CURS PEISAGISTICAPEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV P t IIMATERIAL RECAPITULATIV – Partea a II-a

Pt Examen PeisagisticaPtr. Examen Peisagistica

conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea Peisajului, Facultatea de UrbanismDirector Master: “Peisaj si Teritoriu”, Facultatea de UrbanismUniversitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti

GRADINILE IN EVUL MEDIUGRADINILE IN EVUL MEDIU

••GRADINILE BIZANTINEGRADINILE BIZANTINE••GRADINILE BIZANTINEGRADINILE BIZANTINE

GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALEGRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE••GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALEGRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE-- GRADINILE MONAHALEGRADINILE MONAHALE

GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALEGRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE-- GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALEGRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE

GRADINILE ISLAMICE i GRADINILE ARABE DIN SPANIAGRADINILE ISLAMICE i GRADINILE ARABE DIN SPANIA••GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA

Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea

• astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii)

F b i b t P l i I fl it “C l i f t h t ”-Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – “Cel care infrunta gheata”

-Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez

-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de g j ( j p pglicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai

-reguli compoziţionale si sensuri simboliceg p ţ

• munţi, coline

• un lac cu insule, un pârâu cu cascadă

• stânci colţuroase, pietre rotunjite

• nisip, pietriş

arbori şi arbuşti• arbori şi arbuşti,

• florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridăaridă.

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugereazăpeisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară.

Ε În grădinile mari erau prezente şi elemente construite: • poduri• pavilioane

l t d i t ă( d ă d l l )• lanterne de piatră( după modelul corean) • ansambluri decorative din coloane de lemn

•Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici şi mai intime acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni pe care vizitatorul lemici şi mai intime, acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni, pe care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde:

• plante sempervirescente• plante sempervirescente• roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)• garduri • porţi interioareporţi interioare• în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţionalTematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade

- “Valurile marii” – nisip greblatValurile marii nisip greblat- “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica

Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji= suprafata- Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot un microcosmos) – este tipul ideal alse identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) – este tipul ideal al gradinii iluzorii

- Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se S Gregasesc in toate artele japoneze: Shin – stilul maret; Gyo – stilul intermediar;

2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul

Ti i d di i ifi di t l l i di l t l i di i iTipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui

• vegetaţia era perfect integrată peisajului; • simbolica- legata de cultul religios• arbuşti modelaţi prin tundere (camelii, azalee,

b ) f t jit li t t j tbuxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate în variate compoziţii volumetrice, sugerează elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuşti supuse tunderii i b li ă f l l il ă ii i jsimbolizează formele valurilor mării sau peisaje

colinare.• Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde• Preotul budist zen Soami – sec 15 – creatorul• Preotul budist zen Soami – sec. 15 – creatorul

gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linisteaexercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualulcu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa ladetasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

GRADINILE BIZANTINE:• Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in incercarea de a manifesta puterea suvernuluice ca ea de a a es a pute ea su e u u• Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti, sisteme hidraulice• Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea auzul• Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul, mirosul) si starneau surpriza si admiratia

COMPOZITIECOMPOZITIECOMPOZITIE:COMPOZITIE:•De forma patrata, inconjurate de ziduri – in general din marmura•Vegetatie luxuriantag•Bazine inconjurate de statui•Sculpturi decorate•Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata•Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata•Amenajari hidrauluice• Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul

fbazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial• Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari – pelicani, pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale – leoparzi, lei, cai, plante –p p p ppalmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica• Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini

•Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:

•Orchard – gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de obicei fructiferi H b di d i b i ( f t d ti )•Herber – gradina de ierburi (parfumate, decorative)

•Hortus Conclusus – gradina inchisa (termen folosit in alegoriile religioase) g )•Pleasaunce – gradina placerilor - complex de gradini sau parc de loisir si petrecere a timpului liber W d /f t d•Wood /forestry – padurea parc

•Kitchen garden – gradina cu plante aromate - folosite in bucatarie•Paradise – termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care se refera la curtea deschisa monastica, unde florile devin singuradecoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau odecoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra•Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini•Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni, paduri, vii, livezi

• doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau masive plantate – “pollarding”/taierea varfurilor si “coppicing” / realizarea de

i l t i i i icranguri - plantari masive in grupuri • introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica,

nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erau introduse in interior)introduse in interior)

• Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era realizat nu numai din arbusti ci si din ierburidin arbusti, ci si din ierburi

• Galerii, pergole, grote- Amenajari florale decorative si partere florale de tip “broderie florala”,

prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in douaprin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua sectoare)

- Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate- Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie uneori inPreocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori in

ghivece sau containere tip urna)- Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber)- Grote naturale, sapate in dealuri si stanci sau grote artificiale (in perioadaGrote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in perioada

Renasterii) – decorate prin intermediul caderilor de apa, fantanilor decorative, mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor sculpturale si statuare)

ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM-mare înflorire a culturii şi civilizaţiei europene; -reluarea idealurilor antichităţii clasice, manifestandu-se în toate domeniile –litere, arte, arhitectură, ştiinţe. -Leagănul Renaşterii - Italia (sec XV- XVI) de unde a iradiat in restul EuropeiLeagănul Renaşterii Italia (sec. XV XVI), de unde a iradiat in restul Europei.-s-a manifestat şi în domeniul artei grădinilor, desprinzându-se treptat de modelele Evului Mediu-grădinile europene au evoluat în direcţia reconsiderării realizărilor antice greco-romane si reînvierea tradiţiilor acestora, ca urmare a activităţii unor literaţi, arhitecţi, artişti şi teoreticieni, transpuse apoi în realizări concrete.ţ , ţ , ş ş , p p-această nouă orientare a apărut întâi în regiunea Florenţei (Toscana),promovată de umanişti în cursul secolului al XV-lea, culminând apoi în timpul secolului al XVI leasecolului al XVI-lea. - Din Italia, noile concepţii au fost preluate în Franţa, care ulterior şi-a creat propria artă clasică a grădinilor. -Maniera italiană ca şi cea franceză au revoluţionat grădinile Europei, creându-se adevărate mode si stiluri in peisagistica.

