Materiale Pe Baza de Lemn

7/25/2019 Materiale Pe Baza de Lemn

1/29

MATERIALE LEMNOASE UTILIZATE IN CONSTRUCTII

n domeniul constructiilor se utilizeaza doua categorii mari de materiale lemnoase:

- materiale care pastreaza structura si proprietatile lemnului brut;

- materiale eficiente, moderne, obtinute din esente moi sau din deseuri cu ajutorul unor lianti dinpolimeri organici si prin procedee tehnologice adecvate si care nu mai pastreaza structura si auproprietati diferite de cele ale lemnului brut.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN LEMN CARE PASTREAZA STRUCTURA SI PROPRIETATILE LEMNULUI

BRUT.

- Produse care pstreaz structura materialului lemnos din care provin (produse brute

din lemn rotund, lemn rotund pentru piloi, traverse de cale ferat, cherestea, lemn !ncleiat,furnir, etc.";

#in categoria produselor care pstreaz structura lemnului fac parte $i produsele dinlemn compozit (lemn !ncleiat, placaje, lemn stratificat, panel" care se obin prin !ncleierea unor

produse lemnoase ( cherestea, furnir". Produsele care pstreaz structura lemnului, dup gradulde prelucrare pot fi: produse brute; produse de lemn ecarisat ( sc%nduri, dulapi, $ipci, rigle $igrinzi"; produse semifinite (lemn !ncleiat, panouri" $i finite.

Produsele brute

Produsele brute se obtin din arbori prin curatirea ramurilor, decojirea si taierea lor la lungimiconvenabile. &ceste materiale pastreaza conicitatea naturala a lemnului.Produsele brute dinlemn sunt obinute din trunchiuri curate i decojite, tratate sau nu i sunt folosite

direct la eafodaje, schele i piloi), stlpi pentru linii aeriene, lemn de min),

elemente de rezisten la diferite structuri (popi, pane, grinzi, etc.).

Lemn Brut


2/29

Produse brute din lemn

'r P r o d u s #imensiuni senta &spect )tilizari

*. +)' do

min.

l

min.

*/ cm

0,1 m

foioase

rasinoase

-materie prima pentruproduse semifabricatesi finite

2 piloti

2 batardouri

2 stalpi desustinere

0. &3PP'4)

3'&4'

3 1-*/ m foioaserasinoase

sustinerealiniilor aeriene,

electrice,telefonice

5. +3 do

l

*0-*6 cm

7 m

4.

8&'3 do

l

9-** cm

5-6 m

rasinoase 2 schelarie


3/29

5.

P4&' do

l

/- cm

0-/ m

2 lemne desustinere

Busteni

Stilpi pentru linii electrice/aeriene


4/29

Bile/Manele

Produsele semifabricate


5/29

Produsele semifabricate au forme geometrice bine determinate si se obtinprin prelucrarea bustenilor.

Cheresteauase obtine prin debitare (taiere) - este lemnul ecarisat care se obinedin lemnulbrut debitat n sens longitudinal obinndu-se produse de diferite dimensiuni(scnduri, dulapi, ipci,rigle, grinzi, margini) a!nd cel puin dou suprafee plane i paralele. "inprodusele de cherestea fac parte#$cndurile, produse cu feele plane i paralele a!nd grosime de ma%imum &' mmlarinoase i ' mm la foioase i limea de cel puin mm*-"ulapi, produse cu feele plane i paralele a!nd grosime ntre & + mm larinoase i + mm la foioase i limi mai mari dect dublul grosimi dar cel puin / mm*-0rinzile, produse cu dou, trei sau patru fee plane, a!nd seciune ptrat saudreptungiular

i latura de minimum / mm, la rinoase i /& mm la foioase.Cheresteaua poate f clasifcat:- dup modul de prelucrare a canturilor (ti!it, cu ambele canturi plane sau parialplane*neti!it, cu canturi care pstreaz forma buteanului* semiti!it, cu un cant ti!it)*- dup coninutul de umiditate (!erde, cu umiditate mai mare de 12* z!ntat, cuumiditatede &'2 + 12* semiuscat, cu umiditate de /2 + &'2* uscat, cu umiditate sub/2)*- dup modul de prelucrare ( neprelucrat * semifabricat* prefabricat)*dup modul de aranjare a inelelor anuale pe seciunea trans!ersal (cherestearadial, la careunghiul ntre tangenta la inelele anuale i muchia feei este de 3/o+ o *cherestea semiradial, la care unghiul este de 'o + 3o i cherestea tangenial,cu unghiul 4'o*


6/29

- dup modul de tratare (aburit, antiseptizat)*- dup calitatea lemnului din buteni (cherestea obinuit* cherestea de rezonan*cherestea de cla!iatur)*- dup dimensiuni (ngust, lat, lung, scurt, subscurt ).

