Masele plastice2

7/23/2019 Masele plastice2

1/65

Portofoliu Chimie Clasa a X-a

Masele plastice

e numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri,

capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra

dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printermaterialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare,

densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice

se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate

usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in

diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate

zilele.

SAproape toate masele plastice contin, in afara de polimeri (denumiti adesea

rasini, componenti care le confera anumite calitati! substanta polimere serveste in ele in calitate

de liant. " masa plastica este constituita din materialul

de implutura ( faina de lemn, teseturi,azbest, fibre de sticla s.a., care ii

reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice,plastifianti( de e#emplu esteri cu

punctual de fierbere inalt, care le sporesc elasticitaea, le reduc fra$ilitatea, stabilizatori

1


2/65


(antio#idanti, fotostabilizatori, care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul

proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii, coloranti, care le dau culoarea necesara, si

alte substante.

%entru a ne comporta correct cu masele pastice, trebuie sa stim din

ce fel de polimeri au fost produse ele & termoplastici sau termoreactivi.

%olimerii termoplastici( de e#emplu polietilena la incalzire devin moi si in

aceasta stare isi schimba usor forma. 'a racier ele din nou se solidifica si

isi pastreaza forma capatata. iind din nou incalzite, ele iarasi devin moi,

pot capata o noua forma si tot asa mai departe. Din polimerii

termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz

de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod

de prelucrare.

%olimerii termoreactivila incalzire devin plastici, apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili siinsolubili, deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice, formindu-se o structura

tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului. )n astfele de material nu mai

poate fi supus prelucrarii a doua oara* el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea &

2


3/65


proprietate necesara pentru acest scop. +om e#amina in continuare cele mai raspindite feluri

de mase plastice.

POLIETILENA

n drumul mereu ascendent al materialelor plastice, o deosebita importanta a avut descoperirea

facuta de arl ie$ler, in anul /012, si anume ca amestecul de

combinatii or$ano-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la

presiuni joase. %ana la acea data, polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni

de ordinul catorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere

(1333-43.333 atmosfere, conducand la asa numita polietilena de presiune inalta si foarte

inalta sau polietilena de densitate joasa (3,04 $5cm6. Macromoleculele acestui polimer

prezinta numeroase ramificatii, ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate

de numai 23-137. 8a urmare, polietilena de densitate joasa se

caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale.

%rocedeul ie$ler a revolutionat tehnolo$ia de obtinere a polietilenei, permitand

3


4/65


obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai cateva atmosfere. Aceasta polietilena

este formata in principal din macromolecule liniare, cu foarte putine ramificatii, ceea

ce permite impachetarea usoara a macromoleculelor. Drept urmare, creste continutul in

faza cristalina pana la 027, iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic

sunt considerabil imbunatatite.

%olietilena obtinuta prin procedeul ie$ler este cunoscuta sub numele de polietilena

de mare densitate, (3,09 $5cm6 sau polietilena dura. %e lan$a utilizarile

clasice in domeniul ambalajelor, ea are si alte intrebuintari, cum ar fi* conducte

de presiune, izolatii electrice, rezervoare foarte mari, ambarcatiuni usoare sau chiar roti

dintate.

Descoperirea lui arl ie$ler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui :iulio ;atta

si ale scolii sale. n anul /011 :iulio ;atta pune bazele polimerizarii stereospecifice care

permite obtinerea polimerilor stereore$ulati, folosind drept catalizator de polimerizare

produsii de reactie ai combinatiilor or$ano-aluminice cu compusii materialelor

4


5/65


traditionale (asa numitii catalizatori ie$ler-;atta. mportanta acestor descoperiri rezulta si

din faptul ca in /0


6/65


ranforsate (cu fibre de sticla, $rafit, fibre de azbest etc. >anforsarea

(armarea materialelor plasticemareste mult rezistenta mecanica si $reutatea specifica,

dar in acelasi timp creste si pretul lor.

Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plasticeconstau in formarea de aliaje

intre ele, $refari de macromolecule pe un material dat etc.

(- 8?4-8?4-n este o substanta solida, de culoare alba, termoplastica, putin $rasoasa la

pipait, asemanatoare cu parafina. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in

consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina cu o masa

moleculara mare. De aci se poate tra$e concluzia despre inflamabilitatea

polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de rea$enti. %olietilena arde cu o flacara

albastrie luminoasa. Solutiile de acizi, baze si o#idanti( perman$anat de

caliu asupra ei nu influenteaza. Acidul azotic concentrat o distru$e.

POLIPROPILENA

6


7/65


(-8?4-8?-n este foarte asemanatoare cu polietilena. Ea de asemenea este un

material solid, $rasos la pipait, de culoare alba, termoplastic. 8a si polietilena ea poate

fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara &@3 333 & 433

333. Este un polimer stabil la mediile a$resive. Spre deosebire de polietilena, ea devine

moale la o temperatura mai inalta( de /


8/65


%rimul procedeu se numeste cap-coadaB, cel de-al doilea procedeu-coada-capB. E posibila si o variantami#ta de combinare.

%olimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori, ceea ce contribuie la formareadintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura re$ulata corespunzatoare principiului cap-

coadaB, caracterizata printr-o succesiune dreapta a $rupelor metil in catena.

:rupele- 8?6 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala re$ulata. Daca ne vominchipui ca atomii de carbon, care formeaza macromolecula zi$za$, sint situati intr-un sin$ur plan, atunci$rupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan, sau se vor succeed re$ulat de ambeleparti ale lui.

%olimerul capata, duap cum se spune o structura sterioregulata. 'a un asemenea polimermacromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt $rad de cristalitate, fortele de atractie reciprocadintre ele cresc, ceea ce influenteaza asupra proprietatilor.

Clorura de polivinil(- 8?4 & 8? -n & este un poilimer termoplastic, ale

carui macromoleculele au o structura de tipul cap-coadaB(Mr de la /3 333 pine la /13 333. Ea se obtineprin polimerizarea prin radicali a clorurii de vinil 8?4C8?

n prezenta de initiatori, din a caror dezinte$rare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei.aceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi.

Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. Atomiide clor, care substituie o parte din atomii de hdro$en, sint le$ati trainic de atomii de carbon, de aceea

clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor, areproprietati dielectrice bune, o rezistentamecanica mare. Ea de fapt nu arde, dar se descompune usor la incalzire, elimminind clorura de hidro$en.%e baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri* viniplast , care are o re$iditateconsiderabila, siplasticat, care e un material ceva mai moale. %entru a preveni descompunerea acestuipolimer, in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori, iar pentru a obtine plasticate moise introduc si plastifianti.

Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea a$entilor chimici, piese pentru aparatajul chimic, cutiide accumulator si multe altele.

POLISTIRENL

(- 8?4 & 8? - n. Monomerul acestui polimer este stirenul 8?4C8?. El reprezinta

o imbinare de hidrocarburi nesaturate cu hidrocarburi saturate, ca si cum ar fi etilena, in a carui moleculaun atom de hdro$en este substituit cu un radical de fenil & 8


9/65


%olisterenul are o structura liniara, masa moleculara de la 13 333 pina la 633 333. Se obtine prinpolimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori.

Spre deosebire de polimerii e#aminati mai inainte, polistirenul la incalzire se depolimerizeazafoarte usor,adica se dezinte$reaza, formind monomerul initial*

-8?4 & 8? & 8?4 & 8? & 8?4 & 8? - n8?4C8?

8


10/65


>asinele fenolformaldehidice se utilizeaza, de re$ula, ca parti componente ale diferitelormateriale artificiale. n afara de poilimeri care joaca rolul de lianti, in compozitia lor intra materiale deumplutura, substante de solidificare, coloranti si altele. n procesul de prelucrare la e#ecutarea articolelordin ele, de e#emplu in timpul presarii la cald, o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica, umplebine forma, apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea

devine articol solid monolit.

Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-orezistenta mecanica, rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor, prin proprietati dielectricebune. Din masele plastice fenolformaldehidice, la cre in calitate de material de umplutura serveste fainade lemn, se preparapulberi de presare, iar din acestea - prin presare la cald & un lar$ asortiment dearticole electrotehnice, precum si multe aparate de uz casnic.

)tilizind in calitate de material de umplutura materiale fibroase, de e#emplu linters de bumbac, se obtinmaterialele cu fibre.

Daca in calitate de material de umplutura se foloseste tesatura de bumbac, se obtine o masaplastica rezistenta denumita te#tolit ( piatra te#tila. Din ea se e#ecuta piese deosebit de importante pentrumasini. Sint lar$ cunoscute materialele plastice cu straturi lemnoase.Ele se obtin prin prelucrareafurnirului de lemn cu rasina formaldehidica si prin presarea lui ulterioara. iind un material rezistent siieftin, se folosesc in industria constructoare de masini, in transport, in diverse ramuri ale tehnicii, precumsi pentru fabricarea mobilei.

" lar$a intrebuintare isi $aseste textolitul de sticla. El este o masa plastica la care in calitate dematerial de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. Acesta este un material de o rezistentadeosebita, are o stabilitate termica sporita, proprietati electroizolante bune.

ata pe scurt cateva dintre cele mai interesante domenii de aplicare a materialelor plastice.

ndustria de ambalaje este si va ramane si in viitor in lume principalul consumator de materialeplastice. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi in continuare in medie de /37anual in lume, iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. Materialele plasticeaupatruns adanc in domeniile de utilizare ale sticlei, tablelor si foliilor metalice, e#tinderea si perfectionareasistemelor de ambalaje.

n domeniul materialelor de constructii, masele plasticeisi vor continua de asemenea ascensiunea,pe plan mondial atin$andu-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de /3-/17. %rincipalele

cate$orii de produse sunt profilele din materiale plasticeca inlocuitor ai tablelor ondulate si profilelormetalice, panourile stratificate, elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spumepoliuretanice, retele sanitare si electice cuprinzand tevi din policlorura de vinil si poliolefine, instalatiisanitare din poliesteri armati, polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plasticecum ar fiacrilonitrilul, butadiena si stirenul(AFS.

Electrotehnica si electronica, beneficiari traditionali ai materialelor polimere, au cunoscut opatrundere relativ importanta a maselor plastice, in special polmerii traditionali ca policlorura de vinil,

10


11/65


polietilena, polistirenul dar si unele mase plasticespeciale cum sunt policarbonatii, poliacetalii,polifenilen o#idul etc.

ndustria constructiilor de masini si autovehicule a inre$istrat cel mai inalt ritm de asimilare amateeialelor plastice* in medie, pe plan mondial, 227 anual. %rincipalele tipuri de polimeri folositi sunt

policlorura de vinil, poliolefinele si polimerii stirenici. Directiile de utilizare a materialelor plasticeinconstructia de masini se diversifica si se multiplica continuu.

