MASINA DE MORTEZAT

Mortezarea este procesul de prelucrare prin aschiere la care

miscarea principala este rectilinie, executata in planorizontal . In

functie de masina unealta pe care se realizeaza prelucrarea ,

miscarea principala si cea de avans pot fi executate de catre cutitul

de rabotat sau de catre piesa pe masa masinii:

- la prelucrarea pe rabotare cu cap mobil , scula executa miscarea

principala, iar semifabricatul miscarea de avans

- la prelucrarea pe raboteze cu masa mobila , semifabricatul executa

miscarea principala , iar scula miscarea de avans

- la prelucrarea pe masini speciale , folosite in ateliere de cazangerie

pentru rabotat muchiile tablelor , atat miscarea principala cat si cea

de avans sunt executate de scula

In cazul mortezarii miscarea principala , rectilinie alternativa , se

executa in plan vertical de catre scula , iar miscarea de avans de

catre semifabricatul prins pe masa miscarii. Atat in procesul de

rabotare cat si in cal de mortezare exista o cursa activa si o cursa de

gol .

In timpul cursei inactive scula are timp sa se raceasca , motiv pentru

care , la cele doua procedee lichidele de racire se utilizeaza doar in

cazuri speciale.

Pentru ambele procedee , la capatul cursei de gol se realizeaza

avansul intermitent de generare iar dupa o traiectorie completa , o

noua adancime de aschiere se poate obtine prin indexarea avansului

vertical executat de scula .

Deoarece , atat pentru cazul masinilor de rabotat cat si a celor de

mortezat , viteza miscarii principale este variabila , fiind maxima la

mislocul cursei si egala cu capetele acesteia ,prelucrarea cu o viteza

maxima la mislocul cursei si egala cu zero la capetele acesteia ,

prelucrarea cu o viteza apropiata de cea econimica este posibila

numai pe o anumita portiune din cursa de-o parte si de alta a

centrului acesteia .

Acest lucru , precum si existenta cursei de gol , determina ca

prelucrarile prin rabotar si mortezare sa fie caracterizate de o

productivitate relativ scazuta , motiv pentru care se folosesc , in

general in productia individuala sau de serie mica .

Prin rabotare se pot prelucra suprafete plane ( orizintale , verticale

sau inclinate) , precum si suprafete profilate . Rabotarea se

utilizeaza in special la prelucrarea suprafetelor inguste si lungi (

ghidaje , canale , marginile tablelor ) unde lipsa de productivitate a

procedeului este atenuata de specificul dimensional al pieselor .

- prelucraerea suprafetelor plane orizontale se executa cu cutite

normale de rabotat . La finisarea cu cutitul drept se lucreaza cu

adancime de aschere de 0,5...2mm si avans de 0,1...0,3 mm/ c.d iar

la finisarea cu cutite late cotite adancimile de aschiere sunt de 0,5

..1mm, iar avansurile de

5...15 mm/cd .

Finisarea suprafetelor cu trepte in directie de avans se face cu

ajutorul cutitelor incovoiate . Pentru prelucrarea suprafetelor plane

cu trepte in directia principala se prevad canale de scapare cu

latimea de 5...0mm

- prelucrarea suprafetelor verticale se realizeaza cu ajutorul

cutitelor normale sau a cutitelor colt inclinate cu 15..20 fata de

directia de avans

- prelucrarea danturii la cremaliera se executa cu ajutorul unui cutit

cu profil identic cu cel al golului dintre dinti si a unui dispozitiv de

divizare , care se monteaza pe traversa si care asigura o precizie

ridicata

- prelucrarea arborilor canelati poate fi facuta pe seping prin

folosirea unui dispozitiv special format dintr-un divizor , o papusa

mobila cu cea fixata pe masa masinii prin intermediul unei placi

- prelucrarea unui canal de pana interior se poate executa prin

prinderea unei scule intr-un prelungitor care poate trece prin

alezajul butucului si executa atat miscare principala cat si miscare

de avans verticala

SINTEZA MECANIZMULUI CU BARE ARTICULATEls 0.12:= m( )

O2C 0.08:=ltr 0.020:= m( )

CB 0.229:=Smax 2 ltr ls+ 0.16=:= m( )n1 70:= rot

min

12 pi n1

607.33=:=

O2A 0.08:= m( )

O2CCB

:= 0.35:=

O2CSmax

20.08=:= m( )