Traversele de cale feratase fabrica numai din lemn de foioase prin taiere sau cioplire, inasa fel incat inelele anuale sa fie tangente la fata lor . raversele se obin prin cioplirea saufierstruirea $i cioplirea lemnului brut de foioase cu realizarea diferitelor forme ale seciuniitransversal.


7/29

Produse semifabricate din lemn

Produs &spect #imensiuni )tilizari

.=herestea:

a" grinzi

hmin> *?cm

bh

l> 5-6m

elementeconstructii

b" dulapic" rigle b" h@/ cm, b0h,

l>1 - 6m

c" h@/ cm, b0h,

l>1 - 6m

elemente de

constructii

schelarie

d" scanduri

e"sipci

h2cm,b0h,

l>1 - 6m

h2cm,b0h,

l>1 - 6m

chelarie

cofraje

. raverse de caleferata

cale ferata n


8/29

.


9/29


10/29

Metode de obtinere a furnirului

Produsele finite

Placajele se obtin din numar impar de furnir cu fibrele dispuse sub unghi de 7?D (saumai mic" unele fata de altele, lipite cu adezivi sintetici prin presare la cald . &u rezistentemecanice bune si contragerile mai mici decat ale lemnului brut.

Placajele se mpart n:

- placaje obinuite sau de uz general, folosite n industria mobilei;

- placaje de exterior sau cu utilizri speciale, folosite n construc!ii, a"ia!ie, construc!ii dena"e.

- placajul melaminat, acoperit cu unul sau mai multe straturi de hrtie impregnat

cu rin melaminic*

- placajul emailat, pe faa cruia se aplic prin turnare sau pul!erizare unul sau mai

multe straturi de email sau lac de rini sintetice*

- azoplacajul, acoperit cu azbociment pe una sau pe ambele fee*


11/29

- placajul acoperit cu hrtie decorati!, n scopul nlocuirii acoperirii cu furnir

estetic*

- placaj armat cu estur din 5re de sticl, acoperit pe una sau ambele fee cu

estur din 5re

de sticl, imersat n soluie de rin fenolic sau folosind ca adezi! rin fenolic

sub form de 5bre*

- placaj acoperit cu rin fenolic sub form de 5bre, pe una sau ambele fee, n

scopul creterii rezistenei la umiditate*

- placaj decorati!, a!nd pe o fa furnir estetic, iar pe dos furnir tehnic, folosit n

industria mobilei i n construcii.

Placajele au grosimi de & + & mm i sunt mprite, dup anomaliile i defectele

furnirului

tehnic al stratului e%terior, n categorii (6, 7, 8, ", 9) i, dup categoria straturilore%terioare, n

clase de calitate (6:7, 7:8, 8:", ":", 9:9).

Modul de obtinere a unui placaj


12/29

e fabrica placaje de uz general si special (bachelitizate, melaminate, stelate etc.".

Panelele se realizeaza din sipci, cu inelele anuale distribuite cat mai diferit (pentru a seanula contragerile mari tangentiale", lipite cu adeziv si acoperite pe ambele fete cu furnir, asezateastfel incat fibrele lemnoase sa fie perpendiculare pe cele ale sipcilor din miez (fig. E.9".

Modul de realizare a unui panel


13/29

Placile celulare sunt alcatuite dintr-un cadru rigid de lemn avand in interior un fagure(celule" din fasii de furnir (sau spirale de furnir" acoperit pe ambele fete cu folii din furnir.

Modul de realizare a placilor celulare


14/29

MATERIALE EFICIENTE FABRICATE PE BAZA DE LEMN

unt materiale ce rezulta prin valorificarea superioara a lemnului (esente moi, deseuri,ce nu au alte utilizari industriale" cu ajutorul unor lianti organici pe baza de produsi organicimacromoleculari si prin procese tehnologice speciale.

&ceste materiale se caracterizeaza prin compozitie chimica si structura diferita de cea alemnului brut.

8odificarea compozitiei chimice se realizeaza prin utilizarea unor materiale dinpolimeri (rasini fenolformaldehidice, melaminice etc." ce functioneaza ca lianti sau caimpregnanti.

8odificarea structurii se realizeaza prin presare la cald, ce conduce la obtinerea demateriale omogene, cu proprietati izotrope, cu comportare buna la apa, (contrageri mici siomogene, inlaturarea hidrofiliei etc." etc.

8ateriile ce se obtin pot inlocui atat lemnul masiv sau alte clase de materiale (metaleferoase si neferoase".

