Ca la grania dintre materiale i mediu, suprafetele stimula simturile. Initial, aceasta este impresia vizuala de o suprafa care domin. Acest lucru depinde de natura a suprafeei, care poate fi, de exemplu, moale, lucioasa, dura, ondulata sau decorata. Un obiect sau o cldire poate aprea n orice gradaie de la masivitate la transparenta datorita luminii incidente, culorii si reflectiillor. Suplimentar ..... , acustice, uneori chiar olfactiv, senzual percepii declanat de un material au o influenta asupra calitatatii unui obiect dincolo de simpla sa construcie i utilitatile functionale. Suprafeele de anvelopa cldirii sunt expuse la grave tensiuni si forte. Influenele climatice si ale mediului altereaza suprafetele pe parcursul timpului la fel de mult ca urmele de zi cu zi de utilizare. Unele materiale posed o calitate de mbtrnire i de a dobndi o patina, dar altele necesit rennoire regulata sau ngrijire pentru a preveni dezintegrarea. Dac materialele utilizate pentru a nu rezista mbtrnirii sau nu fac o patin, lor durabilitate i, prin urmare, pstrarea lor material valoare depinde de cicluri de ntreinere a acoperirilor menite pentru a le proteja. Daca acoperirile sunt invizibile ctigurile sunt prelungite si se modifica proprietile materialelor. Ele rafineaza substratul prin evidenierea caracteristicilor tipice de material sau prin furnizarea de o acoperire complet de protecie. Lichidele sau materialele de acoperire de tip past, tencuieli i face sunt aplicate n una sau mai multe straturi i formeaz un sistem de protecie compatibil cu substratul. Pigmenii i umplutura din praf de piatra pot fi amestecate pentru a aduga culoare la suprafa. Dei acoperirile conteaza pentru doar o mic parte din costul de ridicarea o structura, aspectul de suprafa are un crucial efect in arhitectura. n Egiptul antic i mai trziu n Grecia, utilizarea simbolica de culoare a jucat un rol n sculpturi si arhitectura. n Antica Roma ipsosul sau reliefurile de stuc au imitat marmura si lut .... i interaciunea dintre arhitectura, pictura, sculptura i ornamentaia n mod deliberat a fost n timpul epocii baroce cutata. Clasicismul, antiteza trziulul Baroc i Rococo, au revenit la antici. n timpul acestor perioade "alb arhitectura din cele mai vechi timpuri" a fost motivatia ideologice. Albul a fost o metafora pentru onestitatea i puritatea n arhitectura. n 1920 i anii 1930 acoperirile pur albe erau considerate un finisaj al suprafeei ideal, cu scopul de a preveni redirecionare atentiei de la arhitectura, constructii si concepte . n aceeai perioad, Bruno Taut folosea culoarea ca un mediu arhitectural ieftin. Prin alocarea acestui mediu un simbolic i emoional sens, el a adus o noua identificare sociala cu cldirea. i Le Corbusier vorbeste de culoare, a spus: "culoarea n arhitectura este la fel de puternica ca aspect plan si profil. Sau pune o mai bun mod: policromia este o component a planului de aspect i profilul n sine. " CuloareCuloarea ca si cuvnt are mai multe sensuri i este utilizate de ctre laic i experi deopotriv pentru a descrie diferite aspecte, care poate duce la multe nenelegeri. DIN 5033 definete ca o senzaie de culoare; este, prin urmare,proprietatea unui obiect. Referindu-se la vopsele i alte materiale de acoperire pur i simplu ca "culori" , prin urmare, ar trebui s fie evitate. Percepia de culoareLumina alba este radiaia electromagnetic cu lungimi de und ntre 380 si 780 nm. A fost n 1705 cand Isaac Newton a mprit lumina alb sistematic n constitutivele sale lungimi de und - spectrul de frecvene - cu ajutorul de o sticl prism. spectrul este format din monocrome, culorile spectrale violet, indigo, albastru, verde, galben scazut, portocaliu i rosu. Ambele se termin de specspectru prezint asemnri vizuale, i aderarea lor formeaza o roata. Toate aceste culori sunt formate prin amestecarea mpreun a culorilor spectrului, ex. magenta este format de amestecare rou, portocaliu, violet i albastru. Numai atunci cnd razele de lumina introduse in ochiul uman declaneaza un stimul de culoare n creier, obsevatorul observator descrie o culoare i locul n relaia cu alte culori. Percepia noastra de culoare este determinata dou forme fundamentale : auto-luminozitatea culorii genereaza culoare stimul atunci cnd culoare lumina de la o sursa de radiaii intr ochi direct sau printr-un Filtru, ntruct obiectul nostru poate genera culoare stimul atunci cnd o parte de lumina este reflectata la suprafata de un obiect nainte de a izbitoare retinei. Un obiect

Pagina 187absoarbe toata lumina incident pe ea apare negru. Obiectele culori sunt ntotdeauna percepute ntr-o relatie cu alte culori i depind de asemenea culoarea luminii incidente. Mixare culoriAmestecul a dou sau mai multe culori rezulta culori suplimentare. Distingem ntre dou fundamental tipuri de amestecare. Aditivul de amestecare este o combinaie de culoare lumin. Culorile primare aditive sunt albastru, verde i rou. Subamestecarea tractare este efectuat folosind obiect colal nostru sub form de pigmeni sau colorani. Culorile galben, magenta i cyan pot fi amestecate pentru a forma orice alt culoare. Ambele forme de amestecare creaza o relaie: dou culori primare aditive amestecate mpreun rezulta ntr-o culoare primare substractive i vice-versa; de exemplu, rou, verde plus produce galben, i de amestecare culori primare substractive galben sczut i cyan rezultate n aditivului primar de culoare verde.

