Naturale Sintetice Arificiale

Atat materialele naturale cat si cele sintetice au calitati pozitive. Cele sintetice, de exemplu, sunt foarte rezistente si nu se deterioreaza repede daca sunt expuse mult timp la soare. Asta nu inseamna ca materialele naturale sunt mai putin bune. Rezistenta materialelor depinde, de cele mai multe ori, de calitatea tesaturii si de eventualele tratamente aplicate ulterior. Bumbacul, de exemplu, are fibre mai groase si o tesatura mai densa, astfel ca se va comporta mai bine in timp.

In unele cazuri, un amestec de sintetic cu natural poate fi cea mai buna solutie. Amestecurile de fibre sunt calitativ superioare, pentru ca au rezistenta materialelor sintetice si calitatile celor naturale.

Din puctul de vedere al tendintelor, sunt la moda materialele naturale, poate si ca o reactie la multele aspecte artificiale din lumea care ne inconjoara. Se pare ca acum are loc un proces de redescoperire a naturalului, iar in ceea ce priveste materialele, este important cum ''cad'' aceste in interior.

Materialele textile naturalefibre naturale - mai importante sunt cele proteice (lana

si matasea naturala) -cele celulozice (bumbacul, inul,

canepa, iuta etc.)

Bumbacul Fibrele de bumbac sunt prelungiri

epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei plante care face parte din familia malvaceelor.

Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete si rezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimice specifice.

Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna,ceea ce face sa fie igienice,placute la purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sintetice reprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut.

Este un material foarte versatil si, in acelasi timp, cel mai rezistent din fibrele naturale, cu exceptia lanei. Bumbacul rezista foarte bine daca este vopsit. In plus, aerul trece foarte usor prin tesatura - in jargonul din industria tesaturilor se zice ca bumbacul ''respira'' bine.

InulDimensiunile celulelor de in sunt in functie de multi

factori: varietate, clima, zona din tulpina etc.Fibrele de in produc reactia celulozei aproape pure (cu

iod- iodura de potasiu se albastreste) iar fata de reactiv se comporta la fel ca bumbacul.

Continutul celulozic al inului poate varia in limite foarte largi, dupa cum planta este produsa de o regiune sau alta. Impurificarea celulozei cu substante incrustate creste rapid dupa coacerea semintei. De aceea, pentru obtinerea fibrelor, planta trebuie smulsa inainte de coacerea deplina.

Fibra elementara de in este mai rezistenta fata de agentii chimici decat bumbacul. Spre deosebire de bumbac, inul contine lignina, ceruri, grasimi si substante pectice in cantitate mare. Cerurile si grasimile maresc moliciunea, elasticitatea si capacitatea de filare a inului.

Iuta Spre deosebire de in si

canepa , celuloza de iuta este combinata cu lignina si formeaza lignoceluloza.

Solutiile de sapun confera produselor de iuta o moliciune. Albirea cu hipoclorit de calciu nu da rezultate satisfacatoare, deoarece substantele pectice se combina usor cu clorul pentru a da compusi solubili in apa, dislocand celulele . De aceea, iuta nu sealbeste decat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se vopseste usor cu orice categorie de coloranti. Cu timpul, tonurile obtinute prin vopsire se inchid. Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci, covoare, transmisii etc.

Lana -fibra naturala animala

Prin usurinta de a fi filata, tesuta sau finisata, lana (parul de oaie) este superioara tuturor celorlalte categorii de fibre animale produse de epiderma si reprezinta 95-97 % din parul animal care se foloseste in industria textila.

Calitatea lânii este determinată de mai mulţi factori: culoarea lânii, grosimea fibrelor, uşurinţa de prelucrare şi rezistenţa la rupere.Lâna se mai clasifică şi prin diametrul în microni al fibrei.

Introducerea fibrelor sintetice in compozitia tesaturilor tip lana ofera urmatoarele avantaje:

marirea rezistentei la uzura;reducerea tendintei de

sifonare;pastrarea dungii si a formei

dupa spalari repetate;stabilitatea dimensionala

corespunzatoare; intretinerea usoara.

Fibrele artificiale

al celulozei din bumbac si cu o rezistenta mecanica mai scazuta. Fibrele de vascoza sunt mai hidrofile decat cele de bumbac.

O alta fibra artificiala de celuloza regenerate este matasea cuproxam. Comportarea acestei fibre artificiale este asemanatoare cu cea a vascozei.

Fibre artificiale din celuloza modificata chimic Importante sunt in prezent fibrele de acetat de celuloza, asa

numita matase acetat. Tesaturile din matase acetate sunt mai rezistente dar mai putin higroscopice decat cele din matase vascoza.

Fibrele artificiale din celuloza regenerate.Cel mai important produs de acest tip este vascoza. Vascoza este constituita din macromolecule de celuloza aproape pura cu un grad de polimerizare mai mic decat

Matasea vascozaProcedeul de fabricatie cuprinde:

omogenizarea, conditionarea si alcalinizarea celulozei, desfibrarea, prematurarea si xantogenarea alcalicelulozei, dizolvarea xantogenatului, maturarea, filtrare si dezaerarea vascozei, filarea si finisarea.

Fibra vascoza are luciu argintiu.Ea confera volum mai mare si rezistenta mai buna. Fibrele incretite sunt folosite la confectionarea carpetelor.

Matasea acetat

In mod obisnuit, fibrele acetat sunt fabricate din celuloza de bumbac, iar solutia vascoasa pentru extrudere se obtine cu ajutorul unui amestec de acetona si alcool. In functie de gradul de esterificare, se prezinta in doua forme: diacetilcelulozice si triacetilcelulozice. Triacetilceluloza se obtine mai greu decat diaceticeluloza, dar este mai greu solubila si se vopsesc mai greu decat fibrele diacetilcelulozice.

Doua fenomene specifice fibrelor acetat au ramas inca nelamurite: pierderea luciului dupa inmuiere in apa si alungirea spontana in anumite conditii.

Materiale textile sintetice Fibrele poliamidice sunt constituite din macromolecule

filiforme (fara catene laterale) in care grupurile amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni cu catene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor proteinelor.

Din fibrele poliamidice cele mai folosite mentionam: Nylon 6,6 si Nylon 6 (Relon, Perlon L, Capron). Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea: articolelor turnate, a

textilelor, a suturilor medicale,franghii, parasute, ace de cusut, imbracaminte si bunuri de consum. Fibrele de nylon sunt rezistente si mult mai elastice decat matasea si relativ insensibile la umezeala si mucegai. Se spala foarte usor in apa rece, nu se contracta, nu se impasleste. Calcatul este facultativ. Majoritatea petelor se pot indeparta cu apa si sapun.

Melana Fibra poliacrilica, Melana din

Romania este ternara: nitril acril 91%, acetat de vinil 6% si α-metilstiren 3%.

Se fabrica sub formele urmatoare: cablu, fibre, pale.

Din Melana se fabrica: cuverturi, covoare, tricotaje, stofe, imitatii de blana, saci de dormit, captuseli pentru haine etc.

  

Fibrele sintetice si artificiale incearca in mare masura sa se apropie de aspectul fibrelor naturale. Astfel, matasea vascoza si matasea acetat imita matasea naturala, fibrele poliamidice si poliacetilonitrilice, imita lana iar fibrele poliesterice, bumbacul. Pentru diminuarea inconvenientelor care apar la utilizarea acestora la fabricarea imbracamintei, inconveniente legate mai ales de caracterul lor hidrofob, ele se utilizeaza de multe ori in amestecuri cu fibrele naturale al caror aspect imiteaza.