Universitatea BucurestiFacultatea de Sociologie si Asistenta SocialaSpecializare Asistenta Sociala, an III, ID2015

Metode si Tehnici de acces pe piata munciiMasuri pasive si masuri active pentru stimularea ocuparii si reducerea somajului

Masuri pasive si masuri active pentru stimularea ocuparii si reducerea somajului

SomajulSomajul este, potrivit Enciclopediei Britannica ,,o conditie a unei persoane apte de munca dar care isi cauta de lucru si nu gaseste. Un indicator important al starii economice al unei tari este reprezentat de rata somajului si de gradul de ocupare a fortelor de munca. Aceste date sunt analizate de birourile guvernamentale, care dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial au reprezentat un deziderat al celor mai multe guverne. In cele mai multe dintre rile industrializate, conceptul de omaj este acelai ca n Statele Unite ale Americii, la fel i definirea modalitatilor de msurare care este destul de similar.Dimensiunile de-a lungul carora msurile difer, includ tipul de activiti legate de locurile de munc, de felul de cutare a acestora si fac distinctia intre omerii marginalizati si cei care sunt "n prezent disponibili " pentru munc, precum i tratamentul persoanelor cu privire la concediere sau a perioadei de ateptare inainte de a ncepe un nou loc de munc. n plus, diferentele in statutul somerilor difera de la o tara la alta si in functie de vrst .Eurostat reprezinta Biroul Statistic al Comunitatii Europene si se ocupa cu studiul fluctuatiei ratei somajului, luand in calcul toti factorii responsabili. Potrivit Eurostat, omerii sunt acei oameni cuprinsi intre varstele 15-74 (sau 16-74 n cteva tari), care nu au loc de munc n sptmna de referin, care au fost disponibili s nceap lucrul n termen de dou sptmni i au cutat activ de lucru, sau cei care n ultimele patru sptmni au gsit deja un loc de munc si vor ncepe n urmtoarele trei luni. Etapele specifice prin care trece un somer care caut de lucru includ contactul cu un birou pentru ocuparea fortei de munca sau o agenie privat de recrutare, solicitarea directa catre angajatori , manifestarea interesului printre prieteni, rude, sindicate, etc., pentru gasirea unui loc de munca, sau diverse activitati care cuprind aplicarea on-line la diverse posturi ,participarea la interviuri, studierea posturilor vacante din ziare, internet etc. Tot aici , trebuie mentionat si acel tip de somer care incearca sa-si lanseze pe piata propria afacere.

Tipuri de somajAnalizand natura si cauzele somajului, acesta se imparte in 5 categorii:1. Somajul clasic- acel tip de somaj care apare cand numarul celor care isi cauta de munca este mai mare decat numarul ofertelor de locuri de munca. Aceste probleme apar atunci cand exista o reglementare excesiva a pietei muncii, adica o lege care stabileste salariul minim , precum si impunerea standardelor minime ce privesc conditiile de munca, ceea ce descurajeaza concedierile si in acelasi timp determina reticenta angajatorilor in a oferi locuri de munca.2. Somajul ciclic- apare in momentul in care se reduce volumul activitatii economice interne sau internationale. Acest tip de somaj are o rata ridicata in cazul recesiunii economice si o rata scazuta atunci cand economia este in crestere. 3. Somajul structural- somajul care se traduce prin cele mai lungi perioade de somaj. Acesta apare in momentul necorelarii intre specializarile oferite de economie, cand locurile de munca dintr-un anumit domeniu sunt in numar mai mic decat posturile oferite .4. Somajul frictional depinde de timpul de care are o persoana nevoie pentru a-si gasi un loc de munca potrivit dorintelor si calificarilor sale. Este un somaj de perioasa scurta, si este caracteristic celor care tocmai au fost sau au parasit in mod voluntar locul de munca si sunt in cautarea unei slujbe noi.5. Somajul sezonier- acel tip de somaj care este afectat de factorii naturali. Adesea, sectoare ca agricultura, constructiile sau legate de unitatile de cazare si anexe, sunt afectate de acest tip de somaj.Combaterea somajului se poate face in doua moduri: fie folosind masuri pasive (de scurta durata), fie incercand sa se faciliteze accesul somerului la un loc de munca stabil si convenabil, prevazut intr-una din masurile active enumerate mai jos.