Sisteme de referin culoareCreierul uman poate distinge aproximativ 10 mil culori diferite. Pentru a le descrie unic i neles, numim n general la trei parametri pentru caracterizarea percepia de culoare: nuana, luminozitatea i saturatia.Nuanta este determinat de poziia n cadrul spectrul sau o roat de culoare definit. Luminozitatea unei culori desemneaz sale luminozitate sau de ntuneric. Saturaia reprezint puterea de nuan de culoare, cu luminozitatea ei. Acesti trei parametrii formeaz baza a numeroase sisteme de culoare, prezentate n trei dimensiuni n form de modele solide de culoare, ex. NCS culoare solid (fig. C 7.2). Modelele utilizeaz o selectie de probe de culoare i numerice coduri pentru aproximative gradatii coerente n cadrul unui solid de culoare. Pentru arhitect, sistemele de culoare independenta formeaza cea mai importanta cale de a comunica culorile client, antreprenor si producator. Unele dintre culorile populare sistemelor cu moduri diferite a descrie nuane sunt prezentate mai jos. Sistemul de culoare DINCulorile obiectului n volan culoare 24-parte sunt definite la intervale egale n funcie de modul de le percepem. Numerotarea ncepe cu galben (1) i continu trecut rou (7), albastru (16) i verde (22), i n cele din urm se ntoarce la galben. Solid culoare emisferic folosete acest lucru ca sa de baz. n plus fa de nuanta DIN (T), exist DIN saturaie nivel (S) - 0 (non-culoare) la 6 (colorate) - i nivelul de ntuneric (D)-0 (alb) la 10 (negru). Astfel, de exemplu, 21:4:3 este culoarea DIN T: S: D cod pentru o nuan de lumin verde. RAL culoare diagram, sistemul de culori RALGraficul de culoare RAL tradiionale este o colecie de culori independente care s-au dat un cod de patru cifre arbitrar i un descriptiv nume, exemplu RAL 3000 "flacra roie". Contrastand cu acest lucru este sistemul de culori RAL care conine culori 1688 determinat de mijloacele metrologice. Acestea au poziii ntr-un culoare solid aranjate ntr-o culoare roat referindu-se la unghiul de nuanta, plus luminozitatea i Saturaie n procente. Trei parametri duc la un cod de apte cifre, ex. RAL 40 de 70 190. Sistemul de culori naturale (NCS)n NCS, poziiile culorilor 1950 nu sunt bazate pe un raport specificat de amestecare, dar n schimb pe o evaluare vizual. Acest sistem poate , prin urmare, fi folosit in orice industrie. Primar culori galben (Y), rosu (R), albastru (B) i verde (G) sunt distribuite pe cadrane ale 40-parte NCS culoare roat (seciunea orizontal prin mijloc de culoare solid) (fig. C 7.3). Seciune vertical prin formele solide culori o triunghi cu alb (W), negru (S) i o singur nuan de culoare roat. Diferite nuante se afl ntre (fig. C 7.2). Denumirea de o nuanta este bazata pe relatia cu cele ase culori primare. De exemplu, R1OB 20-50 nseamn coninut negru de 20%, 50% coninut de culoarea la o nuanta de culoare de culoare roata, n acest caz rou cu albastru de 10% coninut. Culoare spaii (CMYK, RGB)Pentru scopuri de proiectare, aplicatii grafice i fabricarea de produse imprimate, Pantone culorile, de exemplu, poate suplimenta culorile primare cyan, magenta, galben i negru de spaiul de culoare CMYK. Monitoare i ecranele televizoarelor sunt iluminate de culori luminoase de RGB culoare spaiu - aditiv amestecuri de rou, verde i albastru.

TencuitTencuielile i renders ia funcionale isarcinile arhitecturale interne i externesuprafetelor de cldiri. Materialele folosite trebuie s reziste la sarcini mecanice i climatice, protective care stau la baza materialelor mpotriva apei sau ngheului, i pentru a preveni o acumulare de umiditate n i pe componenta cldire.Ca severitatea de umiditate efecte crescande, apoi, n general, face att cerinele plasate pe tencuit. Puterea, contracia i comportamentul cracare, absorbant de Proprieti i conductivitate termic de substrategii afecteaz alegerea o tencuiala potrivite sau face sistemul.MaterialeTencuielile i renders aplicate la zidurile ncadreaz n una sau mai multe straturi nu ating proprietile dorite pn cnd acestea s-au intarit pe componenta de cldire. Aceste proprieti depind de materialele folosite, n special liant, plus raportul de amestecare i natura a procesului de ntrire: Minerale Lianti, tencuieli minerale/renders i raporturile lor de amestecare sunt precizate n DIN V 18550. Liani minerale includ de var, ciment, ghips i anhidrit. Lut, silicat i alte non-standardizat liani sunt, de asemenea, utilizat (fig. C 7.5). Liani organici sub forma unor dispersii sau soluii de rini polimerice poate fi amestecat cu umplutur pentru a produce acoperire care arata ca tencuiala; acestea sunt, de asemenea, cunoscute ca rasina tencuielii. Agregate minerale si organice au diferite structuri i forma caracteristice suprafata texturi n funcie de dimensiunea de cereale i metoda de tencuial sau redare. Agregatele nu trebuie s conin elementele constitutive care ar putea avea un efect negativ asupra compressive puterea sau proprieti, de impermeabilizare sau duce la exfoliere, decolorarea sau ex. erodabile si substante: saruri, acizi i sulf comde lire sterline. Apa de amestecare controleaz vscozitatea,fezabilitate i procesul de ntrire.

