MAŞINI DE SEMĂNAT, PLANTAT ŞI ADMINISTRAT ÎNGRĂŞĂMINTE

5. MAŞINI DE SEMĂNAT

5.1. DOMENIUL DE UTILIZARE ŞI CLASIFICAREAMAŞINILOR DE SEMĂNAT

Domeniul de utilizare. Maşinile de semănat sunt destinate pentru repartizarea uniformă, în rânduri continue sau bob cu bob, şi îngroparea în sol, la adâncimi de lucru prescrise, a seminţelor diverselor culturi.Cantitatea de seminţe ce se repartizează, in timpul semănatului, pe u n i t a tea de suprafaţă (N, în kg), distanţa între rînduri semănate (d, în cm) şi adâncimea de îngropare a seminţelor (a. în cm) depind de cerinţele impuse fiecărei culturi .Clasificarea maşinilor de semănat. Maşinile de semănat folosite în prezent în agricultură se pot clasifica după următoarele criterii :După modul de distribuţie a seminţelor, se disting :— maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu;

— maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux discontinuu (bob cu bob sau in cuiburi).Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu sunt folosite la semănatul cerealelor

paioase, legumelor, ierburilor, inului, cinepii etc. Aceste maşini efectuează semanatul în rânduri, de obicei la distanţa dintre rânduri de 12 —15 cm. Ele pot fi echipate pentru semănatul la distanţe dintre rînduri mai mari sau pentru semănatul în benzi.

Datorită faptului că aceste maşini s u n t folosite la semănatul mai multor culturi, ele au căpătat denumirea de maşini de semănat universale.Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor în flux discontinuu sunt folosite la semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui, fasolei, ricinului, soiei etc. Cu aceste maşini se realizează semănatul în cuiburi, la distanţe diferite între rândurile de cuiburi (d > 35 cm) şi între cuiburi (seminţe) pe rând (dc =2,5 — 140 cm). Fiind folosite semănatul culturilor prăşitoare, aceste maşini au căpătat denumirea de maşini de semănat, plante prăşitoare.Maşinile de semănat plante prăşitoare asigură semănatul la distanţe între seminţe (cuiburi) pe rând aproximativ constante, cu abateri mici faţă de distanţa reglată. Totodată, ele asigură semănatul în fiecare cuib a aceluiaşi număr de seminţe. Datorită acestor indici, maşinile de semănat plante prăsitoare se mai numesc maşini de semănat de precizie.

După culturile pentru care sunt destinate, maşinile de semănat pot fi pentru semănatul diverselor culturi sau pentru semănatul unei anumite culturi sau al unui grup restrâns de cul tur i . Astfel, există maşini de semănat sfeclă, m a ş i n i de semănat porumb, maşini de semănat bumbac, maşini de semănat legume etc.

Dupa maşinile de semănat pot fi :—maşini de semănat cu destinaţie generală, care sunt folosite numai pentru semănatul semintelor:— maşini de semănat combinate.Maşinile de semănat combinate efectuează concomitent cu semănatul seminţelor şi alte lucrări. Astfel, există : maşini combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte ; maşini de semănat şi aplicat erbicide ; maşini de semănat, încorporat îngrăşăminte, încorporat insecticide şi apl icat erbicide etc.

În ultimul timp pe plan mondial, se manifestă t end in ţa de creare a maşinilor combinate de pregătire a solului şi semănat, precum şi tendinţa de creare a agregatelor combinate de pregătire a solului, semănat, aplicat îngrăşăminte, insecticide şi erbicide. În cazul acestor maşini şi agregate combinate pentru pregătirea solului se folosesc : freze, grape oscilante, grape cu discuri etc.Maşinile de semănat pot fi tractate, purtate si semipurtate. Există şi maşini de semănat ac ţ ionate prin împingere manuală, care se folosesc p e n t r u semănatul pe parcele experimentale şi în sere.

5.2. MAŞINI DE SEMĂNAT CU DISTRIBUŢIE CONTINUĂ

5.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

5.2.1.1. Construcţia generală a maşinilor de semănat cu distribuţie continuă

Construcţia unei maşini de semanat universale inc lude în componenţa sa următoarele păr ţ i : cutia cu seminţe , apara te de d i s t r ibu ţ i e , tu b u r i de conducere a seminţelor, brăzdare, t ransmisia pentru acţ ionarea aparatelor de d i s t r i buţie şi marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului . Toate aceste părti componente s u n t montate pe un cadru susţinut de roţi.Maşini de semănat tractate. Schema unei maşini de semănat t r a c t a t e este reprezentată în figura 5.1. Pe cadrul 1 al maşinii sunt montate, următoarele subansambluri : cutia de seminţe 2. cu agitatorul 3 şi aparatelele de dis t r ibuţ ie 4, tuburile de conducere a seminţelor 5 , brăzdarul 6 şi marcatoare.Cadrul maşinii de semănat tractate este realizat sub forma unei ferme plate. Cadrul este susţinut pe două roţi 7, care sun t roţile de transport ale maşinii, în partea anterioară, cadrul maşinii este prevăzut cu triunghi de tracţiune, montat rigid de cadru.Pentru afânarea solului pe urmele lăsate de roţile tractorului, maşina este prevăzută cu două grupuri de scormonitoare 8. Acoperirea suplimentară a seminţelor cu sol şi nivelarea solului după semănat se realizează cu grapa cu inele 9.

Ridicarea şi coborârea brăzdarelor maşinii, la trecerea maşinii din poziţie de lucru în poziţie de transport şi invers, se face cu ajutorul unui mecanism acţionat de cilindrul hidraulic CH. Acest cilindru acţionează şi mecanismul scormonitoarelor.

Fig. 5.l. Schema maşinii tractate de semănat în rînduri.

Acţionarea aparatelor de distribuţie se face de la una din roţile, maşinii pentru întreruperea transmiterii mişcării la aparatele de distribuţie este prevăzut un cuplaj cu gheare, acţionat printr-un mecanism de cilindrul hidraulic CH. La trecerea maşinii în poziţie de transport, concomitent cu ridicarea brăzdarelor se decuplează transmisia la aparatele de distribuţie.

Maşini de semanat purtate. Maşinile de semănat purtate au aceleaşi organe componente ca şi cele tractate (fig. 5.2). Cadrul maşinii este prevăzut în partea anterioară cu triunghiul de prindere. Şi unele maşini de semănat purtate se prevăd cu scormonitoare pentru afânarea solului tasat de roţile tractorului. Maşinile, de semănat purtate se prevăd cu dispozitive de protejare a brăzdarelor. Aceste dispozitive, la ridicarea sau coborârea maşinii, asigură modificarea poziţiei brăzdarelor faţă de cadrul maşinii în acest fel, la trecerea maşinii în poziţie de lucru, se asigură, prin intermediul dispozitivelor de protejare, ca mai întâi maşina să se sprijine cu ro ţ i pe sol, iar apoi sunt coborâte brăzdarele. Acţionarea aparatelor de distribuţie se face de la roţile maşinii, realizându-se astfel, ca şi în cazul maşinilor de, semănat tractate, concordanţa între viteza de deplasare a maşinii şi viteza de rotaţie a aparatelor de distribuţie. Respectiv cantitatea de seminţe dis t r ibui tă pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă, indiferent de viteza de deplasare a maşinii. Maşini de semănat combinatle. Aceste maşini, în afară de organele pentru efectuarea semănatului, se prevăd cu organe şi echipamente pentru efectuarea altor lucrări.

Fig. 5.3. Schema maşinii combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte.La maşinile de semănat combinate, pentru semănat şi încorporat îngrăşăminte, echipamentul de încorporat îngrăşăminte (figura 5.3) este format din cutia 1 pentru îngrăşăminte, cu agitatorul 2 şi aparatele de distribuit îngrăşăminte 3, tuburile de conducere a îngrăşămintelor 4 şi brăzdarele de încorporat îngrăşăminte 5.Acţionarea aparatelor de distribuţie a îngrăşămintelor se face tot de la roţile maşinii, cele două procese — semănat şi încorporat îngrăşăminte — desfăsurându-se concomitent încorporarea îngrăşămintelor se poate face în benzi la mijlocul distanţelor dintre rândurile semănate sau pe acelaşi rând cu seminţele. În ultimul caz, îngrăşămintele sunt dirijate spre brăzdarele în care sunt dirijate şi seminţele, în acest scop brăzdarele au formă adecvată, fiind brăzdare combinate.2.1.2.Procesul de lucru executat de maşinile de semănat cu distribuţie continua

Prin deplasarea maşinii, brăzdarele, intrînd în sol deschid câte o rigolă la adâncimea necesară de îngropare a seminţelor. Aparatele de distribuţie, primind mişcare de rotaţie de la roţile maşinii, antrenează cantităţi determinate de seminţe şi le evacuează prin tuburile de conducere spre brăzdare, de unde ajung pe fundul rigolelor. După trecerea brăzdarelor, pereţii rigolelor se surpă, realizînd acoperirea seminţelor. Procesul de acoperire a seminţelor este definitivat de grapa cu inele, care realizează şi nivelarea solului după semănat.La două treceri alăturate ale maşinii (fig. 5.4), distanţa între rîndurile extreme semănate este aceeaşi cu distanţa intre rânduri d. Lăţimea de lucru a maşinii Bms este : Bms=nbd (5.1)

unde nb este numărul de brăzdare de pe maşină.Din relaţia (5.1) se vede că lăţimea efectivă de lucru a maşinii de semănat se modifică în funcţie de distanta între rinduri d si numărul de brăzdare nb (fig 5.4).Lăţimea de lucru B, ca parametru al maşinii, se indică pentru numărul maxim nbmax de brăzdare, ce sunt montate la distanţa minimă dmin.

Fig. 5.2. Schema maşinii purtate de în rînduri.

Fig. 5.4. Lăţimea de lucru a maşinii de semănat.

Prin procesul de lucru executat de maşina de semănat se realizează o repartizare aproximativ uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă semănată, seminţele fiind îngropate la adîncime constantă.

Cantitatea de seminte q0, semanatata pe 1 m din lungimea rândului este:

[kg/m] sau [g/m] (5.2)

unde : N este cantitatea de seminţe, în kg, semănată pe o suprafaţă de 1 ha= 104 m2 ;

lt — lungimea tuturor rândurilor de pe 1 ha, în m. Lungimea tuturor rândurilor lt este :

[m] (5.3)

unde d este distanţa între rânduri in m.Folosind relaţia (5.3), relaţia (5.2) devine :

[g/m] (5.4)

Masa a 1 000 de seminţe fiind M în g, numărul de seminţe ce se distribuie pe 1 m din lungimea rândului va fi:

[seminţe/ m] (5.5)

sau folosit relaţia (5.4)

[seminţe/ m] (5.6)

5.2.1.3. Cerinţe impuse maşinilor de semănat universale. Indici calitativi de lucruCerinţe impuse maşinilor de semănat. Principalele cerinţe de ordin agrotehnic impuse maşinilor de semănat sunt :— să poată fi folosite la semănatul unui mumăr cat mai mare de culturi ; in acest scop, maşinile de semănat trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea reglării debitelor aparatelor de distribuţie, corespunzător normelor de însămantare, a distanţelor dintre rânduri şi a adîncimii de îngropare a seminţelor, conform tehnologiilor de cultivare a culturilor respective ;—să asigure menţinerea, constantă a debitelor aparatelor de distribuţie în limitele vitezelor de lucru corespunzătoare condiţiilor de exploatare;

—să asigure uniformitatea de distribuţie a seminţelor atât pe lăţimea de lucru cât şi pe rând;—să asigure îngroparea semiţelor la aceeaşi adâncime, iniţial reglată, corespunzător cerinţelor impuse culturilor respective ;—în procesul de distribuţie a seminţelor să nu se producă vătămarea seminţelor.Indici calitativi de lucru. Principalii indici calitativi de lucru depind de funcţionarea aparatelor de distribuţie. Acestea sunt: stabilitatea normei de însămânţare sau uniformitatea dozării seminţelor, uniformitatea de distributie pe lăţimea de lucru gradul de vătămare a seminţelor şi uniformitatea de distributie pe rând. Ultimul indice calitativ depinde şi de modul de dirijare a seminţelor spre rigola deschisă de brăzdar. Aceşti indici se determină experimental.Uniformitatea de dozare a seminţelor Ud sau stabiliiatea normei de însămânţări este : Ud=100-id [%], (5.7)

unde id este neuniformitatea de dozare, respectiv instabilitatea normei de însămânţare, în %.Indicele id este dat de relaţia:

(5.8)

în care : Qi este cantitatea de seminţe distribuită de toate aparatele de distribuţie la o repetiţie ; n — numărul de repetiţii (n=3) ; Qm — cantitatea medie de seminţe distribuită la cele n repetiţii. Can t i t a t e a medie de seminţe Om este:

(5.9)

Se consideră uniformitatea de dozare (stabilitatea normei) este corespunzătoare dacă Ud>97%. Abaterea maximă, pozitivă sau negativă, faţă de Qm a oricărei valori Qi din cele, n repetiţii nu trebuie să depăşească 6%.

Uniformitatea de lucru este determinată de constanta debitelor fiecărui aparat de distribuţie. Uniformitatea de distribuţie pe lă ţ imea de lucru UB este : UB=100-iB [%], (5.10)unde iB este neuniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru, în %.Indicele iB se determină prin trei repetiţii fiind dat de relaţia :

(5.11)

în care : gt este cantitatea de seminţe distribuită de aparatul de distribuţie I; n — numărul de aparate de distribuţie ; gm — cantitatea medie distribuită de cele n aparate ;

(5.12)

Se consideră că uniformitatea de distribuţie a seminţelor pe lătimea de lucru a maşinii este corespunzătoare dacă UB > 96% la cereale ;UB > 95% la legume si UB > 92% la seminţe de ierburi. Abaterea maximă, pozitiva sau negativă, faţă gm nu trebuie să depăşească 12% la seminţe de cereale şi legume şi 16% la seminţe de ierburi.

Uniformitatea de distribuţie a seminţelor pe rând caracterizează uniformitatea în timp a fluxului de seminţe, evacuat de aparatele de distribuţie, respectiv modul în care sunt repartizate seminţele de-a lungul

rindului semănat.Aprecierea uniformităţii de distribuţie a seminţelor pe rând în condiţii de cîmp, se poate face prin

analiza repartiţiei pe rând a plantelor răsărite, în funcţie de numărul mediu de plante ce revin pe unitatea de lungime a rândului.Uniformitatea de distribuţie pe rând Ur este :

Ur = 100- ir [ % ] , (5.12)unde ir este neuniformitatea de distribuţie pe rând, respectiv neuniformitatea de repartiţie a plantelor pe rând. Indicele ir este dat de relaţia :

(5.13)

în care: ni este numărul de plante pe uni ta tea de lungime i considerată (i = l.......n); n - numărul de unităţi de lungime, pe care se fac determinările ; nm — numărul mediu de plante pe un i t a t ea de lungime

considerată ; . (5.14)

Gradul de vătămare, a seminţelor caracterizează efectele de strivire, impact etc. la care pot fi supuse seminţele în timpul distribuţiei. Se consideră că distribuţia seminţelor este normală dacă gradul de vătămare este sub 3%.

5.2.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE SEMĂNAT UNIVERSALE

5.2.2.1. Cutii de seminţe şi agitatoare

Cutii de seminţe la maşinile de semănat universale, se folosesc, de obicei, cu t i i de formă prismatică, având secţiuni şi volume diferite. Ele sunt construite din tablă de oţel, fiind prevăzute cu armături din corniere, ceea ce le asigură rigiditatea, în partea inferioară a cutiei de seminţe sunt prevăzute orificii, de secţiune circulară sau dreptunghiulară, prin care seminţele trec spre aparatele do distribuţie, numărul orificiilor fiind egal cu numărul aparatelor de distribuţie.În figura 5.5 se arată diferite forme ale secţiunilor cutiilor de seminţe. Scurgerea seminţelor din cutie spre aparatele de distribuţie este influenţată atât de înclinarea pereţilor cutiei, cât şi de secţiunea orificiilor de scurgere.Spre a asigura scurgerea seminţelor, este necesar ca unghiul de înclinare a pereţilor cutiei faţă de fundul acesteia să fie mai mare decît unghiul de frecare dintre seminţe şi peretele cutiei în general acest unghi este de 60 —80 o.Volumul necesar al cutiei de seminţe se poate determina ţinând seama atat de valoarea normei de însămânţare cât şi de modul de alimentare a maşinii cu seminţe în timpul exploatării. Astfel, considerând că între două alimentări cu seminţe, maşina parcurge o lungime L în [m], volumul V al cutiei rezultă din relaţia :

(5.14)

în care : Bm este lăţimea de lucru a maşinii, în m ; N norma de însămânţare, în kg/ha ; p - masa volumică a seminţelor, în kg/m3 ; nµ -coeficientul de umplere al cutiei; nµ=0,9—0,95.Pentru a asigura continuitatea distribuţiei, este necesar ca, la sfîrşitul parcurgerii distanţei L, în cutia de seminţe să rămână circa 10 —15 % din cantit a t e a de seminţe din cutie. Ca urmare, volumul necesar va fi:

[m3] (5.15)

Pentru determinarea volumului cutiei de seminţe, se poa te folosi şi relaţia :

V = BmsV0 (5.16)

în care V0 este volumul specific pe unitate, de lăţ ime de lucru a maşinii în m3/m ; V0=0,06-0,18 m3/m.