Masurile pasive de ocupareMasurile pasive de ocupare sunt reprezentate de sprijinul materiale acordat de stat sau de angajatori. Acestea sunt alocatiile si indemnizatiile (de somaj). Masurile pasive au rolul de a compensa lipsa unor venituri ce reprezinta repercusiuni ale inactivitatilor in sectorul activ al lucratorilor si vor sa mentina echilibrul economic al celor sustinuti, in perioada dintre ultimul loc de munca si gasirea unei slujbe noi. Masuri active de ocupareMasurile active de ocupare sunt constituite de toate interventiile care influenteaza in mod direct structura ocuparii sau a somajului, in vederea gasirii unui echilibru intre oferta locurilor de munca si cererea lor, fie reducand numarul mare de oferte fie crescand cererea fortei de munca.Responsabil de implementarea masurilor active se face institutia denumita Agentia Nationala a Ocuparii Fortei de Munca (ANOFM) care este divizata in centre regionale si judetene prin furnizorii autorizati de servicii de formare profesionala. Aceste servicii se impart, la randul lor in sectoare: public, de afaceri, sau al economiei sociale..O serie de masuri active de ocupare, sunt redate mai jos:1. Servicii de informare si consiliere privind cariera, in randul tinerilor absolventi- Institutiile implicate in aceste servicii trebuie sa fie la curent cu cerintele pe piata muncii si sa consilieze si sa indrume absolventii catre un loc de munca stabil, care sa le ofere satisfactie pe termen lung.2. Stimularea agentilor economici pentru a angaja in campul muncii, tineri absolventi sau persoane varstnice fara a fi in perioada de pensionare , persoane cu dizabilitati sau minoritati- prin crearea unui mediu de munca prietenos, cu posbilitatea unor avansari. In Romania, se practica internship-ul neplatit. Tinerii absolventi sunt angajati intr-un program internship, prin care in schimbul experientei acumulate in perioada respectiva, nu obtin promisiunea unui loc de munca stabil, odata cu incetarea contractului. In aceeasi maniera se desfasoara si lucrul in cadrul institutiilor statului. Cerintele de vechime in munca sau experienta in domeniul respectiv, nu incurajeaza tinerii absolventi in a se angaja in mediul public. De asemenea, in mediul public stimularea ar trebui sa vina si pe partea materiala, salarii motivationale si crearea unui mediu de lucru placut.3. Stimularea crearii noilor locuri de munca- existenta unor politici si programe , precum si a unor actiuni bine coordonate ale autoritatilor publice prin crearea de parteneriate public-privat. In acest mod, se urmareste sustinerea IMM-urilor si integrarea lor in economia locala si regionala.4. Cursurile de initiere, calificare sau recalificare,perfectionare si specializare -care ajuta la o reconversie profesionala a cursantilor, la o extindere a capacitatilor intelectuale si/sau practice, la facilitarea gasirii unui loc de munca, si la largirea optiunilor legate de cariera. Este important ca aceste cursuri sa fie autorizate, deci general recunoscute. Acestea trebuie sa cuprinda marca ANC (Autoritatea Nationala pentru Calificari), institutie care are un rol important in elaborarea strategiilor si politicilor din domeniu5. Mobilitatea fortei de munca- reduce somajul structural, combatand inadecvarea calitativa intre cerere si oferta. Emigrantii care obtin venituri mai consistente in strainatate sau in alte orase ale tarii reprezinta un imbold pentru cei ramasi in localitate pentru a-si ridica nivelul de pregatire profesionala, pentru a deveni mai competitivi.Un alt beneficiu al mobilitatii fortei de munca este dat de reducerea srciei si a reglarerii dezechilibrelor existente pe piaa muncii ce contribuie la creterea salariilor i stimuleaz nmulirea investiiilor n capitalul uman. Fenomenul mobilitii este unul generator de dezvoltare economic, pe de o parte, dar cu efecte de aglomerare regional pe de alt parte.Odata cu integrarea Europeana, mobilitatea fortei de munca in peisajul economico-social in spatiul european a dus la o crestere economica pe plan national, a formarii pietei interne de servicii si produse .6. Incurajarea angajatorilor sa ofere sanse tinerilor absolventi prin bonificatiile primite de la stat- angajatorii sunt stimulati financiar sa angajeze persoane defavorizate (tineri, batrani,dar apti de munca), sau care fac parte din anumite categorii sociale- persoane cu handicap, persoane tinere absolvente fara experienta. 7. Invatamant-,,long time learning- Masuri care trebuie luate de institutiile de invatamant, pentru a fi la curent cu cerintele actuale si viitoare de pe piata muncii, astfel incat absolventii sa fie mereu pregatiti pentru schimbarile care pot aparea in domeniul lor.8. Implicarea mediului de afaceri in programa de invatamant si in elaborarea ofertei educationale- Universitatile trebuie instiintate cu privire la disponibilitatea unor locuri de munca in domeniul pe care il practica. De exemplu, brosurile de descriere a programelor educationale ar trebui sa contina si referinte- indrumari catre locurile de munca disponibile , posibilitatile de avansare si de reconversie, in caz de criza a locurilor de munca din domeniul respectiv.9. Stimularea crearii de IMM-uri si de afaceri personale, care reprezinta de fapt, motorul dezvoltarii economice. Se recomanda sprijinirea infiintarii IMM-urilor in vederea modernizarii sectorului productiv, a inovatiilor in materie de procese, produse, tehnologii precum si cresterea accesului la finantare prin facilitarea conditiilor de atingere a fondurilor. 10. Implicarea Autoritatilor publice locale prin implementarea de programe si proiecte de infrastructura care faciliteaza accesul altor tipuri de afaceri si de IMM-uri in zona respectiva. Un exemplu concret poate fi dat de o zona cu potential turistic ridicat, in care infrastructura este depasita, iar micii comercianti sau afacerile de tip servicii de cazare sunt in mare dezavantaj sau chiar inexistente.