Adaosul de fibre poate ajuta la reducerea cracare. Var i ciment-rezistente la lumina-rapid pot fi folosite pentru tencuiala de culoare. Decoraiile de culoare nchis sunt supuse tensiunilor termice mai severe dect o lumin-colorate echivalente, n special pentru componentele bine izolate expuse la radiaiile solare. Faza schimba materiale (PCM), de exemplu n forma de micro-ncapsulate parafine, a adugat n ghips, ipsos contribuind la pasive raciri ale cldirii. Ca si cu beton, aditivii pot fi utilizati pentru a influena comportamentul fluxul, timpul, adeziunea si hidroizolatii. Proprieti de tencuieli se amestec sau intaresc tencuitul. Formele de aprovizionareTencuieli amestecuri pot fi furnizate frecatn o consistenta potrivita pentru utilizarea imediatpe site-ul de cldire. Preamestecate uscat materiale n forma de praf livrate n saci de hrtie sau directly la un siloz n incint doar trebuie s fie amestecat cu cantitatea specificat de ap nainte de folosind. Sunt doar foarte rar compo individualenents amestecate pe site-ul.Clasificare DIN 18550 i EN 998-1DIN 18550 link-uri cldire de performanProprieti de amestecuri de tencuieli frecat cutipul de liant. Cele cinci grupuri MG P Ito MG P V sunt alocate, prin urmare, anumiti liani i amesteca raporturile. Cererile pot fi definite pe baza concentraiilor diferite i Proprietilor de difuzie a vaporilor de ap.EN 998-1 nlocuiete grupuri de mai sus cu o de clasificare n funcie de compresie puterea (CS I-CS V), capilar ap absorption (W 0, W 2, W 3) i conductivitate termic (T 1, T 2). Aceast clasificare duce la noile coduri pentru tencuieli mixuri conform properties i scop, dar exist se suprapune n valori de compresiune i liani nu sunt specificat. Prin urmare, utilizatorul nu poate deduce elementele constitutive din aceast clasificare i proiectare o buna sistem de decoraii. n pentru a remedia acest neajuns, proiectul standard DIN V 18550 (pe baza pe vechiul DIN 18550) a fost publicat n aprilie 2005. Proiectul ia n considerare ambele sisteme de classirea, compar grupurile vechi cu noul EN clasificarea i specific liani i aplicatii n acest context (fig. C 7.10). Urmtoarele informaii se bazeaz pe DIN V 18550. AplicaiiNoi , n general, distincie ntre (gips) ipsos i (ciment) redare n funcie poziia a materialului n cadrul structurii, i , prin urmare, tensiuni si reactii la care este supus. RandareGrosimea medie a face, de obicei, aplicate n dou straturi, este 20 mm (singur strat 15 mm). n condiii climatice normale de var hidratat este potrivit ca un liant pentru randare (MG P, MG P II). n n cazul condiiilor climatice nefavorabile, randarea ar trebui s prezinte caracteristicile hidrofuge (MG P II, additives, mai departe de acoperire). Mortarul de ciment solide (MG P III) cu foarte sczut de absorbie este folosit pe plinte i sub nivelul solului. IpsosTencuieli pentru pereti si sageacuri sunt n mod normal aplicate ntr-un singur strat de 15 mm grosime folosind MG P IV i MG P V mixuri. Ei formeaz un strat absorbant, permeabil la vapori de ap care este potrivit ca un substrat pentru vopsea i tapet.Tencuit sisteme de A tencuit sistem este substratul plus coordonat straturi de mortar/render. Practic, compresiunea de haine ar trebui s scad spre exterior i nu ar trebui s depeasca cea a substratului. Substratul , prin urmare, adpostete datorit temlegate de perature de contracie i umflare fr duc la fisurarea sau exfoliere de ipsos / render. Stratul de difuzie-echivalent cu aer de orice decoraii nu trebuie s depeasc 2.0 m grosime.Multe materiale de constructii diverse cum ar fi lut zidarie, beton aerat, lemn, fibre- scnduri i izolare materiale, chiar a existente ipsos sau face, trebuie s prezinte sur corespunztoare se confrunt cu caracteristici (rugozitate, absorbie, capacitatea de ncrcare) astfel nct tencuit forme o permanent legtur cu baz material de . Dac - din cauza neregulilor, inadecvate adeziune sau puterea - substrat nu este potrivita pentru aplicarea directa a tencuielii sau a randarii, fondul trebuie s se aplice pentru a ntreagi zona a componentei de cadre. Aceasta poate lua forma de plas de srm, extins de metal, rogojini Pipirig, sintetice sau fibr de sticl crpe. Bile de oprire i unghiul sunt folosite la colturi, margini, dezvluind i tranziii la alte materiale de constructii. Acestea proteja marginile ipsos/render, creai un punct de referin pentru grosimea de haine, i s ncurajeze aplicarea un finisaj de suprafa plan. Substraturi i straturi de finisajLe adpostete subliniaz fr fisuri. Pentru aplicaii externe, haina finisaj va expune ap de flacr la prop hidrofuge , al crui scop este de a preveni precipitatiile curgnd prin a coat(s) de randare dedesubt. n acelai timp, ar trebui s fie nc posibil pentru vaporii de ap a scpa de la outpartea astfel nct componentele de constructii se pot usca rapid. Textura culoarea i suprafaa de stratul de finisaj determin apariia cldirii (a se vedea p. 191). Tencuitul se aplica manual sau cu masini, dar decorare este ntotdeauna aplicate de mn. Haina anterioara trebuie s fie ntotdeauna grea i uscata pentru a garanta aderenta a urmtoarului strat, i, prin urmare, mpiedic fisuri. Din mortar cu gipsGips en 13279 poate fi amestecat cu apa, nisip i var n raporturi diferite pentru a crea gypsum, gips-nisip, gips-var sau var-gyp suma tencuieli amestecuri (MG P IV). Interne applicationii utilizarea n primul rnd un singur strat de pulverizat (sau proiectie) ipsos cu aderen excelent. Din mortar cu gips regleaza umiditatea de aer interne, dar este nu umiditate-rezistent, i este , prin urmare, nu este potrivit pentru zonele umede interior. La temperaturi foarte ridicate (de exemplu, n timpul unui incendiu) tencuiala de gips (construirea materialelor clasa A) pierde apa chimic de lipite i, astfel, consum energie termic. Materialul semi-hidraulice urmat ajut pentru a izola mpotriva caldura focului. Var tencuitDIN EN 459-1 clasific Limesul cladirea ca non- hidraulice i hidraulice. Acestea reprezint cele mai importante minerale lianti pentru tencuit. Tencuit cu non-hidraulic (MG P I) set cu ap i dioxid de carbon din aer i dup aceea sunt rezistente la intemperii. Tencuieli / face cu hidraulice var (MG P II) , de asemenea, sub ap. n comparaie cu non-hidraulice Limes, au o mai mare putere i mai bine rezista ulterior la umiditate. Var tencuieli/renders sunt potrivite pentru aproape toate absorbant substraturi. Mici cantitile de polimer disper tare i ciment (var-ciment mix) accelerareaza setarea procesului i de a crea o ap-retard furnica produsului. adugarea de gips crete puterea de tencuit (fig. C 7,8). Ciment randare Ciment mortar (MG P III) este folosit ori de cte ori o mare rezisten la umiditate este necesar, ex. subsol perei, plinte. Cu toate acestea, umiditate sub care rezult din substrat va cauza de ciment randare devenit detaat. Un puternic, rigid ciment render este folosit pentru expuse agregat finisaje si suprafete subject a ridicat mecanice sarcini. Datorit pentru a su sczut sorbia capacitate, ciment render este nu ideal pentru interne aplicaii. Adugarea de var (se amestec de ciment-var) imbunatateste elasticitatea, vapori permeabilitatea si apa capacitatea absorbia. Pmnt roditor ipsos Un amestec din lut minerale, apei si fin nisip poate fi utilizate pentru substraturi interne. ipsos seturi, apa evapo tarife si reduce volumul. Animale parul sau fibrele vegetale folosit ca o de umplere pot ajuta la prevenirea contracie fisuri. Pmnt roditor ipsos are nu vindeca - l este numai ap coninut care determin grad de ntrire. Pmnt roditor tencuieli Bond bine i poate fi sculptate. Lor mare ap rezultatele de capacitatea absorbia n o placuta interi sau climatice. Atunci cnd utilizat extern, aditivi sau MG P II/III termina palton proteja tencuiala de lut mpotriva efectelor de umiditate. Diverse aggreporile i pigmeni face o varietate de suprafa finisaje posibile. Tencuieli pe baza de polimeri dispersii Acoperire materiale cu o ipsos-ca appear Romance sunt, n general, cunoscute ca rasina tencuieli. Acestea constau de dispersii sau solutii de polimer rini ca binder plus organice sau anorganice materiale de umplutur cu majoritatea de particule > 0.25 mm. Acestea tencuieli sunt furnizate gata- mixte de productor. DIN V 18550 classifies le ca P Org 1 (pentru interne i externe utiliza) i P Org 2 (pentru interne utiliza). avantajele de plasturi cu polimer rin liani sunt lor bun adeziune (potrivit pentru mai multe substraturi), sczut risc de cracare, subire palton (2-6 mm), numeroase culori availa ble i lor rezistenta la conducere ploaie. n comanda pentru a mbunti aderena chiar i n continuare, este NEC essary pentru a se aplic o grund pentru a substrat n prealabil. Tencuieli cu polimer rin Bind ERS sunt folosite n izolare termic compozit sisteme i, de asemenea, ca o termina stem peste existente minerale Tencuieli . Texturi de suprafa similare la zgriat, fragmentat sau pulverizate ipsos este posibil, n funcie de mrimea boabelor i metoda de tencuieli. Tencuieli pentru scopuri specialePlasturi prezentate mai jos sunt amestecate de fabric ilivrate gata de utilizare (fig. C 7.6). Proper lorlegturi nu sunt determinate de tipul de liant, ci mai degrab de interaciune a componentelor selectate. Productorilor de fie tehnice furnizeaz informaii privind metodele de aplicare, adaosul de ap, timp de lucru i de lucru temperatura.Uoare ipsosUoare tencuieli au minerale liani i aparin grupurilor MG P I i II de P MG. Ei au o densitate de cuptor-uscate de 600-1300 kg/m3, conin minerale sau organice agregate i exSIIMB o structur poroas. Aggre usorporile influenei conductivitate termic, compressive puterea i modulul de elasticitate. n termeni de de putere i deformare, usoare ipsos este potrivit pentru utilizarea pe izolatoare termic substrates realizate din beton aerat, perforat argila crmizi sau beton usoare. Ipsos pentru protecia mpotriva incendiilorDac anumite componente necesit mai bine protectie, acestea pot fi protejate cu ipsos. Durata de rezistenta la foc depinde de tipul de ipsos i grosimea acestuia. Din mortar cu gips (MG P IV) conin ap chimic lipit, care este eliberat ca temperatura se ridic i, prin urmare, se raceste componenta temporar i ncetinete rspndirii focului.Produse aparinnd grupului MG P II poate con Tony inflamabile, poros, izolant termic agregate, ex. perlit sau vermiculit, care