Agitatoare de seminţe. Pentru realizarea unei alimentări uniforme şi cont i n u e cu seminţe, a aparatelor de distribuţie, seminţele din cutia de seminţe sunt supuse acţ iuni i agitatoarelor.

Fig.5.5.Forme ale secţiunilor ale cutiilor de seminţeAgitatorul de seminţe este format dintr-un ax cu degete, care primeşte mişcarea de rola 1 ie continuă sau mişcare oscilatorie în prezent, se folosesc în majoritatea cazurilor ag i ta toare cu mişcare de ro ta ţ ie continuă.

5.2.2.2. Aparate de distribuţie a seminţelor

Generalităţii. Aparatele de distribuţie realizează distribuţia seminţelor, proces ce constă în dozarea si evacuarea seminţelor spre tuburile de conducere. Procesul de distribuţie a seminţelor condiţionează principalii indici calitativi ai maşinii de semănat : uniformitatea de dozare a seminţelor (stabilitatea debitului), uniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru şi uniformitatea de distribuţie pe rând.Aparatele de distribuţie folosite în construcţia maşinilor de semănat universale realizează distribuţia sub forma unui flux continuu de seminţe. Ele pot fi cu distribuţie individuală şi cu distribuţie centralizată.Aparatele cu distribuţie individuală pot fi : cu cilindru canelat, cu cilindru cu pinteni, cu palete etc. În cazul acestor aparate, fiecare aparat de distribuţie realizează dozarea seminţelor pentru un brăzdari (pentru semănatul unui rând).Aparatele cu distribuţie centralizată pot fi : centrifuge (cu rotor conic) şi eu distribuţie pneumatica in cazul acestor aparate, un singur aparat de distribuţie realizează dozarea şi evacuarea seminţelor pentru toate brăzdarele maşinii.

Aparate cu distribuţie cu cilindri cu pinteni. La aceste aparate, organul principal este reprezentat dintr-un cilindru fig (5.6), pe suprafaţa căruia sunt prevăzuţi pintenii. Pintenii 1 sunt dispuşi pe două rînduri, câte 12 pinteni pe rând. Pintenii de pe un rând sunt dispuşi în dreptul golurilor dintre pintenii de pe cel de al doilea rând. O astfel de dispunere a pintenilor asigură uniformitatea fluxului de seminţe evacuat din aparat. Între rândurile de pinteni este prevăzută o nervură continuă 2 al cărei rol este de a dirija seminţele spre pinteni.Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, distanţa între cilindri fiind egală cu d is tanţa minimă în t re brăzdare. Fiecare, cilindrii se montează într-o carcasă ce se fixează lateral de partea inferioară a cutiei de seminţe (fig. 5.7). Fundul 1 al carcasei este reglabil. Legătura între cutia de seminţe şi apa ra tu l de dis t r ibuţ ie este realizată pr int r -un orificiu, a cărui secţiune se poate regla prin modificarea poziţiei şubărului 2. Pentru efectuarea probei maşinii de semănat (sau pentru golirea cutiei de seminţe), unele maşini se prevăd cu jgheabul de colectare a seminţelor 3. Poziţia punctată a jgheabului 3 este cea corespunzătoare colectării seminţelor.

Fig.5.6. Cilindrul cu pinteni

.Seminţele din cutia de seminţe ajung în zona de acţiune a pintenilor. Prin rotirea cilindrului, seminţele sunt antrenate de pinteni şi evacuate din aparat. În t rucât pintenii sunt dispuşi decalat, fiecare pinten realizează succesiv evacuarea seminţelor, asigurîndu-se astfel un flux uniform de seminţe.

Fig. 5.7. Modul de montare a cilindrului cu pinteni Pe lîngă seminţele antrenate de pinteni, în timpul lucrului este antrenat şi un strat activ de seminţe, a cărui grosime depinde de distanţa dintre cilindru şi fundul carcasei.Volumul de, seminţe Vd, distribuit la o rotaţie a aparatului de distribuţie cu cilindri cu pinteni, este : Vd=Vo+Va (5.17)

în care : V0 este volumul de seminţe antrenat de pinteni ;Va -volumul stratului activ.Volumul de seminţe antrenat de pinteni este:

cm3 (5.18)

în care: d este diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor, in cm; d1 -diametrul cilindrului la baza pintenilor, în cm ; la — lungimea activă a cilindrului cu pinteni (distanţa dintre pereţii laterali ai carcasei), în cm ; V — volumul total al pintenilor şi al nervurii în cm3 ; V-coeficientul de, umplere a coroanei circulare în care sunt dispuşi pintenii; Ψ= 0,5..0,85.Pintenii au forma unor trunchiuri de piramidă (fig. 5.8. a). Volumul total al pintenilor este :

(5.19)

Fig, 5.8. a Forma pintenilor şi a nervurii centrale.

în care ; h este înălţimea pintenelui, în cm ; f1 — suprafaţa bazei mari a pintenelui ; f1=ab ; f2 — suprafaţa bazei mici a pintenelui ; f2=cd ; zt — numărul total de pinteni.

Secţiunea nervurii centrale este triunghiulară (fig. 5.8, b). Volumul nervurii este

(5.20)

Volumul stratului activ, în funcţie de poziţia fundului mobil al carcasei, reprezintă Va=(0. ..0,8) V0.Debitul q al aparatului de distributie va fi :

[g/min](5.21)

în care : na este tu ra ţ ia cilindrului cu pinteni , în rot/min ; ρ — masa volumică a seminţelor, în g /cm3.

După cum rezul tă din relaţiile (5.17) şi (5.18) pentru o poziţie reglată a f u n d u l u i mobil, volumul de seminţe distr ibuit la o rotaţie este constant.

Debitul qt , al celor zt , aparate de distribuţie de pe maşină va fi:

[g/min] sau [kg/min] (5.22)

Întrucât Vd=const, reglarea debitului de seminţe se poate face prin modificarea turatiei nd a aparatului, respectiv a raportului de transmitere între roata maşini şi arborele aparatului de distributie.

Considerând că lăţimea de lucru a maşinii este Bms=nbd (nb=zt), se poate stabi l i legătura în t re can t i t a tea N de seminţe ce trebuie distribuită pe un i t a t ea de suprafaţă şi raportul de transmitere it în t re osia roţii maşinii şi arborele apara tu lu i de d i s t r ibu ţ ie .

În un i t a t ea de timp maşina însămânţează o suprafaţa S egală cu :

S= πDrBmsnr = πDrnbdnr [m2/min], (5.23)în care : Dr este diametrul roţii maşinii, în m ; nb — numărul de brăzdare ;d - distanţa între rânduri, în m ; nr — turaţia roţii maşinii, în rot/min: ; nr =60υm /πDr υm fiind viteza de înaintare a maşinii, în m/s.

În acest timp, aparatele de distribuţie debitează cantitatea qt de seminţe (re la ţ ia 5). Pe unitatea de suprafaţă se va distribui o cantitate N egală cu :

[kg/m2] sau [kg/ha] (5.24)

Întrucât nb=zt si notând rezultă:

(5.25)

Pentru reglarea cantităţii N de seminţe pe unitatea de suprafaţă, este necesar ca maşinile echipate cu astfel de aparate să fie prevăzute cu transmisii care să asigure obţinerea unui număr mare de rapoarte de transmitere it.Pentru asigurarea cantităţilor N, cuprinse între Nmin şi Nmax, pentru Vd=const. Din relaţia (5.25), rezultă domeniul necesar de reglare a rapoartelor de transmitere it cuprins între:

si (5.26)

Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni se construiesc cu cilindri ale căror dimensiuni sunt (v. fig. 5.6): d=64 mm ; d1 =50 mm ; la=35 mm.

Pintenii au următoarele dimensiuni (fig. 5.8, a): a=8mm; b=6 mm; c = 3 mm ; m=5mm; h=6 mm. Secţiunea nervurii centrale (fig. 5.8. b) are dimensiunile : b1=5 mm ; h1=4 mm.Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni menţin Vd aproximativ constant, când turaţia acestora este n < 60 rot/min. La unele maşini de semănat, prevăzute cu aparate de acest tip, lungimea cutiei de seminţe este mai mică decât lăţimea de lucru a maşinii, cilindrii fiind montaţi la distanţe mici între ei în acest caz, transportul seminţelor prin tuburile de conducere se face pneumatic, maşina fiind prevăzută cu un ventilator. Ventilatorul 1 (fig. 5.9) debitează aer într-o conductă 2, dispusă de-a lungul cutiei de seminţe, care joacă rolul unui rezervor de aer sub presiune.

Fig. 5.9. Schema tehnologică a semănătorii cu dozare mecanică şi tramsport pneumatic al seminţelor (SUP-48)

Conducta 2 este prevăzută cu conductele 3, numărul acestora fiind egal cu numărul aparatelor de distribuţie. Seminţele debitate de aparatele de distribuţie 4 sunt dirijate, prin cădere liberă spre conductele 3, fiind antrenate de curentul de aer debitat de ventilator şi transportate prin tuburile de conducere 5 spre brăzdare.

Fig. 5.10 Aparat de distribuţie cu cilindru cu caneluri.Aparate de distribuţie cu cilindri canelaţi. La aceste aparate de distribuţie, organul principal este reprezentat printr-un cilindru, pe a cărui suprafaţă laterală sunt prevăzute caneluri (şănţuleţe), cu secţiune circulară sau triunghiulară. Cele mai răspândite sunt aparatele cu caneluri cu secţiune circulară. Canelurile pot fi dispuse paralel cu generatoarele cilindrului sau înclinat.Aparatul cu cilindru canelat (fig. 5.10) este format din carcasa 1 si cilindrul canelat 2 montat pe un arbore cu secţiune circulară sau pătrată. Pe butucul cilindrului canelat este montată liber bucşa 3, prevăzută cu proeminenţe. Orificiul din peretele lateral din dreapta al carcasei este prevăzut cu degajări, corespunzătoare prof i lu lui proeminenţelor de pe bucşa 3.

În peretele din stânga al carcasei este prevăzut un orificiu circular în care este montată roze ta L ale cărei proeminenţe interioare intră în caneluri, împiedicind astfel scurgerea laterală a seminţelor.

În partea inferioară, carcasa este prevăzută cu o clapetă 5 (fund mobil), a cărei poziţie este reglabilă.Construcţia c i l indrului canelat şi a bucşei este reprezentată în figura 5.11.Cilindrul canelat poate fi deplasat axial (împreună cu arborele) faţă de carcasă. Prin deplasarea cilindrului canelat se modifică lungimea de lucru l a canelurilor. Bucşa 3 cu proeminenţele sale limitează zona de antrenare a seminţelor.

Aparatele cu cilindrii canelaţi pot antrena seminţele pe partea inferioară (distribuţie inferioara) sau pe partea superioară (distribuţie superioară). Sunt folosite în special aparatele cu distr ibuţie inferioară.

Procesul de lucru al acestor aparate consta din antrenarea semintelor ajung în zona de acţiune a canelurilor şi evacuarea acestora spre tuburile de conducere.

În cazul cilindrilor canelaţi cu distribuţie inferioară (fig. 5.10), pe lângă , seminte le intrate în caneluri şi antrenate de acestea în timpul rotirii cilindrului, datori tă forţelor de frecare ce apar între cilindru şi seminţe, este antrenat liber un strat de seminţe, denumit strat activ. Seminţele din stratul activ se deplasează cu viteze diferite, în funcţie de poziţia acestora. Viteza seminţelor din strat descreşte după o curbă de la viteza v=v0, egală cu viteza periferică , a canelurilor , la viteza v=0, pentru seminţele situate la distanţa m.

Pentru calculul volumului de seminţe antrenat în stratul activ, se poate considera că s t ra tul activ are o grosime echivalentă c < rn, viteza seminţelor din acest strat de grosime c fiind egală cu viteza periferică a canelurilor.Volumul de seminţe Vd d is t r ibui t la o rolaţ ie a cilindrului canelal, va fi:

Vd=V0+Va (5.27)

unde : V0 este volumul de seminţe ce intră în caneluri ; Va — volumul stratului activ.

Fig. 5.11. Cil indrul canelat (a) şi bucşa (b).

Volumul de seminţe ce in t ră în caneluri este :

V= A0zlΨ [cm3] (5.28)

în care : A0 este secţiunea unei caneluri, în cm2 : z- numărul de caneluri ;l- lungimea de lucru a canelurilor, în cm : Ψ- coeficientul de umplere a caneluri i ; Ψ=0,8. . .0,95 în cazul seminţelor mici şi Ψ =0,6. . .0.85 în căzul semintelor mijlocii.Volumul de seminţe din stratul activ, antrenat la o rolaţie a c i l i nd ru lu i este :

[cm3] (5.29)

unde: d este diametrul cilindrului canelal în cm ; Ψa -coeficientul de umplere cu seminte a stratului activ ; Ψa=0.7. . .0,9.

Deci,

[cm3] [5.30]

În general, la aceste aparate Va=(0,5. . .0,8) V0 sau în medieVa=0,65 Vd. Ca urmare, relatia (5.30) în formă finală va f i :

Vd = l,65 A0zlΨ [cm3|. (5.31)

Debitul q al aparatului de d is t r ibuţ ie va fi:

q=Vdndρ [g/min] sau (5.32)

în care: nd este t u ra ţ i a cilindrului canelal în rot/min ; p - masa volumică a seminţelor, în g/cm3.Cilindrii canelaţi se execută din fontă sau din masă plastică. Se construiesc ci l indr i i canelaţ i

în două variante, ce diferă în funcţie de dimensiunile cilindrului şi profilul canelurii. Pentru semănatul seminţelor de cereale, se folosesc cilindrii al căror diametru este d =50 — 55 mm, iar lungimea canelurilor de 32 — 38 mm. Pentru semănatul seminţelor mici, se construiesc cilindri cu diametrul de 24 — 32 mm şi lungimea canelurilor de 28—30 mm. Numărul de caneluri este egal cu 10—12 frecvent fiind folosiţi c i l indri i cu 12 caneluri.

Fig. 5.12. Forme constructive de caneluri.

Se folosesc două forme de caneluri in (fig. 5.12) în primul caz (fig. 5.12, a), secţiunea unei caneluri este :

A0=A1+A2 (5.33)

La aparatele de distribuţie cu cilindri canelaţi, reglarea debitului se face prin modificarea volumului Vd

distribuit la o rotaţie, respectiv prin modificarea lungimii de lucru l a canelurilor.Cantitatea N de seminţe ce trebuie distribuită pe unitatea de suprafaţă, s imilar ca în cazul aparatelor de distribuţie cu cilindri cu pinteni, este dată de re la ţ ia (5.25). Pentru semănatul diferitelor culturi, la care cantităţile ce trebuie distribuite pe un i t a t ea de suprafaţă sunt cuprinse între Nmin şi Nmax, pentru i t=const. , din relaţia (5.25), rezultă domeniul necesar de reglare a volumului Vd între :

si (5.45)

La maşinile de semănat prevăzule cu aparate de distribuţie de acest tip, rapor tu l total de transmitere it=nd/nr =0.12...1.6.

Din egalarea relaţiilor (5.31) şi (5.45). rezul tă lungimea maximă lmax a canelurilor aparatului de distribuţie. Respectiv

(5.46)

Fig.5.13 Aparate cu distributie cu paleteDe unde rezultă

Aparate de distr ibuţie cu palete. Elementele care realizează antrenarea seminţelor în cazul acestor aparate sînt paletele. Constructiv, aceste aparate sunt realizate diferi t , diferenţele constînd în forma şi modul de dispunere a paletelor.Aparatele cu palete drepte, dispuse radial (fig. 5.13, a), sunt folosite la semănatul cul tur i lor silvice în cazul acestor aparate, paletele delimitează celulele în care in t ră seminţele. Reglarea debitului acestor aparate se face prin modificarea lungimii active a celulelor.Aparatele cu palete dispuse tangenţial (fig. 5.13, b) sunt folosite la unele maşini de semănat universale. Astfel de aparate se dispun în interiorul cutiei de seminţe, în timpul lucrului , paletele antrenează seminţele şi le evacuează pr in t r -un orificiu, prevăzut în peretele cutiei de seminţe. Prin modificarea secţiunii orificiului de evacuare a seminţelor se realizează reglarea debitului aparatului.Aparatele cu palete încl inate independent sau cu palete înclinate reunite (fig. 5.13,c), de tip rozeta, se folosesc la distribuţia seminţelor greu curgătoare. Se folosesc la unele maşini de semănat ierburi, pentru însămînţarea păşunilor. Reglarea debitului acestor aparate se face prin modificarea secţiunii orific iului de evacuare a seminţelor.

