizie, căci poate trece la pentru a strânge cât mai multe infor-treabă maţii; are un sentiment de disconfort

când s-a luat o hotărâre definitivă.-- Lucrează mult şi face lucrurile temeinic; -- Nu se fereşte de muncă, dar preferă se pregăteşte serios pentru orice însărci- să lucreze când are dispoziţia necesară;nare şi lasă lucrurile în ordine când a ter- nu-i place să se pregătească din timp şi minat; de obicei nu se poate relaxa câtă nici să lase lucrurile în ordine. E gata să vreme are ceva de făcut. se relaxeze sau să se distreze chiar dacă

mai are treburi de făcut.--Îşi planifică şi îşi structurează viaţa, --E mai flexibil şi refuză programele fixeaşteptându-se ca şi cei din jur să procede- se adaptează cu uşurinţă la orice ze astfel; schimbările îl derutează. schimbare.-- Adesea se simte presat de timp şi vrea -- Consideră că are timp berechet; pre-să încheie ce a început. feră sa stea şi să vadă ce se mai întâm- plă.-- Îi consideră pe cei perceptivi nehotă- -- Îi consideră pe judicativi mărginiţi, râţi, verstili şi lipsiţi de ţel. Rigizi şi încăpăţânaţi.

Aceste caracteristici alcătiuesc cele şaisprezece tipuri de personalitate: eSRJ, iIAP, eIAJ, iIAJ, eIAP, etc. O persoană de tip eSRJ, de pildă, este sociabilă, acordă importanţă faptelor reale, face uz de logică şi este bine organizată. Un iIAP este reţinut, creativ, dă multă atenţie problemelor oamenilor şi este flexibil.

Bibliografie: “Personalitate şi temperament” Patricia Hedges