Cauciucul Sintetic i natural

storia descoperirii cauciucului. "bGinerea cauciucului sintetic nu a fost HntimplItoare.Mai HntHi afost cunoscut cauciucul natural, obGinut din sucul ce se scur$ea din arborii de hevea brazilianI (creJtereaHn America de Sud.Abori$enii fIceau din sucul coa$ulat min$i sIritoare. Ei numeau acest materialcauciuc,ceea ce Hn limba lor HnseamnI cau-copac Ji uciu-cur$e,plHn$e. 8u 133 de ani Hn urma 8hristofor 8olumb , care a descoperit America de Sud, a vIzut minunatelemin$i de cauciuc Ji le-a adus Hn Europa. Mult mai tKrziu, la Hnceputul secolului al LL-lea,savanGii austudiat compoziGia cauciucului natural. n cele din urmI ei au constatat cI acesta este un polimer al unei%idrocarburi dienice& numite izopren C'$()zoprenul se aseamanI cu butadiena*

8?4C8?-8?C8?4 8?4C8-8?C8?4butadien/ izopren

n anul /04@ S.'ebedev propune metoda de producere a cauciucului sintetic butadilenic din alcool.n/063 a Hnceput sI funcGioneze prima fabricI de producere a cauciucului.

Propriet*+ile cauciuculu i)8ea mai importantI caracteristicI a

cauciucului sintetic este elasticitatea, adicI proprietatea de a-Ji schimba forma ( ase Hntinde sau contracta sub acGiunea unei forGe Ji de a reveni la starea iniGialI. Elasticitateamare a cauciucului se datoreazI joncGiunii macromoleculelor Hnforma de spirale nere$ulate Ji $heme.Cauciucul nu se dizolv* ,n ap*. %rimulcare a beneficat de aceasta proprietate a cauciucului natural a fost en$lezulMacintosh. +IrsKnd soluGie de cauciuc peste o bucatI de pKnzI, el a descoperit

cI a obGinut un material ce respin$e apa.Astfel, Hn /@64 a Hnceput confecGionarea impermeabilelor de ploaie, numite Macintosh,mai apoi a$aloJilor. nsI confecGiile din cauciuc natural brut(neprelucrat nu rezistau la temperaturI! la c*ldur*deveneau lipicioase, iar la frig- f*r.micioase. %roblema a fost soluGionatI o datI cu descoperireaprocesului de vulcanizare a cauciucului. Acum toGi Jtiu care este sensul Ji importanGa atelierelor de

vulcanizare a anvelopelor, HnsI puGini Jtiau cum a fost descoperitI vulcanizarea. n anul /@60, americanul 8h. :oodear studia cauciucul. "datI HntimplItor, a scIpat pe o plitI fierbinteo bucatI de cauciuc presat cu sulf. A doua zi a constatat cI acel cauciuc rImIsese elastic, dar era rezistentla fierbinte Ji la rece. Astfel , printr-o HntHmplare a fost descoperitI vulcanizarea, un proces chimic care Jia lIr$it cu mult sfera lui de utilizare. +ulcanizarea este procesul de tratare a cauciucului cu sulf (pKnI la@7..

11


12/65


Prin vulcanizare se ob+ine un material mai elastic& mai rezistent /i mai stabil la varia+iile de

temperatur*) n procesul fabricIrii cauciucului se mai adau$I diferite in$rediente pentru a-i confericuloare* funin$ine ( culoare nea$rI, praf de cretI (culoarea albI etc. DacI la vulcanizare se adau$I maimult sulf (43-237, se obGine ebonit, un material dur, cu proprietIGile izolante. DupI importanGa sa practicI, cauciucul poate fi comparat cu aluminiu,petrol, cIrbunele pe pImKnt.

Din cauciuc se produc anvelope pentru mijloacele de transport, furtunuri, centuri, materialeelectroizolante,GesIturi impermeabile, HncIlGIminte etc.

12


13/65


Alfred i Diamita

nventarea dinamitei este opera savantului suedez Alfred ;obel. El s-a nascut in anul /@66, laStocNholm. A studiat chimia in orasul natal, apoi in >usia, la %etersbur$. ntre anii /@16 si /@11 alucrat in S.).A., la santierele navale ale suedezului Ericsson. nca din anul /@29, un chimist italiandin Torino, Ascanio Sobrero (/@/4-/@@@, descopera un nou compus, pe care il produce prin

tratarea $licerinei cu acid azotic, in prezenta acidului sulfuric concentrat* este trinitratul de $licerina sau,pe scurt, nitro$licerina. ;itro$licerina este un lichid $alben, uleios, care e#plodeaza la cea mai micalovire. Desi se vadea importanta acestui nou e#plozibil, manipularea sa pur si simplu nu era posibila. n /@


14/65


n anul /@01, cu un an inainte de moarte, a facut un testament unic, de o imensa filantropie. El lasaintrea$a sa avere de 63 de milioane de coroane aur ( 0,4 milioane de dolari cu dispozitia e#presa ca, infiecare an, din dobanzile rezultate din aceasta suma $arantata de statul suedez, sa se acorde cinci premiipentru* fizica, chimie, fiziolo$ie ( medicina, literatura si pace. Din anul /0


15/65


ZaharideGlucoza (C6H12O6)

!" !stori#

:lucoza a fost izolatI pentru prima datI Hn /929 din rIJini de Andreas Mar$$raf. ;umele $lucozI a fostdat Hn /@6@ de Qean Dumas. Etimolo$ia acestui cuvKnt este O$lcosO ($racI Ji HnseamnI dulce, zahIr.Structura acesteia a fost HnsI descoperitI de Emil ischer. :lucoza este o substanGI care face parte dinclasa $lucidelor sau zaharidelor. Denumirea de zaharuri sau de zaharide provine de la numele zahIrului(saNNharon, Hn limba $reacI, adus Hn Europa Hn anul /204 Ji descoperit mai tKrziu, Hn /929 Hn sfecla dezahIr.

Fi!1">odii (fructele dulci contin$lucoza

!!" $urse de %lu#o&a

:lucoza este monozaharida care apare Hn compoziGia multor oli$ozaharide (zaharozI, maltozI,lactozI Ji polizaharide (amidon, celulozI. n stare liberI se $IseJte Hn fructe dulci, Hn mierea (amestec defructozI Ji $lucozI de albine, Hn sKn$e.

Este prezentI Hn or$anismul uman datoritI alimentelor, dar Ji faptului cI acesta HJi produce sin$ur aceastIsubstanGI. Alimentele bo$ate Hn $lucozI sunt dulciurile (zahIrul, produsele zaharoase, mierea, precum Jialimentele care conGin amidon (cartofii, fIina de cereale. Ajun$e Hn sKn$e prin peretele intestinal. Doarmonozaharidele precum ($lucoza, fructoza sunt absorbite de oameni. Acestea sunt produsele finite aledi$estiei carbohidraGilor. :lucoza este absorbitI cu ajutorul ionilor de ;aR Hn peretele celular ducKndu-sedirect la celulele nervoase, iar restul la ficat, muJchi unde e Hnma$azinat ca $lico$en Ji transformat Hn

15


16/65


$lucozI cKnd e nevoie de ener$ie. )n adult are Hn sKn$e 1-< $ (apro#imativ o lin$uriGI care vor da oener$ie sufucientI pentru /1 minute.

!!!" 'tierea %lu#o&ei

Sinteza $lucozei are loc Ji Hn ficat Ji rinichi prin procesul numit $luconeo$enezI. %oate fi obGinutIdin acidul piruvic, din $rIsimi, acizi carbo#ilici Ji aminoacizi transformKndu-i Hn primul rKnd Hn acetaGi.

%e cale artificaialI se obGine prin sintetizare din amidon Hn urma recoltIrii cartofului, porumbului, $rKului.Acestea sunt principalele surse de $lucozI Hn diferite tIri, dar unele folosesc e#clusiv porumbul precumS)A. Este un proces enzimatic Ji are douI etape* prima este hidrolizarea enzimelor timp de / - 4 ore la otemperaturI de /3338 transformKnd amidonul Hn carbohidraGi care conGin 1-/3 unitIGi de $lucozI fiecare.

A doua etapI constI Hn zaharificare. Amidomul parGial hidrolizat se transformI complet Hn $lucozIfolosind $licoamilaza (o enzimI provenitI din fun$i - Asper$illus ni$er. >eacGia are loc la


17/65


'ocul atomilor de hidro$en Ji hidro#il ("? este important astfel formula se va scrie vertical cu$rupul aldehidI Hn vKrf deoarece este mai uJor de recunoscut dacI este alfa- sau beta-$lucozI. StudiulproprietIGilor $lucozei aratI cI $lucoza adoptI o structurI ciclicI rezultatI din adiGia $rupIrii hidro#il dinpoziGia 1 la $ruparea carbonil. Se formeazI astfel o heterocatenI ciclicI cu Jase atomi, dintre care unuleste de o#i$en. n urma ciclizIrii apare o $rupare hidro#il, numitI hidro#il $licozidic, care prezintI o

reactivitate deosebitI. AceastI $rupare poate fi orientatI la Hnchiderea ciclului de aceeaJi parte a cateneifaGI de $ruparea hidro#il din poziGia 2, Hn izomerul beta-$lucozI.

Modelul standard al monozaharidelor - fructoza - aratI cI 1 molecule de carbon plus un atom de "4formeazI un inel foarte puternic Ji stabil. n acest inel fiecare carbon este le$at de un hidro#il. n $lucozIacesta este mai reactiv cu un phC9. 8onGine un $rup aldehidI (8?". Alfa Ji beta-$lucozI sunt cei doianomeri ai $lucozei, izomeri de un tip special. ormulele de mai jos indicI orientarea Hn spaGiu a atomilordin molecula $lucozei. Structura $lucozei poate fi reprezentatI mai corect de formulele ?aPorth. naceste formule catena ciclicI este reprezentatI printr-un he#a$on orientat perpendicular pe planul foii, cuatomul de o#i$en Hn poziGie opusI privitorului. 8elelalte douI valenGe ale fiecIrui atom de carbon suntorientate perpendicular pe acest plan, de o parte Ji de alta a lui.