Aparate de distribuţie pneumatică. La aceste aparate, dozarea semintelor pentru t o a t e brăzdarele se face pe cale mecanică, folosind un cilindru cu caneluri de dimensiuni mari. Repartiţia pe fiecare brăzdar şi transportul seminţelor se face pneumatic. În acest scop, maşina este prevăzută cu un ventilator, ac ţ iona t de la priza de putere a tractorului.În figura 5.15 se reprezintă schema sistemului cu distribuţie pneumatică, folosit la maşini de semănat în randuri. Cilindrul canelat 1 este dispus in partea inferioară a cutiei de seminţe. Seminţele dozate de cilindrul canelat sunt evacua te în conducta 3. Ventilatorul 4 debitează aer în conducta 3. Amestecul de aer-

seminţe format este transportat spre capul principal de distribuţie 5. În capul de distribuţie principal se face distribuţia amestecului de aer şi seminţe a mai multe, pa r ţ i , care sunt dirijate prin tuburile 6. De la capul de distribuţie principal , amestecul de aer şi seminţe poate fi transportat spre brăzdare sau, în cazul maşinilor de semănat cu lăţime, mare de lucru, spre capete de distribuie secundare 7. De la fiecare cap de distribuţie secundar, amestecul este distribuit şi d i r i ja t spre un numar de 6-8 brazdare.

Capetele de distribuţie au forma arătată în figura 5.16.Debitul de seminţe evacuat de cilindrul canelat este :

[g/min] (5.48)

aude: Vd este volumul de seminţe distribuit la o rotaţie a cilindrului canelat, în cm3 ; Bms — lăţimea de lucru a maşinii, în cm.

Respectiv,

(5.49)

unde: este raportul de transmitere intre roata maşinii şi arborele cilindrului canelat ; ρ— masa

volumică a seminţelor, in g/cm3 ; Dr — diametrul roţii maşinii, în cm.Pentru asigurarea unor cantităţi N cuprinse intre Nmin şi Nmax, cilindrul canelat trebuie să asigure evacuarea, la o rotaţie, a unor volume de seminţe cuprinse între Vd min şi Vd max..Debitul volumic de aer Va necesar pen t ru transportul pneumatic a debitului q de seminţe este :

(5.50)

unde: µ este coeficientul concentraţiei gravimetrice; µ= 0,3...0,5; ρa— densi tatea aerului.

Viteza curentului de aer va în procesul de distribuţie şi transport trebuie să fie de 1,3....2,5 ori mai mare decât viteza critică a seminţelor. În conducta principală de transport a amestecului aer-seminţe spre capul principal

de distribuţie, viteza curentului de aer este de 20-25 m/s.

5.2.2.3. Tuburi de conducere a seminţelor

Tuburile de conducere a seminţelor dirijează fluxul de seminţe distribuit de aparatul de distribuţie spre brăzdare. Întrucât brăzdarele în timpul lucrului pot oscila în plan vertical (adaptându-se la neregularităţile terenului), tuburile de conducere trebuie să fie suficient de flexibile, astfel încât să permită curbarea acestora fără a modifica secţiunea de trecere a seminţelor. În scopul asigurării unei curgeri uşoare a seminţelor prin tub suprafaţa interioară a tubului trebuie să fie netedă.În construcţia maşinilor de semănat universale, se folosesc tuburi din cauciuc cu inserţii de pânză (netede sau gofrate), tuburi metalice şi tuburi din materiale plastice.Tuburile metalice pot fi din benzi spiralate plate (fig. 5.17, a), din benzi spiralate profilate, din pâlnii suprapuse legate între ele cu lănţişoare şi telescopice (fig 5.17. b).

Tuburile din materiale plastice pot fi sub forma unor conducte continue cu secţiune constantă sau telescopice. Tuburile telescopice (metalice sau din masă plastică) sunt realizate din 2—3 tuburi cilindrice, de diametre diferite, care pot culisa unul în altul, putându-se strânge (scurta) sau desface (lungi) în timpul luciului. De asemenea, se folosesc tuburi din masă plastică, armată cu fibră de sticlă sau de material plastic.Procesul dirijării seminţelor prin tuburile de conducere poate influenţa uniformitatea de distribuţie pe rând. Acest proces este influenţat de construcţia propriu-zisă a tubului, de înclinaţia şi lungimea acestuia. Modificarea calit a t i v ă a fluxului de seminţe, în timpul trecerii prin tuburile de conducere, este cauzată de faptul că seminţele, în timpul trecerii prin tub, pot să-si modifice viteza cât şi felul mişcării.În cazul tuburilor de construcţie obişnuită, mişcarea seminţelor are loc sub acţiunea greutăţii proprii a acestora. Seminţele sunt dirijate în tub cu o vi teză v0, care este egală cu viteza periferică a aparatului de distributie.O parte din seminţe, în funcţie de înclinaţia tubului, se vor ciocni de pereţii acestuia. Ca urmare a acestor ciocniri se modifică regimul lor de mişcare. Influenţa minimă a locurilor asupra uniformităţii fluxului de seminţe o au tuburi le a căror suprafaţă interioară este fără proeminenţe.

În cazul tuburilor de conducere în care transportul seminţelor se face pneumatic, viteza curentului de aer trebuie să f i e :

va =(1,3. . .2,5) vP,unde vp este viteza de plutire a seminţelor.

5.2.2.4. Brăzdare şi organe pentru acoperirea seminţelorConstrucţia brăzdarelor. Brăzdarele creează rigole (şănţuleţe) de adâncime determinată în care sunt dirijate seminţele în funcţie de unghiul sub care pătrund în sol, brăzdarele pot fi : cu unghi de pătrundere ascuţit (brăzdare tip ancoră) şi cu unghi de pătrundere obtuz (brăzdare culturale, brăzdare cu discuri).

Brăzdarele pot fi numai pentru introducerea seminţelor în sol sau pot fi pentru introducerea concomitentă în sol atît a seminţelor cât şi a îngrăşămintelor. Ultimele, denumite brăzdare combinate se folosesc la maşini combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte. Acest t ip de brăzdar este format dintr-un corp sub forma unei palnii (fig. 5.18. a), pe care se montează un vârf cu suprafaţa de lucru concavă. Corpul brăzdarului este montat pe un braţ suport. La brăzdarele combinate (fig. 5.18, b), corpul este realizat din două pâlnii prin care sunt dirijate îngrăsămintele (pâlnia anterioară) şi seminţele (pâlnia posterioară).Brăzdarele tip ancoră, după modul de dispunere pe maşina de semănat, pot fi pentru rândul din faţă (brăzdare anterioare) şi pentru rândul din spate (brăzdare posterioare). La brăzdarele posterioare, corpul brăzdarului este mai înclinat spre direcţia de înaintare. Totodată, la aceste brăzdare unghiul de pătrundere în sol este mai mare.

Fig 5.18 Brazdare tip ancoră Fig 5.19 Procesul de lucru executat de brazdarul tip ancora

Unghiul de pătrundere în sol la brăzdarele tip ancoră este α=35 -70°In t r ând în sol brăzdarul tip ancoră realizează deplasarca laterală şi pe di rect ia de înaintare a particulelor de sol. Asupra unei particule de sol supusă ac ţ i un i i brăzdarului tip ancoră, acţionează următoarele forţe (fig. 5.19) : FN — fo r ţ a normală şi Ff — for ţa de frecare. Rezultanta celor două forţe R= FN+Ff

,respectiv R=Rh +Rv, tinde să deplaseze particula şi să o ridice în sus. Ca urmare în procesul de lucru, atât în faţa brăzdarului, cât şi pe părţile, laterale ale acestuia, se formează o ridicătură de sol.Dupa trecerea brăzdarului, pereţii laterali ai rigolei se surpă, realizând astfel îngroparea seminţelor. Pentru a se asigura surparea treptată a pereţilor rigolei, pe părţile laterale, brăzdarul este prevăzut cu decupările ABCD. În felul acesta, se asigură iniţial acoperirea seminţelor cu particule de sol umede. Pentru a se asigura îngroparea la aceeaşi adâncime a seminţelor, este necesar ca fluxul de seminţe să fie dirijat spre vârful brăzdarului.Brăzdarele tip ancoră pot lucra la adâncimi de 4— 12 cm. Aceste brăzdare lucrează bine în sol, însă la var ia ţ ia rezistenţei soiului îşi modifică adîncimea de lucru.Brăzdarele culturale. Acest tip de brăzdar (f ig. 5.20, a) este format dintr-uncorp sub forma unei pâln i i pe care se, montează un vârf curbat, cu suprafaţade lucru convexă, având muchia anterioară ascuţ i tă . Corpul brăzdarului se monteaza braţ suport .La brăzdarele cul tura le ungh iu l de pătrundere în sol este α=145-175°. Aceste brazdare lucrează la adâncimi de 2- 12 cm. În timpu l luc ru lu i , asupra unei part icule supuse ac ţ iun i i brăzdarului cu l t u r a l , a c t i oneaza fo r ţ e l e ( f i g 5 .20 ,b ) : FN forta normală şi , Ff fo r ţ a de frecare.

Fig. 5.21. Brăzdar cu discuri.

Rezultanta R=Fn +Ff =Fh +Fv, tinde să preseze particula in jos. Ca urmare, procesul de lucru executat de brăzdarul cultural se caracterizează prin aceea că, intrând în sol, vârful acestuia presează asupra particulelor de sol deplasându-le înainte şi în jos, şi despică solul ca o pană, deplasând particulele lateral. Astfel, se creează o rigolă al cărei fund este tasat realizând un bun pat germinativ. Zona de deformare a solului în faţa brăzdarului este mai mică în părţile laterale ale brăzdarului se formează ridicaturi similare ca aspect cu cele ce se formează la brăzdarele tip ancoră. După trecerea brăzdarului cultural, acoperirea seminţelor se realizează prin surparea pereţilor rigolei, părţile laterale ale brăzdarului f i ind prevăzute cu decupări. Brăzdarele culturale sunt folosite, în prezent, la majoritatea maşinilor de semănat în rânduri.

Brăzdare cu discuri. Se folosesc în special brăzdare cu două discuri. Există maşini de semănat la care brăzdarul este format dintr-un disc concav, dispus sub un unghi 5-8 o faţă de de direcţia de înaintare, sau dintr-un disc plat.Brăzdarul cu două discuri (fig. 5.21) este format dintr-un corp, pe care sunt montate două discuri plate. Discurile se pot monta pe un ax sau pe doua axe prin intermediul unei bucşe sau rulmenţi. Cele două discuri formează î n t r e ele un unghi Ψ=9-12o.În partea posterioară a corpului brăzdarului este prevăzută pâlnia pentru introducerea tubului de conducere a seminţelor. Între cele două discuri este prevăzut un defleclor (placă curbată), care dirijează seminţele spre partea centrală a discului, astfel încât acestea să cadă pe fundul rigolei.În timpul lucrului, cele două discuri, pr in rulare, despică solul şi-l presează laleral. După trecerea discurilor, se realizează surparea pereţilor rigolei.

Brăzdarele de acest tip se prevăd cu discuri plate cu diametrul D=350 - 400 mm. Punctul m de tangenţă d in t r e discuri este dispus la d is tanţa h= (0,2......0,25)DAdâncimea de lucru a brăzdarelor cu discuri este de 4—12 cm.Brăzdarele cu discuri funcţionează satisfăcător şi în soluri mai slab pregătite şi cu resturi vegetale, condi ţ i i în care celelalte t i pu r i de brăzdare nu dau

rezu l t a t e bune.Există brăzdare cu discuri la care unghiul Ψ =18 — 23o. În acest caz fiecare disc deschide o rigolă, distanţa între rigole fiind de 7,5...8cm. Astfel de brăzdare modificate se folosesc în unele ţări pentru semănatul în rânduri apropiate. În acest caz, fluxul de seminţe debitat de aparatul de distr ibuţie este d iv iza t f i ind dir i jat spre cele două rigole.

Fig 5.22 Schema repartizării brăzdarelor.Repartizarea şi montarea brăzdarelor. Brăzdarele maşinilor de semănat universale se dispun pe 2

— 3 rânduri.Distanţa d0 (fig. 5.22) între brăzdare pe acelaşi rând trebuie să asigure funcţionarea independentă a

fiecăruia dintre ele. Respectiv, este necesar ca zonele de deformare a solului să nu se întrepătrundă. În caz contrar, în faţa rândului de brăzdare se formează un val continuu de sol ce împiedică funcţionarea normală a brăzdarelor, putându-se produce înfundarea acestora.

Distanţa d0 trebuie să fie mai mare decât lăţimea b0, a zonei de deformare a so lu lu i . Această distantaţa are următoarele valori minime: 15 cm în cazul brăzdarelor cul turale ; 20 cm în cazul brăzdarelor tip ancoră şi 25 cm în cazul brăzdarelor cu două discuri.

Distanţa între rândurile de brăzdare este de 220 — 280 mm.În mod frecvent, la maşinile de semănat universale, brăzdarele se dispun pe două rânduri. Distanta între urmele brăzdarelor, respectiv distanţa d între randurile semănate este de 10-15 cm. La maşinile de semănat fabricate în tara noastră, d=12.5 cm.Toate brăzdarele maşinii de semănat se montează articulat de o bară comună, d e n u m i t ă bară-suport a brăzdarelor. În funcţie de schema de semănat, poziţia brazdarelor pe bara-suport, precum şi numărul acestora se poate modifica.Lungimea utilă a barei-suport a brăzdarelor este : l b =(n b - 1) d (5.59)

nb este numărul maxim de brăzdare ce se montează la distanţa minimă d.Modul de montare a brăzdarelor pe maşină este arătat în figura 5.23. Bratul-suport al brăzdarului este montat ar t iculat de bara-suport a brăzdarelor — articulatia 1. Cea de a doua legătură între braţul-suport al brăzdarului şi cadrul ma s i n i i este real izată prin intermediul t i j e i 2, prevăzută cu arcul 3 (fig. 5.23, a), sau prin intermediul unui lanţ 4 (fig. 5.23, b). Astfel, în timpul lucrului, brăzdarele pot oscila în plan vertical, adaptându-se la neregularilăţile terenului.Tija 2, respectiv lanţul 4, se montează de braţele 5. Braţele tuturor brăzdarelor sunt, montate pe acelaşi ax (ar t icu la ţ ia 6), denumit ax de ridicare. Prin rotirea a x u l u i de ridicare, se modifică pozi ţ ia brăzdarelor faţă de maşină.

a b

Fig. 5.2.3 Modul de montare a brăzdarelor.

Stabilitatea în lucru a brăzdarelor şi sisteme de reglare a adâncimii de lucru.În timpul lucrului, asupra brăzdarului acţionează forţele ce apar ca efect al acţiunii brăzdarului asupra solului şi forţele de frecare.Asupra unui brăzdar cultural, în timpul lucrului, acţionează următoarele forţe (fig. 5.24, a) : Ra — rezultanta rezistenţelor elementare la comprimare şi despicare a solului ;Rs şi Rd — rezultantele rezistenţelor elementare la comprimarea şi deplasarea laterală a solului, în stanga şi în dreapta ; Ffa, Ff1 şi Ff2— rezultantele forţelor de frecare ce acţionează pe muchia anterioară şi pe flancurile laterale ale corpului brăzdarului.

Fig. 5.24.Fortele ce actioneaza ce acţionează asupra unui brăzdar cultural, în timpul lucrului .Rezultanta R a tuturor forţelor este :R = R0+Rv, (5.60)unde :

R0 =R1 + R2 = Rs +Ff1 + Rd +Rf2 şi

Rv=Ra+Ffa. (5.61)Asupra sistemului brăzdar-brat suport (5.24, b) acţionează următoarele forţe : Gb—

greutatea sistemului brăzdar-braţ-suport ; R- rezultanta fortelor ce acţionează asupra brăzdarului (relaţia 5.60), dispusă în planul de simetric al acestuia ;P- forţa de tracţiune.La brăzdarele prevăzute cu arcuri (fig. 5.24, c) pe lângă forţele Gb, R si P, acţionează şi forţa T- forţa dezvoltată de arc.S tabi l i ta tea în lucru a brăzdarului, în primul caz (fig. 5.24, b), este asigurată dacă:

Rt = R+Gb=-P (5.62)

trece prin punctul 0. Respectiv, dacă :

GbL1=Rh (5.63)

Dacă GbL1>Rh sau dacă GbL1<Rh, brăzdarul are tendinţa de mărire, respectiv de micşorare a adâncimii de lucru.În cel de al doilea caz (fig. 5.24, c), stabilitatea în lucru a brăzdarului este asigurată dacă : Rt=R+Gb+T = -P (5.64)t r e ce prin punctul 0. Respectiv, dacă: Rh=Gbl1 + Tl2. (5.65)

În condiţii reale de lucru, forţa R îşi modifică şi valoarea şi direcţia. Acestemodificări apar datorită neomogenităţii solului şi modificării adâncimii de lucru.Menţinerea adâncimii de lucru reglate se realizează asigurând o greutate suficientă, astfel ca să fie satisfăcută relaţia (5.63), sau o forţă T suficientă, astfel casă fie satisfăcută relaţia (5.65).Asigurarea pătrunderii brăzdarelor în sol, până la adâncimea de lucru necesară, în condiţii reale de lucru cînd R îşi modifică valoarea, punctul de aplicaţie şi direcţia, se poate face prin:-mărirea greutăţilor Gb în acest scop brăzdarele unor maşini se prevăd cu greutăţi suplimentare ce se montează în spatele brăzdarului (fig. 5.24, b) ;- mărirea prestrîngerii arcurilor cu care sunt prevăzute unele brăzdare (fig.5.24.C);-modificarea distantei H dintre sol şi punctul O ;-modificarea unghiului de pătrundere a brăzdarului în sol, prin modificarea poziţiei corpului brăzdarului faţă de braţul-suport.În primul caz, prin adăugarea unei greutăţi suplimentare Gb se modifică greutatea sistemului brăzdar-braţ-suport. Aceasta va fi Gb1= Gb+G0. Ca urmare, rezul tanta celor două forţe ce lucrează asupra sistemului va fi :

Rt1=R + Gb1. (5.66)Această rezultantă creează un moment M=Rt1l0 ce tinde să introducă brăzdarul în sol. Ca urmare, R se va mări, brăzdarul restabilindu-şi echilibrul când Rt1 va trece prin 0. Acelaşi lucru se poate realiza şi prin modificarea poziţiei greutăţ i i 7 pe braţul-suport al brăzdarului.În cel de-al doilea caz (fig. 5.21. c), mărirea tendinţei de pătrundere a brăzdarului in sol se realizează prin mărirea forţei T, prin prestrângerea arcului 1.Celelalte, soluţii-modificarea poziţiei punctului O sau modificarea poziţiei corpului brăzdarului faţă de braţul-suport, nu sunt utilizate în prezent.