de asemenea, ntrzia eecul cldur indus de oelcomponente. Tencuiala trebuie s adere bine substrat, i ipsos fundalurile sunt utile pe suprafete netede. Practic, thickness de ipsos (total de subpar, plus finisaj strat) trebuie s se situeze ntre 15 si 65 mm. foc clase de rezisten la F 180-A poate fi realizat din oel montani.Acustice ipsos Doar ca anumite garnituri de perete i intrados, acustice tencuiala are un efect de sunet-atenuante c modificrile acustica camerei. Tencuieli stropite cu Liani hidraulici i agregate poroase sunt frecvent utilizate. Structura rezultat a o sczut de impact rezisten. Frecvene absorbit poate fi controlat de mod de diferite structuri de sistem. Acest tip de tencuiala poate fi aplicat substraturile solide sau plci de ln de lemn, de exemplu. Renovarea ipsosRenovare tencuiala poate fi folosit s se usuce umede, sare-laden Masoneriei. Vol foarte mareume de pori de aer (> 40% vol.) permite sruri de a cristaliza n tencuiala n timp ce vaporilor de apa se evapor n afara fr provoac orice eflorescenta. Renovarea ipsos, 20 mm grosime, pot sta pn aproximativ 2-6 kg de sare pe metru ptrat. Grup de studiu n Germania o tehnico-tiinifice preocupai de conservarea i refurbishment de cladiri istorice (VVIA) a definit renovarea ipsos n general ca preamestecate uscat materiale pentru producerea de tencuieli cu o mare permeabilitatea porozitatea i vapori de ap, dar la n acelai timp, o reducere substanial capilar de aciune. VVTA foaie de date 2-2-91 specific mai departe detalii.