Fi!#"Molecula de$lucoza (in stan$aforma compacta

n aceste formule hidro#ilul $licozidic Ji hidro#ilul din poziGia 2 se aflI de aceeaJi parte aplanului Hn alfa-$lucozI Ji de o parte Ji de alta a planului Hn beta-$lucozI. 'a scrierea formulelor ?aPorthse Gine seama ca substituenGii atomilor de carbon care se aflI Hn formula ischer de aceeaJi parte a catenei(spre dreapta sI fie dispuJi Hn formula ?aPorth de aceeaJi parte a planului (Hn partea de jos, cu e#cepGiasubstituenGilor atomului de carbon din poziGia 1 a cIror poziGie este inversatI.

8ei 1 atomi de carbon e#plicI faptul cI $lucoza este o sursI de ener$ie deoarece sunt uJor o#idaGirezultKnd dio#id de carbon Ji eliminKnd ener$ie. :rupIrile de "? fac $lucoza solubilI Hn apI permiGKndtransportul ener$iei cu uJurinGI Hn or$anism. De asemeni moleculele de $lucozI se pot uni pentru a formaun lanG. DouI monozaharide unite se numesc dizaharide, de e#emplu lactoza (zahIrul din lapte. 'adizolvarea $lucozei Hn apI, Hn soluGie se stabileJte un echilibru Hntre formele alfa Ji beta ale $lucozei prinintermediul formei aciclice. 8ompoziGia soluGiei de $lucozI este de 6


18/65


$rupIrii de hidro#il sau o#idKnd un carbon Ji reducKnd altul prin schimbarea locaGiei atomilor de ?4formKnd fructoza.

(" Pro)rietati *&i#e si #himi#e

:lucoza (%roprietati

Formula"C6H1!6

Compozitia"C "#$%&, H"6.'1%&, ! "().*%&

$umar de atomi"#

Masa moleculara"1+$.1(6/mol

%ensitate"necunoscuta

Starea de areare"solida,cristalina

Culoare"alba

Gust"dulce

&unctul de topire pentru 'lucoza"1#6$C

&unctul de topire pentru lucoza"1($$C

Solu*ilitate"ridicata in apa,puin solubil n alcool i

insolubil n solveni oranici

8ea mai importantI reacGie chimicI a $lucozei este fermentaGia alcoolicI. %rin fermentaGia alcoolicI$lucoza se transformI Hn alcool acetic Ji dio#id de carbon.

8


19/65


n or$anismele vii $lucoza participI la diferite procese de biosintezI a oli$ozaharidelor Ji apolizaharidelor, de de$re$are Ji constituie sursa de ener$ie a acestor or$anisme. :lucoza are 917 dinputerea de Hndulcire a fructozei, consideratI ca unitate.

aharidele sunt componente esenGiale ale hranei alIturi de $rIsimi, proteine, vitamine Ji sIruri minerale.

"r$anismele vii utilizeazI zaharidele Hn special pentru obGinerea ener$iei necesarI proceselor vitale. EleHJi fac rezerve de substanGI ener$eticI sub formI de polizaharide ($lico$enul Hn re$nul animal Ji amidinulHn re$nul ve$etal. %rocesele de sintezI a zaharidelor Ji de o#idare a lor cu eliberare de ener$ie, care auloc Hn or$anismele vii, sunt foarte comple#e. Se poate spune cI zaharidele sunt sintetizate de plante dindio#id de carbon Ji apI, Hn procesul de fotosintezI,folosind ener$ia furnizatI de soare*

n8"4R n?4" R ener$ie C 8n?4n"nR n"4

Ji de$radate o#idativ de dio#id de carbon Ji apI, cu eliberare de ener$ie, Hn or$anismele animale*

8n?4n"4R n"4C n8"4R n?4" R ener$ie

)nul din procesele chimice la care participI $lucoza este $luconeo$eneza care constI Hn transformareaoricIrui nutriment (proteine, $rIsimi Hn $lucozI de cItre or$anismul uman. Din arderea unui $ram de$lucozI rezultI 2 calorii.

%rin $licolizI se formeazI apI Ji 8"4sub formI de AT%.

(!" !&omeri

:lucoza prezintI doi izomeri* -$lucoza Ji -$lucoza, dar Hn or$anismele vii este prezentI doar -$lucoza.

(!!" +tili&ari

n industria alimentarI la obGinerea produselor zaharoase, a siropurilor, ca Hnlocuitor al zahIrului!n industria medicamentelor la obGinerea vitaminei 8, a serului $lucozat. Este cea mai folositImonozaharidI deoarece este principala sursI de ener$ie Ji poate fi numitI Ocombustibilul biolo$ieiO. Se

19
http://www.roenciclopedia.ro/fotosinteza.htmhttp://www.roenciclopedia.ro/fotosinteza.htmhttp://www.roenciclopedia.ro/fotosinteza.htm


20/65


foloseJte la fabricarea proteinelor Ji Hn metabolismul lipidelor. Este folositI ca precursor Hn sintezasubstanGelor ca celuloza Ji $lico$enul.

(!!!" Dia,etul

Diabetul zaharat este o boalI cronicI de metabolism, care se moJteneJte sau se dobKndeJte Hncursul vieGii Ji care afecteazI predominant metabolismul $lucidic, manifestKndu-se prin hiper$licemie(creJterea peste limitele normale a nivelului zahIrului din sKn$e Ji $licozurie (eliminarea zahIrului prinurinI. :lucoza reprezintI zahIrul din sKn$e astfel diabetul HnseamnI un nivel ridicat, peste normal, alacesteia Hn sKn$e.

Diabetul apare cKnd transportul de $lucozI cItre celule este distrus. SKn$ele are rolul de a duce $lucoza la

toate celulele Ji acestea Hl fofosesc drept combustibil. DupI ce ajun$e Hn celulI este metabolizatI sauOarsIO dKnd celulei ener$ie. %entru toate celulele este principalul combustibil Ji sin$urul pentru celulelenervoase (neuroni. DacI $lucoza nu ajun$e Hn celulI Hn cantitIGi normale se acumuleazI Hn sKn$e ducKndla hiper$licemie. 8Knd ajun$e la un nivel ridicat se numeJte diabet.

8auzele care duc la deficitul de insulinI sunt factorii ereditari, infecGie cu virusuri (virusul urlian,8o#acNie, alimentaGie neraGionalI, traumele psihice. E#istI douI forme principale de diabet* tipul /, Hncare tratamentul cu insulinI este obli$atoriu Ji tipul 4 Hn care nu este necesar tratamentul insulinic.

Simptomele hiper$licemiei sunt pierderea rapidI Hn $reutate, vomI, leJin, iar ale hipo$licemiei foame,

tremurat, dureri de cap, comportament schimbItor, transpiraGii, paloare. ;ivelul normal de $lucozI HnsKn$e este


21/65


cancer. A fost respinsI de ood and Dru$ Administration pe motiv cI poate fi otrIvitoare din cauzaconGinutului de acid cianhidric.

S-a demonstrat cI usturoiul este eficient Hn reducerea nivelului de colesterol Ji a e#cesului de $lucozI dinsKn$e.

21


22/65


Zaharoza

Analiza realizatU de chimiJti a stabilit cU formula brutU de compoziGie a zahUrului este*

//44/4

!HC

aharoza este un compus ternal, alcUtuit numai din urmUtoarele trei elemente* carbon, hidro$en Jio#i$en. "#idarea zahUrului se poate scrie prescurtat astfel*

ahUr R o#i$en C bio#id de carbon R apU R cUldurU

%entru aflarea conGinutului Hn substanGa uscatU a unei zemi se foloseJte zaharometrul sau refractometrul. aharometrul este un aparat simplu de sticlU, care are forma unui termometru mult mai umflat Hn parteade jos. n unflUtura de jos a aparatului se aflU mercur sau cKteva alice, care Hl Hn$reuneazU Ji Hl face sU steavertical Hn zeamU. ntroducKnd zaharometrul Hn zeamU, el se va afunda mai mult sau mai puGin Hn ea, dupUcum zema conGine mai puGinU sau mai multU substanGU uscatU. 8itim atunci cifra care corespunde linioareice se $UseGe la locul de ieJire al Gevii de sticlU din zeamU Ji avem dintr-o datU $radele Fri# ale zemei, adicUtocmai conGinutul ei Hn substanGe uscate.

22


23/65


8u ajutorul zaharimetrului Ji prin metode simple, se poate determina rapid cKtU substanGU uscatU, cKtzahUr Ji ce puritate au zemurile din fabricU sau sfecla! putem de ci controla mersul fabricaGiei sau apreciacalitatea sfeclei, atKt la intrarea ei Hn fabricU cKt Ji la selecGionarea sfeclelor pentru seminceri.

%urificarea zemii, adicU HndepUrtarea nezahUrului din zahUr, nu se obGine dintr-o datU, ci Hn urma a douUaperaGii* defecaGie Ji saturaGie. Aceste operaGiuni Hmbinate au fost introduse pentru prima datU la

fabricarea zahUrului de savantul rus :. :. ?ess.

DefecaGia constU Hn tratarea zemei cu lapte de var, iar saturaGia, Hn trataea zemei defecate cu $azeconGinKnd dio#id de carbon. 8a purificarea sU fie cKt mai perfectU, se fac mai multe defecUri Ji saturaGii.

>afinarea zahUrului constU Hn douU operaGii principale* decolorarea clersei Ji Hn recristalizarea zahUruluidin ea.

23


24/65


abricarea zahUrului din clersa decoloratU cu cUrbune activ poate fi realizatU HndouU feluri* pentruobGinerea zahUrului cubic presat, sau pentru obGinerea zahUrului cubic turnat.

+midonul

idratii de carbon care alcatuiesc $rupa polizaharidelor au structura macromoleculara.%olizaharidele sunt mult raspandite in natura, mai ales in ve$etale. %rin hidroliza,polizaharidele se transforma in monozaharide. Se $asesc in natura polizaharide compuse dinhe#ose, din pentoze si din derivati ai celor dintai. 8ele mai insemnate sunt cele doua

polizaharide derivand de la D-$lucoza, celulozasi amidonul.?;u toate polizaharidele au aceeasi functiune in planta* unele servesc ca rezerve de hidrati de

carbon pentru embrion sau chiar pentru planta insasi. %rintre acestea se inumara amidonulN si fructozanii.Alte polizaharide, numite ,,de scheletB, au rolul de a conferi soliditate mecanicaor$anelor in care se$asesc. 8ea mai importanta dintre acestea este celuloza.

8ea de-a doua polizaharida , dupa celuloza, raspandita universal in re$nul ve$etal este amidonul.8a si celuloza, amidonul este compus numai din D-$lucoza. %lantele isi constituie in fructe, seminte situbercule, rezerved e amidon, insolubil in apa, dar putand fi usor transformat in $lucoza sau in derivati aiacesteia, prin reactii enzimatice.