La unele maşini de semănat, pentru limitarea pătrunderii brăzdarelor în sol in vederea obţinerii unei adancimi constante, se prevăd limitatoare de adancime. Acestea pot fi sub forma unor patine, borduri sau role de tasare.Mecanisme de ridicare şi coborâre a brăzdarelor. Aceste mecanisme se folosesc la maşini de semănat tractate, asigurind ridicarea, respectiv coborârea brăzdarelor, la trecerea maşinii din poziţia de lucru în poziţia de transport şi invers. Concomitent cu ridicarea sau coborarea brăzdarelor, aceste mecanisme comandă decuplarea sau cuplarea transmisiei de acţionare a aparatelor de distribuţie.În figura 5.2.5 se reprezintă două scheme de mecanisme de ridicare a brăzdarelor. Braţele suport ale brăzdarelor sunt montate articulat (punctul O) de bara-suport a brăzdarelor. Pe axul de ridicare (punctele O 1) sunt montate braţele 1, numărul acestora f i ind egal cu numărul brăzdarelor.La trecerea maşinii din poziţia de lucru în poziţia de transport, mecanismul de ridicare trebuie să asigure ridicarea brăzdarelor pe distanţa h, egală cu :

h=amax+ht, (5.67)

unde : amax este adâncimea maximă-de lucru a brăzdarelor; ht — lumina de transport: ht =110-130 mm.Pentru ridicarea brăzdarelor pe distanţa h, este necesar ca axul de ridicare, respectiv braţele 1 şi 2 să se rotească cu un unghi φ. Rotirea axului O1 se face sub acţiunea cilindrului hidraulic CH al cărui piston se deplasează cu cursa s.În cazul maşinilor de semănat pur ta te , ridicarea şi coborârea brăzdarelor se face prin ridicarea, respectiv coborarea întregii maşini. Numai la unele maşini pur ta te pe şasiuri autodeplasabile, ce se montează rigid pe corpul saşiului, se prevăd mecanisme de ridicare şi coborâre a brazdarelor. Principiul de funcţionare al acestor mecanisme este similar cu cel de la maşinile de semănat tractate.

Mecanisme de protejare a brăzdarelor se folosesc la maşini de semănat purtate. Ele au rolul de a asigura, în momentul trecerii maşinii din poziţia de transport în pozi ţ ia de lucru, intrarea în sol a brăzdarelor numai după ce maşina s-a spr i j in i t pe roţ i le sale. Mecanismele de protejare realizează modificarea poziţiei brăzdarelor fată de cadrul maşini i , la trecerea maşinii din poziţ ia de transport in poziţiade lucru si invers.

Fig.5.25. Mecanisme de ridicare a brăzdarelor.

Fig. 5.26. Schema mecanismului de protejare a brăz-darelor, comandat de la axul de suspensie.

În f igura 5.26 se reprezintă schema u n u i mecanism de protejare a brăzdarelor, comandat prin in te rmediu l a x u l u i de suspensie 1. La ridicarea maşini i , axul 1 (de care se cuplează ti r an ţ i i longitudinali ai mecanismului de suspendare al t r a c t o r u l u i ) , i n i ţ i a l se deplasează în or i f ic i i le alungite 2. Deplasându-se in aceste orificii axul de suspensie, acţ ionează asupra parghiei 3. Această pârghie, prin i n t e r m e d i u l mecan i smulu i format d i n pârghi i le 4,5 si 6, roteşte axul de ridicare a brăzdarelor comprimând a rcul 8.La coborârea maşinii (axul 1 fi i n d în poziţ ie superioară ), in i ţ ia l maşina se sp r i j ină pe roţi. După ce maşina s-a s p i i j i n i t pe roţi, axul 1 f i i n d lăsat liber in orif ici i le 2 sub ac ţ iunea a rcu lu i 8, axu l 7 şi pârghii le 6,5,4 si 3 se rotesc în sens invers, permi ţ ând astfel brăzdarelor să i n t r e în sol. După ce maşina s-a sprij in i t pe roţi, distribuitorul instalaţiei hidraulice este trecut în poziţia f lotant .În figura 5.27 se a ra tă schema mecanismului de protejare a brăzdarelor comandat prin intermediul unui c i l indru hidraulic CH1 cu simplă acţiune. Partea din fată a p is tonului acestui ci l indru este conectată cu par tea din faţa pistonului cilindrului hidraulic CH al mecanismului de suspendare.

Fig. 5.27. Schema mecanismului de protejare a brazdarelor, comandat de la axul de suspensie

Fig.5.28. Organe de acoperire a seminţelorLa t recerea maş in i i din pozi ţ ia de lucru în pozi ţ ia de transport , in i ţ ia l , î n t r u c ât rez i s ten ţa opusă la r idicarea brăzdarelor este mai mică decât rezistenţa opusă la ridicarea întregii maşini, sub acţiunea presiunii uleiului , pistonul cilindru lu i h id rau l i c CH, iese din c i l indru şi ro t e ş t e b r a ţ u l 1.Ca urmare, se rotesc axul 2, braţul 3 şi braţul 4. Brăzdarele se ridică faţă de cadrul maşinii , iar arcul 5 se comprimă. După ridicarea brăzdarelor. Mecanismul se blochează şi se realizează ridicarea întregii maşini, pr in intermediul mecanismului de suspendare.La trecerea maşinii în poziţia de lucru, după ce roţ i le maşinii ating solul, sertarul distribuitorului hidraulic este trecut în poziţia f lotant . Sub acţiunea arcului 5(comprimat la ridicarea maşinii), care se destinde, axul 2 şi, respectiv, braţele. 4, 3 şi 1 se rotesc în sens invers (sensul acelor unui ceasornic), coborând brăzdarele în sol. Pistonul cilindrului hidraulic CH1, se deplasează în sens invers, uleiul din cilindru f i ind debitat prin cilindrul CH spre rezervorul inslalaţiei hidraulice.

Organe de acoperire a seminţelor. La maşinile de semănat universale pentru acoperirea suplimentară a seminţelor şi nivelarea solului, se folosesc grape cu inele (fig. 5.28, a) ce se ataşează în spatele maşinii, grape cu colţi rigizi sau elastici (fig. 5.28,b), dispuşi pe un rând sau pe două randuri, şi role de tasare (fig. 5.28. c). Grapele realizează nivelarea solului şi acoperirea seminţelor cu sol. Rolele de tasare se montează în spatele fiecărui brăzdar. Ele realizează tasarea solului pe randul semănat. La unele maşini, pentru acoperirea suplimentară a seminţelor în spatele fiecărui brăzdar se prevede cate un colţ de grapă elastic, (fig. 5.28, d).

5.2.2.5. Transmisia maşinilor de semănat cu distribuţie continuă

Generalităţi. Acţionarea aparatelor de distr ibuţie a maşini lor de semănat universale se face de la roata maşinii, asigurându-se astfel concordanţa în t re viteza de înaintare a maşinii şi can t i t a tea de seminţe N ce se distribuie pe unitatea de suprafaţă în felul acesta, la viteze diferite ale maşinii de semănat se asigură can t i t ă ţ i N pe uni ta tea de suprafaţă constante.Transmisiile pot fi cu lanţ cu roţi dinţate şi cu curele trapezoidale. Frecvent sunt folosite transmisii cu lanţ şi transmisii cu roţi dinţate.La maşinile de semănat prevăzute cu aparate de distribuţie la care reglarea debitului se face prin modificarea volumului de seminţe dis t r ibui t la o rotaţie a aparatelor de d i s t r ibu ţ ie , t ransmisi i le sunt cu lanţ sau cu roţi dinţate. În general la aceste maşini , transmisii le asigură 1—2 rapoarte de transmitere. Există maşini de acest tip la care transmisia asigură până la 6 rapoarte de transmie.La maşinile prevăzute cu aparate de distribuţie cu cilindri cu pinteni, la care reglarea deb i tu lu i se face pr in modificarea turaţiei aparatului, transmisiile prevăd cu cutii de viteze, care permit modificarea raportului de transmitere între roa ta maşinii şi arborele aparatului de distribuţie. Se construiesc transmisii care permit obţinerea a 24-128 rapoarte de transmitere (frecvent până la 72 rapoarte), corespunzător diversi tă ţ i i canti tăţ i lor N ce se, impun a fi obţinute.Scheme de transmisii cu cutii de viteze. Transmisiile sunt realizate din una sau mai multe grupe cinematice, cu lan ţ sau cu roţi dinţate. La transmisiile mai multe grupe cinematice, folosite la maşini

prevăzute cu aparate cu cilindri cu pinteni , fiecare grupă poate realiza un număr determinat de rapoarte transmitere intermediare.

În continuare sunt prezentate scheme de transmisii cu cuti i de viteze.În figura 5.29 se reprezintă schema unei transmisii ce permite obţinerea unui număr de 48 rapoarte de transmitere. În t re osia roţ i i 1 şi gmpul celor trei roţi dinţate 2 se obţine un raport de transmitere constant, prin intermediul transmisiei cu lanţ formată din roţile 3 şi 4. Între grupul de roţi 2 şi arborele 5 se pot obţine trei rapoarte de t ransmitere angrenând succesiv roata baladoare 6 cu una din roţile 2. Roata 7, precum si roata 6 se pot deplasa axial pe arborele 3, împreună cu furcile 9 şi, respectiv, 10. Aceste roti sunt prevăzute cu pene.

Între arborele 5 şi arborele 11 se pot obţ ine opt rapoarte de transmitere, angrenând succesiv roata baladoare 12 cu una din cele opt roţi dinţate 13. Între arborele 11 şi arborele 14 al aparalelor de distribuţie, cu transmisia formată din rotile de lanţ 15 şi 16, se pot obţine două rapoarte de transmitere, prin inversarea celor două roţi, numărul de d i n ţ i la cele două roţi de lanţ fiind diferit.

Numărul total al rapoartelor de transmitere ce se poate obţine cu această transmisie, între osia 1 şi arborele 14 este q=1·3·8·2=48.În figura 5.30 se reprezintă schema unei transmisii ce permite obţinerea a 72 de rapoarte de t ransmitere . De la osia 1 a roţ i i maşinii la arborele 2, mişcarea se transmite prin transmisie cu lanţ obţinîndu-se un raport de transmitere cons tant . Pe arborele 2 sunt m o n t a t e ro ţ i l e 3 şi 4 care sunt libere pe arbore şi roţile 5 şi 6 care sunt rigide cu arborele 2. Roţi le 3, 4 şi 5 sunt permanent angrenate cu roţile 7, 8 şi 9 care s u n t m o n t a t e liber pe arborele 10.În t re arborele 2 şi arborele 11 se pot obţine patru rapoarte de transmitere, prin angrenarea succesivă a r o ţ i i baladoare 12 cu roata 7 sau 9 sau a ro ţ i i baladoare 13 cu roata 4 sau 6. În t r e arborele 11 şi aiborele 10,

prin angrenare, succesivă fie a ro ţ i i ba ladoare 14, fie a ro ţ i i baladoare 15, cu una din cele nouă roţi 16 de pe arborele 10, se poate ob ţ ine un număr de 18 rapoarte de transmitere. În t r e arborele 10 şi arborele 17 al aparatelor de d i s t r i bu ţ i e se o b ţ i n e un raport de t r ansmi t e r e cons tan t .

Ast fe l , numărul total de rapoarte de t ransmitere ce se poate ob ţ ine între osia 1 a ro ţ i i maşin i i si arborele 17 al aparatelor de d i s t r ibu ţ ie este q=1x4x9x2x1=72.

Criterii de stabilire a rapoartelor de transmitere. Numărul total de rapoate de t ransmi te re cu care tr ebu ie p r evăzu t e t ransmis ia unei maşini semănat universale depinde de tipul apara te lor de d i s t r i b u ţ i e , precum şi de domeniul de reglare al normelor de însămânţare, în condiţiile ut i l izări i maşinii la semăna tu l d i fer i te lor cu l tu r i .În cazul apara te lor de d i s t r i bu ţ i e cu cilindri cu pinteni , numărul rapoartelor de transmitere necesar a fi o b ţ i n u t corespunde numărului de norme de insăminţare impuse pen t ru d i f e r i t e cu l tu r i . Acest număr total de norme de însămânţare impuse poate fi dispus î n t r - u n şir crescător. Astfe l : Nnin=N1; N2; N3; N4 ... Nk-1; Nk ...Nq = Nmax (5.68)

Considerând că între două norme a l ă t u r a t e din şirul respect iv c reş te rea procentuală este constantă, se poate stabili legătura între legatura respectiv între rapoartele de transmitere între osia r o ţ i i maşini i si arborele apa ra t eo r de distr ibuţ ie. Punând această ipoteză, rezul tă creşterea procentuală ΔN:

(5 .69 )

Fo los ind r e l a ţ i i l e (5.25) s au (5.26), rezul tă :

(5 .70)

ş i

unde

Rezultă :

( 5 .72

După cum se vede ΔN este constant dacă =const.

N o t â n d

(5.73)

r e z u l t ă :

(5.74)

e x p r e s i e care reprezintă termenul general ai unei progresii geometrice φ f i ind ra ţ ia progresiei.Adică , pentru a ob ţ ine şirul de no rme de însămânţa re impus, cu creşterea procentuală

constantă între două norme a l ă tu r a t e , este necesar ca rapoartele de t r a n s m i t e r e cu care să fie p r e v ă z u t ă t ransmisia maşinii de semănat să fie în progresie geometrică. Şirul necesar de rapoar te de t ransmitere este:

unde q numărul total de rapoar te de t ransmi te re .

Din re la t ia :

rezulta valoarea relaţiei φa progresiei geometrice:

(5.76)

La t ransmisi i le maşinilor de semănat se folosesc ra ţ i i le seriilor geometrice fundamenta le : φ= 1.06 si φ =1.12.

5.2.2.6 Marcatoare indicatoare de urmă

Pentru conducerea agregatelor de semănat în timpul lucrului se folosesc marcatore care fac parte din componenţa maşinilor de semănat cu t racţ iune necanică , t r a c t a t e sau p u r t a t e . I n e l e maşini se prevăd şi cu indicatoare de urmă ce se montează in partea din f a ţ ă a t r ac to ru lu i .Marcatoare. Marcatorul este formal d i n t r - u n disc sau o gheară, montat, pe o bară cu lung ime reglabilă. Bara m a r c a t o r u l u i se montează a r t i cu l a t de cadrul maşinii . Ridicarea şi coborârea marca toru lu i se poate face manual sau cu a jutorul unor mecanisme.Discul marca to ru lu i are d i a m e t r u l de 250-300 mm . În timpul lucrului discul esle dispus sub un unghi de 15-20º f a ţ ă de di recţ ia de înaintare. Barele marcatoare sunt realizate din corniere sau sun t telescopice. La maşinile desemănat cu lă ţ ime mare de lucru, barele marcatoarelor sunt pliabile, fiind realizate din două bucăţi, ar t iculate int re ele.

În f i g u r a 5.31 se a r a t ă schema unui marca to r pliabil, format din bara 1 ( articulata de cadrul maş in i i ) si bara 2 cu disc a r t i cu la te între ele. De bara 2 este legat cablul 3. La punerea în lucru a marcatorului, cablul 3 î n t â l n e ş t e bolţul 4 (montat pe cadrul maşinii) fi ind tensional. Ca urmare, braţul 2 este rotit faţă de braţul 1. Acţionarea marcatorului se face cu ajutorul c i l indrului h idraul ic CU prin intermediul cablului 5.

Fig.5.31 Marcator pliabil .Maşinile de semănat se prevăd cu două marcatoare, din dreapta şi din s t înga , de construcţie, ident ică .