Renovarea ipsos este made sus de spatterdash, undercoat, renovare ipsos i termina hain, cu fizice sau chimice aer entrainers adugat n timpul de amestecare pentru a reduce substanial densi ty de amestec (care conin ciment sau trass/var). Ipsos ca un mediu de stocare de cldurMateriale de schimbare capsulate cu micro faza (PCM) poate reduce temperatura de var varfuri atunci cnd amestecat n gips ipsos sau ciment face pentru utilizai interne . Un strat de 30 mm de ipsos care conin 30% PCM realizeaz o stocare de cldur capacitate egal cu 180 mm de beton. Acesta este posibil pentru a influena regiunea din faza de tranziie n care consumul de energie parafin capsule are loc - n mod normal 23-26 C. Energia este eliberat din nou prin rcire pe timp de noapte . O cuplare cu componenta activ de rcire este posibil n unele cazuri. PCMs contribuie la depozitarea termice mas fr s adugai orice greutate in plus , dar potinlocui termoizolante. Tencuieli izolatoarePe langa sale protecie i decorative proper legturilor, izolant ipsos de asemenea, mbuntete ther mal izolare de un perete single-frunze. Acest lucru gips const dintr-o ap-ignifug, termic insulating undercoat i o hidrofuge termina haina. Conform DIN V 18550 tencuieli cu o theo valoare de conducie termic retical A. sandu 0.2 W/mk sunt clasificate ca izolant tencuieli. O astfel de plaster este produs folosind usoare minerale aggreporti sau expandat polistiren i preamestecate "grosier chestii" cu un liant de minerale (cuptor-uscate densitate p < 0.6 kg/dm3). grosimea total a multi-strat Subparul este de 30-80 mm. MG P I sau MG P ll finisaj strat este de 8-15 mmgroase. Acest strat de finisaj este foarte subtire, puterea poate fi mai mare dect izolante moi, termicMin. comp. Tipic aplicaii

rezistena dupcoeficientul /rezisten

28 zile; nivelului de calitate W-valoareIndicele

(N/mm2 ][kg/m2mi n .9 [-]