CBO2C

0.229=:=

k 4:=

m( )O1O2 O2Ak

0.02=:=

Determinarea familiei mecanismului

Nr.crt. Vx Vy Vz Wx Wy wz1 - - - + - -2 - + + + - -3 - - - + - -4 - - + + - -5 - + - - - -

m 3:=

n 5:=

C5 7:=

C4 0:=

M 3 n 2 C5 C4 1=:=

Pentru determinarea raportului de transmitere al reductorului planetar intervin urmatoarele formule de calcul:

Se cunoaste turatia electromotorului de antrenaren1 70=

Z4 17:=n 1440:=

rotmin

Z5 39:=

itotn

n120.571=:=

i45Z5

Z42.294=:=

ic 3:=

iRitot

i45 ic2.989=:=

Claculul elementelor geometrice ale angrenajului format dinrotile dintate cilindrice

z4 17:=z1 18:=z5 39:=

z2 42:=0 20:=

x1 0.75:= m 3=

x2 0.21:=

Unghiul de angrenare

inv0 0.02315421:=

inv inv0 2x1 x2+z1 z2+

0.3639+ 0.035=:=

28:=

Coeficientul de variatie a distantei axiale

yz1 z2+

20.93960.8829

1

1.927=:=

Distanta axiala

a mz1 z2+

2

cos 0pi

180

cos pi

180

95.784=:=

Coeficientul de scurtare a inaltimii dintilor

x1 x2+ y 0.967=:=

Inaltimea dintilor

h m 2.25 ( ) 9.65=:=Diametrul cercurilor de divizared1 m z1 54=:=

d2 m z2 126=:=

Diametru cercurilor de baza

db1 m z1 cos 0pi

180

50.743=:=

db2 m z2 cos 0pi

180

118.401=:=

Diametrul cercurilor de rostogolire

dw1 m z1cos 0

pi

180

cos pi

180

57.47=:=

dw2 m z2cos 0

pi

180

cos pi

180

134.098=:=

Diametrul cercurilor de cap

da1 m z1 2+ 2 x1+ 2 ( ) 70.3=:=da2 m z2 2+ 2 x2+ 2 ( ) 139.06=:=

Diametru cercurilor de piciordf1 m z1 2 2 z1+ 0.5( ) 154.5=:=df2 m z2 2 2 z2+ 0.5( ) 370.5=:=