În timpul , lucrului discul marcatorului creează o urmă pe terenul nesemănat. Această urmă este folosită pentru conducerea agregatului la cursa de înapoiere, astfel î ncâ t d i s tan ţa între rindurile semănate de brăzdarele extreme ale maşini i , la cele două treceri alăturate, să fie egală cu distanţa în t re r induri le semănate.Reglarea lungimii barei marcatorului (a deschiderii) se face în func ţ i e de lă ţ imea de lucru a maşinii de semănat şi de modul de conducere a agregatului de semănat în timpul lucrului .Conducerea agregatului de semănat în timpul lucrului se poate face diferi t , dirijând tractorul astfel încâ t roata din f a ţ ă a acestuia să calce pe urma lăsată de marcator. De obicei, conducerea agregatului se face cu roata din dreapta. Se poale conduce şi cu ambele ro ţ i (al ternativ) sau după planul vertical ce trece prin axa longitudinală a tractorului, urmărindu-se ca acesta să conţină permanent urma creată de marcator.În cazul cînd conducerea tractorului se face cu roata din dreapta (fig.5.32) deschiderile marcatoarelor din dreapta Mdr şi din stânga Mst, măsurate de la brăzdarul extrem din dreapta, respectiv din stânga, vor fi:

(5.77)

(5.78)

Fin 5.32. Schema determinării lungimii marcatoarelor

în care: Be este d i s t an ţa dintre brăzdadarele extreme ; d — distanţa dintre rânduri; C ecartamentul ro ţ i lo r din faţă ale t r ac to ru lu i ; B — lăţimea de lucru a maşinii de semănat ; B=Be+d

Cons t ruc t iv , indicatorul de urmă este realizat dintr-obară la c apă tu l căreia se montează un lanţ sau o bandă cu greutate adresatului se tace ast fe l î ncâ t indicatorul să urmărească o urmă teren la trecerea anterioară a adresatului . Această urmă poate fi arca lor sau de o roa tă .

TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE SEMĂNAT UNIVERSALE

În ţara noastră se fabrică şi se ut i l izează semănători le SUP- 21, SUP -29 si SUP-48 MSemănătoare SUP-21 (semănătoarea universa lă p u r t a t ă cu 21 brăzdare)este pentru semănatul legumelor şi ierburi lor şi pentru semănatul în pantă a diferitelor cu l tu r i . Schema semănător i i este reprezentată în fig 5.2.

Pentru semănatul seminţelor de legume, semănătoarea este prevăzută cu 10 cutii mici cu capacitatea de 4 dm3 ce se montează în i n te r io ru l cu t ie i p r inc ipa le .

La viteze permite obţinerea a 72 rapoarte de transmitere (fig.30) ale căror valori sunt cuprinse intre 0,012 şi 0,09.

Pentru semănatul legumelor, semănătoarea se echipează cu roţi de tasare, ce se montează în spatele brăzdarelor.Semănătoarea SUP -29 este destinată pentru semănatul cul tur i lor de câmp (cereale; legume, ierburi, cânepă, etc). Este similară, din punct de vedere constructiv, cu semănătoarea SUP -21, multe din subansamblurile celor două fiind un i f ica te .

Semănătoarea SUP-48 este destinată pentru semănatul pe terenuri plane al tuturor culturi lor ce se seamănă in rânduri. Schema funcţională a maşinii este arătată în figura 5.33.

Cadrul maş in i i este rea l iza t d in ţeava, fiind format din trei tronsoane. Tronsoanele l a t e r a l e sunt articulate de tronsonul central şi se pot rabate faţă de acesta cu 90º în plan vertical , ceea ce permite reducerea lă ţimii maşinii în timpul transportului. Cu t i a de semin ţe este m o n t a t ă pe tronsonul cent ra l .

Transpor tu l seminţelor de la apa ra t e l e de d i s t r ibu ţ ie spre brăzdare se face p n e u m a t i c . În accsl scop, maş ina este p revăzută cu un venl i la lor acţ ionat de la pr iza de pu te re a trac toru lu i .

Mecanismul de prote jare a brăzdare lor es te ac ţ iona t prin intermediul unui ci l indru hidraul ic (fig.5.27).Pr inc ipa le le caracter is t icil e t ehn ice ale s emănă to r i l o r SUP- 21, SUP- 29 şi SUP-48 sunt arătate în ta b e l u l 5.1.

Tabelul 5.1

Caracteristicile tehnice ale maşinilor de semănat universale

Denumirea caracteristicii Tipul maşiniiSUP-21 SUP-29 SUP-48

Numărul de brăzdareDistanţa minimă între brăzdare, în cmLăţimea de lucru, în mTipul aparatelor de distribuţieTransmisia pentru acţionarea aparatelor de distribuţieAdâncimea maximă de lucru, în cmVolumul cutiei de seminţe, în dm3

Masa maşinii, în kg

2112,52,625

2912,53,625

4812,56

cu cilindri cu pintenicu cutie de viteze cu 72 trepte

8300600

12400750

125001060

MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE5.3.1. CONSIDERAŢII GENERALE5.3.1.1 Construcţia generală a maşinilor de semănat plante prăşitoareConstrucţia unei maşini de semănat plante prăşitoare include în componenţa sa următoarele părţi : secţii de semănat, montate pe un caddru, şi marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. Cadrul maşinii pe care se montează secţiile este prevăzut cu roţi proprii de sprijin.Schema unei maşini purtate, de semănat plante prăsitoare, este reprezentată în figura 5.34. Maşina este formată din cadrul 1, prevăzută cu triunghi de prindere, susţinut pe două roţi 2, de care se montează secţiile de semănat şi marcatoarele. O secţie de semănat este formată dintr-un cadru, montat articulat de cadrul maşinii, pe care sunt dispuse următoarele părţi componente ale secţiei : cutia de seminţe 3, aparatul de distribuţie 4, brăzdarul 5 şi roata de tasare-acţionare 6. Acţionarea aparatului de distribuţie se face de la roata 6, care totodată îndeplineşte şi rol de organ de acoperire a seminţelor cu sol şi de presare a acestora in masa de sol.La maşinile de semănat prevăzute cu aparate de distribuţie pneumatică, se prevede in componenţa maşinii un ventilator-exhaustor 7. Rolul acestui ventilator-exhaustor este de a absorbi aer din camerele de depresiune ale aparatelor de distribuţie, creând diferenţa de presiune necesară procesului de distribuţ ie a seminţelor. Legătura intre camerele de depresiune ale aparatelor de dist r ibu ţ ie şi gura de aspiraţie a ventilatorului-

exhaustor se face prin intermediul furtunurilor 8.Fiecare secţie efectuează semănatul în cuiburi pe un rînd. Secţiile de semănat se montează pe cadrul maşinii la distanţe de 40 — 100 cm.Construcţia secţiilor de semănat poate fi diferită. Pe lîngă părţile componente menţionate, secţiile de semănat se pot prevedea cu organe suplimentare. Astfel, există secţii de semănat la care se prevăd deflectoare de îndepărtare a bulgărilor de pe zona de lucru a brăzdarului, role de tasare, roţi de limitare a adâncimii de lucru etc.

Acţionarea aparatelor de dist r ibu ţ i e a secţiilor de semănat se face de la roata secţiei sau de la roa ta maşinii. În ultimul caz, de la roata maşinii, printr-o transmisie sunt acţ ionate aparatele de distri-buţ ie a secţiilor sau a unui grup de secţii de semănat ale maşinii. Maşinile de semănat plante prăşitoare pot fi prevăzute cu echipamente de încorporat îngrăşăminte şi cu echipamente de aplit erbicide.

Fig. 5.34. Schema maşinii de semănat în cuiburi.

5.3.1.2. Procesul de lucru executat de maşinile de semănat plante prăsitoare. Cerinţe impuse şi indiei calitativi

În cazul maşinilor de semănat plante prăşitoare, în procesul distribuţiei se realizează antrenarea individuală a fiecărei seminţe.Prin deplasarea maşinii, brăzdarul secţiei deschide rigola la adîncimea necesară, în care periodic este d i r i ja tă câte o sămânţă. Frecvenţa dirijării seminţelor in rigolă influenţează asupra distanţei între cuiburi pe rând.Maşinile de semănat plante prăşitoare, trebuie să răspundă la următoarele cerinţe :— să asigure distanţe intre rînduri constante ;— să asigure menţinerea constantă a distanţei reglate între cuiburi (seminţe) pe rînd ; în cazul maşinilor care efectuează semănatul mai multor seminţe în cuib se impune asigurarea menţinerii numărului constant de seminţe în cuib ;-în procesul distribuţiei seminţelor să nu se producă spargeri de seminţe;-să asigure menţinerea constată a adîncimii de îngropare a seminţelor.Principalul indice calitativ de lucru la maşinile de semănat plante prăşitoare este precizia de semănat sau uniformitatea de distribuţie pe rînd a seminţelor (cuiburilor) sau a grupurilor de seminţe.

Precizia de semănat se determină prin măsurarea distanţei dintre seminţe pe rând sau a distanţei dintre plante pe rând. Între seminţe (plante) pe rînd se admit abateri ±0,2d, d fiind distanţa teoretică între seminţe pe rând. Precizia de semănat pd este:

[%] (5.79)

unde : n0 este numărul de distanţe dintre cuiburi pe rând, la care abaterea faţă de distanţa teoretică d este de ±0,2 d ; nt— numărul total de distanţe între cuiburi luat în considerare.Se consideră că precizia de semănat este bună dacă pd≥80%.

5.3.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE SEMĂNAT PLANTE PRĂSITOARE

5.3.2.1. Cutii de seminţe

La maşinile de semănat plante prăşitoare, cutiile de seminţe sunt de formă cilindrică sau prismatică, fiecare secţie de semănat fiind prevăzută cu o cutie de seminţe. Există maşini de semănat la care de la o cutie de seminţe se alimentează două aparate de distribuţie. În acest caz, cele două secţii de semănat ale maşinii sunt montate pe un cadru comun, articulat de cadrul principal al maşinii.Pentru urmărirea nivelului seminţelor din cutiile de seminţe, acestea se prevăd cu tije indicatoare de nivel, fante obturate cu materiale transparente, sesizoare automate de nivel etc.Capacitatea cutii lor de seminţe este de 10- 20 dm3 pentru un aparat de distribuţie.

5.3.2.2. Aparate de distribuţie a seminţelor

Generalităţi. În prezent, pe plan mondial, în construcţia maşinilor de semănat plante prăşitoare se folosesc diferite tipuri de aparate de distribuţie. Caracteris t ic tuturor acestor tipuri de aparate este faptul că elementele active, ale acestora realizează antrenarea câte unei seminţe. În funcţie de modul în care elementul activ realizează antrenarea seminţelor, aparatele de distribuţie pot fi cu distribuţie mecanică sau cu distribuţie pneumatică.Aparatele cu distribuţie mecanică pot fi cu discuri cu orificii, cu discuri cu alveole, cu tambure cu degete şi cu benzi cu orificii. La aceste aparate, fiecare orificiu sau alveolă realizează antrenarea câte unei seminţe şi evacuarea acesteia spre brăzdar. Pentru realizarea semănatului a mai multor seminţe în cuib, la unele maşini, se, prevăd in corpul brăzdarului mecanisme de evacuare forţată a grupurilor de seminţe. În acest caz, antrenarea fiecărei seminţe se face individual, mecanismul realizând evacuarea periodică a grupului de seminţe din corpul brăzdarului.Aparatele cu distribuţie pneumatică pot fi cu discuri cu orificii sau cu tambure cu orifici i . La aceste aparate, fiecare orificiu realizează antrenarea a câte unei seminţe, ca urmare a unei diferenţe de presiune ce, se creează în dreptul orif ic iu lu i .Aparate de distribuţie cu discuri cu orificii sau alveole. Organul principal al acestor aparate este reprezentat printr-un disc prevăzut cu orificii sau alveole, ce primeşte mişcare de rotaţie. Discurile pot avea orificii sau alveole, de forme şi dimensiuni diferite (fig. 5.35), corespunzătoare formelor şi dimensiunilor seminţelor pentru semănatul cărora sînt destinate.Discul cu orificii sau alveole se dispune în partea inferioară a cutiei de seminţe, pe fundul acesteia. Discul se dispune orizontal sau înclinat. Fundul cutiei este prevăzut cu un orificiu e de evacuare a seminţelor în brăzdar.Pe partea superioară, pe o porţiune, discul este acoperit cu un capac 1 (fig. 5.36). Porţiunea neacoperită a discului este în contact cu seminţele din cutia de seminţe. Deasupra discului, pe porţiunea acoperită a acestuia, sunt prevăzute răzuitorul de seminţe 2 şi degetul de evacuare 3, dispus deasupra orificiului de evacuare, a seminţelor. Răzuitorul şi degetul de, evacuare sunt menţinute de capacul 1.Seminţele vin in contact permanent cu porţiunea neacoperilă a discului. Ca urmare, câte o sămânţă intră in fiecare orificiu sau alveolă, fiind antrenată apoi în mişcarea de rolaţie a discului. Seminţele care nu au

intrat complet în orificii sau alveole sînt îndepărtate de răzuitor. Seminţele intrate în orificii sau alveole sunt transportate de disc şi sunt evacuate forţat de degetul de evacuare, prin or i f ic iu l e in brăzdair.Umplerea orificiilor sau alveolelor cu seminţe la aceste aparate se face în condiţii bune dacă viteza periferică a discului, corespunzătoare razei de dispunere a orif ici i lor sau alveolelor, este mai mică de 0,3 m/s. La depăşirea acestei viteze, procesul umplerii alveolelor sau orificiilor se înrăutăţeşte, influenţând negat iv asupra preciziei de semănat.

Fig. 5.36. Discul cu alveole, degetul de răzuire şi degetul de evacuare

La fiecare rotire a discului cu unghiul ψ— unghiul la centru, corespunzător pasului alveolelor (orificiilor), se distribuie cîte o sămînţă. Timpul t în care discul se roteşte cu unghiul ψ este :

[5.80]

unde : z este numărul de orificii (alveole) de pe disc ; ωd — viteza unghiulară a discului, în rad/s : nd — tura ţ ia discului, în rot/min.

Considerând că în fiecare cuib se însămînţează câte o sămânţă, rezultă că, în timpul l maşina parcurge spaţiul egal cu distanţa între cuiburi pe rind. Respectiv :

[5.81]

unde vm este vi teza de înaintare a maşinii în m/s ; Dr — diametrul roţii de acţionare a discului, în m; nr –

turaţia roţii de acţionare a roţii de acţionare, în rot/min; raportul de transmitere între osia roţi i

de acţionare si arborele discului.Se vede că dis tanţa între cuiburi pe rând poate fi reglată folosind discuri cu număr z de orificii

(alveole) diferit sau modicând raportul de transmitere i.Aparate de distribuţie cu tambure cu alveole. Construcţia unui aparat cu tambur cu alveole este

reprezentată in figura 5.37. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Alveolele pe tambur se dispun pe un rînd sau pe două rânduri. Forma alveolelor depinde de forma şi mărimea seminţelor.Seminţele vin în contact cu partea superioară a tamburului şi intră în alveole, fiind antrenate in mişcarea de rotaţie, a acestuia. Surplusul de seminţe antrenat de alveole este îndepărtat prin iniermediul cilindrului de cauciuc 2. Ca urmare în fiecare alveolă rămâne câ t e o sămânţă. Evacurea seminţelor din alveole se face prin cădere liberă. Pentru asigurarea evacuării fiecărei seminţe, în partea inferioară a aparatului, este prevăzut un deflector fix 3, montat în şanţul longitudinal prevăzut între alveole.Aceste aparate se prevăd cu tambure cu alveole de dimensiuni diferite, corespunzătoare dimensiunii

seminţelor.O altă const rucţ ie de aparat de dis t r ibuţ ie cu alveole este, cea arătată în fig.5.38. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore, orizontal. Pe fundul fiecărei alveole este prevăzut c î t e un orificiu.U m p l e r c a alveolelor cu seminţe se face in timpul trecerii acestora prin dreptul s t r a tu lu i de seminţe ce curge din cut ia de seminţe 2. Într-o alveolă pot i n t r a mai multe seminţe , in procesul de lucru, alveolele umplute cu seminţe în timpul rot i r i i tamburului trec prin faţa ajustajului 3, prin care este suflat un curent de aer debitat de un ventilator.