Cele dintâi creaţii ale Renaşterii în arta grădinilor (secolul al XV lea) s au- Cele dintâi creaţii ale Renaşterii în arta grădinilor (secolul al XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi şi Fiesole) şi a peisagistilor aflaţi în serviciul acestora.

Principii de amenajare a grădinilor in Renaştere:

- Gradini amenajate in terase succesive, forme geometrice regulate (vila se afla de obicei in partea superioara)grădinilor in Renaştere:

• simetria,

p p )- Axul principal marcat si prelucrat minutios; - Axele secundare – sustinute de

• organizarea arhitecturală a spaţiilor

• legătura dintre cladire şi grădină

elemente de arta (sculpturi)- Terasa superioara – Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii fasonate prin

• elementele decorative construite

• prezenţa sculpturilor

prelucrare si taieri, la inaltimi variabile- Compozitii in unghi drept- Compartimentari in zone functionale di ti t ( d it i l d

• utilizarea vegetaţiei tunse

• teren cu relief în pantă sau

distincte (zona de servit ceaiul, zona de odihna, relaxare, etc.- Pardoseala = pietris

Panta arbusti nefasonati• teren cu relief în pantă sau accidentat

• amenajare în terase succesive

- Panta – arbusti nefasonatiGradina inchisa, secreta, de meditatie, odihna, interiorizareCuloare sobra (verde) fara flori; speciiamenajare în terase succesive

• forme geometrice regulate,

• susţinute de ziduri ornamentate

Culoare sobra (verde), fara flori; specii persistente – pin, chiparos, stejar meridional, arbusti fasonabili (tisa, buxus, mirt)• susţinute de ziduri ornamentate

• legate prin scări şi rampe.

mirt)- Vase cu arbori / arbusti exotici – laur, lamai, potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA– Petrarca a relansat tema virgiliana a “frumusetii provinciei si naturii” in

general.– Renasterea aduce conceptia gradinii ca “a treia natura” – se dezvolta

puternic arta gradinilor – Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare

suburbane– din jurul Romei din locurile unde existau vechile vile romanesuburbane– din jurul Romei, din locurile unde existau vechile vile romane– Teren in panta, curbe de nivel miscate– Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat– In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitecturaIn gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura– Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al

agriculturii, ci si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele artei peisajului

tili i t i f t i t i l di ij t t d– utilizarea intensa a apei – fantani arteziene, canale dirijate pe pante, de-a lungul aleilor, cascade sau “scari de apa”

Secolul XVII – incepe influenta stilului barocSecolul XVII – incepe influenta stilului baroc- Se mentine echilibrul si simetria compozitiei- Apar liniile curbe- Gradini de dimensiuni mari – parcuriGradini de dimensiuni mari parcuri- Efecte pitoresti, scenografice – teatre de vegetatie, teatre de apa (jocuri

hidraulice si muzicale)EXEMPLE:- Villa Doria Pamphili (Roma), Villa Aldobrandini, Gradinile Boboli (Florenta –

Palatul Pitti), Villa Garzoni - Collodi

La începutul secolului al XVI- lea, Bramante, prin sistematizarea grădinii Belvedere de la Vatican şi apoi Rafael, prin proiectarea grădinilor de la Villa Madama lângă Roma, au iniţiat principiile arhitecturale urmate şi apoi dezvoltate în creaţiile lor de către ţ p p ş p ţnumeroşi arhitecţi si peisagisti. Din epoca Renaşterii secolului al XVI-lea se păstreză şi astăzi unele din cele mai frumoase realizări în arta grădinilor: EXEMPLE:

Villa Madama (Roma) – Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) – BramanteVilla Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) – Vignola,Grădina palatului Farnese (Caparola)- Vignola( ) gVilla d’Este (Tivoli) – Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) - Ammannati

Grădini:• cu suprafeţe nu prea mari• cu suprafeţe nu prea mari, • delimitate de ziduri, • clădirea principală (palatul, vila) participă la ordonarea generală a compoziţiei,

fiind amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief în pantă sau• fiind amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief în pantă sau accidentat, grădinile au fost amenajate în terase succesive:

la Villa d`Este, l Vill Lla Villa Lante, la Villa Medici,

• cu forme geometrice regulate, • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe.