:lico$enul (descoperit de 8laude Fernard, /@11, mult asemanator amidonului ca structura,indeplineste in or$anismul animal aceeasi functiune ca acesta in or$anismul ve$etal. :lico$enul estedepozitat in ficat (pana la 437 dar se transforma prin hidroliza enzimatica in $lucoza, care estetransportata pe calea san$elui in muschi si alte tesuturi. Aici se refac mici rezerve de $lico$en, care suntapoi consumate in cursul activitatii acestor or$ane.

,zolare! +spect! Semintele plantelor contin pana la 93-@37 amidon! continutul tuberculelor este,in $eneral mai mic (/


25/65


Q. Schoch. )n asemenea a$ent este n-butanolul, dar se obtin rezultate bune s cu n-pentanol,ciclohe#anol, timol, acizi $ras s nitro-alcani. Solutia de amidon, saturata cu a$entul de precipitare, setine /-4 zile la temperatura camerei, in care timp se precipita comple#ul uneori microcristalin al amilozeicu alcoolul. Acesta se separa si se descompune prin e#tra$erea a$entului de precipitare cu dizolvanti.Amilopectina ramane nedizolvata.

Amiloza obtinuta pe aceasta cale este pura (s a fost obtinuta in stare cristalizata

Structura amidonului%rimele cercetari nu au tinut seama de faptul ca amidonul nu este un compusunitar. +om e#amina cateva din rezultatele cercetatorilor mai vechi. ormula ruta a amidonului,determinata prin analiza elementara, este (8


26/65


prin intermediul $rupelor lor aldehidice, in asa fel incat mar$inile nereducatoare sa ramana libere( Staudin$er , /06undle, /026, formand un asa-numit compus de incluziune. 8ompusii amilozei cu alcoolii superiori sunt probabil tot compusi deincluziune.

Structura licoenului! :lico$enul, polizaharida de rezer va din or$anismele animale, este multasemanator amilopectinei. Spre deosebire de aceasta este insa usor sulubil in apa si nu formeaza coca. 8uiodul da o coloratie rosie brun, iar unele specii nu se coloreaza de loc.

Analiza elementara duce la formula 8


27/65


formeaza maltoza, izomaltoza ( cu le$atura /,


28/65


Celuloza

,! Catacteristici enerale

eluloza a fost prezentI pe Terra de cKnd au apIrut copacii Ji plantele fiind constituentulprincipal al pereGilor celulari ve$etali. DatoritI acestuifapt nu e#istI o datI anume pentru descoperirea ei! aapIrut Hnainte de naJterea omului. >ecunoaJterea

celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celularve$etal a fost Hn anul /@6@ datoritI descoperirilor botanistuluifrancez Anselme %aen care a izolat celuloza pentru prima datI dinlemn. Atunci a fost HnGeleasI structura sa. n prezent celuloza estepolizaharida cea mai rIspKnditI Hn naturI Ji se aflI sub observaGiaoamenilor de JtiinGI producKndu-se schimbIri Hn procesul deprelucrare, utilizIri Ji $enetica plantelor (mulGi fermieri fiind

interesaGi de mutaGiile $enetice pentru a produce cantitIGi mai maride bumbac.

8

,,! Surse de celuloz-

Apare Hn stare purI Hn componenGa bumbacului. Din acesta se obGine cea mai purI celulozI prinHndepIrtarea seminGelor Ji spIlarea vatei din capsulele de bumbac, iar celuloza rezultatI este folositI Hnindustria te#tilI deoarece are un procent de 0/7 celulozI. Se $IseJte Hn combinaGie cu li$nina Hn lemn(23-


29/65


,,,! Structura celulozei

Timp de multi ani s-a acceptat ca celuloza este un lant lun$ depolimeri, alcatuit din $lucoza. n anii /033 celuloza a fost descrisa mai

amanuntit de 8ross si Fevan. Ei au Hndepartat partile ve$etale prezente Hnmod normal Hn celuloza prin dizolvarea lor Hn solutie concentrata de dio#id desodiu. %artea care nu s-a dizolvat a fost numita a-celuloza. Materialul solubil(X-celuloza si Y-celuloza s-a dovedit mai tKrziu a nu fi celuloza ci zaharuri sicarbohidrati.

Astfel -celuloza descoperitI de 8ross Ji Fevan este ceea ce numimnoi astIzi celulozI. ormula chimicI este (8


30/65


HndepIrtaGi. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dizolvI incrustele,eliberKnd cea mai mare parte a materialului celulozic util. %rintre reactivii folosiGi, cel mai HntrebuinGateste bisulfitul de calciu, 8a(?S"64 (Hn procedeul bisulfitic sau amestecul de sulfat de sodiu Ji hidro#idde sodiu (Hn procedeul sulfat. 8eluloza rezultatI este supusa albirii Ji serveJte la fabricarea hKrtiei sau lachimizare.

.! &roducerea celulozei

8eluloza este osubstanta amorfa, de culoare alba, insolubila Hn apa sau Hn solventi or$anici. Desise umfla nu se dizolva Hn apa. Este solubila Hn hidro#id de tetraaminocupru Z8u(;?62[("?4, numit sireactiv SchPeizer.

5u are ustul dulce caracteristic zaaridelor.%rin hidrolizI enzimaticI celuloza formeazIcelobioza (dizaharidI care, hidrolizatI enzimatic, conduce la $lucozI. "r$anismul uman nu are enzimelenecesare hidrolizIrii celulozei. De aceea celuloza nu este o substanGI nutritivI pentru om.

7tructura filiforma macromoleculelor de celulozI a permis orientarea lor paralelI Ji realizareaunui numIr mare de le$Ituri de hidro$en Hntre $rupIrile hidro#il din macromoleculele Hnvecinate. n felulacesta macromoleculele de celulozI sunt foarte strKns Hmpachetate iar firul de celulozI este rezistent.

8eluloza este idroscopic, reGine apa prin le$Ituri de hidro$en Ji de aceea se recomndI purtarealenjeriei de corp confecGionatI din bumbac.

.,! &roprietati /izice

8eluloza este osubstanta amorfa, de culoare alba, insolubila Hn apa sau Hn solventi or$anici. Desise umfla nu se dizolva Hn apa. Este solubila Hn hidro#id de tetraaminocupru Z8u(;?62[("?4, numit sireactiv SchPeizer.

5u are ustul dulce caracteristic zaaridelor.%rin hidrolizI enzimaticI celuloza formeazIcelobioza (dizaharidI care, hidrolizatI enzimatic, conduce la $lucozI. "r$anismul uman nu are enzimele

necesare hidrolizIrii celulozei. De aceea celuloza nu este o substanGInutritivI pentru om.7tructura filiforma macromoleculelor de

celulozI a permis orientarea lor paralelI Jirealizarea unui numIr mare de le$Ituri de hidro$enHntre $rupIrile hidro#il din macromoleculeleHnvecinate. n felul acesta macromoleculele decelulozI sunt foarte strKns Hmpachetate iar firul decelulozI este rezistent.

8eluloza este idroscopic, reGine apa prinle$Ituri de hidro$en Ji de aceea se recomndI

purtarea lenjeriei de corp confecGionatI dinbumbac.

.,,! &roprietati chimice

Deoarece conGine un numIr mare de $rupIri de hidro#il reacGioneazI cu acizi Ji formeazI esterisau cu alcool Ji formeazI eteri. Din modul Hn care celuloza reacGioneazI cu diferiGi reactivi s-a dedus cI Hn

30

Celuloza (propriet-0i)ormula* 0C1$23O'4nCuloarea5poate fi opac sau transparent8deoarece este foarte stabil poate rezista la

umezeal sau la contactul cu alte rsimi foarte

bine, dar fiind uor distrus la contactul cu acizii.

&unctul de topire" necunoscut&unctul de /ier*ere"necunoscutemperatura de descompunere"6$$C%ensitatea (n stare natural-)"ntre 1,' - 1,6$ / ml

Masa"/


31/65


macromolecula sa fiecare rest de $lucozI prezintI trei $rupari hidro#il capabilI sI reacGioneze chimic.:rupIrile hidro#il din celulozI au reactivite normalI Ji participI la reacGiile specifice lor* formarea deeteri, de esteri, de alcooli. DupI numIrul $rupIrilor hidro#il dintr-un rest $lucozic, care participI laasemenea reacGii se obGin produJi cu diferite $rade de transfer.

TratatI cu amestec de acid acetic Ji anhidridI aceticI, celuloza poate forma mono-, di- sau tri-

acetatul de celulozI. %rin tratare cu soluGii concentrate de hidro#id de sodiu, celuloza formeazI un produsde tip alcoolat (alco#id, denumit alcolicelulozI, ce poate avea, de asemenea, diferite $rade detransformare. Asemenea produJi sunt obtinuGi Ji folosiGi direct la fabricarea fibrelor artificiale. ibrele deceluloza din bumbac au lun$imi de 43-63 mm Ji de aceea pot fi toarse Hn fire care apoi se Ges. ibrelecelulozice din lemn sunt foarte scurte, 6-1 mm Ji Hncercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat.%rin prelucrare fizico-chimicI a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent mItase artificialI(au luciu asemanator cu cel al mItIsii naturale.

Se cunosc astIzi mai multe procedee de fabricat mItase artificialI. %rocedeul vKscozI se bazeazIpe relaGia ce are loc Hntre alcoliceluloza Ji sulfura de carbon, 8S4 prin care se obtine #anto$enatul decelulozI. Acesta este solubil Hn soluGie de hidro#id de sodiu, formKnd o solutie coloidalI, vKscoasI,vKscoza (de unde Ji numele procedeului . TrecutI prin orificii foarte fine Hntr-o baie de acid sulfuricdiluat (filare umedI soluGia de vKscoza se neutralizeazI, iar #anto$enatul se descompune Hn celulozI Jisulfura de carbon. %e aceastI cale celuloza se re$enereazI sub forma unui fir continuu, deJi provine dinfibre foarte scurte din lemn. DacI celuloza este supusI fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sausulfuric concentrat, ea se descompune Hntr-un produs care se dovedeste a fi $lucozI.

.,,,! %eri3a0i ai celulozei

5itratul de celuloza fost primul material plastic realizat cu succes Hn /@


32/65


,4! 5tiliz-ri

8eluloza este utilizatI la obGinerea substanGelor e#plozibile de tip pulbere fIrI fum! a mItIsiiartificiale de tip vKscozI (milanezI Ji a mItIsii acetat! a nitrolacurilor Ji nitroemailurilor (lacuri de

acoperire cu uscare rapidI Ji luciu puternic! a celofanului. Este o materie primI de mare valoareeconomicI Ji constituie punctul de plecare Hn fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hKrtieocupI un loc principal (a fost folositI pentru obGinerea hKrtiei HncI din secolul 4.