Acest curent de aer îndepărtează surplusul de seminţe intrat in alveolă. Sub acţiunea curentului de aer, sămânţa dispusă in fundul alveolei este ţinută în alveolă, fiind presată în alveolă. Surplusul de seminţe este evacuat din alveolă de aerul care nu trece prin orificiul din fundul alveolei. În felul acesta, în fiecare alveolă rămâne cîte o sămânţâ care este evacuată prin partea inferioară a aparatului.Aparatele cu disţribuţie cu tambur cu degete. Aparatul (fig. 5.39) este format din tamburul, 1 pe care sunt montate articulat degetele 2. Fiecare deget este prevăzut cu câte o paletă 3. Sub acţiunea arcurilor 4, degetele sunt rotite astfel încât paletele să vină în contact cu discul fix 5 în spatele discului 5, pe acelaşi arbore cu tamburul 1, este montat tamburul 6 care reprezintă tamburul de antrenare al transportorului cu racleţi 7. Acest transportor este montat pe tamburul 6 şi pe tamburul de întindere 8.Tamburul 1 şi tamburul 6 primesc mişcare de rotaţie. Degetele 2 intâlnind cama 9 se îndepărtează de discul 5 şi trec prin masa de seminţe. Se realizează astfel antrenarea seminţelor între disc şi paletă. După părăsirea camei, sub acţiunea arcurilor, degetele se rotesc şi prind seminţele intre disc şi paletă. Seminţele

prinse sînt transportate pînă la gura de descărcare 10. Prin gura 10, seminţele cad pe transportorul 7. Fiecare sămânţă distribuită cade într-un compartiment şi este transportată spre brăzdar.Trecînd prin zona 11 riflată, surplusul de seminţe este îndepărtat.Aparat de distribuţie cu bandă cu orificii. Astfel de aparate se folosesc pentru semănatul seminţelor de sfeclă de zahăr. Organul principal al aparatului este format din banda 1 (fig.5.40) montată pe role. Banda are lăţimea de 30 mm şi grosimea de 3 mm, fiind prevăzută cu orificii. În partea inferioară a benzii cu orificii, este prevăzută o placă-suport 2. Seminţele, venind in contact cu banda cu orificii, intră în orificiile acesteia şi sunt antrenate în mişcarea benzii. După depăşirea marginii plăcii-suport, seminţele cad în rigola deshisă de brăzdar. Îndepărtarea surplusului de seminţe se face de rola 3. Banda este antrenată de tamburul 4.Distanţa între seminţe (cuiburi) pe rând depinde de frecvenţa evacuării seminţelor din aparat, respectiv de timpul în care banda cu orificii se deplasează cu spaţiul egal cu pasul p al orificiilor de pe bandă. Respectiv, acest timp va fi :

(5.82)

unde : vb este viteza liniară a benzii, in m/s ; p — pasul orificiilor, in m. Distanţa între cuiburi pe rînd va fi :

(5.83)

unde: Dr este diametrul roţii de acţionare a aparatului, în m; nr — tura ţ i a roţi i de acţionare a aparatului, în rot/min ; Dt— diametrul tamburului de antrenare al benzii, în m ; n t — turaţia tamburului de antrenare al

benzii, în rot/min; —raportul de transmitere între roata de acţionare şi tamburul de antrenare al

benzii.

Fig. 5.40. Aparat de distribuţie cu bandă cu orificii

Fig. 5.41. Aparat de distribuţie pneumatic cu disc cu orificii.Aparat cu distribuţie pneumatică cu disc cu orificii. La acest aparat, angrenarea seminţelor se face prin crearea unei diferenţe de presiune în dreptul orificiilor discului 1 (fig. 5.41, a). Într-o parte a discului 1 se găseşte camera de alimentare 2, iar în partea opusă o cameră de depresiune 3. Din camera de depresiune se

aspiră aer, prin intermediul unui exhaustor. Camera de depresiune vine în contact cu discul pe circa 1,5 πr, r fiind raza cercului pe care se dispun orificiile. Pe figură, zona cu care discul vine în contact cu camera de depresiune este reprezentată punctat.Discul este prevăzut cu un agitator elastic 4, montat pe arborele aparatului.Întrucât în camera 3, datorită absorbţiei aerului, se creează o depresiunep1<pa iar în camera de alimentare este presiune atmosferică — pa, asupra uneiseminţe situate în dreptul orificiului va acţiona forţa de apăsare P (fig. 5.41. b)egală cu :

(5.84)

unde : d0 este diametrul orificiului ; Δp — presiunea ce se exercită asupra seminţei, egală cu diferenţa dintre presiunea atmosferică şi presiunea din camera de depresiune.Cu această forţă P, sămânţa este presată pe orificiu, pu t ând fi astfel antrenată în mişcarea de rotaţie împreună cu discul. Dacă în procesul ant renăr i i seminţelor de un orificiu au fost presate mai multe seminţe, îndepărtarea, surplusului de seminţe se face prin intermediul furcii 5.

Desprinderea seminţei de pe disc şi evacuarea acesteia din aparat se fac în partea inferioară a discului, când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Ieşind din dreptul camerei de depresiune, presiunile de pe cele, două pârţi ale orificiului se egalizează. Ca urmare, dispare forţa P, iar sămânţa sub acţiunea propriei greutăţi, se desprinde de pe disc şi cade în rigola deschisă de brăzdar.

Fig. 5.42. Forţele ce acţionează asupra seminţei.

Depresiunea necesară pentru antrenarea seminţelor în dreptul orificiilor rezultă din analiza condiţiilor de menţinere a seminţelor pe disc.Asupra unei seminţe presată pe disc, într-o poziţie oarecare, acţionează următoarele forţe (fig. 5.42): P — forţa de apăsare ; F — forţa de frecare ce apare între disc şi sămînţă (F=μP, μ fiind coeficientul de frecare între disc şi sămânţă) ; G = mg — greutatea seminţei şi Fc — forţa centrifugă (Fc=mω2r, ω f i ind viteza unghiulară a discului).Menţinerea seminţei pe disc, în dreptul orificiului, este asigurată dacă F>R' în care R'=G+Fc.Folosind relaţia (5.84) se obţine :

(5.85)

Din relaţia (5.85), rezultă :

(5.86)

Aparatele de distribuţie pneumatică cu discuri cu orificii funcţionează la depresiuni (Δp=2000-4 000 Pa)Diametrul d0 al orificiilor discului se alege în funcţie de dimensiunile seminţele, respectând condiţia :

d0 ≤ dmin,

unde dmin este dimensiunea minimă a seminţelor.Maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate se prevăd cu discuri de schimb cu orificii de diametre diferite, corespunzătoare dimensiunii seminţelor. Astfel, pentru sfeclă d0=2,5mm, pentru floarea-soarelui d0=3mm, iar pentru porumb d0=5,5 — 6 cm.De asemenea, discurile se prevăd cu număr diferit de orificii.Distanţa între seminţe (cuiburi) pe rînd, ţinând seama şi de alunecarea roţii este (relaţia5.81) :

(5.87)

unde i0 este raportul de transmitere între roata de acţionare şi arborele aparatului de distribuţie ; z — numărul de orificii de pe disc ; ε — coeficientul de alunecare ; s=δ-10-2, δ fiind alunecarea roţii, în % (δ≈ 8 —12%).Pentru a asigura distanţe dc între seminţe pe rând diferite, maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate se prevăd cu transmisii care permit obţinerea unui număr de 6—10 rapoarte de transmitere şi cu seturi de discuri cu număr diferit de orificii.La aceste aparate, precizia de semănat este influenţată atât datorită faptului că desprinderea seminţelor de pe disc nu se face în acelaşi punct, cît şi datorită faptului că seminţele în timpul căderii în rigola deschisă de brăzdar descriu traiectorii diferite.Pentru mărirea preciziei de semănat, respectiv pentru înlăturarea cauzelor, ce modifica valorile distanţelor între cuiburi pe rând, în construcţia acestor tipuri de aparate, în prezent se manifestă unele tendinţe de perfecţionare. Astfel, pentru micşorarea spaţiului de cădere liberă a seminţelor, aceste aparate se monteză în corpul brăzdarului. Totodată, pentru a asigura evacuarea seminţelor din aparat în acelaşi punct, aceste aparate se prevăd cu sisteme mecanicele de evacuare a seminţelor.În figura 5.43 se arată schema unui aparat cu distribuţie pneumatică şi evacuare mecanică a seminţelor. Aparatul este format din discul 1, prevăzut cu grupuri de cîte două orificii, şi discul 2, montate pe acelaşi arbore. Lateral, la periferie, discul 2 este prevăzut cu palete, numărul paletelor fiind egal cu numărul grupurilor de orificii în spatele discului 1este camera de depresiune 3, reprezentată punctat. Discul 2 este prevăzut cu carcasa 4. Antrenarea seminţelor se face prin presarea acestora pe orificiile discului, datorită existenţei diferenţei de presiune între cele două părţi ale orificiilor. La trecerea seminţelor antrenate prin dreptul deflectorului 5, seminţele antrenate în plus sunt îndepărtate, rămânând cîte o sămânţă pe fiecare din orificiile situate în partea interioară a discului.Desprinderea seminţelor pe pe discul 1 se face când orificiul iese din dreptul cameri de depresiune ( punctul a). Desprinzîndu-se de disc, fiecare sămînţă cade în spaţiul delimitat de două palete alăturate de pe discul 2. În continuare, transportul seminţelor se face cu ajutorul paletelor. Evacuarea fiecărei seminţe din aparat se face periodic în acelaşi punct b, care reprezintă marginea orificiului de evacuare 4.

Fig.5.43. Aparat de distribuţie pneumatic evacuare din carcasa 4 cu evacuarea mecanică a seminţelor.

Fig. 5.44. Aparat de distribuţie pneumatic, cu tamburcu orificii.

În figura 5.44 se reprezintă schema unui aparat de distribuţie pneumatică cu tambur, la care diferenţa de presiune în dreptul orificiilor apare datorită creării presiunii în interiorul tamburului. Pe tamburul 1 sînt prevăzute orificii dispuse pe mai multe rânduri, numărul rândurilor de orificii fiind egal cu numărul secţiilor de semănat. În interiorul tamburului se insuflă aer, prin intermediul unui ventilator. Seminţele din cutia de seminţe ajung în interiorul tamburului, fiind repartizate uniform pe lungimea acestuia prin intermediul unui melc. În exteriorul tamburului, pe un ax 2 sînt prevăzute rolele 3, dispuse in dreptul rândurilor de orificii.

În exteriorul tamburului este presiune atmosferică pa iar în interiorul acestuia este presiunea p1>pa.Asupra unei seminţe situate in dreptul unui orificiu va acţiona forţa de apăsare:

(5.88)

unde : d0 este diametrul orificiului ; Δp1 — presiunea ce se exercită asupra seminţei ;

Δp1=p1-pa

Fiecare sămânţă presată spre orificiu este antrenată în mişcarea de rotaţie a tamburului. Desprinderea seminţei de pe tambur se face în dreptul rolelor 3. Când orificiul ajunge în dreptul rolei, rola închide comunicarea cu atmosfera. Ca urmare, în acest moment, dispare diferenţa de presiune dintre cele două părţi ale orificiului, iar sămâînţa se desprinde de pe orificiu şi cade în tubul 4. După desprindere, fiecare sămânţă este transportată pneumatic spre brăzdarul secţiei de semănat. Transportul seminţelor se face sub acţiunea curentului de aer debitat de ventilator.

5.3.2.3 Brăzdare, organe de acoperirc a seminţelor şi transmisia maşinilor de semănat planle prăşitoare

Brăzdare. În construcţ ia maşinilor de semănat plante prăsitoare, se folosesc brăzdare tip pa t ină . Constructiv, un astfel de brăzdar este realizat dintr-un corp format din doi pereţ i lalerali şi un vârf plat care despică solul. În figura 5.45, a se reprezintă brăzdare tip patină folosite la maşini la care aparatul de distribuţie este dispus în partea inferioară a secţiei de semănat, la distanţă mică faţă de fundul rigolei. În vederea tasării fundului rigolei, în partea inferioară, la unele brăzdare se prevede un călcâi.

Fig. 5.45. Brâzdare tip patină.La maşinile de semănat, la care aparatul de distribuţie este dispus în partea superioară a secţiei, corpul brăzdarului (fig. 5.45, b) este realizat dintr-un tub (sau o cavitate) de care se fixează vîrful brăzdarului. În corpul brăzdarelor de acest tip, se prevăd, de obicei, diferite mecanisme (cu pârghii, cu rotoare, cu clapete) pentru evacuarea forţată a seminţelor.Roţi degajare şi acţionare. Acoperirea seminţelor la maşinile de semănat plante prăsitoare se face prin intermediul roţilor de tasare şi al aripioarelor de acoperire. Frecvent, roţile de tasare îndeplinesc şi rol de roţi de acţionare a aparatelor de distribuţie. Roţile de tasare pot fi metalice sau cu pneuri, profilul obezii fiind diferit.La unele maşini de semănat plante prăsitoare, formarea rigolei şi acoperirea seminţelor se realizează prin intermediul unor organe suplimentare. În figura 5.46 se reprezintă schema unei secţii de semănat prevăzute cu deflector, roată de tasare, roată de acoperire a seminţelor şi aripioare. Pe figură sunt reprezentate profilele solului după trecerea fiecărui organ.Mecanismele secţiilor de semănat. Montarea secţiilor de semănat de cadrul maşinii se face articulat, asigurându-se astfel posibilitatea copierii neregularităţilor terenului de fiecare secţie în parte. Ca organe pentru copierea neregularităţilor terenului servesc fie roţile de tasare-acţionare, fie roţi suplimentare folosite pentru tasarea solului pe zona de lucru a brăzdarului.

Fig. 5.46. Sectie de semanat

Fig. 5.47. Mecanismele secţiilor de semănat.

În figura 5.47 se reprezintă diferite scheme de mecanisme ale secţiilor de semănat.Transmisia. Acţionarea aparatelor de distribuţie la maşinile de semănat plante prăşitoare se poate face individual sau centralizat. În primul caz, acţionarea aparatului secţiei de semănat se face de la roata de tasare-acţionare, prin intermediul unei transmisii cu lanţ. În cazul transmisiei centralizate acţionarea unui grup de aparate de distribuţie se face de la roţi de acţionare. În acest caz, transmiterea mişcării se face prin lanţuri şi arbori cardanici.Pentru reglarea distanţei între cuiburi pe rînd, transmisiile maşinilor de semănat plante prăsitoare se prevăd cu posibilitatea obţinerii a 4 — 10 rapoarte de transmitere, folosind roţi de schimb sau cutii de viteze.5.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE

În ţara noastră se fabrică şi se utilizează semănătoarea SPC-6.Semănătoarea SPC-6 (semănătoarea pentru plante prăşitoare,: combinată, cu şase secţii de semănat) este o maşină purtată, destinată a lucra în agregat cu tractorul U-G50. Concomitent cu semănatul, maşina poate efectua stropirea solului pe fâşii, de-a lungul rândurilor sau pe întreaga lăţime de lucru cu substanţe erbicide sau insecticide.Semănătoarea SPC-6 (fig. 5.48) este formată dintr-un cadru, susţinut pe două roţi, secţii de semănat, instalaţia de stropit, transmisia şi marcatoare. Rezervorul de soluţie se montează în partea anterioară a tractorului.Pe semănătoare se pot monta 4 ; 6 ; 8 ; şi 9 secţii la distanţe între rînduri de 35-100 cm.

Cutia de seminţe a secţiei are capacitatea de 12 dm3. Aparatul de distribuţie este de tip pneumatic, camera de depresiune a acestuia fiind conectată la ventilatorul exhaustor.

Fig. 5.48. Semănătoarea SPC-6 :1 — cadru; 2 — roată de sprijin: 3 — cutie pentru seminţe: 4 — aparat de distribuţie: 5 - brăzdar: 6 — roată de tasare-acţionare; 7 — ventilator exhaustor; 8 — furtun de legătură între ventilatorul exhaustor şi camera de depresiune a aparatului de distribuţie: 9 — pompă; 10 — corp de distribuţie; 11 — furtun; 12 — cap de pulverizare.

Maşina este prevăzută cu un set de 9 discuri cu număr de orificii diferit , numărul orificiilor de discuri fiind cuprins între 3 şi 60. Diametrul orificiilor discurilor este cuprins între 2,5 şi 6 mm (tab. 5.2). Acţionarea discului aparatului de distribuţie se face de la roata de tasare-acţionare, printr-o transmisie cu lanţ cu roţi de schimb. Între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de distribuţie se pot obţine (opt) rapoarte de transmiteri i0 cuprinse între 0,3 şi 0,72. În funcţie de numărul de orificii z şi de raportul i0, maşina poate însămânţa la distante între cuiburi pe rînd cuprinse între 2,5 şi 140 cm.

Tabelul 5.2 Tipuri de discuri de la semănătoarea SPC-6

Diametrul orificiilor Numărul orificiilor Cultura

2,5 68 Sfeclă, sorg, cânepă

3 6x2 Floarea-soarelui, castraveţi

3 14 Floarea soarelui

3,5 40 Soia, năut, bumbac

4 3x2 Pepeni

5 34 Fasole

5,5 6x2 Porumb

5,5 7 Porumb

5,5 14 Porumb

5,5 16 Porumb

5,5 22 Bob mărunt

6 14 Ricin

Brăzdarele maşinii sunt de tip patină. Maşina poate fi echipată cu brăzdaremici pentru adîncimea de lucru de 4-6 cm şi brăzdare mari pentru adâncimeade lucru de 6 — 12 cm.Ventilatorul exhaustor are un debit de 800 m3/h turaţia de 3150 rot/min. De carcasa ventilatorului este montat un corp cu ramificaţii, de care se montează furtunurile de legătură cu camerele de depresiune ale aparatelor de distribuţie.Rezervorul de soluţie al instalaţiei de stropit are capacitatea de 300 l. Pentru vehicularea soluţiei şi crearea presiunii, în vederea pulverizării acesteia, este folosită o o pompă cu role.