Placile fibrolemnoase (PFL)se obtin din amestec de pasta de fibre lemnoase (defibraremecanica sau chimica" si rasini sintetice (liant" prin presare la cald. n functie de presiuneaeFercitata se obtin clase diferite de P


15/29

Tipuri de placi fibrolemnoase

ip de placi #ensitate aparenta a(GgHm5" ) t i l i z a r i

2 izolatoare

2 dure

2 eFtradure

a/??

91? - 7??

a @ 7??

2 izolatii termice si fonice

2 pereti despartitori

2 tamplarie de constructii

(inlocuieste placajul,

panelul etc."

2 pardoseli

2 tamplarie de constructii


16/29

Placile din aschii lemnoase (PL)se fabrica din aschii de esente moi, aglomerate cumateriale din polimeri si presate la cald. n functie de conditiile de fabricare se obtin tipuridiferite de P&3 ce se utilizeaza ca inlocuitor al lemnului brut in majoritatea utilizarilor acestora.

ipuri de P&3

ipul de placi #ensitate aparenta a(GgHm5" ) t i l i z a r i

2 usoare

2 semigrele

2 grele

a I /1?

a > /1?..1?

a @ 1?

2 materiale termo si

fonoizolatoare

2 inlocuitor al

scandurilor, placajelor,

paneluri

2 pereti despartitori

2 pardoseli

2 usi

2 mobilier


17/29

e fabrica P&3 stratificate, ce pot fi furniruite, melaminate etc. si P&3 amogene(P&3E", sub forma de placi pline sau cu goluri, livrate ca atare sau furniruite.

Canur!

Putini dintre noi cunoastem cu adevarat importanta cantului. Realitatea este ca dupa calitatea PAL-ului din care este

confectionata mobila, cantul are cea mai mare importanta. Calitatea cantului poate decide durata de viata si aspectul

mobilierului pe care il achizitionati pentru urmatorii ani.

Cantul este o folie din hartie sau din plastic, care acopera marginea placii de PAL. Numai din definitie putem sa

realizam importanta rezistentei cantului. Imaginati-va ca aveti o piesa de mobilier superba, dar care dupa ani defolosinta are marginile dezlipite, sau in cel mai rau caz, umezeala a reusit sa intre in PAL datorita protectiei slabe

oferite de cant.

Pe piata exista 3 tipuri de cant:

!. Cantul melamina" este cea mai ieftina solutie, dar si cea mai putin rezistenta. Acest tip de cant este confectionat

din hartie si se aplica cu un feon special sau cu fierul de calcat. #e co$este repede si ofera o protectie slaba impotriva

umezelii. %aca sunteti nevoiti sa folositi cantul din melamina, asigurati-va ca mobilierul respectiv va fi ferit de

umezeala.


18/29

. Cantul PVC" in acest caz materialul folosit este plasticul. Acest tip de cant se aplica pe marginea PAL-ului prin

presare, si este fi&at intr-o bordura facuta in prealabil. Nu se finiseaza. Cum materialul folosit este plasticul, cantul

P'C are rezistenta mare in timp, dar este susceptibil la umezeala si aburi, care se pot infiltra in spatiul dintre cant si

PAL. (ste recomandat sa aplicati silicon pentru a oferi o protectie suplimentara PAL-ului impotriva umezelii. %atorita

faptului ca nu se imbina perfect la unghiurile de )* de grade, nu este recomandat pentru corpurile de mobilier cu

colturi. Poate fi folosit cu succes in cazul meselor, datorita formei complet rotunde.


19/29

+. Cantul ABS" tot plasticul este materialul folosit si la acest tip de cant. %iferenta o face metoda de aplicare a

cantului. #e aplica prin lipirea cu un adeziv special, cu a$utorul unei masini de cantuit, care preseaza cantul la

temperaturi ridicate apro&. ** grade celsius. %upa aplicare se finizeaza pentru ai oferi un design atragator. Acest

tip de cant este cea mai scumpa, dar si cea mai viabila varianta care se gaseste pe piata. (ste foarte rezistent in

timp, se zgarie greu si prote$eaza impotriva umezelii. (ste considerat un accesoriu obligatoriu pentru mobila de

bucatarie si de baie, datorita conditiilor spatiului deservit.

Femple de =anturi


20/29

In concluzie, fiecare tip de cantchiar si cel din melamina are avanta$ele si dezavanta$ele lui in functie deintrebuintarea oferita de dumneavoastra corpului respectiv de mobilier.

MDF (medium-density fibreboard)este tot un material folosit n industria mobilei, ns de o calitatemai ridicat fa de P#$.%&'-ul se ob ine din bu teni, dar i din resturi decojite.; ;

Materiale Pe Baza de Lemn

Documents

Transcript of Materiale Pe Baza de Lemn