Interne i externe pentru redus de ncrcturi; cu adaos de ciment: > 2.020

externe, ap de flacr/impermeabil> 2.020

Interne pentru normale sarcini; cu adaos de ciment:> 2.0

externe, ap de flacrcu adiional < 0,5 20-30

2,5Interne cu rezisten sporit la abraziune, inclusiv umed interioare zone, cu adaos de ciment: externe, hidrofuge < 2.020-30

2,5Externe cu rezisten sporit la abraziune < 0.515-35

10Externe, peretii de subsol, plinte 0,550

10Externe, subsol perei, plinte 0,550

2Interne, corresp. la masina de aplicat (gips, lipirea, frecat) ipsos5.0-15.08-10

2Interne18.0 aprox.8-10

2Interne5.0-15 05-6

2Interne5.0-15.05-6

2Interneneacsuneacsu

2Interneneacsuneacsu

Interne i externe pe firma substraturi mbuntit cu minerale i sintetice materiale, hidrofuge 0.1100

Interne0.150-200

substratul deoarece aceasta nu transfera oricesubliniaz la substrat.Sistem complet tencuiala trebuie ajustat astfel c umiditate absorbit de capil lary aciune nu pot diminua efectul de izolant. Sisteme compozite de izolare termicaProductorii pot furniza components coordonate care formeaz o izolare termic complet sistem compozit. Ele nu ar trebui s fie amestecate cu celelalte componente deoarece aceasta invalideaz garanie. Sistemele compozite de izolare termic suntfolosit n principal atunci cnd izolarea termic a unuicldirea este de a fi crescut, de exemplu, n timpul refurbishment de lucru, sau pentru a evita transferul subliniazn construcii hibride n cazul n care modificrile de material trebuie s fie punte fr fisuri. Thermal sisteme de izolaie compozit mbunti ing cu perei exteriori si eliminarea punti termice. Ele sunt auto-justificative i poate gzdui vnt ncrcturi.Const ntr-un sistem compozite de izolare termicadin patru straturi: adeziv izolare termic tencuiala cu armare termina hainaPrelucrareAdeziv formeaza o legatura structurale ntre de material izolant i substrat. Suplimentare fixcldirilor i benzi de aluminiu sau de plastic poate fi necesare pentru a menine materialul izolant n locul n funcie de tipul de substrat i vnt sarcini. Termic i dimensional stabil izolante elemente nu vulnerabile la umiditate ndeplinesc cerinele pentru compozite de izolare termica sisteme, de exemplu polistirenul expandat sau extrudat spum, dale de lemn-lana si vata minerala (a se vedea "izolare i etanare, pp. 135-41). Pnz de sticl ncorporate n 3-4 mm grosime strat consolidarea adpostete subliniaz contractie si termica, dar, de asemenea, extern mecanice aciuni. Subire termina strat de minerale sau organic ipsos ofer vremea necesare prosupratensiune.

Suprafata finisaje ipsos munciiSuprafaa de un strat de tencuiala sau randare poate fi terminat n diferite moduri. Cu toate acestea, variaiile regionale i diversitatea anterioare ori au dat drumul spre comercial pro tencuiala diferite amestecuri. Pe lng metoda de aplicare i abilitile de tencuitor, pigmente i de mrimea i natura aggreporti influena textura de haina finisaj.Plutea finisajSuprafaa de mortar intarit este frecata cu un flotor neted sau un flotor de burete. Rezultatul este o structur fin, dens (fig. C 7.12 o). Unui mbogire de fiierul clam la suprafa poate duce la crpturi de contracie. Pieptene-ca instrumente pot fi folosite pentru a decora suprafaa (fig. b C 7.12).Fragmentat terminaAcest terminat este de de deplasare sur fata direct dup aplicarea tencuielii. Aceast direcie efectul depinde pe dimensiunea de poarta aggre, suprafata termina de instrumentele utilizate i coerena de mortar (fig. C 7.12d). Spray de tencuial, De asemenea, cunoscut sub numele de proiecie tencuieli, acest lucru necesit o granulaie fin, lichidul se amestec care este pulverizat pe de main n mai multe straturi pentru a realiza o fin structurat de suprafa. Acest ieftin tehnica este de asemenea folosit pentru tencuieli acustice (fig. C 7.12e). Zgriat finisajo dat gips a realizat un anumit puterea, este a lucrat cu o unghii float sau raclet astfel c, cu o corespunztor clasificate agregat, mai mari boabe sunt trase afar de suprafata (fig C 7.12f).Expusi agregat termina n contrastul pentru a zgriat terminat, grosier agregate, ex. pietris sau colorate fragmente de sticl, rmn dup masina de spalat deplasare liant laitance din suprafaa (fig. C 7.12 g). SgraffitoAcestimplicde tieredeparte de un strat de ipsos pentrudezvluie un alt strat de un altculoare dedesubtul. n principiu, mai mult de dou straturi, fiecare cu o culoare diferit, pot fi angajai. Modele tridimensionale, cifre, motive si decorare de varietate infinit pot fi create n n acest fel (fig. C 7.12 h). ScagliolaAcest finisaj al suprafeei similar cu stuc este produs din patru straturi de var ipsos. Dou superior haine contin praf de marmur. Dup ntrire, suprafata este plutea cu un cald flotorul i cear. Acoperirin preistorie, mult nainte structuri au fost ridicate ca adposturi sau n scopuri rituale, oamenii au folosit materiale de acoperire sub form de grsimi, funingine sau pmnturi colorate pentru a aduga dec artistice discursul peterilor i artefactele ritualice. Prima de acoperire a constat din un liant i pigmeni pentru colorarea. Ca o modalitate de a proteja i decoratiuni build Ings, amestecat cu ap de var a fost aplicat minerale substraturi de aproximativ 4000 .Hr. Pn n epoca industrial, diverse substane , precum uleiuri, fax, plante, rasini, clei de oase i proteine animale au fost folosite ca fixare binder. Prim scopul acestei a fost de a mbunti intemperii rezistenta si compatibilitatea cu substrat. Hardwearing i luminoase colorani rmas pre cious mrfuri din cauza deficitului lor, ceea ce a nsemnat aceast culoare, de asemenea, a avut o prestig inutul caracter. Chiar pictori amestecat mate lorceramic n cantiti mici pentru a satisface lor prelungire conform instruciunilor de predat-jos. A fost dezvoltat un liant bazate pe sticla de apa pentru acoperire fatade la sfritul 19 cen trandafir i acest lucru s-a dovedit a avea un meas de durabilitate ured din ultimele decenii. i de la nceputul anului 20 secolul a industriei chimice a fost capabil s oferim alternative ieftine pentru pig anorganice mente sub form de viu colorate, sta ble, colorani azoici organice. n timpul anii 1950, progresele din materiale sintetice a dus la producerea de lianti pentru diferite sarcini i substraturi pe plan intern i extern.