Se HntKlneJte Hn cantitIGi mari Hn aproape toate plantele Ji este o principalI sursI de hranI. AreproprietIGi de reducere a valorii calorice a unor alimente dacI Hn acestea se adau$I celuloza cristalizatI.MItasea vKscozI este HntrebuinGatI la fabricarea diferitelor GesIturi precum Ji a cordului pentru anvelope.DacI soluGia de vKscozI este filatI, printr-o fonta fina Hn baie de acid sulfuric diluat Ji $licerinI, se obGinfolii dintr-un produs lar$ folosit-celofanul. %roduse care conGin celulozI* bureGi, spra-uri pentru aler$iesau pudre, benzi medicale. 8eluloza este foarte ieftinI pentru cI este foarte abundentI.

32


33/65


&roteinele$

e numesc proteine produsii naturali cu structura macromoleculara care se transforma prin hidroliza in '-amino-acizi. %roteinele sunt componente esentiale, alaturi de apa, saruri anor$anice, lipide, hidrati de carbon, acizinucleici, vitamine, enzime, ale materialelor lichide si $elificate din celule, in care se petrec interactiunile chimice

si fizice intense cuprinse sub denumirea de viata.De proteine depind multe functiuni importante ale or$anismelor vii. Sunt proteine unele substante cu puternicaactivitate biolo$ica ale celulelor ca* enzimele, pi$mentii respiratori, multi hormoni si anticorpii. Substantacontractila din fibrele musculare, din cilii si din fla$elele or$anismelor inferioare, care poseda proprietatea de atransforma ener$ia chimica in ener$ie mecanica, este de asemenea o proteina. %roteinele care asi$ura functiuni se bucura de proprietatea neintalnita la alte combinatii, specificitatea.%roteinele diferitelor specii de animale si ve$etale sunt tipice pt aceste specii si se deosebesc de proteinele altorspecii, in timp ce, de e#emplu amidonul, $lico$enul si $rasimile nu difera decat putin de la o specie la alta. Deci,numarul proteinelor care se observa in natura este e#trem de mare.

%e baza de solubilitate se distin$ doua clase de proteine * proteine insolubile si solubile. 8ele dintai, numiteproteine fibroase, se $asesc in or$anismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistentamecanica( proteine de schelet sau protectie impotriva a$entilor e#teriori. De e#emplu, Neratina din par, un$hii,copite, epiderma, cola$enul din piele, oase si tendoane,miosina din muschi si fibroina din matase. n ve$etale nuse $asesc proteine fibroase! functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza. %roteinele fibroase se dizolvanumai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o de$radare a macromoleculelor!din solutiile obtinute nu se mai re$enereaza proteina initiala.

;roteinele solubile sau lobulare apar in celule in stare dizolvata sau sub forma de $eluri hidratate.Albuminele sunt solubile in apa si in solutii diluate de electroliti (acizi, baze, saruri! $lobulinele sunt solubilenumai in solutii de electroliti. Din cate$oria aceasta fac parte toate proteinele cu proprietati fiziolo$ice specifice *poteinele din serul san$uin, enzimele, hormonii proteici, anticorpii si to#inele.

" cate$orie importanta sunt proteidele sau proteinele conju$ate, combinatii ale unei proteine cu o componentaneproteica.

,ZO+78 S, &57,F,C+78%roteinele insolubile pot fi usor separate de compusii care le insotesc in or$anismele animale, $rasimi, hidrati decarbon sau proteine solubile, asa ca izolarea lor nu prezinta dificultati. Din cauza insolubilitatii lor, nu pot fipurificate prin dizolvare.

%roteinele solubile sufera usor la incalzire, sau sub actiunea acizilor, a bazelor, a dizolvantilor or$anicisi a altor compusi chimici, o transformare numita denaturare, prin care se pierde activitatea biolo$ica specifica.

%roteina se e#tra$e din materialele biolo$ice in care se $aseste cu o solutie salina, mai rar cu dizolvantior$anici ca $licerina sau acetona, diluate cu apa. Solutiile acestea cintin si substante neproteice! indepartareaacestora se face cu ajutorul dializei prin membrane permeabile pt aceste substante dar impermeabile pt proteine.%roteinele insolubile in apa distilata se precipita la sfarsitul dializei. ndepartarea ionilor straini poate fi accelerataprin suprapunerea unei electrolize, intr-un dispozitiv special (electrodializa.

Metoda obisnuita pt obtinerea proteinelor din solutiile purificate prin dializa consta in precipitare cu sarurineutre, sulfat de amoniu sau sulfat de sodiu, in stare solida sau in solutie saturata. Dupa un alt procedeu,precipitarea proteinei se face cu etanol.

COM&OZ,,+ &7O8,$8O7

Toate proteinele contin elementele* 8, ?, ", ; S S! in unele proteine se mai $asesc, in cantitati mici*%, E, 8u, , 8l, si Fr. 8ontinutul procentual al elementelor principale este de* 8 13-14 7, ?


34/65


%rin hidroliza, proteinele se transforma in amino-acizi. ?idroliza proteinelor se poate efectua cu acizi, cu bazesau cu enzime. ?idroliza acida se face prin fierbere indelun$ata (/4-2@ ore cu acid clorhidric de 437 sau maibine cu acid formic continand ?8l (4 ore. ?idroliza cu hidro#izi alcalini sau cu hidro#id de bariu are loc intr-untimp mai scurt. %rin hidroliza se obtine un amestec care poate sa contina circa 43 '-amino-acizi. Se formeaza siamoniac prin hidroliza $rupelor 8";?4 ale aspara$inei si $lutaminei.

S75C57,8 &7O8,$8O7 $+57+8

Se distin$ patru $rade structurale sau niveluri de or$anizare dupa comple#itatea lor. Acestea au fost numitestructuri primare, secundare, tertiare si cuaternare.

Structura primara a unei proteine este determinata prin numarul si succesiunea specifica a amino-acizilor dincatena polipeptidica. Structura secundara a unei proteine este determinata de aranjarea in spatiu a cateneipolipeptidice si de le$aturile care se stabilesc intre catene. 8ercetarile in domeniu au su$erat ca macromoleculapeptidica nu are forma e#tinsa, ci adopta o forma rasucita sau incretita. Structurile tertiare * structurile secundaresunt determinate de le$aturile de hidro$en dintre $rupele 8" si ;? ale catenelor polipeptidice. ntr-o elice 'foarte lun$a , se pot stabili le$aturi slabe, dar numeroase , si intre $rupele > proeminente spre e#terior , ale amino-acizilor. Sunt folosite 2 feluri de le$aturi intre $rupe > apartinand aceleiasi catene polipeptidice prin care se poaterealiza o structura tertiara. 'a adoptarea si mentinerea unei anumite conformatii tertiare contribuie uneori ioni

metalici sau, in proteide, $rupele prostetice.)n model de structura tertiara este aceea a mio$lobinei! iar un model de structura secundara este acela alNeratinei.

Mai multe asemenea structuri tertiare sunt asociate intre ele formand structuri cuaternare. ortele de atractiesunt aceleasi ca in structurile tertiare, dar ele actioneaza la acest caz intermolecular, unind catene polipeptidice sauelice '-diferite. )n e#emplu de structura cuaternara este acela al hemo$lobinei.

+S,M,+,+ S, S,$8Z+ &7O8,$8O7

Se $asesc proteine in fiecare celula vie. %entru sinteza lor, respectiv a amino-acizilor care le compun, plantelese folosesc de combinatii anor$anice ale azotului, amoniac si azotati, pe care le e#tra$ din sol. )nele vietuitoareinferioare, bacteriile de sol, pot folosi chiar azotul molecular.

Animalele nu au facultatea de a asimila combinatiile anor$anice ale azotului, ci sunt nevoite sa utilizezeproteinele de ori$ine animala sau ve$etala, continute in hrana lor. %roteinele nu pot fi intrebuintate ca atare, cisunt hidrolizate in timpul di$estiei, pana la amino-acizi. Acestia difuzeaza prin peretele intestinului in san$e siservesc apoi celulelor pentru sinteza proteinelor proprii ale or$anismului. ;umai datorita acestui mecanism,fiecare celula isi poate construi proteina ei specifica.

"r$anismul animal nu poate sintetiza decat anumiti amino-acizi! altii provin din proteinele hranei. De aceea,nu este suficient ca hrana animalelor sa contina o anumita cantitate de proteine, ci acestea trebuie sa cuprinda ocant. suficienta din fiecare amino-acid esential. %roteinele din lapte, carne, peste, oua, creier, serum, fibrina, soiasi din embrionul de $rau contin amino-acizii esentiali in proportie adecvata. n schimb, hemo$lobina, $elatina simulte proteine din ve$etale sunt deficiente in unul sau altul din amino-acizii esentiali. olosirea e#clusiva inalimentatie a acestor proteine duce la tulburari $rave. 'ipsa amino-acizilor esentiali din proteinele hranei semanifesta la animalele tinere a caror crestere inceteaza sau este incetinita. Simptomele de deficienta dispar daca se

completeaza dieta cu lapte.

&7O8,$8 SO59,8!A'F)M;E S :'"F)';E A;MA'E.

%roteinele din aceste doua clase, mult raspandite in natura, apar adesea impreuna si se diferentiaza $reu unelede altele.9lbuminelese definesc de obicei ca proteine solubile in apa curata si in solutii diluate de acizi, baze,saruri, iarlobulineleca proteine solubile numai in solutii de electroliti.

%roteinele din san$e . San$ele este o suspensie a unor corpuscule mari, vizibile la microscop, $lobulele albe sirosii, intr-un lichid omo$en numit plasma. :lobulele rosii contin toata proteina colorata rosie, hemo$lobina.

34


35/65


%lasma contine in solutie fibrino$enul, $lobuline si albumine. 'ichidul ramas la indepartarea $lobulelor si afibrino$enului se numeste serul san$uin. 8oa$ularea san$elui se datoreste transformarii fibrino$enului intr-un $elireversibil, fibrina.

:lobulinele din ser pot fi separate in trei fractiuni, '-, F si . o importanta deosebita o cinstituie -$lobulinele,care s-au dovedit identice cu anticorpii din serul san$uin.