Sistematizarea etajată este subordonată :unei axe principale de perspectivă în sensul descendent al pantei;

în lungul axei şi pe terase se desfăşoară partere decorate cu :g ş p ş pdesene din buxus şi forme tunse, bazine cu jocuri de apă, canale, cascade, fântâni, statui, vase ornamentale, balustrade,parapete ornamentale cu vasce şi statui.

axe secundare de perspectivă sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii, către alte elemente care captează interesul vizitatorului şi aduc varietate decorului. Statuile şi fâ tâ il d l i lt i t l t d t l i ă it ifântânile, de cele mai multe ori, sunt legate de reprezentarea alegorică a unor mituri antice.3 tipuri de perspective:

Descendenta de la vila catre gradinaDescendenta – de la vila catre gradinaAscendenta - catre vilaIndepartata – depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele peisaj

Vegetaţia este tratată de asemenea arhitectural subordonându-se compoziţieiVegetaţia este tratată, de asemenea, arhitectural, subordonându-se compoziţiei geometrice: arbori plantaţi în linie, ziduri verzi garduri vii borduri tunsegarduri vii, borduri tunse arbuşti modelaţi în forme geometrice - alcătuiesc un decor armonios organizat, care încântă prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE GRADINILE IN RENASTERE –– FRANTAFRANTA

NASTEREA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZSTILULUI GEOMETRIC FRANCEZ

CARACTERISTICI GENERALECARACTERISTICI GENERALE- interes crescut pentru spiritul antic- terasarea terenului – cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful era ,mai putin accentuat si chiar plan- au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si modelele de parteremodelele de partere

Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensivezidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensiveDupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una

tili t t d C ti l t l d it di tutiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI GENERALECARACTERISTICI GENERALESchimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al XVI-leaPana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensiveDupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintreutiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:Coeziune intre cladire si gradinaSistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centralaModelarea terenului in terase largigPartere decorate cu floriCanalele ca elemente ale compozitiei

Exemple:Exemple:AMBOISE AMBOISE –– PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTEREPRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTEREGradina Castelului BLOISGradina Castelului BLOISGRADINA Castelului GAILLONGRADINA Castelului GAILLONGRADINA Castelului FONTAINEBLEAUFONTAINEBLEAU

GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii gradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, ingradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in mod particular, in gradinile romane.

• In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intre ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni(preluare a stilului particular olandez)(preluare a stilului particular olandez).

Influente ale altor stiluri• Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod

special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problemaspecial de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problema transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii.

• Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (1485-1503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch Packwood House si mai tarziugradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziu Parcul St James - cel mai vechi parc existent.

• Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus• Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court, p , p j , p ,

Theobalds, Wimbledon• Gradina individuala reprezentativa: WiltonAPARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE• coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult

imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in fiecare zi din India, America, Insulele Canare

• tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru crestereatot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasa gradina stiintifica)

• GRADINA IN BAROC

GRADINILE CLASICE FRANCEZEPreluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene– Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene, imbogatite la nivel decorativ

– Primele gradini – castelele de pe Valea Loirei - Amboise, Bl i G ill Ch t dif t i i dBlois, Gaillon, Chenonceaux – terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat)

– Valea Loirei – zona foarte impadurita – parcuri de f fvanatoare – a determinat defrisarea unor suprafete mari in

care s-au amenajat parcurile castelelor– Gradina Franceza – dominatie totala asupra naturii; are

loc progresul geometriei si perspectivei ( Boyceau, Mansart, le Notre – Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de l’art)

– Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central, partere florale, boschetele, formele patrate, capetele de perspectiva – toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul.

CARACTERISTICI:• Parc pentru promenada, festivitati, spectacole• Decorativismul cu influente orientale (de tip “covor oriental”) –

desene colorate din flori - mozaicuri• Geometria este imbogatita cu linia curbaGeometria este imbogatita cu linia curba• Terase putin denivelate• Sistem de axe ce deschid perspective• Puternica legatura intre arhitectura si gradina – acelasi mod de

gandire, continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii• Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete• Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete

stelate) – element reluat de urbanismul Haussmanian – Rond Point / Place d’Etoile)

• Stil complet artificial – parcuri foarte scumpe, necesita intretinerea permanenta, dificila.

• PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLEPROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE• Influente ulterioare in istoria gradinilor:

Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court

CARACTERISTICI PRINCIPALECARACTERISTICI PRINCIPALECARACTERISTICI PRINCIPALECARACTERISTICI PRINCIPALE•• TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEITRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI

••DESFASURAREA PE DESFASURAREA PE SPATII VASTESPATII VASTE

AXA DOMINANTA CENTRALAAXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UNSUSTINUTA DE UN CANAL DE APACANAL DE APA••AXA DOMINANTA CENTRALAAXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN SUSTINUTA DE UN CANAL DE APACANAL DE APA

••AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALAAXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA

••TEREN TERASATTEREN TERASAT, CU , CU DIFERENTE DE NIVEL MICIDIFERENTE DE NIVEL MICI

••SIMETRIESIMETRIE FATA DE AXE FATA DE AXE

••GEOMETRIEGEOMETRIE

••AMENAJARE GRADATAAMENAJARE GRADATA

••ALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATEALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATE

LE NOTRE LE NOTRE –– FIGURA REMARCANTA A EPOCIIFIGURA REMARCANTA A EPOCII

• Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce• Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce

• Principii compozitionale Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei Stabilirea perspectivei dominante Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale

M d l t l i Modelarea terenului Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori pozitionati geometric

R li i it ti d bl t t i l id ti Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor elemente, cat si prin varietate Suprafete plane de apa – bazine si canale

• Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, Saint-Cloud, Sceaux si gradinile Tuilleries, Fontainbleau, Saint-Germain-en Laye