Arcele dintilor pe cercurile de divizare

S1pi m

22 m x1 tan 0

pi

180

+ 6.35=:=

S2pi m

22 m x2 tan 0

pi

180

+ 5.171=:=

ra2da22

69.53=:=ra1da12

35.15=:=

rb2db2

259.201=:=rb1

db12

25.372=:=

Gradul de acoperire

ra22 rb22 ra12 rb12+

pi m cos 0pi

180

6.864=:=

Corzile constante

Sc1 mpi

2cos 0( )2 x1 sin 2 0 pi

180

+

2.231=:=

Sc2 mpi

2cos 0( )2 x2 sin 2 0 pi

180

+

1.19=:=

Inaltimea la coarda constanta

hc1 m x1 cos 0pi

180

2 1+

pi

8sin 2

pi

180

6.91=:=

hc2 m x2 cos 0pi

180

2 1+

pi

8sin 2

pi

180

5.479=:=

Lungimea pente dinti

N1 3:= N2 5:=

Wn1 m N1 0.5( ) pi 2 x1 tan 0 pi180

+ z1 inv0+

cos 0pi

180

:=

Wn1 24.855=

Wn2 m N2 0.5( ) pi 2 x2 tan 0 pi180

+ z2 inv0+

cos 0pi

180

:=

Wn2 43.026=

1 Ciclul indepentent O1AO2O1 n 3:= C5 4:= 1:=

0 90:=

l2 O1O2 0.02=:=l3 O2C 0.08=:=

l'3 O2A 0.08=:=l4 CB 0.229=:=

l0 O1O2 0.02=:=

1 0:=

'3 sinl3 sin 1

pi

180

l0 cos 1pi

180

l'3

1

:=

R3 1 2, ( ) l'3 sin '3 1( ) pi180

l0 cos 1pi

180

+:=

R'3l'3 cos '3 1( ) pi

180

l0 sin 1pi

180

l'3 cos '3 1( ) pi180

:=

R''3l0 cos '3 1( ) pi

180

l'3 1 R'3( )2 sin '3 1( ) pi180

+

l3 cos '3 1( ) pi180

:=

2 Ciclul independent O2CBO2

l4 CB 0.229=:=

l3 O2C 0.08=:=

l5 l3 l4 0.309=:=

3 '3:=

R'5l3 l5 sin 3

pi

180

l5 l3 cos 3pi

180

:=

R''5l3 l5 cos 3

pi

180

R'5+ 2 R'5 l3 sin 3pi

180

+

l5 l3 cos 3pi

180

:=

3 R'3 1:= 1 7.33=

V5 R'5 3:=

3 l3 cos 3pi

180

l42 l32 sin 3pi

180

2+:=

a5 R''5 32 R''5 3+:=

CAMA

Urcare sin Coborare sin

h 0.070:=

u 90:= R 110:= c 120:= r 35:=

URCARE

S h

u

12 pi

sin 2pi

u

pi

180

:=

V

hu

1 cos2 piu

pi

180

:=V

a

2

2 pi h

u2

sin2 piu

pi

180

:=2

COBORARE

S h

c

12 pi

sin 2pi

c

pi

180

:=

V

hc

1 cos2 pic

pi

180

:=V

a

2

2 pi h

c2

sin2 pic

pi

180

:=2

S v/ a/^2

0 0 0 0

15 0.009885241 0 0

30 0.019770483 0 -1

45 0.029655724 0 -1

60 0.039540966 0 -1

85 0.056016368 0 -2

90 0.059311449 0 -2

-3

-2

-2

-1

-1

0

1

0 20 40 60 80 100

Series1

Series2

S v/ a/^2

125 -0.29033747 0 1

100 -

0.232269976 0 0

75 -

0.174202482 0 0

50 -

0.116134988 0 0

25 -

0.058067494 0 0

0 0 0 0

0

0

0

0

0

1

1

0 20 40 60 80 100 120 140

Series1

Series2

f1 Xa Ya f3 Omega1 R3' Omega3 R3'' Epsi3 l5=sB R5' V5=VB R5'' a5

0 0.075 0 71.792

7.33

1 7.33 -0.254 -13.63 0.1604 -0.023 -0.171 -0.156 -8.08

45 0.053 0.053 79.314 1.1988 8.7869 -0.133 -7.121 0.17 0.039 0.3429 0.1177 8.8135

90 5E-18 0.075 90 0.7974 5.8447 -0.102 -5.457 0.1858 -0.055 -0.324 -0.315 -10.46

135 -0.053 0.053 100.69 1.0206 7.4813 0.2328 12.507 0.2998 -0.015 -0.111 0.0281 1.387

180 -0.075 9E-18 108.21 0.7968 5.8407 0.1725 9.2677 0.2292 -0.076 -0.445 -0.389 -13.97

225 -0.053 -0.053 106.86 1.6543 12.126 1.5162 81.462 0.3009 -0.005 -0.056 0.0758 10.767

270 -1E-17 -0.075 90 0.9333 6.8413 -0.379 -20.35 0.1858 -0.055 -0.38 -0.315 -13.61

315 0.053 -0.053 73.138 1.169 8.569 -0.15 -8.067 0.1745 0.0445 0.3811 0.142 10.065

360 0.075 -2E-17 71.792 0.6821 4.9996 0.0138 0.7439 0.1604 -0.023 -0.116 -0.156 -3.924

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0 45 90 135 180 225 270 315 360

Series1

-0.5

-0.4

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0 45 90 135 180 225 270 315 360

Series1

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

0 45 90 135 180 225 270 315 360 Series1

CAMA

S V/ a/^2

0 0 0 0

15 0.009885241 0 0

30 0.019770483 0 -1

45 0.029655724 0 -1

60 0.039540966 0 -1

85 0.056016368 0 -2

90 0.059311449 0 -2

100 0.059311449 0 -2

110 0.059311449 0 -2

120 0.059311449 0 -2

130 0.059311449 0 -2

140 0.059311449 0 -2

150 0.059311449 0 -2

160 0.059311449 0 -2

170 0.059311449 0 -2

180 0.059311449 0 -2

190 0.059311449 0 -2

200 -0.29033747 0 1

225 -

0.232269976 0 0

250 -

0.174202482 0 0

275 -

0.116134988 0 0

300 -

0.058067494 0 0

325 0 0 0

330 0 0 0

335 0 0 0

340 0 0 0

345 0 0 0

350 0 0 0

355 0 0 0

360 0 0 0

-0.35

-0.3

-0.25

-0.2

-0.15

-0.1

-0.05

0

0.05

0.1

0.15

0 50 100 150 200 250 300 350 400

S

-0.01

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0 50 100 150 200 250 300 350 400

V/

-3

-2

-2

-1

-1

0

1

1

0 50 100 150 200 250 300 350 400

a/^2