Se stie ca in urma infectiilor cu bacterii sau virusuri, or$anismul animal devine imun, un timp mai lun$

sau mai scurt, fata de o noua infectie cu acelasi $ermen pato$en. munitatea se datoreste aparitiei de anticorpi inserul animalului infectat. Substantele care determina formarea anticorpilor, numite anti$eni, sunt proteine,produse de bacteriisau provenite din acestea sau din virusuri prin deza$re$area lor. "rice proteina strainaintrodusa prin injectie in or$anism actioneaza ca anti$en. %roteinele din muschi. Muschii vertebratelor contin /1-437 proteine. Au fost izolate * mio$enul, miosina,$lobulina L, stroma musculara, tropomiosina si actina.Mio$enul este un amestec de cel putin 6 proteine, cu caracter de albuminesi $lobuline. Mio$enul contine enzimeleesentiale ale muschiului* fosforilaza, fosfo$lucomutaza, etc..Miosina si actina sunt proteinele care asi$ura functiunea contractila a muschiului. Tropomiosina este o proteinaunitara.%>"TE;E +E:ETA'E. :lobulinele ve$etale sunt mult raspandite in natura, alaturi de albumine.de e#emoplu$lobulinele din semintele olea$inoase *edestina, din samanta de canepa, e#celsina din nuca braziliana, amandina

din mi$dale si corilina din alune, apoi $lobulinele din le$uminoase, de e#.* faseolina din fasole, le$umina dinmazare, precum si $lobulinele din cartofi, tomate, spanac,etc. Toate au confi$uratii $lobulare.

;roteine din cereale. %roteina $raului de a da o faina panificabila se datoreste caracterului special alproteinelor din endospermul, bo$at in amidon, al semintelor acestei cereale. %roteina din $rau, $lutenul, se obtineprin framantarea fainei intr-un curent de apa! acesta antreneaza $ranulele de amidon, lasand $lutenul sub formaunei mase lipicioase. Spre deosebire de celelalte proteine ve$etale, $lutenul este insolubil in apa si in solutiisaline. 8ercetarea clasica a $lutenului a dus la concluzia ca el este un amestec de doua proteine * $lutenina si$liadina. 8ea din urma este sin$ura proteina solubila in alcool de 93 7 si poate astfel fi separata de $lutenina.

&7O8,$8 F,97O+S8 (,$SO59,8.

E>AT;E'E- proteinele din epiderma, par, pene, un$hii, copite si coarne se distin$ printr-un

continut mare de sulf. eratinele sunt insolubile in apa atat rece cat si calda, precum si in solutii saline. Din cauzaaceasta Neratinele prezinta o mare inertie fata de a$entii chimici, precum si fata de enzime.

F>";A:componenta fibroasa din matasea naturala, se $aseste in acest material inconjurata cu ocomponenta amorfa, cleioasa, sericina, care reprezinta cca. 63 7 din $reutatea totala. n cele doua $lande aleviermelui de matase, proteinele sunt continute sub forma de solutie concentrata, vascoasa.

8"'A:E;)', este componenta principala a tesuturilor conjunctive, tendoanelor, li$amentelor,cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peste. E#ista numeroase varietati de cola$en. 8ola$enul are o compozitiedeosebita de a Neratinei si fibroinei, caci este bo$at in $licol, prolina si hidro#iprolina, nu contine cistina sitriptofan. %rin incalzire prelun$ita cu apa, cola$enul intai se imbiba,apoi se dizolva transformandu-se in $elatinasau clei.

E'AST;A constituie tesutul fibros, cu o elasticitate comparabila cu a cauciucului, a arterelor si aunora din tendoane, cum este de e#emplu tendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transforma in $elatina la

fierbere cu apa si este di$erata de tripsina. 8a si cola$enul, fibrele de elastina sunt compuse din amino-acizisimpli, mai ales leucina, $licocol si prolina.

C+S,F,C+78+ $57,;,O$+< + &7O8,$8O7DeJi proteinele din clasa sunt cele mai valoroase, proteinele din clasa au un aport important Hnasi$urarea cu proteine a or$anismului, deoarece omul are o alimentaGie mi#tI.deal este ca prin consum de alimente diferite sI se realizeze o prezenGI Ji o proporGionalitate optime aleaminoacizilor.MLT)> %>"TE8E & combinarea proteinelor cu efect de creJtere a +F.

35


36/65


De e#.*- prin combinarea proteinelor din clasa cu proteine din clasa se realizeazI un efect

corector pentru primele (de e#. combinarea cerealelor cu lapte!- prin combinarea proteinelor din clasa a -a Hntre ele, se realizeazI un efect compensator

reciproc (de e#. combinarea cerealelor cu le$uminoase.

%e acest principiu se bazeazI ">TE>EA %>"TE8] a alimentelor.

$8C8S+75 %8 &7O8,$8

^MenGinerea unui raport constant Hntre sinteza Ji de$radarea proteinelor, Hntre aportul de % cu alimentele Jieliminarea produselor de de$radare ale %, reprezintI F'A;\)' A"TAT A' ">:A;SM)').

9ilant azotat =$inerat > $eliminat

-FilanGul ; reprezintI corelaGia dintre catabolismul Ji anabolismul proteic.-'a omul adult sInItos, bilanGul ; este Hn echilibru (; in$eratC; eliminat.-'a copii Ji adolescenGi bilanGul ; trebuie sI fie _ 3 pentru a se realiza sinteza intensI a proteinelortisulare (predominI anabolismul proteic.

8Knd bilanGul ; este ` 3, fie aportul proteic este insuficient, fie predominI catabolismul seinstaleazI o stare patolo$icI

$8C8S+75 %8 &7O8,$8

8antitatea minimI de proteine necesarI menGinerii echilibrului bilanGului azotat la om este de 3,61$5Ncorp Ji zi (proteine etalon Ji se numeJte M,$,M &7O8,C.

%entru asi$urarea funcGionIrii optime a or$anismului, A"5"MS a stabilit un A%">T DES:)>A;\]*

F]>FA\ & 3,19 $ proteine etalon5Ncorp Ji zi (69 $ pentru un bIrbat de


37/65


SO,+este utilizatI Hn alimentaGie ca atare, dar Ji sub formI de derivate proteice (fIinuri de$resate& cu apro#. 137%, concentrate proteice & cu apro#. "> (afecGiunea copiilorsubnutriGi.

DE8T)' de % afecteazI creierul Ji sistemul imunitar al copiilor.'a adulGi, deficitul proteic afectezI, Hn primul rKnd, imunitatea.

EL8ES)' de proteine perturbI metabolismul azotului, ceea ce conduce la acumulari de

acid uric Hn articulaGii (boalI numitI :)T] Ji la afecGiuni renale Ji cardiovasculare.

37


38/65


&ar/umuri i esente

ana nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar esentele, fructelor. Mirosurile florilorsi fructelor se datoresc unor substante or$anice simple* eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., carese pot obtine si in laborator. Astfel* parfumul iasomiei este mirosul propionatului de benzil si

acetatului de benzil, parfumul florilor de portocal si de lacramioare & se datoreste nerolinei(metil-b-naftileterul, acetatul de linalil este parfumul de levantica, $eranionul (dimetiloctadionol esteparfumul trandafirului, formiatul de etil este esenta de rom, butiratul de etil este esenta de ananas,butiratul de izoamil este esenta de pere.%'a $recii antici, esentele si parfumurile au jucat un mare rol in medicina, acestea avand un rolantiseptic. De la $reci parfumurile au trecut la romani si apoi obtinerea si folosirea lor s-a e#tins.%ro$resul neincetat al chimiei a permis e#tra$erea de esente si arome, dar si producerea lor pe caleartificiala. lorile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor caracteristic unorsubstante or$anice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice(esente. )leiurile volatile se $asesc in celulele secretoareepidermice, cum sunt cele din partea inferioara si superioara a

petalelor de salcam. Aceste celule secreta uleiul volatil,care difuzeazaprin membrana si se raspandeste in aer. 'a unele plante esteparfumata radacina, la altele florile si frunzele. 8ompozitiauleiurilor eterice (sau esentiale sunt amestecuri de substante cudiferite functiuni chimice* eteri, esteri, alcooli nesaturati, aldehide,cetone etc. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice sefolosesc in industria parfumurilor. ;u orice substanta mirositoare esteparfum. %entru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa indeplineasca doua conditii* sa fie volatila latemperatura obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.

Metodele folosite pentru e#tra$erea uleiurilor volatile din plante sunt* presarea, antrenarea cuvapori de apa (distilare, e#tra$erea cu $rasimi, e#tra$erea cu ajutorul solventilor volatili, maceratia sidescompunerea fermentativa. - %resarea se foloseste la e#tra$erea uleiurilor volatile din coji si fructe (e#emple* lamaile siportocalele. - Metoda obisnuita pentru e#tra$erea uleiurilor eterice consta in distilarea plantelor sau partilor dinplanta cu vapori de apa. Aceasta metoda este folosita pentru obtinerea esentelor de trandafir, de iasomie,de levantica, flori de portocal etc. - E#tractia cu solventi volatili se foloseste cand plantele au un continut mic de uleiuri volatile saucand uleiurile isi schimba compozitia chimica. 8ei mai utilizati solventi sunt* eterul de petrol (pentruflori, benzina (pentru obtinerea rasinilor , alcoolul etc. - E#tractia cu solventi $rasi, nevolatili (cu $rasimi, se foloseste pentru florile de iasomie si

tuberoza (practicat de :rasse in ranta de Sud. %rin aceasta metoda se obtin produsele cele mai fine simai delicate, dar este inceata si costisitoare. lorile se aseaza pe suprafete netede , unse cu o $rasimeanimala solida si se aseaza noi straturi de flori pana ce $rasimea se satureaza cu uleiul eteric. )leiuleteric se e#tra$e apoi din $rasime cu alcool.

- E#tractia cu adsorbanti solizi.lorile se aseaza pe niste rame, cu plase deasupra adsorbantului. >amele, puse unele peste altele,

formeaza dulapuri inchise ermetic, care nu dau voie uleiului volatil sa se raspindeasca in aer .)leiul eteric se e#tra$e cu alcool. Daca solutia alcoolica se supune distilarii, se obtine uleiul volatil pur.

38


39/65


)eiurile eterice se utilizeaza fie ca atare, fie se separa in componente, care apoi se amesteca cu altesubstante pentru obtinerea parfumurilor.