GRADINA BAROC - Italia

P i i ii•Principii:• simetria • organizarea arhitecturală a spaţiilor• organizarea arhitecturală a spaţiilor• legătura dintre clădire şi grădină • elementele decorative construite• prezenţa sculpturilor• utilizarea vegetaţiei tunse

t li f î tă id t t• teren cu relief în pantă sau accidentat• amenajare în terase succesive• cu forme geometrice regulate• cu forme geometrice regulate• susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampeg p ş p• compoziţia arhitecturală- cu atenuarea schematismului rigid, după criterii ortogonale,

t i ti l l i l XVI lcaracteristic secolului al XVI-lea• trasee rectilinii sunt îmbinate cu linii ample, curbe

• S-a renunţat la excesiva disciplinare a arborilor lăsându-i să se dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o bună legătură cu peisajul ambiant.• Dimensiunile grădinilor s-au mărit, tinzând către transformarea în parcuri.• S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participând în măsură mai mare laS au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participând în măsură mai mare la organizarea compoziţiei.•Şi ornamentaţia grădinilor au apărut schimbări, reflectând gustul pentru bogăţia decorului şi pentru efectele pitoreşti şi scenografice specifice epocii baroce.• Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grădini au cedat loculFormele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grădini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase.• Au apărut grotele artificiale, fântânile cu stânci şi „ teatrele de apă”- compoziţii arhitecturale în care se asociază statui, roci şi apă în mişcare (jocuri hidraulice şi muzicale) integrate într-o construcţie decorativă cu nişe (având de obicei şimuzicale), integrate într-o construcţie decorativă cu nişe (având de obicei şi funcţia de zid de sprijin).Acestei perioade îi aparţin numeroase creaţii, printre care:grădina Vilei Doria Pamphili (Roma)g p ( )grădina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlogrădinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenţa)- arh. peisagist Tribolo Niccola

grădina vilei Gamberaia (lângă Florenţa)- arh. peisagist Capponi Family

grădina vilei Garzoni ( Collodi) - arh. peisagist Garzoni Romano

Isola Bella (insulă în lacul Maggiore , amenajată în 9 terase) - arh. peisagist Borromeo Count Carlo III

G di il t i i t i it t i i d bl i iGradinile sunt impresionante prin unitatea şi armonia de ansamblu, precum şi prin strălucirea şi varietatea decorului, înnobilat de numeroase opere de artă.

Portugalia avea in secolul XVII Portugalia avea in secolul XVII –– UN PROFIL INDIVIDUALUN PROFIL INDIVIDUAL

•• NU CULTIVA GRADINILE NU CULTIVA GRADINILE –– PATIOPATIO•• IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE “IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE “ALEGRETESALEGRETES”,”,

INTALNIM INTALNIM TEME SPECIFICE PORTUGHEZETEME SPECIFICE PORTUGHEZE, PRECUM CEA A , PRECUM CEA A BAZINELOR TERASATEBAZINELOR TERASATE

•• IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA DE OBICEI O CLADIREIN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA DE OBICEI O CLADIRE•• IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE SAU UN SAU UN PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATAPERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA, CU , CU ACELE ACELE ““AZULEJOSAZULEJOS”” ADUSE DE ARABI IN EUROPA. ADUSE DE ARABI IN EUROPA.

LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU FLORI, PASARI SAU ARABESCURI IN CULORIDECORATE CU FLORI, PASARI SAU ARABESCURI IN CULORIVIIVII CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA INCA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA INVIIVII, CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA, IN , CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA, IN SEZONUL FOARTE CALD.SEZONUL FOARTE CALD.

ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAUATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAUATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE DÉCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE CA PIESE DE DÉCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINIDETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI

•• EPOCA BAROCAEPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII EUROPENEEUROPENE 2424

GRADINILE IN SEC XVIII- XIX– STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC

•Inceputurile stilului liber peisagist

• Idea de intoarcere la anumite valori mistice

• Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste)

• Reapare ideea de minimalizare

• Se constituie in Anglia – stilul liber/peisagist englezesc

•suprafetele devin - mari si neleimitateI t l t t STILUL LIBERInceputul catre trecerea – STILUL LIBERCastelul Howard - inceputul sec 18 - fara compozitie ,aduna la un loc parcuri, lacuri, constructii

o percepere a elementelor- o percepere a elementelorPrimul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowestructura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate)arh BRIDGEMANarh. BRIDGEMANcontrazice unghiul drept ►alea de promenadaCrearea unei zone libere Parterul inlocuit cu o pajisteParterul inlocuit cu o pajiste Contrazicerea unor semne de limbajSe desfinteaza ingradirea – plantatia este lasata libera 25

•Stilul liber opereaza cu contraste, fiecare element vegetal - volumetrie, contrast

•Gradiile englezesti – compozitie peisagistica libera, bazata pe conservarea unor g p p g p

portiuni autentice de padure, in care arhitectul intervine prin trasarea de alei, crearea de

ritmuri numai aparent naturale, conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului

si combinarea cu vaste suprafete de gazon, special plantat si ingrijit•Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii, impus de traditiile medievale si d d l l t ii i b l i t t i i t d ii b il ide modelele renasterii si a baracului, a constat in suprimarea tunderii arborilor, marirea spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel legarea de peisajul inconjurator .Pl il i t it d hit t l l B id i iti t t difi i•Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman,care a initiat acste modificari,

reprezinta o etapa de tranzitie, cu pastrarea axei centrale dominante, dar cu atenuarea regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi,

b t l l i i t i i t d d t i l t it i dabsenta canalelor si, mai tarziu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare, cursuri de apa, grupari libere ale vegetatiei. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI- TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST, AJUNGE LA 2 - 3m- DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE, INSALUBRITATEA ORASULUI) → PROMOVAREA PARCULUI “PLAMANUL VERDE AL ORASULUI”-Apare parcul public – secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont – in NE Frantei)- INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF, MINIGOLF, CRIKET)- APA FOLOSITA IN MISCARE, IN FORMA NATURALA - EX: IAZ, HELESTEU