6. MAŞINI DE PLANTAT

6.1. MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

6.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE6.1.1.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat tubercule

Domeniul de utilizare. Maşinile de plantat tubercule sunt folosite pentru plantarea tuberculelor de cartofi. Procesul de lucru executat de maşinile de plantat tubercule constă din următoarele operaţii: deschiderea rigolei în sol la adâncimea de plantare, distribuirea şi introducerea tuberculelor în rigolă şi acoperirea tuberculelor cu sol. Plantarea tuberculelor se poate face cu bilonare, când de-a lungul rândului plantat se formează un bilon continuu, sau fără bilonare. În ultimul caz, terenul rămâne neted. În prezent, se utilizează în special maşinile de plantat care realizează plantarea cu bilonane.Maşinile de plantat tubercule realizează plantatul tuberculelor la distanţa între rânduri de 60—70cm, distanţa între tubercule (cuiburi) pe rând fiind de 20—40 cm. Adîncimea de plantare a tuberculelor este de 7—15 cm.Clasificarea maşinilor de plantat tubercule. Maşinile de plantat tubercule, în funcţie de modul de alimentare al aparatului de plantare, pot fi:—cu alimentare mecanică (automată) a aparatului de plantat ;—cu alimentare manuală a aparatului de plantat.Majoritatea maşinilor de plantat tubercule sunt prevăzute cu aparate de plantat cu alimentare automată. La aceste maşini, aparatul de plantat antrenează fiecare tubercul în parte.Maşinile de plantat cu alimentare manuală a aparatului de p lan ta t , se folosesc în special pentru plantarea tuberculelor încolţite. În cazul acestor maşini, muncitorul plantator efectuează introducerea tuberculelor în aparatul de plantat.Maşinile de plantat tubercule, construite în prezent, pot fi numai pentru plantarea tuberculelor sau pot fi maşini combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte. În ultimul caz, maşina este prevăzută cu un echipament de încorporat îngrăşăminte.După modul de agregare cu sursa de energie, maşinile de plantat tubercule pot fi : purtate, semipurtate şi tractate.

6.1.1.2. Construcţia generală a maşinilor de plantat tubercule

Maşinile de plantat tubercule, în general, includ în componenţa lor secţii de plantat ce se montează pe un cadru. Pentru conducerea agregatului de plantat, maşina de plantat se prevede cu două marcatoare, de construcţie similarii cu cele ale maşinilor de semănat.Fiecare secţie de plantat, in funcţie de construcţia acesteia, efectuează plantarea tuberculelor pe un rând sau pe două rânduri. Secţiile care efectuează plantarea tuberculelor pe două rânduri reprezintă maşini ce pot lucra independent sau împreună cu o altă secţie. Aceste secţii sunt prevăzute cu dispozitive de cuplare, prin intermediul cărora se cuplează de tractor, când lucrează independent, sau de cadrul maşinii, când lucrează împreună cu alte secţii.Secţia de plantat include în componenţa sa următoarele subansambluri: cutia pentru tubercule, aparat de plantat, brăzdar pentru deschiderea rigolei, organe de acoperire a tuberculelor şi roată de acţionare a aparatului de plantat.Acţionarea aparatelor de plantat se face, la majoritatea maşinilor, de la roţile maşinii. Există maşini de plantat la care acţionarea aparatelor de plantat se face de la priza de putere a tractorului.

În figura 6.1 se reprezintă schema unei maşini de plantat tubercule pe două rînduri. Pe cadrul maşinii, prevăzut cu triunghiul de prindere 1, sînt montate : cutia de tubercule 2, aparatele de plantat 3, brăzdarele 4, organele de acoperire a tuberculelor 5 şi roata 6. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roata 6, prin intermediul unei transmisii cu lanţ.

Fig 6.1. Schema maşinii de plantat tubercule.

Fig. 6.2. Schema maşinii combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte :1 — cutie de tubercule; 2 — aparat de plantat tubercule: 3 — bră/dar: 4 — roată de sprijin; 5 — roată de limitare a adincimii de lucru a brăz-darului: 6 — cutie pentru îngrăşăminte; 7 — aparat de distribuit îngrăşăminte; 8 — tub de conducere a îngrăşămintelor.Maşine combinale pentru plantat tubercule şi încorporat îngrăşâminte sunt prevăzute şi cu cutii pentru îngrăşăminte, aparate de distribuit îngrăşăminte, tuburi de conducere a îngrăşămintelor şi eventual şi brăzdare de încorporat îngrăşăminte. În figura 6.2 se reprezintă schema unei maşini combinate de plantat şi încorporat îngrăşăminte. Încorporarea îngrăşămintelor se poate face pe acelaşi rând cu tubercule sau separat. În ultimul caz, maşina se prevede cu brăzdare de încorporat îngrăşăminte.

6.1.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT TUBERCULE

6.1.2.1. Cutii de tuberculeCutiile de tubercule se construiesc de formă prismatică. Fundul cutiei de tubercule este înclinat sub un unghi de circa 30º, pentru a asigura alunecarea tuberculelor spre aparatele de plantat. Pe fundul cutiei se prevăd orificii pentru separarea impurităţilor. La unele maşini de plantat, fundul cutiei este realizat sub forma unui grătar ce primeşte mişcare de oscilare. Pentru limitarea canti tăţ i i de tubercule, ce se scurge spre aparatele de plantat, cutiile de tubercule se prevăd cu şubăre de reglare.Volumul unei cutii de tubercule reprezintă, in general, 90-l50 dm3 pentru fiecare aparat de plantat, corespunzător unei can t i t ă ţ i de 60 — 90 kg de tubercule.

6.1.2.2. Aparate de plantat tuberculeÎn construcţia maşinilor de plantat tubercule au căpătat răspândire diferite tipuri de aparate de plantat, cu alimentare automată sau cu alimentare manuală.Aparatele de plantat cu alimentare automată pot fi ; cu cupe, cu palete, cu ace etc. Aparatele de plantat cu cupe pot fi : cu cupe montate pe lanţ, cu cupe montate pe disc sau cu cupe montate articulat pe rotor.Aparatele de plantat cu alimentare manuală pot fi : cu rotor cu celule, cu tambur cu celule şi cu lanţ cu palete.Aparate de plantat cu cupe montate pe lanţ. La aceste aparate (fig. 6.3), lanţul cu cupe este montat într-o carcasă tubulară 2. Acţionarea lanţului cu cupe se face de la roata de acţionare cu diametrul D r prin intermediul unei transmisii cu lanţ. Forma cupelor este reprezentată în

Antrenarea tuberculelor de cupe se face în timpul trecerii acestora prin dreptul jegheabului 5, pe care alunecă tuberculele din cutia de tubercule 4. Fiecare cupă antrenează câte un tubercul. Ajungând în partea superioară, pe ramura de descărcare, tuberculele cad din cupe, fiind transportate de partea posterioară a cupelor, până la gura de evacuare.

Evacuarea tuberculelor din aparat se face cu o frecvenţă f:

unde . t este timpul scurs între două evacuări succesive a tuberculelor din aparat, în s ; v— viteza liniară a lanţului cu cupe, în m/s ; p — pasul cupelor, în m.Distanţa dc între tubercule pe rând, neţinând cont de alunecarea roţii de acţionare, va fi:

(6.2)

unde vm este viteza de înaintare a maşinii.Notând viteza de înaintare vm şi viteza liniară a lanţului v,

şi ,

unde: d este diametrul primitiv al roţii motoare a alanţului (roata 5 de pe figura 6.3); n r-turaţia roţii de acţionare, în rot/min; n-turaţia roţii motoare a lanţului, în rot/min, relaţia (6.2), ţinân seama de alunecarea roţii de acţionare, devine:

(6.3)

în care i este raportul de transmitere între osia de acţionare şi arborele roţii motoare a lanţului; ; ε-

coeficientul de alunecare a roţii de acţionare; ε=δ·10-2, δ fiind alunecarea roţii de acţionare, în %.La maşinile prevăzute cu astfel de aparate, pentru reglarea distanţei între tubercule pe rând, se prevăd roţi de lanţ de schimb, pentru modificarea raportului i.La unele maşini prevăzute cu aceste aparate, pentru a asigura încărcarea câte unui tubercul î fiecare cupă, se prevăd rezervoare de compensare 6 (fig 6.3,b), ce se montează pe ramura de încărcare a lanţului cu cupe. Aceste rezervoare sunt realizate din vergele elastice, partea inferioară a rezervorului fiind prevăzută cu un orificiu extensibil. Cupele neîncărcate cu tubercule, trecând prin acest rezorv se încărcare cu turbecule.Aparate de plantat cu cupe montate pe disc. La aceste aparate, antrenarea se face prin intermediul unor dispozitive de prindere, montate pe disc, fiecare dispozitiv fiind format dintr-o cupa si un deget de prindere. Construcţia aparatului este arătată în figura 6.5, a.

Fig. 6.5. Aparat de plantat cu cupe montate pe disc.Dispozitivul de prindere este format din cupa 1 şi axul 2, prevăzut cu degetul de prindere 3 şi braţul 4. Pe axul 2 este montat arcul de răsucire 5, care menţine permanent degetul 3 în dreptul cupei. Un capăt al arcului 5 este fixat pe discul 6, iar celălalt capăt pe braţul 4. Rotirea axului 2 în scopul apropierii sau îndepărtării degetului 3, în vederea prinderii sau eliberării tuberculului din cupă, se face prin intermediul unei came fixe, pe care alunecă braţul 4.Prin rotirea discului, fiecare cupă, trecând prin masa de tubercule existentă în partea inferioară a aparatului, antrenează câte un tubercul. După ce tuberculul a fost antrenat de cupă şi este antrenat în mişcarea de rotaţie a discului, este prins de degetul 3. Eliberarea tuberculului se face în momentul când braţul întâlneşte cama 7 (fig. 6.5, b). Alunecând pe cama fixă 7, braţul 4 se roteşte şi ca urmare degetul 3 este retras faţă de cupă, iar tuberculul cade în corpul brăzdarului.Aceste aparate pot fi acţionate de la roata maşinii sau de la priza de putere a tractorului.Aparatele de plantat cu cupe funcţionează în condiţii bune când viteza periferică a cupelor nu depăşeşte 1,5—2,5 m/s.Aparate de plantat cu palete. Aceste aparate funcţionează pe principiul similar cu al celor cu cupe montate pe disc. Construcţia aparatului de plantat cu palete este reprezentată în figura 6.6.Aparatul este format din discul 1, pe care sunt montate 12 palete. Fiecare paletă 2 este fixată pe un ax cotit 3. Axul cotit este montat pe disc prin intermediul suportului 4. Axul cotit este prevăzut cu arcul 5, ce roteşte axul 3, apropiind paletele de disc.Aparatul este prevăzut cu cama fixă 6, pe care sunt forţate să se deplaseze porţiunile cotite ale axelor 2.

Procesul de lucru al aparatului constă din trei faze : antrenarea tuberculului de paletă ; prinderea tuberculului prin apropierea paletei de disc şi eliberarea tuberculului, prin îndepărtarea paletei de disc.

Fig. 6.6 Modul de prindere a tuberculului şi de eliberare acestuia.

Când o paletă se găseşte în poziţia inferioară, datorită faptului că porţiunea cotită a arcului întîlneşte cama, paleta este îndepărtată de disc şi, trecând prin masa de tubercule, antrenează câte un tubercul între disc şi paletă. După ce porţiunea cotită a axului depăşeşte cama, sub acţiunea arcului paleta este rotită (apăsată) spre disc, realizându-se astfel prinderea tuberculului (fig. 6.7, a).Prinderea tuberculului între disc şi paletă şi menţinerea acestuia pînă la evacuare se face sub acţiunea forţei P (fig. 6.8), creată de arcul de răsucire 5(fjg.6.6).Forţa P, necesară pentru menţinerea tuberculului între paletă şi disc (fig. 6.8), rezultă din inegalitatea :

G+P sin β ≤ μRN+μP cosβ

în care : G este greutatea tuberculului ; RN — reacţiunea normală a discului ; RN=P cosβ +μPsin β ; β- unghiul format între suprafaţa discului şi paletă;μ — coeficientul de frecare intre tubercul şi paletă (respectiv disc).Eliberarea tuberculului din aparat se face prin îndepărtarea paletei de disc (fig. 6.7, b), când porţiunea cotită a axului se deplasează pe camă. După eliberare, tuberculul prin cădere liberă ajunge in rigola deschisă de brăzdar.În figura 6.9 se reprezintă modul de eliberare a tuberculelor de diferite dimensiuni, în momentul când porţiunea cotită a axului paletei întâlneşte cama.Dacă dimensiunile tuberculelor ar fi egale, atunci timpul intre evacuările succesive ale tuberculelor ar fi egal. Respectiv, acest timp este :

;

(6.5)

unde: zp numărul de palete; ω —viteza unghiulară a discului.Dacă tuberculii sunt de dimensiuni diferite, eliberarea tuberculelor se face in perioade de timp diferite. Astfel, eliberarea tuberculelor mici (poziţia I se face când axul 2, respectiv porţiunea cotită3) a acestuia s-a rotit cu unghiul

Δβ1=β1-β0, (6.6)

unde β0 este unghiul ce-l formează porţiunea cotită închisă (poziţia punctată pe figură).

Fig. 6.8. Forţele ce acţionează Fig. 6.9. Schema poziţiilor paletei asupra tuberculului.

Eliberarea tuberculelor mijlocii se face în poziţia a II-a a paletei, când axul s-a rotit cu unghiul β2 faţă de orizontală, iar eliberarea tuberculelor mari (poziţia a III-a a paletei) se va face când axul paletei se va roti, faţă de poziţia a II-a, cu unghiul Δβ3=β3 — β2.Deci, în realitate timpul între evacuările succesive ale tuberculelor va fi diferit de t (relaţia 6.5). Acest timp va fi :

(6.7)

Considerând că Δβ2=β2 –β1=Δβ3 se poate determina spaţiul Δh parcurs de porţiunea cotită a axului palelei pe camă, pentru îndepărtarea paletei de disc în vederea eliberării tuberculului. Din figură rezultă :

l sin β2=Δh+l sin β1 (6.8)

sau

l sin β2= l sin β3 –Δh (6.9)

Dar l cos β0=b. Respectiv,

(6.10)

unde : l este raza cotului axului paletei; b-distanţa de la axul paletei la partea inferioară a camei.

Pentru un Δh corespunzător, discul cu palete se va roti cu un unghi Δα:

(6.11)

unde r este raza camei.Respectiv,

(6.12)

Deci, dacă se folosesc tubercule de dimensiuni diferite, acestea vor fi eliberate în perioade de timp diferite şi vor cădea de la înălţimi diferite.Dacă tuberculele de dimensiuni mijlocii vor fi eliberate şi vor cădea de la înălţimea H (fig. 6.10), tuberculele de dimensiuni mici vor cădea de la înălţimea H1, iar cele mari de la înălţimea H2:

H2=H+R sinΔα1 şiH2=H- R sin Δ α2, în care R este raza de dispunere a paletelor.

Fig. 6.10. înălţimea de cădere a tuberculelor.

Datorită variaţiei timpului tt şi a înălţimii H de la care cad tuberculele, se obţine, în condiţiile folosirii tuberculelor de dimensiuni diferite, o neuniformitate a repartizării acestora pe rând, respectiv distanţele între tuberculele pe rând sunt cuprinse între

d c min=vm(t+Δt).

şi---------------------- dc max=vm(t+Δt). (6.15)

Distanţa între tubercule pe rînd este :

(6.16)

unde : D este diametrul roţii de acţionare a aparatului; i — raportul de transmitere între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de plantat; ε — coeficientul de alunecare.Aceste aparate realizează plantarea cu o frecvenţă de pînă la 7 tubercule/s.

Aparate de plantat cu ace. Aceste aparate efectuează antrenarea tuberculelor prin înţeparea acestora (fig. 6.11). Eliberarea tuberculului se face prin îndepărtarea pârghiei mobile faţă de braţele fixe. În acest scop, rolele pârghiilor mobile sînt forţate să copie profilul camei. În acest fel, tuberculele sînt scoase de pe ace.Aparate de plantat cu alimentare manuală. Constructiv, aceste aparate pot fi: cu palete montate pe un lanţ, cu cupe montate pe un arbore, cu rotor cu celule etc. Ele se folosesc pentru plantarea tuberculelor încolţite.În figura 6.12 se arată schema aparatului de plantat cu rotor cu celule. Fiecare celulă este prevăzută cu o placă curbată 1, montată articulat de pereţii rotorului, prin intermediul axului 2. Placa formează fundul celulei. În partea inferioară a rotorului este prevăzută şina fixă 3, pe care se sprijină plăcile. Şina este întreruptă pe o porţiune de circa 60°, porţiune sub care este dispus tubul 4 de conducere a tuberculelor. În această zonă, plăcile oscilând, se realizează evacuarea tuberculelor din rotor spre brăzdar.

Fig 6.11 Aparat de plantat cu ace: Fig.6.12 Aparat de plantat cu rotor cu celule1-disc; 2-braţ (fixat rigid pe disc);3-pârghie mobilă cu ace; 4-ace;5-arc; 6-rolă; 7-camă.