Dupa ce s-a cunoscut compozitia chimica a uleiurilor eterice, s-a trecut la obtinerea lor pe caleartificiala.%rimele esente obtinute in laborator au fost esenta de $aultheria (salicilatul de metil si esentade mi$dale amare (aldehida benzoica. Astazi se cunosc metode pentru obtinerea substantelor naturale

$asite in uleiurile parfumate si chiar se obtin unele ine#istente in natura. E#ista si unele parfumuri ce seobtin prin e#tra$erea uleiurilor volatile si amestecarea lor cu alti compusi naturali sau sintetici, rezultatulfiind un parfum cu o valoare superioara celui natural.E#emplu* esenta de trandafiri are patru constituienti principali* $eranionul, citronelolul, alcoolulfeniletilic si nerolul. :eranionul se e#tra$e din uleiul de citronela Qava, din esenta de palmarosa etc.8itronelul se obtine pornind de la esenta de citronel. Alcoolul feniletilic este obtinut prin sinteza, iarnerolul, tratand chimic $eraniolul sau apa de flori de portocala.

Arome

Aroma este u asam,lu se se&atii %ustatie si olfa#tie )roo#ate de

aumite su,state )ure sau i ameste# di alimete i tim)ul #osumarii

a#estora"$u,statele #are idu# se&atii olfa#tie de aroma sut su,state de

aroma.A#estea au stru#turi #himi#e si #alitati se&oriale ,ie de*ite"/u tre,uie

#ofudati #om)usii or%ai#i #u #ara#ter aromati# aree si hetero#il#i #u stru#tura

si )ro)rietati #himi#e similare ,e&eului #u su,statele de aroma sau

aromati&ate"

Aromati&atii sut )roduse sau )re)arate #are se adau%a i alimete la

ela,orarea lor #u s#o)ul de a le #oferi modi*#a sau itesi*#a o aumita aroma"

Aroma si saoarea alimetelor este re&ultatul a#tiuii simultae a #elor 3 %ru)e

de su,state si aume 1 su,state de %ust a#tioea&a asu)ra re#e)torilor

%ustatii di #aitatea ,u#ala

4 substante de aroma (miros care actioneaza asupra receptorilor olfactividin cavitatea nazala

6 componente de te#tura care creaza senzatii specifice in timpulmasticatieiSubstantele de aroma sau aromele actioneaza direct asupra receptorilor olfactivi ,care le detecteaza si leindentifica ,fie nazal (miros la inaltimea capului fie retronazal (cu eliberare in timpul masticatieialimentelor Aromele nu se pot clasifica in tipare stricte .Ele se diferentiaza prin calitate si profil aromatic ,intensitate,persistenta ,efecte colaterale cuplate cu $ustul alimentului s.a

39


40/65


8lasificarea substantelor de aroma se face dupa mai multe criterii.8lasificarea dupa structura chimica este anevoioasa pentru ca ar trebui reluata intrea$a clasificare acompusilor or$anici.De aceea in lucrarile de specialitate se prezinta arome reprezentative din $rupacompusilor or$anici cu functiuni simple (alcooli ,mercaptani,eteri ,compusi carbonilici,esteri etcsaucompusi cu functiuni mi#te (lactone ,cetoacizi

Dupa provenienta substantele de aroma se aromatizantii sunt*naturali ,sintetici si artificiali.8einaturali se separa e#clusive din surse naturale nemodificate chimic sau enzmatic.8and asuprasubstratului se intervine cu reactii chimice sau enzimatice rezulta aromatizanti de sinteza sau debiosinteza.Enzimele microbiene conduc la preparate biotehnolo$ice. Aromatizantii artificiali rezulta la reformularea celor naturali prin amestecarea convenabila adiferitelor substance de aromaAcesti aromatizanti pot fi obtinuti inte$ral sau numai partial din compusisintetici.n toate cazurile aromatizantii artificiali trebuie sa fie identici aromelor naturale. Dupa efectul aromatic ,aromatizantii sunt *de reconstituire a aromei (de carne,cafeaetc,complementari ,pentru restabilirea aromei alimentelor inalt procesate si suplementari pentrufortifierea sau modificarea aromei de baza fara a crea falsuri. 8ea mai mare cantitate de arome se formeaza la prelucrarea tehnolo$ica si la maturarea alimentelor peseama precursorilor de aroma(lipide ,proteine ,zaharurifolosind adeseori aditivi si tehnici potrivite pentrudirijarea proceselor formatoare de arome si pentru retinerea lor eficienta in masa produslui finit 8alitatile aromatice sunt subiective pentru ca devin o reflectare particulara a actiunii substantelor dearoma farte mica ,ca stimuli asupra receptorilor olfactivi.Definitia subliniaza calitatile de baza alesubstantelor de aroma*/ numai anumite substante sin$ulare sau in amestec sunt stimuli aromatici si deci ,se $asesc in relatie curaspunsul fiziolo$ic4 substanGele de aroma sunt fi#ate in alimente pe support,unde actioneaza asupra receptorilor olfactivi6intre produsul alimentar si consummator se stabilesc relatii de interdependent ce se re$asesc in analizaor$anoleptica ,in instalarea senzatiei de apetenta sau inapetenta si in ierarhizarea calitativa a alimentelor

preparate prin aceleasi tehnici ,din materii prime identice ,asa se e#plica acceptabilitatea produselor cuaroma caracteristica ,respin$erea celor cu aroma straina sau cu defecte de aroma si diferentiereaaliemetelor naturale de cele artificiale,sintetice si de falsuri.%roprietatile senzoriale le revin 23 -937 din suma calitatilor care conditioneaza succesul de piata alanumitor produse alimentare in detrimentul altora.%rincipalele caracteristici prin care se definesc calitatilearomatice sunt*/ %ra$ul de detectie (pdcare reprezinta concentratia minima de substanta ce poate fi identificata faradubii prin detectie nazala din solutie apoasa sau din aer .Aceasta depinde de volatilitate si de structurachimica si mai cu seama de $eometria moleculara.4 +aloarea aromatica (vaeste raportul dintre concentratia unei arome intrun aliment sau intrun amestecsi pra$ul de detectie.

6 ntensitatea perceptiei &este dependenta de concentratia compusilor de aroma2 >elevanta aromatica &este proprie amestecurilor de cel putin 4 substante de aroma prezentate in acelasialiment. " metoda obiectiva de cercetare a aromelor indviduale si in amestec o ofera olfactometria.Aceastaconsta in separarea aromelor dintrun e#tract obtinut cu aparatul 'iNens-;iNerson,pe coloana capilara aunui $az-cromato$raf la care se cunosc deja timpii de retentie.

40


41/65


n literature (Felitz si :rosch d a devenit o marime curenta de apreciere a relevantei aromelornaturale ,artificiale si sintetice in amestec.8u cat d a unui amestec este mai mare cu atat mai mult acestaisi pune amprenta in mod mai intens asupra aromei produsului la concentratii sufficient de mici. Deosebirea unei esente de o aroma naturala "bisnuit esentele de rom .portocale ,bananaetc sunt sintetice!cel mai adesea fin esteri sau combinatii

carbonilice .n aceasta situatie natura eentei se poate stabili prin reactii specificefunctiei ester sau functieicarbonil din chimia or$anica. Aromele naturale sunt amestecuri de diversi compusi or$anici.Acestea se deosebesc de esente prinreactii analitice cum sunt* determinarea indicelui de saponificare ,a indicelui de nesaturare ,a indicelui decarbonil si hidro#il.Din indicele de saponificare se $aseste masa moleculara medie ,care se transforma informula moleculara a unui ester ce se verifica ulterior prin indicele de aciditate.Arome de uz alimentar " substanta care are $ust si este recunoscuta de anumite proteine (receptori aflate la suprafata limbii,or$anul de simt al $ustului.Moleculele care determina senzatia de $ustaromeleArimele naturale au fost folosite din cele mai vechi timpuri ,atat pentru savoarea felurilor de mancare sibauturilor cat si in scop therapeutic./ :ustul Dulce &este dat de molecule care au toate $rupari hidro#il,-"? (alcool*$licerina,za$aroza,$lucoza si fructoza.ndustria alimentara a creat arome artifiale ca zaharoza si aspartamul.Acesticompusi au structura mai complicata .dar care este recunoscuta de aceeasi receptori care conduc lasenzatia de dulce4 :ustul acru (acid este dat in special de e#istenta in cavitatea bucala a ionilor ?6"R ,proveniti dinionizarea acizilor.)nele soiuri de mere sunt acide *ele contin acid malic,un acid or$anic care are trei atomide 8 .4 $rupari carbo#ilice si o $rupa "?-'amaile ,sontin acid citric si sunt folosite la prepararea ceaiurilor si a bauturilor racoritoare.6 :ustul amar &este asociat cu compusi or$anici numiti alcaloizi !acestia au in molecula cel putin un

ciclu format din atomi de 8 si unul sai mai multi atomi de Azot.Multe dintre moleculele alcaloizilor suntrotravitoare si capacitatea de a le detecta dupa $ust este rezultatul unei adaptari la mediu aor$anismelor.8hinina este folosita in concentratii mici pentru a da savoare unor bauturi racoritoare (apatonicasau a unor bauturi alcoolice ($in tonic,este componenta principala a medicamentelor anti-malarie !in cantitati mari provoaca contractii musculare la nivel abdominal si varsaturi.?ameiul ,folosit lafabricarea berii contine humolona ,molecula care asociaza berii $ustul usor amar.2 :ustul piperat ,iute si aromat-specifice pentru condimente apar in urma e#citarii stimulilordurerii.%entru a elimina durerea creierul comanda sinteza in or$anism a unor compusi cu actiunecalmanta!acestia determina senzatia de calm resimtita dupa o masa foarte condimentata.:ustulpiperat,atribuit varietatilor de piper ne$ru si alb este determinat de interactia altui alNaloid,piperina cureceptori ai durerii.:ustul iute specific ardeiului iute verde sau rosu se e#plica prin e#istenta in

compozitia sa a capsaicinei .Atat piperina cat si capsaicina stimuleaza secretia salivara si ajuta di$estia.1 :ustul proaspat rece-atribuit mentei se e#plica prin actiunea mentolului asupra receptorilor termici dela nivelul limbii.

41


42/65


M8%,C+M8$5" /ormulare: /orme de prezentarei de conser3are

edicamentul este o substanGI naturalI sau sinteticI folositI Hn practica medicalI pentruprevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. Sunt considerate medicamente Ji substanGelefolosite pentru investi$aGii de dia$nostic. Medicamentul va fi administrat bolnavului numai decItre cadrele medicalele specializate, iar formularea terapiei medicamentoase trebuie sI

HndeplineascI anumite condiGii, si anume* substanGa medicamentoasI sI aibI drept efect vindecarea bolnavului,iar administrarea sI fie fIcutI GinKndu-se seama de vKrsta Ji se#ul pacientului.MMedicamentele sunt prezentate sub diferite forme farmaceutice*

- pulberilese absorb repede din tubul di$estiv, datoritI marii suprafeGe de contact. %rezintI avantajul cI bolnavulbeneficiazI de toGi factorii activi din plantI. Au dezavantajul cI se conservI mai $reu, datoritI descompunerii lorHn contact cu aerul Ji umiditatea!