Participarea organizaiilor de economie social la proiectele finanate prin FSE/POSDRU Fondul Social European (FSE) are ca directie majora participarea somerilor la cursurile de Formare profesional, care se concentreaza att pe modernizarea sistemelor de formare iniial i continu, ct i pe creterea accesului la servicii de formare a sau a persoanelor aparinnd grupurilor vulnerabile, aflate n cutarea unui loc de munc sau inactive.Politicile active au devenit mai importante, odata cu aderarea Romaniei la spatiul UE prin facilizarea accesarii fondurilor instrumentate prin Programul Operational Sectoriale Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). FSE este obiectivul este instrumentul comunitare care finanteaza obiectivele politicilor de ocupare si incluziune sociala in statele membre. FSE propune atenuarea dezechilibrelor de pe piata muncii prin atragerea cat mai multor persoane aflate in dificultate , pentru a-si gasi un loc de munca.In Romania. Obiectivul fundamental al FSE este creterea ratei de ocupare n rndul persoanelor aflate n situaii de risc ridicat de excludere de pe piaa muncii: tineri, femei, lucrtori vrstnici sau alte persoane aflate n situaii cu risc ridicat de excludere social sau de pe piaa deschis a muncii. Axele prioritate si domeniile de interventie care fac parte din POSDRU sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARADENUMIRE AXAGRUP TINTA

AP1: DM1.3Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesionalPersonal din educaie i formare instruit sau perfecionat

AP2:DMI 2.1Tranziia de la coal la viaa activTineri beneficiari ai serviciilor de consiliere n carier

AP2:DMI 2.3Acces i participare la formarea profesional continuAngajai din toate sectoarele cu excepia persoanalului din educaie i a celor din administraia public

AP3Creterea adaptabilitii forei de munc i a ntreprinderilorAngajai din sectorul privat

AP5 DMI 5.11 Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupareomeri de lung durat, Persoane inactive

AP5 DMI 5.2Promovarea sustenabilitaii pe termen lung a zonelor ruralePersoane din mediul rural

AP6: DMI 6.1Dezvoltarea economiei socialeLucrtori n domeniul incluziunii sociale

AP6: DMI 6.2mbuntirea accesului i a participrii grupurilor vulnerabile pe piaa munciiPersoane aparinnd grupurilor vulnerabile

AP6: DMI 6.33 Promovarea egalitaii de anse pe piaa munciiFemei

Axele prioritare 5 si 6 , din punct de vedere al incluziunii sociale, sunt cele mai importante.Axa 5 urmrete creterea participrii omerilor de lung durat la programe integrate de msuri active de ocupare: omerii peste 45 de ani, persoanele inactive sau persoanele nregistrate n sistemul de asisten social, pe cand axa 6 are drept obiectiv finanarea proiectelor de promovare a economiei sociale printr-o serie de domenii majore de interventie precum: Dezvoltarea economiei sociale, Imbuntirea accesului i a participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii - vizeaz dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare pentru grupuri vulnerabile si Promovarea egalitii de anse pe piaa muncii.Bibliografie si referinte:Enciclopedia Britannica,vol 15, ed. Litera , 2000Cercetarea politicilor sociale, Ana Maria PREOTEASA, ed. Lumen, Iasi, 2009Asistenta sociala in Romania: servicii sociale si formare profesionala, UNICEF, Bucuresti, 2000Economia sociala a grupurilor vulnerabile,Doru Buzducea, Polirom, 2013Economia Social i Ocuparea Forei De Munc, tefan Constantinescu, Fundaia pentru Dezvoltarea Societii Civile Bucuresti, 20138