26

• STILUL LIBER• STILUL LIBER– GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE

• Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 intr un context• Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 – intr-un context generat de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de secol:

– Extinderi catre orient – China, si occident – America – influente in arta – gradinile chinezesti, filosofie (ex. – confucianism)

– Aparitia industriei – se promoveaza alte tipuri de peisaje– Curente filosofice noi – aduc in discutie dragostea fata de natura –

Blaise Pascal– Literatura – dorinta intoarcerii catre natura - J.J. Rousseau – LaLiteratura dorinta intoarcerii catre natura J.J. Rousseau La

nouvelle Heloise; John Milton – Paradisul pierdut– Pictura de peisaj – Claude Lorrain

Politica monarhia este inlaturata se deschid alte orizonturi– Politica – monarhia este inlaturata – se deschid alte orizonturi

• Contextul favorizeaza ROMANTISMUL – reactie impotriva prigiditatii, exactitatii – predispozitie spre visare, emotie

• Stilul liber – promoveaza NATURA, realizeaza SCENOGRAFII, induce EMOTII – spatiu ce contine mesaje, simboluri

• PRINCIPII COMPOZITIONALE:– Contrazic axialitatea; Teren denivelat, necontrolat– Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa– Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa– Plantatia majora – fluida, continua– Inserarea de grupuri vegetale decorative – colorit, talie, textura– Elementele decorative sunt romantice – obeliscuri, pagode, arcuri

de triumf – Contururi estompate, contraste de lumina si culori– Utilizarea apei – helestee, apa curgatoare, vegetatie acvatica– Se mizeaza pe efecte – culoare, lumina, volumetrie

• Exemple:• Exemple:– Parcul Stowe – arhitectul englez Kent – a eliminat formele regulate,

a aranjat terenul in scene romantice – cu chioscuri, grote, ruine, t l d i P il Bl h i i Ch t th hit t l Btemple, poduri; Parcurile Blenheim si Chatsworth – arhitectul Brown

– St James Park, Green Park, Hyde Park, Kensington Gardens – lant de gradini si spatii publice din centrul Londrei

– Micul Trianon – Versailles

SECOLUL XIX – observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale– Se dezvolta gradinile botanice, amenajari de tipul rozariilor– Are loc o rafinare a stilului

– Contextul: tripla revolutie – industriala, urbana, democratica– Tendinte:

• O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat• O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat• Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice• Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private.

– Perioada parcurilor urbane – Parcurile Montsouris, Buttes – Chaumont, Monceau, Bois de

Boulogne, Bois de Vincennes – Parisg– Parcul tete d’Or – Lyon – proiectat de fratii Buhler, – Central Parc – New York

– aparitia orasului industrial democratic (Haussmann – Paris)

TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE GRADINII PEISAGERE:

REZUMAND ESENTIALUL, STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE SICARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL

EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA, UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTEEHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA CU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DECU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT

SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A TERENULUI RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT INTERVENINDU SE NUMAI CUTERENULUI: RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT, INTERVENINDU-SE NUMAI CU MODIFICARI DE DETALIU, PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI – ADANCIREA VAILOR, SUPRAINALTAREA COLINELOR, IMPLANTAREA DE ROCI, CREAREA DE O , SU CO O , OC , CPANTE LINE, CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC.

PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE, INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE, SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA

30

SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT, DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA, PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI, GROTE , CASCADE.

APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE – LACURI, RAURI, PARAIE, CASCADE – OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE; ELE SUNT ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA;

PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT, PALCURI, EXEMPLARE SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN PLANURI SUCCESIVE, ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR INIERBATE.

VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL EXTERIOR

ALEILE AU TRASEU LIBER, DESENAT IN LINII SINUOASE, CONTURAND ARII LARGI. ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC, UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)

IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI, ,CHIOSCURI, PAVILIOANE RUSTICE, MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC, UNEORI RUINE, FANTANI, ZIDURI, SCARI, IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR CREATE FARA OSTENTATIE COMPLETANDU LE SI IMPRIMANDU LE ANUMITE

31

CREATE, FARA OSTENTATIE, COMPLETANDU-LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE TRASATURI: ROMANTICE, PITORESTI, RUSTICE.

STILUL MODERN - mixt (eclectic) in arta gradinilort t i ti il ădi il t l i l• reuneşte caracteristicile grădinilor rectangulare şi a celor

peisagere• a apărut ca urmare a cerinţelor epocii fără a putea fi atribuit unuia apărut ca urmare a cerinţelor epocii, fără a putea fi atribuit unui creator anume.• transformarea peisageră a unor vechi amenajări clasice cărora nu li s-a putut schimba în totalitate caracterul, a dus la îmbinarea celor două metode de compoziţie în cadrul aceluiaşi parc

iniţial aceste transformări n s a s dat într o compo iţie nitară• iniţial aceste transformări nu s-au sudat într-o compoziţie unitară, dar au trezit interesul pentru posibilităţile mai variate pe care le oferea o astfel de asociereoferea o astfel de asociere• primele amenajări mixte s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Franţa, la Paris: BAGATELLE, MONCEAU