6.1.2.3. Brăzdare şi organe de acoperire a tuberculelor brăzdare.În construcţia maşinilor de plantat tubercule se utilizează brăzdare tip pană şi brăzdare cu discuri. Există maşini la care brăzdarele sunt sub formă de rariţă. Brăzdarele realizează deschiderea rigolei la adîncimea de 10 — 18 cm.Brăzdare tip pană. Aceste brăzdare pot fi cu unghi de pătrundere ascuţit (6.13, a) sau cu unghi de pătrundere obtuz (fig. 6.13, b), corpul brăzdarului fiind format din doi pereţi reuniţi în partea anterioară. Unele brăzdare se prevăd în partea anterioară cu o placă de despicare (fig. 6.13, c) şi un cuţit sub formă de săgeată, pentru afînarea fundului rigolei.Unghiul a de pătrundere a brăzdarului în sol se stabileşte din condiţia ca despicarea solului să se producă cu alunecare de-a lungul muchiilor anterioare. Respectarea acestei condiţii este posibilă dacă se respectă următoarele inegalităţi:α>90°+φ (6.17)

pentru brăzdarele cu unghi de pătrundere obtuz şiα<90°-φ (6.18)

pentru brăzdarele cu unghi de pătrundere ascuţit, φ fiind unghiul de frecare între particulele de sol şi suprafaţa brăzdarului.Unghiul α are următoarele valori: a=130 —145° la brăzdarele cu unghi de pătrundere obtuz şi ce =35 — 45° la brăzdarele cu unghi de pătrundere ascuţit.Unghiul β sub care se dispun pereţii laterali ai brăzdarelor, pentru a evita aglomerarea solului se alege respectînd condiţia: β < 90 — φ. În general β=25 — 45°.Brăzdare cu discuri Aceste brăzdare pot fi: cu un disc sferic, dispus sub un unghi γ=30°, faţă de direcţia de înaintare, cu două discuri sferice apropiate, dispuse sub un unghi de atac de circa 20° sau cu două discuri plate.Organe de acoperire a tuberculelor. Aceste organe realizează acoperirea tuberculelor cu sau fără formarea balonului. Organele de acoperire a tuberculelor pot fi: sub formă de rariţe, cu două discuri sferice, cu un disc sferic, cu aripioare şi bară cu colţi (tip grapă).

Organele de acoperire cu două discuri sferice (fig. 6.14) sunt cele mai răspândite. Se folosesc discuri cu diametrul de 400 — 450 mm. Cele două discuri sunt montate pe un ax curbat, discurile fiind dispuse sub un unghi de atac 6—15°. În procesul de lucru, discurile taie şi deplasează solul spre interior, formând astfel de-a lungul rândului plantat un bilon continuu.

Fig. 6.13 Organe de acoperire cu discuri sferice.

6.1.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

În ţara noastră se utilizează maşina de plantat tubercule 4Sa BP-62,5 (fabricată în R.S. Cehoslovacia), formată din două maşini de tip 2 Sa BP-62,5, cuplate între ele şi prevăzute cu un şasiu comun. Fiecare maşina efectuează plantarea tuberculelor la distanţa medie între rânduri de 62,5 cm, la adîncimea de 7—17 cm.Componenţa maşinii este reprezentată în figura 6.1. Aparatele de plantatsunt cu discuri cu palete (v. fig. 6.6). Acţionarea aparatelor se face de la roatamaşinii. Prin modificarea raportului de transmitere se pot obţine distanţe întretubercule pe rînd de 21,5; 25 ; 30 ; 35 şi 40 cm. Distanţa între rînduri este60; 62,5 şi 70 cm. Brăzdarele maşinii sînt de tip pană (fig. 6.13, c). Organele de acoperire a tuberculelor pot fi de tip rariţă sau sub formă de discuri (fig. 6.14).

6.2. MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

6.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

6.2.1.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri sunt folosite pentru plantarea răsadurilor de legume (varză, tomate, vinete, ardei), tutun şi a altor culturi. Unele maşini de plantat răsaduri pot fi adaptate (sau echipate corespunzător pentru plantarea răsadurilor crescute în ghivece nutritive şi a butaşilor.Maşinile de plantat răsaduri, în funcţie de modul de introducere a răsadului în sol, pot fi : cu introducerea manuală a răsadului şi cu introducerea mecanică a răsadului cu apăratul de plantat. În prezent, capătă răspîndire în special maşinile prevăzute cu aparate de plantat care efectuează introducerea în rigolă a răsadului. Introducerea răsadului în aparatul de plantat se face manual.

6.2.1.2. Construcţia generala a maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri, constructiv, sunt realizate dintr-un cadru de care sunt montate 4-6 secţii de plantare. Cadrul maşinii purtate este realizat sub forma unei bare cu secţiune pătrată sau circulară. Secţia de plantare, la maşinile de plantat cu introducerea mecanică a răsadului în sol, este formată dintr-un cadru, pe care sunt montate : brăzdarul, aparatul de plantat, organele de fixare a răsadului în sol (roţi de tasare), dispozitivul de udare (conductă cu robinet, racordată la rezervorul de apă) şi scaunul pentru muncitorul plantator.Pe lângă aceste părţi componente, maşinile de plantat răsaduri se prevăd cu rezervoare pentru apă, montate pe tractor la maşinile purtate, conducte pentru distribuirea apei, stelaje pentru răsaduri, marcatoare (sau indicatoare de urmă) şi prelată.Procesul de lucru executat de maşinile de plantat răsaduri constă din următoarele operaţii: deschiderea rigolei în care urmează a fi introdus răsadul, introducerea răsadului în rigolă, udarea şi fixarea răsadului în sol.

6.2.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT RĂSADURI

6.2.2.1. Aparate de plantat răsaduri

Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe lanţuri. La aceste aparate (fig. 6.15), fiecare prinzător 1 este format din două părţi articulate între ele. Prinzătoarele sunt montate pe lanţul 2. Pentru protejarea răsadului, pe părţile prinzătorului se îmbracă inele de cauciuc. Răsadul se introduce între cele două părţi ale prinzătorului, de către muncitorul plantator, care stă pe scaunul 3. Prinzătorul, trecând prin ghidajele 4, se

închide, prinzând răsadul. În partea inferioară, prinzătorul, ieşind din ghidaje, se deschide, răsadul rămânând în rigolă.Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe disc. La aceste aparate, prinzătoarele 1 (fig. 6.16) au forma unor lamele căptuşite pe partea interioară cu burete din material plastic. Lamelele sînt montate pe discul 2, prin intermediul unor arcuri, care îndeplinesc rolul unor balamale. Arcurile menţin lamelele depărtate de disc. Răsadul se introduce între lamelă şi disc. Prinderea răsadului între disc şi lamelă se face prin intermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul secţiei. În partea inferioară, prinzătorul ieşind din ghidaj se desface, răsadul fiind lăsat în rigolă.Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. 6.17) sunt formate din doulă discuri elastice plate 1, montate independent pe câte un ax, sub un unghi, astfel încât părţile periferice ale acestora sunt în contact pe circa 1/4 din lungimea circumferinţei. Pe periferia discurilor se prevăd indicatoare, în dreptul cărora se introduce răsadul, în spaţiul dintre discuri. Prin rotirea discurilor, răsadul este prins între discuri şi transportat în partea inferioară, unde este introdus în rigolă.Regimul de funcţionare al aparatelor de plantat răsaduri. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roţile de tasare ale secţiei de plantat, transmisia fiind prevăzută la unele maşini cu posibilitatea modificării raportului de transmitere.

Procesul de lucru al aparatului de plantat constă din următoarele faze : introducerea răsadului în prinzător ; transportul răsadului de către prinzător (deplasarea răsadului împreună cu prinzătorul) şi introducerea răsadului în rigola deschisă de brăzdar.Prima fază depinde de experienţa muncitorilor plantatori, respectiv de frecvenţa posibilă de introducere a răsadurilor în aparat. Această frecvenţă f limitează viteza de înaintare a maşinii si viteza de lucru a aparatelor de plantat. Frecvenţa de plantare maximă fp max =35— 40 răsaduri/min.

Timpul t pentru introducerea unui răsad în aparat este .

Respectiv t=1,5. . .1,71 s si tmin =60/40 s si tmax=60/35s

Distanţa dr între răsaduri pe rînd este :

dr=vmt=(1,5... 1,71)vs (6.19)

unde vm este viteza de înaintare a maşinii.Respectiv, viteza posibilă de înaintare a maşinii va fi:

(6.20)

Dacă discul aparatului de plantat este prevăzut cu zp prinzătoare, viteza periferică maximă a discului va fi:

[m/s] (6.21)

unde R este raza discului pe care se dispun prinzătoarele, în m.Datorită frecvenţei mici ce poate fi asigurată la introducerea răsadurilor în aparatul de plantat, maşinile de plantat răsaduri funcţionează cu viteze de lucru vm =0,3 —1,2 km/h.Ţinînd seama de R, zp şi de alunecarea roţii de acţionare a aparatului de plantat, distanţa reală între răsaduri pe rînd este :

(6.22)

în care : i este raportul de transmitere între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de plantat;ε— coeficientul de alunecare a roţii de acţionare.Introducerea răsadului în rigolă depinde de mişcarea absolută a plantei în timpul plantării, operaţia de introducere a răsadului în rigolă şi fixarea acestuia în sol făcîndu-se în timp ce maşina se deplasează cu viteza vm.Pentru asigurarea introducerii răsadului în rigolă în poziţia verticală este necesar ca viteza absolută a acestuia va să fie :

va=vm+vr=0, respectiv vr = — vm (6.23)

în care vr este viteza răsadului în momentul plantării.Condiţia de mai sus s-ar putea respecta numai la aparatele de plantat cu prinzătoare montate pe lanţ (fig. 6.15), dacă ε=const. În cazul aparatelor cu prinzătoare montate pe disc, pe lîngă faptul că ε≠const., diferite puncte ale răsadului au viteze diferite şi descriu traiectorii diferite.În figura 6.18 se reprezintă curbele descrise de diferite puncte ale răsadului (mijlocul — pumctul i, rădăcina — punctul 1 şi vîrful — punctul 2).Ecuaţiile curbei descrise de un punct oarecare i de pe răsad sunt:

x=vmt+Ri cos ωt; (6.24)

y=Ri+h-Ri sin ωt.

în condiţiile cînd ωRi=vm respectiv , curba descrisă este o

cicloidă normală. Rădăcina — punctul 1 descrie o cicloidă alungită (λ>1), iar vîrful răsadului — punctul 2 — o cicloidă scurtată (λ<1).

Fig. 6.18. Schema traiectoriilor descrise de diferite puncte ale răsadului.

Prin derivarea expresiei (6.24) se obţin proiecţiile vitezelor absolute ale punctelor răsadului:

(6.25)

În momentul introducerii răsadului în sol, cos=90°. Deci,

vx =vm—Ri ω şi vy=0. (6.26)

Respectiv, condiţia (6.23) se poate îndeplini numai pentru punctul i (λi=l). În acest moment vi=vx=0. În punctele 1 şi respectiv 2, vitezele absolute sînt vx=vx1<0 (λ1>l) şi v2=vx2, >0 (λ>l).Pentru punctul i corespunzător razei Rt de dispunere a prinzătoarelor se recomandă valori X cuprinse între 1,2 şi 1,5.

6.2.2.2. Brăzdare şi organe de fixare a răsadului

Brăzdare. În construcţia maşinilor de plantat răsaduri se folosesc brăzdare tip pană (fig. 6.19, a) cu unghi de pătrundere ascuţit sau obtuz. Brazdarele cu unghi de pătrundere ascuţit se caracterizează printr-o stabilitate în lucru mai bună, menţinînd adîncimea de lucru constantă.Pereţii laterali ai brăzdarului sînt paraleli, muchiile superioare ale acestora fiind răsfrânte spre exterior. Distanţa dintre pereţii laterali este de 40—90 mm. Adâncimea de lucru a brăzdarelor se reglează, între 6 şi 20 cm, prin montarea corespunzătoare a brăzdarului pe cadrul secţiei.Organe de fixare a răsadului. Roţile de tasare folosite pentru fixarea răsadului în sol pot fi cu obadă cilindrică sau tronconică (fig. 6.19, b). Diametrul rotilor de tasare este de 400—450 mm, iar lăţimea obezii de 60—90 mm. Distanţa dintre roţile de tasare pe linia de contact cu solul de 35—80 mm, la unele maşini această distanţă fiind reglabilă.

6.2.2.3. Instalaţii de udare

Instalaţia de udare este formată din rezervoare de apă, cu capacitate de 300 — 1000 l, conducte, robinete şi dispozitive de udare. Udarea răsadului se face continuu sau intermitent, asigurându-se pentru fiecare răsad plantat 0,3-0,6 1 apă.În cazul udării intermitente, comanda evacuării apei se face frecvent pentru fiecare răsad plantat de aparatul de plantat. Un astfel de dispozitiv este reprezentat în figura 6.20. Pe roata de acţionare a discului de plantare sunt prevăzute ştifturile 1 (numărul acestora este egal cu numărul prinzătoarelor de pe disc). Aceste ştifturi acţionează asupra pîrghiei 2, care comandă deschiderea supapei 3. Astfel, la trecerea prinzătorului cu răsad spre rigola desshisă de brăzdar, se evacuează din instalaţia de udare o cantitate determinată de apă, reglabilă. închiderea supapei se face sub acţiunea unui arc.

6.2.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURIMaşina de plantat răsaduri MPR-5, fabricată în ţara noastră, este o maşină purtată, având cinci secţii de plantare (fig. 6.21). Secţiile pot fi montate pe cadrul maşinii, realizat dintr-o teavă cu secţiune pătrată, la distanţe de 50-80 cm.Aparatul de plantare este cu disc cu lamele (fig. 6.16). Acţionarea discului se face de la roata de tasare, printr-o transmisie cu roţi dinţate, schimbabile. Se pot asigura următoarele rapoarte de transmitere : 1 ; 1,27 şi 1,5. Maşina MPR poate planta răsaduri la distanţe între răsaduri pe rînd de 15 — 140 cm.

Fig. 6.21. Secţia de plantare a masinii MPR- 5 :1- cadrul maşinii; 2- furtun pentru dirijarea apei de la rampa de distribuţie la dispozitivul de udare; 3 - cadrul secţiei; 4- brăzdar; 5- discul aparatului de plantat; 6- prinzător de răsad (lamelă) ; 7- camă; 8 - roată de tasare; 9- scaun pentru muncitorul plantator;10- vergea; 1- dispozitiv de udare cu supapă; 1- lădiţă pentru răsaduri.

Fig. 6.22. Secţie de plantat tuberculi preincolţiţi :- brăzdar; 2- aparat de plantat; 3- disc concav pentru acoperirea tuberculelor; 4- scaun pentru muncitorul plantator.Pentru plantarea tuberculelor încolţite, maşina se poate echipa cu secţii de plantat tubercule (fig. 6.22). Aparatul de plantat al secţiei este cu rotor cu celule (fig. 6.12).

6.3. MAŞINI DE PLANTAT BULBI6.3.1. CONSTRUCŢIA GENERALĂ A MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI

Maşinile de plantat bulbi funcţionează pe principiul maşinilor de semănat. Ele realizează distribuţia bulbilor de arpagic şi usturoi în flux continuu.

Fig. 6.23. Schema maşinii de plantat bulbi de ceapă şi usturoi:1- cadru; 2- cutie pentru bulbi; 3- agitator; 4- aparat de distribuţie; 5- tub de conducere a bulbilor; 6 - braţ-suport; 7- brăzdar; 8- aripioare; 9- roată de tasare; 10- camă.

Constructiv, maşinile de plantat bulbi sunt formate dintr-un cadru, realizat dintr-o ţeava cu secţiune pătrată, pe care sunt montate secţiile de plantat şi marcatoare. Cadrul maşinii se sprijină pe roţi proprii.Componenţa secţiei de plantat este reprezentată în figura 6.23.

6.3.2. PARTICULARITĂŢILE CONSTRUCTIVE ALE ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI

Pentru agitarea materialului din cutia pentru bulbi se prevăd agitatoare cu degete, ce primesc mişcare de oscilare. Agitatorul 3 (fig. 6.23) primeşte mişcare de oscilare de la arborele aparatului de distribuţie, prin

intermediul camei 10.Aparatul de distribuţie folosit în construcţia maşinilor de plantat bulbi este cu discuri cu cupe.

Fiecare aparat este format din două discuri cu cupe (fig. 6.24), fiecare disc fiind prevăzut cu 10 cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat, astfel încât cupele unui disc sunt dispuse între cupele celuilalt disc.Fiecare cupă a discului antrenează 1—2 bulbi. Bulbii antrenaţi sunt transportaţi pe partea superioară şi descărcaţi în rigola deschisă de brăzdar. Datorită descărcării succesive a bulbilor din cupe se realizează o distribuţie relativ uniformă a acestora pe rând. Reglarea debitului aparatului de distribuţie se face prin modificarea raportului de transmitere între roata maşinii şi arborele aparatulu

6.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT BULBI

Maşina de plantat bulbi MPB-8 este prevăzută cu opt secţii de plantat, putând planta bulbi de arpagic şi usturoi la distanţa minimă între rânduri de 30 cm şi la adîncimea de 2- 7 cm. Maşina funcţionează după schema reprezentată în figura 6.23. Maşina poate asigura plantarea a 50 - 100 bulbi/m2.Maşina MPB- 8 poate efectua plantatul bulbilor în teren plan sau în teren modelat, numărul de rânduri plantate la o trecere, în funcţie de schema de plantare fiind de 3 ; 4 ; 6 şi 8, lăţimea de lucru a maşinii fiind de 1,4- 3,6 m.