Sarcini de acoperire funcii primare de n funcie de acoperiri pentru a acoperi sunt cum urmeaz: Decorare - modificarea sau re-crearea de substrat prin culoare, luciu i de suprafa textura. Conservarea - pstrnd originale stare de substrat cu respect pentru a aforemen aspecte de tioned lung ca posibil. Protecie - pstrarea apei, atmosferice, chimice, biologice, mecanice sau alte aciunile departe la substratului. Sisteme de acoperire frecvent satisface toate cele trei sarcini la fel. n comanda pentru a susine valoarea o cldire component i funcionalitatea sa, acesta trebuie s fi mainNute. Ca aplicat acoperiri de obicei, prezint un considerabil mai scurte durata de via mai components i obiecte pentru a protejate sau decorat Ed, lor semnificaia n ecologice i eco nomic termeni este considerabil. n funcie de pe natura, o acoperire poate fi cu uurin rennoit sau ar putea chiar i implic completa renovare a componentei de constructii n cauz. mai scurte durata de via este parial datorate pentru a coat ING pe directe contact cu mediu, dar de asemenea, durabilitatea de constitutive them Sinele, compatibilitatea acestora cu substrat i lor prelucrare pe construirea site-ul. ConstitutiveAcoperire materiale n esen cuprinde liani, solveni, pigmeni, materiale de umplutur si aditivi (fig. C 7,15). Funcii i efecte varia n funcie de pe naturii i proporii de componentele individuale n complexe Compo ziie de material de acoperire. Datorit la formulri different dintre productori, o cunotine de individuale constitutive de o acoperire materialul poate uurina alegerea pentru o SPE cific substratului. n colocvial discurs noi vorbesc de conservani, vopsele, lacuri, petele i lacuri. However, n termeni de lor Proprieti i funcii, aceste termeni sunt doar aproximative. EN 971-1 definete preferat termeni.

LianiIngredientul cheie care determin proper legturi de acoperire finit este fiierul clam. Ca o componenta non-volatil, acesta asigur c acoperire este legat de substrat de fel de adeziune, dar asemenea obligaiuni mpreun solide particule, de exemplu, pigmeni, umpluturi, prin coeziunea. Odat aplicat la substrat, liant schimb starea fizic sau chemichirila. Noi distinge liani conform tipul de material (fig. C 7.19): Liani anorganiciLiani anorganici includ: var ciment sticla de apa de potasiu (silicat)Liani organiciDezvoltarea lor tehnice este strnsmpletesc cu care de industria de mase plastice, care furnizeaz o gam larg de prod chimice ucts. Pentru a uura o revizuire a acestor materiale, este necesar o clasificare de baz: Naturale substane: Plante i animale rini i uleiuri, ex. colo phonium, shellac, amidon i seminele de in petrol. Modificat substane naturale: Fiert seminele de in ulei de citrice, uleiuri i clorurate cauciuc. Substane sintetice:Acestea includ alchidice rini, acrilice rini, copolimeri, poliester, silicon rini, bitu brbai i clorurai cauciuc, i cont pentru majoritatea de liani organici aceste zile. SolveniCompui organici volatili (COV) (a se vedea "Glossary", p. 269) se dizolv alte substane - n acest lucru caz liani - fr care afecteaz le chimic. Ei garanie corespunztoare vscozitate i fluxul Proprieti. Datorit pentru a lor sczut fierbere puncte, ei volatilise n timpul procesrii i de evacuare n aer. Toxicitatea lor este thereprim-plan critice, i adecvate msuri de precauie trebuie s fie luate. Praguri pentru lor concentrare n aer au fost stabilite i prelucrare instruc iilor trebuie s fi urmat. Solveni sunt divizate n hidrocarburi, alcool, ester i ceton grupuri: Alifatice hidrocarburi includ benzin eter, regulate benzin, alb spiritul i minerale terebentin. Hidrocarburi aromatice (de exemplu, benzen) pot nici o mai fi folosit pornind de pentru a lor dovedit car cinogenic efecte. Glicoli sunt n primul rnd folosit ca solvent n acoperire materiale care pot fi subtiat cu ap. Esteri (de exemplu, acetat de metil) i cetone(ex. aceton) forma dou n continuare grupurile de. n Germania Federal mediu Agenia prefer Low-COV materiale de acoperire i premii "Blue Angel" marca la produse cu o organice de solvent coninut < 10%, cu condiia alte , de asemenea, sunt ndeplinite condiiile (ex. sczut n hazarddedede substane i conservani).