CARACTERISTICI - Stilul mixt, numit şi stil compozit, se caracterizează prin:caracterizează prin: rezolvarea unor zone ale parcului sau grădini în stil geometric şi a altora în stil natural cu tranziţiigeometric şi a altora în stil natural, cu tranziţii armonioase între ele, alcătuind un ansamblu unitar.amenajare geometricăamenajare geometricăcentrele de compoziţieIntrărileIntrările zonele situate în lungul unor axe principale de perspectivăperspectivăunele inserţii importante de aleispaţiile din vecinătatea clădirilor se amenajeazăspaţiile din vecinătatea clădirilor se amenajează geometricmanieră liberă peisagerămanieră liberă, peisagerărestul amsamblului

între zonele cu rezolvări stilistice diferite nu există o diferenţiere netă în toate aspectele compoziţionale

îmbinând unele elemente comune amenajărilor îmbinând unele elemente comune amenajărilor peisagere

sectoarele tratate regulat se leagă firesc şi armonios de cele libere,

ordonarea compoziţie într-o manieă mai simplă.

Astfel, ansamblurile de partere, decorate cu rabate de flori şi bazine geometrice pot fi încadrate de peluze în care vegetaţia arborescentă este dispusă liber: masive cu liziera neregulată, grupuri şi exemplare izolate repartizate în mod echilibrat, dar nesimetric, de o parte şi de alta a parterelor.

un parc mixt poate avea mai multă atractivitate, prin:

varietatea scenelor de peisaj în care se pot îmbina deopotrivă aspecte p j p p pale ordinii estetice geometrice( până la exprimarea caracterului arhitectural) şi aspecte pitoreşti sau romantice

i l d t iţi tili ti ă f ă d d i succesiunea zonelor de tranziţie stilistică oferă, de asemenea, moduri diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului

unitatea compoziţiei se realizează prin : unitatea compoziţiei se realizează prin :

modalităţile de organizare spaţială

modelările de relief modelările de relief

aranjamentul plantaţiilor.

til l i t stilul mixt permite o mai mare libertate a soluţiilor

el se adaptează mai bine cerinţelor de amenajare a parcurilor publice multifuncţionalemultifuncţionale

cuprinde numeroase dotări şi sistematizări secundare, mai ales în cazul suprafeţelor vaste cu o mare capacitate de primire a vizitatorilorsuprafeţelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.

Caracteristica ce defineşte noul mod de amenajare a grădinii

optarea în zonele reprezentative şi în cele destinate marelui public, pentru tratarea geometrică care:

poate asigura monumentalitatea

pune mai mult în valoare construcţiile( ce ocupă cel mai adesea tocmai partea centrală a ansamblului)

permite profile transversale largipe e p o e a s e sa e a g

necesare accesului la echipamentele pentru spectacole

manifestări sportive p

expoziţionale,cu sute sau mii de vizitatori

platforme generoase în faţa clădirilor semnificative ale parcului sau în jurul unor obiective decorative majore ca lucrările de artă monumentală sau fântânile-spectacol.

În general, tratarea geometrică este mai substanţială la scuaruri şi mai g gdiminuată la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa până la 60-70% din totalul suprafeţei.

D ţi t t i f t l ă î l ădi il b til l t i f tDe reţinut este şi faptul că în cazul grădinilor urbane, stilul geometric, nu a fost utilizat foarte mult în secolul XX

tratarea liberă :

părăseste centrul major de interes al compoziţieipărăseste centrul major de interes al compoziţiei

organizarea circulaţiei

a spaţiilor funcţionale a spaţiilor funcţionale

natura este de tot mai puţin prelucrată sau chiar acuzată( prin sistematizarea verticală, dispunerea suprafeţelor de apă), p p ţ p )

unde perspectivele lungi sunt evitate

unde construcţiile nu mai au amploare şi sunt reduse ca număr unde construcţiile nu mai au amploare şi sunt reduse ca număr

unde se crează ambianţa adecvată pentru plimbarea solitară

evadarea din urban şi cotidian evadarea din urban şi cotidian

contemplaţie

dit ţi meditaţie.Preluând din cele două stiluri asociate într-o singură compoziţie, elementele decorative dezvolta o gama variata de posibilităţi.g p ţ

Vegetalul se supune şi el aceloraşi reguli.p ş ş g

în partea de primire reprezentativă, paleta cromatică a florilor atinge cota maximă (ocupând partere, bulingrine, succesiuni de terase)

b ti i b i t l i d ă f t l d ti arbuşti şi arbori sunt aleşi după ofertele decorative

posibilităţile de prelucrare a coroanei

se acuză perspectivep p

se crează fundaluri (pentru construcţii sau sculptură)

se caută ritmuri si armonii in mineral/vegetal

în zonele destinate evadării din urban, se va urmări în schimb, cu predilecţie, “pitorescul”,”naturalul”EXEMPLE1 BAGATELLE GARDEN PARIS1. BAGATELLE GARDEN-PARIS2. PARC MONCEAU-PARIS3. PARC HAMBURG-WINTERHUDE4. Brodsworth Hall and Gardens5. Alton Towers Garden6. CIMBRONE GARDEN-ITALIA7. VILLA EPHRUSSI – Coasta de Azur8 CARMEN DE LOS MARTIRES SPANIA8. CARMEN DE LOS MARTIRES-SPANIA9. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA10. PECKOVER GARDEN-ANGLIA

•GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de gradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi modurigradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri / conceptuale.

•Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometriip p g- pentru a amplasa “poezia de beton”, pentru a: “construi o camera de sticla”, ptr a utiliza “plante netraditionale”, atipice, ptr a transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr-o fantana).(ex: un paviment intr o fantana).

•transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna

•Din punct de vedere geometric postmodernismul este asociat cu•Din punct de vedere geometric, postmodernismul este asociat cu deconstructivismul geometric. GRADINI POSTMODERNE1 PARC ANDRE CITROEN Allain Provost Gilles Clement1.PARC ANDRE CITROEN- Allain Provost, Gilles Clement 2. Albert KAHN Garden-Paris3. Parcul VILLETTE, PARIS-Bernard Tschumi

“ S4. “Le jardin de Tarot” -Niki de Saint-Phalle5. “A plastic garden”- Cardasis Dean6. “Durfee garden”- Cardasis Dean7. Gradina resedintei DICKENSON-arh. Martha Schwartz8. Gradina InstitutuluiWhitehead- arh. Martha Schwartz

Gradina Japoneza

Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea

• astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii)

Februarie sarbatoarea Prunului Inflorit “Cel care infrunta gheata”-Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – Cel care infrunta gheata

-Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez

-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai

-reguli compoziţionale si sensuri simbolice

• munţi, coline

• un lac cu insule, un pârâu cu cascadă

• stânci colţuroase, pietre rotunjite

• nisip, pietriş

• arbori şi arbuşti• arbori şi arbuşti,

• florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridăaridă.

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugereazăpeisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară.

Ε În grădinile mari erau prezente şi elemente construite: • poduri• pavilioane

l t d i t ă( d ă d l l )• lanterne de piatră( după modelul corean) • ansambluri decorative din coloane de lemn

•Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici şi mai intime acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni pe care vizitatorul lemici şi mai intime, acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni, pe care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde:

• plante sempervirescente• plante sempervirescente• roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)• garduri • porţi interioareporţi interioare• în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţionalTematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade

- “Valurile marii” – nisip greblatValurile marii nisip greblat- “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica

Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji= suprafata- Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot un microcosmos) – este tipul ideal alse identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) – este tipul ideal al gradinii iluzorii

- Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se S Gregasesc in toate artele japoneze: Shin – stilul maret; Gyo – stilul intermediar;

2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul

Ti i d di i ifi di t l l i di l t l i di i iTipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui

• În grădinile japoneze, vegetaţia era perfect integrată peisajului;

• cireşi japonezi, legaţi de cultul religios; pini; ienuperi; arbuşti de ceai; camelii; azalee;ienuperi; arbuşti de ceai; camelii; azalee; bambus, fac parte din decorul vegetal tradiţional alături de numeroase specii de flori, ferigi, muşchi. Î j t l ţi l l ădi il• În aranjamentul spaţial al grădinilor s-au introdus arbuşti modelaţi prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate în variate compoziţii volumetrice, sugerează elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează formele valurilor mării sau peisaje colinare.p j

• Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde• Preotul budist zen Soami – sec. 15 – creatorul

gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto apareau pavilioane destinatela Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) compozitie care cuprindea treisi lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin

di l il i t l igradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

ISTORIA GRADINII IN ROMANIA

-obiecte de cult si podoabe ce stau marturii ale culturii plantelor ornamentale pe teritoriul Romaniei inca din epoca dominatiei romane, sau ale vechii civilizatii grecesti din

l iil d l M Ncoloniile de la Marea Neagra. - In cetati – formatiuni urbane feudale – gradinile ocupau suprafete mici si aveau in special caracter utilitar, dar si estetic. Acestea erau aranjate in forme dreptunghiulare, cu containere si ghivece la balcoane si ferestrecontainere si ghivece la balcoane si ferestre.- Mici gradini decorative se gaseau pe langa locuintele boierilor, nobililor, mestesugarilor instariti si pe langa manastiri.

sec al XVI lea gradinile s au inmultit si s au dezvoltat Scrierile vremii semnaleaza la- sec al XVI-lea, gradinile s-au inmultit si s-au dezvoltat. Scrierile vremii semnaleaza la Alba Iulia o gradina amenajata in terase si decorata cu plante ornamentale.-Gradul de dezvoltare al artei gradinilor rezulta si din modul lor complex de amenajare, din suprafata intinsa pe care o cuprindeau adeseori din diversitatea sortimentelor dedin suprafata intinsa pe care o cuprindeau adeseori, din diversitatea sortimentelor de plante folosite, a severitatii cu care erau pazite. -inca din 1552 sunt introduse “sanctiuni” pentru protectia spatiilor verzi in Transilvania.

TIPOLOGII:-Gradina monastica-Gradina palatelor/castelelorp-Gradini de conace/mosii

“GRADINI PIERDUTE” – MUNCIPIUL BUCURESTI

GRADINA RASCA; GRADINA STAVRI; GRADINA UNIVERSITATIIGRADINA UNIVERSALA; GRADINA BLANDUZIEI (GAGEL, EDISON); GRADINA DOMNEASCA; GRADINA SUTU; GRADINA CU CAI (GAEFER, GIAFER); GRADINA UNION; GRADINA OTETELESEANU; GRADINA

G CBARATIEI, GRADINA CU DUZI,

GRADINA LUI MATEI, GRADINA FRUNZARESTI, GRADINA RUDENILOR, GRADINA MAVROCORDATILOR GRADINA MAVROGHENI GRADINAGRADINA MAVROCORDATILOR, GRADINA MAVROGHENI, GRADINA HERASCA, GRADINA BANULUI NICOLAE BRANCOVEANU, GRADINA BOIERULUI VACARESCU, GRADINA ZUGRAVULUI, GRADINA SPIREA, GRADINA CU TEIGRADINA CU TEI

PARCURI si GRADINI: CISMIGIU, IOANID, CAROL, HERASTRAU, TINERETULUI TITAN VENUS etcTINERETULUI, TITAN, VENUS, etc

BIBLIOGRAFIE – PEISAGISTICĂ - Note de curs – conf dr arh Cerasella CraciunBIBLIOGRAFIE PEISAGISTICĂ Note de curs conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Cărti Biblioteca UAUIMIII14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin,

Ernst Wasmuth Tubingen 1982Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des

Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989I 1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961II 165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958I 9077 Coster 14 Promenades dans Prague Begedis Editions Universitaires 1988I 9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si

Pedagogica, 1979 III 3204 The Edwardian Garden, 1989III 3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel,

Champ Vallon, 1987I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993p g (g ),III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag

Gmbh & Co KG, 1991I 2413 Charageat,Marguerite,L’Art des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962I 5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica

si Enciclopedica, 1978I 8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia

in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988II 2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967L 2 Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare

a lemnului ( Licente ), UAUIM, BucI 5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica, 1978III44TEMPUS Martin Jennifer L’art des Etats Unis Paris Citadelles & Mazenod 1992III44TEMPUS Martin, Jennifer, L art des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992I 8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana,

Buc, Ed. Meridiane, 1987I 8588 Aubry, Frederic, Apropos de …8 – 1988/89. Site, paysage et

implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89I 9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN

Spon 1999Spon,1999II 2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw – Hill Book

Company, 1969

• II 5472 Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage• rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & • Doc, 1995• I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973• II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si• Pedagogica, 1979• III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable • d'inspiration • II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, • III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape• III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe• II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion

II 5678 H J i O h W lf G d i ith t• II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water • I 3169 Jardin privees Modernes• III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape• II 165 Parcuri şi grădini din România• I 9722 Relating architecture to landscape• I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest• III 3724 Le Jardin• III 3724 Le Jardin• II 2484 The Landscape We See• II 3904 Spaţii verzi• II 5472 Amenagement des espaces verts• III 1923 Der grose Gartenkatalog• II 5676 Grădina de locuit• II 3635 Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisagerăş p g• I 5733 Espaces verts et urbanisme• III 3003 Parc-Ville Villete• II 3245 Sites et Sitologie• III 1733 Handbook of urban landscape• I 3306 Environmental design• I 9597 Ecologie urbaine• III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration • II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, • III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape• III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe• II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion• CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983

CAR L 163 NIC Ni l Vl di i C d d b fi d i b O l t k t f t i f t hit t i j l i [Li t ] B ti U i it t d• CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002

• CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978• CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill • Carti editate in lb romana• Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998• Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003escu, tectu a pe sage a, d Ce es, 003• Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958• Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984• Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973• Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998• Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979• Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

Carti, capitole din carti, articole – CERASELLA CRACIUN – www.cerasellacraciun.ro

• Carte – Libraria UAUIM : “Culegere de documente legislative în domeniul peisajului natural, antropic şi cultural, în amenajarea teritoriului şi în urbanism”, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2010, (in curs de aparitie 2011)

• Carte – Libraria UAUIM – subsol sau Biblioteca uAUIM:’’METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A O G S ( ) “ S (C C CS SORGANISMULUI URBAN’’, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ¾, 15 octombrie -15 noiembrie 2008)

• Carte – Libraria UAUIM : „ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEŢII COMUNITARE. Studiu de Caz:Arta Murală şi Tehnica de Artă Graffiti/Stencil.” (Editie coordonata), Editura Universitară “Ion Mincu”, (125 pagini in Format A5,

l ) ISBN 978 973 1884 44 8 B ti 2009color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureşti 2009• Articol: „PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGICĂ A ORAŞULUI”, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod

CNCSIS: 257), 2009• Articol: „ORASUL DURABIL SI PEISAJUL”, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009• Articol “BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE”, in publicatia

Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 – 4252 (Cod CNCSIS: g , , , (257)

• Articol “METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS’ LANDSCAPE”, pag.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394

• Articol “UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM” (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences andMETABOLISM (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880 885, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394.

• Articol: “MACROSCAPE”, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009.

• Articol: “GRADINI DISPARUTE”, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua.,nr.3/septembrie 2009.

• Articol “DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI” postat pe http://www stopco2 ro 19 iulie 2009 07 27• Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI”, postat pe http://www.stopco2.ro ,19 iulie 2009-07-27• SANATATE SI PATOLOGIE URBANA” (pag 79-82), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Bucuresti in Context

European”, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009.• „Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti” (pag 82-84), in Sectiunea „Bucuresti

Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent”, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009.

• Articol: ‘’REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN’’, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008.

• Capitolul: “CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI • diagnosticare de tip neconvenţional” (pag. 288-304), în lucrarea “PREOCUPĂRI RECENTE ÎN PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. SPRE

CONFLUENTA TENDINŢELOR EUROPENE CU PRIORITĂŢI NAŢIONALE” (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Ţ Ţ Ţ ( p g , , g ), g jSarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008

• Articol: “MOBILITATEA - TRANSFORMARE ŞI METAMORFOZĂ ÎN METABOLISMUL URBAN“, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie – februarie 2008.