PigmeniColorarea substane sunt mprite n insolubile pigmeni i colorani solubili. Culori n materiale de acoperire sunt realizate pigmeni exclusiv prin . n plus, pigmeni, de asemenea, poate proteja substrat mpotriva radiaii ultraviolete i coroziune. Impartim pigmeni n patru grupe: Naturale pigmeni anorganici (colorate pmnturi, praf de piatra) precum Creta, ocru, umr sunt non-toxice, lumina-rapid i rezistent la intemperii. Pigmenti organici naturali ca indigo sunt mai puin lumina-rapid i mai puin rezistent la intemperii; ntr-o form modificat indigo este de asemenea folosit ca un colorant. Sintetice pigmenti anorganici din oxid de titan, fier, crom i zinc prezint rezisten ridicat la produse chimice, bun lumina-rezistena i bun acoperire de putere, dar doar minime stralucirea; acestea sunt potrivite pentru aproape toate materialele de acoperire i substraturi. Pigmenti organici sintetice sunt bazate pe materii prime fosile; lor varietate mare de col a noastr i strlucire bun adesea este compensat de lumina-rezistena limitat i intemperii resist ulterioar; negativ interaciuni cu liani i substraturi nu sunt, de asemenea, necunoscut. Majoritatea pigmeni folosite astzi intr n ultimele dou grupuri. Materiale de umpluturAdugarea de praf de piatr, ex. la caolin sau feldspat, mprumuta substana de acoperire i hard ness. Acestea umple porii i mici neregulariti. Adugarea de, de exemplu, poliamid i minerale fibre poate reduce riscul de cracare. AditiviSubstane chimice suplimentare poate mbunti, pentru exemplu, durabilitate, i, de asemenea, lucrabilitate de asigura o anumit viscozitate; n plus, ei influena apariia ulterioar de acoperire- n ciuda fiind adugate n cantiti mici numai. A denumirilor de aditivi reflecta lor funceFlow : conservant, emulgator, agent de umectare,DISPERSANT, stabilizator, agent antispumant, pesticide, desicant, plastifiant, absorbant UV. Efectele acestor substane trebuie s fie verificate individual pentru a exclude orice efecte nedorite.

Clasificarea materialelor de acoperiren mod normal, materiale de acoperire sunt livrate la antier n stare lichid gata de utilizare. Aceast stare se realizeaz n general n dou moduri, care, la rndul su, influeneaz lucrabilitate i, de asemenea, proprietile de acoperire finite: SolutiiLiani n soluie sunt prezentate sub form de foarte omogene molecular distribuia din solveni volatili, organice. Pigmenti i umplutur pluti n aceast soluie de liant. Pe problematic substraturi acestea adera mai bine n form de dispersii deoarece mai mici molecii particule duce la o mai bun penetrare capacitate si umezirea capacitatea. Umiditatea sau temperatura scazuta n faza de uscare nu au niciun efect semnificativ asupra procesului. Terminat strat prezint o mare densitate i bun resistulterioar la aciuni externe. Evaporare provoac solveni pentru a fi lansat, dintre care unele pot fi periculoase pentru om sau mediu; legislaia limiteaz, prin urmare, sau interzice utilizarea acestor materiale, ex. aro hidrocarburi matic . Solveni acoperire mateceramic reprezint obiectivul pe termen lung. Materiale polimerice nou dezvoltat permite conversie de, de exemplu, acrilic sau alchidice res taxe la stat apoase. Stratul finit nu pot fi distinse de convenionale produse. DispersiiMateriale de acoperire subtiat cu apa constau din o faz apoas coninnd fin distribuite lichid picturi de liant n form de un suspen sion. Pigmeni i umplutur sunt distribuite n ap. Dispersii sunt ieftine i ecologice, i, de asemenea, prezenta probleme n timpul transportului, depozitrii i processing. Substraturi umede sunt usor umed. Cu toate acestea, dispersii nu sunt suficient de rainproof n timpul aplicrii i necesit temperatures > 5 C n faza de uscare. Binder particule sunt mai mari i acest fapt reduce capacitatea de penetrare, i mai mult de ngrijire este generally necesare n timpul aplicrii dect este cazul cu produse care conin solveni. Dei n general menionat ca emulsie vopsele, este mai bine s folosii o form mai precise de desemnarea, ex. dispersii pe baza poly liani mer (rasina acrilica, rasini alchidice, etc.). Formarea de film, calire, uscaren stare lichid fiierul clam din materialul de acoperire este prezent n o dizolvate sau dispersate statului pentru a uda complet, substrat vrac particule de obligaiuni, penetreaz porii material de construcie i de a realiza o constant coat ing grosime. Dupa aplicare, faza tranziie n stare solid are loc n dou differORL modaliti. Materialul de acoperire devine de acoperire