- capsule sunt HnveliJuri folosite pentru acoperirea medicamentelor solide, moi sau lichide, cu scopul de a le masca$ustul sau mirosul neplIcut, cKt Ji pentru a dirija acGiunea medicamentului (HnveliJul rezistI la sucurile $astrice Ji

se desface numai Hn intestin!- pilulesunt forme farmaceutice solide sferice Ji cu $reutate Hntre 3,/3-3,13$, obGinute din una sau mai multesubstanGe active Ji cu diferiGi e#cipienGi. Se Hn$hit fIrI a fi mestecate. Se conservI mai bine, Ji acGiunea lor poate fidirijatI!

- comprimate sunt forme farmaceutice de consistenGI solidI, cu aspect de cilindru sau disc. Sunt administrate oralsau dizolvate Hntr-o anumitI cantitate de apI. Sunt dozate cu precizie!

- draezistenGa dobKnditI la antibiotice, foarte importantI pt. practicI,are mai multe mecanisme * mutaGii $enetice ale bacteriei, care din sensibilI se transformI Hntr-una rezistentI !transmiterea de la o bacterie la alta a factorului de rezistenGI.

Antibioticele se folosesc in scop curativ, Hn toate infecGiile cauzate de $ermeni sensibili (de e#emplu *scarlatina, febra tifoidI etc. ! Hn infecGii cu $ermeni necunoscuGi, dacI viaGa bolnavului este Hn pericol sau sunt

posibile sechele foarte $rave ! infecGii cu evoluGie cronicI, Hn care antibioticele fac parte dintr-un tratamentcomple# ( tuberculoza . olosirea antibioticelor Hn scop profilactic este limitatI.Antibioticele nu sunt indicate pt. tratamentul bolilor virale ! pt. bolile uJoare cu tendinGI de vindecare

spontanI fIrI complicaGii, infecGiile localizate accesibil tratamentului chirur$ical ! la bolnavii sensibilizaGi, undepot apIrea fenomene adverse foarte $rave.

42


43/65


&enicilinele

Antibiotice bactericide, puGin to#ice Ji cu bunI toleranGI. Sunt antibiotice naturale obGinute prine#tracGie sau prin semisintezI. ;ucleul lor de bazI este acidul


44/65


O@acilina ( este prezentatI Hn flacoane de 3,41 $r. Si capsule de 3,41$r. SubstanGI activI . EsterezistentI l apenicilinaza stafilococilor ca Ji meticilina. Se administreazI oral, pt. cI rezistI la acGiunea aciditIGii$astrice. Este bine toleratI local Ji $eneral. Doza zilnicI pe cale oralI este 4-2 $r., preferabil pe nemKncate. nbolile severe Ji cKnd calea di$estivI nu este accesibilI, se administreazI intravenos sau intramuscular, la intervallede timp e$ale.

Ce/alosporinele

Sunt antibiotice semisintetice, bactericide Ji cu mecanism de acGiune asemInItoare penicilinelor. Suntrezistente la penicilinaza stafilococilor Ji la unele enzime ale bacililor $ram-ne$ativi. Sunt inactive faGI depiocinic Ji proteus, dar active pe cocii $ram-pozitivi. Si unele tulpini de $ermeni $ram-ne$ativi. ;u se voradministra bolnavilor sensibilizaGi la cefalosporine, cKt Ji la cei sensibilizaGi la penicilinI.Ce/alotina (eflin este o cefalosporinI care se administreazI parenteral (intramuscular, realizKnd nivelurisan$uine pt. 2-< h. . Este $reu toleratI, intramuscular (dureri Ji intravenos, producKnd iritaGii ale andovenei.Doza pt. adult Ji pe zi variazI Hn limitele foarte lar$i ( 4-


45/65


Macrolidele

8ritromicinaeste un antibiotic care se absoarbe bine dupI administrarea oralI, difuzeazI bine Hn Gesuturi Ji seconcentreazI Hn ficat Ji Hn rinichi. Are un spectru de acGiune asemInItoare %enicilinei :B, cuprinzKnd uniistafilococi rezistenGi la penicilinI. Are o toleranGI di$estivI buna. Este mai $reu toleratI pe cale intramuscularI

sau intravenoasI. DupI doze foarte mari, are efecte to#ice hepatice. Este folositI pentru tratamentul bolnavilorsensibilizaGi la peniciline.%rodusul romKnesc EritromicinI proprionil este prezentat sub formI de comprimate de 3,4$, care seadministreazI cu 63 min. Hnainte de masI sau cu 6h dupI masI. Doza zilnicI la adult este de 4-6$. %rodusulpentru administrare parenteralI EritromicinI lactobionat este prezentat Hn flacoane de 3,6$, fiind folosit cKndcalea oralI nu este accesibilI. Doza zilnicI pe cale parenteralI este de 3,0$, Hn perfuzie venoasI lentI.;u se solubilizeazI Hn soluGie clorurosodica, deoarece precipitatI.

etraciclinele

Sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru lar$ de acGiune. Se absorb bine pe cale di$estivI Ji difuzeazI bine HnGesuturi. %Itrund bine Hn pleurI, peritoneu Ji pericard. Se concentreazI Hn ficat, rinichi, plImKni Ji splinI. Sunt

active pe $remeni $ram-ne$ativi, ricNettsii, microplasme. Dau frecvente reactii adverse, ca* $reGuri, vIrsIturi,anore#ie. ;u vor fi administrate bolnavilor sensibilizaGi la tetracicline, bolnavilor ulceroJi, celor care au colitIulceroasI Ji insuficienGI renalI.%rodusul romKnesc Tetraciclina este prezentat Hn drajeuri de 3,41$, pentru administrarea oralI. Doza zilnicIpentru adult este de 4-2$, dKndu-se la intervale de timp e$ale.%o@icilina (+ibramicina este prezentatI sub formI de capsule (3,/$ pe capsulI Ji flacoane injectabile(3,/$5flacon. Se absoarbe foarte bine din tubul di$estiv. Are acGiune antimicrobianI prelun$itI, permiGKndadministrarea de doze mici Ji la intervale mari de timp.Doza zilnicI pentru adult este de 3,4$ (4 capsule Hn prima zi, apoi 3,/$ (o capsulI pe zi, timp de 9-/3 zile.%entru administrarea permanentI se solubilizeazI conGinutul unui flacon Hn 1 ml de apI distilatI sterilI.>eacGiile adverse sunt rare* $reGurile, vIrsIturile, diaree.

+spirina

( asprin, acesal, acetsal, asprocolfarit, istopzrin, rhonal, ruspirin

Pre&etare

comprimate* conGin acid acetilsalicilic 133m$ ( cutie cu 43 bucIGi! benzi de celofan!comprimate pentru uz pediatric* conGin acid acetilsalicilic /33m$ ( lacoane cu 63 buc..

A#iui farma#olo%i#e i tera)euti#e

fe#t aal%e&i# atiiamator i atireumati# ati)ireti# atia%re%at )la#hetar

ihi,ator al #otra#iilor uteriei efe#tele se datorea& : )ri#i)al ihi,rii

formrii )rosta%ladielor"

,ndica0ii terapeutice"

45


46/65


>eumatism poliarticular acut, poliartritI reumatoidI Ji alte boli reumatismale! nevral$ii, mial$ii, dureridentare, cefalee! stIri febrile ( Hn boli infecGioase, $ripI, rIcealI comunI etc. ! profila#ia Ji tratamentul bolilortromboembolice, Hndeosebi a trombozelor arteriale ( eventual Hn asociaGie cu anticoa$ulante sau dipiridamol,dupI caz , combaterea tulburIrilor provocate de a$re$area plachetelo Hn trombocitemie! dismenoree!profila#ia arsurilor solare.

Mod de administrare"9duli3pt. acGiunea anal$ezicI Ji antipireticI un comprimat de 3,1$ o datI, repetKnd eventual la fiecare


47/65


antilactoidI $ravI, cu asfi#ie sau colaps! administrarea prelun$itI de doze mari poate fi cauzI de leziuni renale,leziuni hepatice, anemie hemeliticI Ji methemo$lobinemie ( prin fenacetinI ! dozele mari pot produce palpitaGii,insomnie Ji tremor ( prin cafeinI .

Cotraidi#aii i )re#auii )ro,leme de itera#iui medi#ametoase

- aler$ie la salicilaGi, intoleranGI la salicilaGi Ji la antiinflamatoarele nesteroidiene! ulcer $astro-duodenaHn evoluGie, boli hemora$ice Ji risc de hemora$ii. %rezenGa fenacetinei contraindicI preparatul la su$arii sub 6 luni,la bolnavii cu insuficienGI renalI Ji Hn caz de deficit de :-


48/65


%rourile

ultivate Hn special Hn Me#ic, din fericire, nu foarte rIspKndite. " rIspKndire rapidI Ji un

consum relativ mare l-a avut un derivat de acid liser$ic descoperit sintetizat HntKmplItor de

firma de medicamente Sandoz, numit S%2B! consumul lui e Hn scIdere azi, lucru

important, el fiind numit bomba atomicI a dro$urilorB. Doza activI a acestuia este de sute

de ori mai micI decKt a altor dro$uri! 'SD este cel mai puternic halucino$en, se administreazI pe cale

bucalI sau intravenos. DupI administrare se constatI o depersonalizare (individul este o altI persoanI, din

afara prorpiului corp, senzaGie trIitI ca realitate, tulburIri vizuale trIite ca reale* lume $rotesc coloratI Hn

culori de verde Ji albastru, diformitIGi! episodul este urmat de un somn cu amnezie (uitarea faptelor reale.

8?alucino$enul cel mai rIspKndit Ji cel mai vechi & cel mai ieftin de altfel & este cKnepa indianI

(Cana*isindica. E#istI azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. DacI opiul aparGine

"rientului ndepIrtat, Hn special 8hina, canabisul este pentru "rientul Mijlociu si apropiat ceea ce

alcoolul este pentru Europa. 'umea musulmanI a venit de mult

timp Hn contact cu aceastI plantI, pe care a inte$rat-o Hn

civilizaGia sa. %rodusul care se fumeazI se numeJte

mari?uana, dacI este mKncat se numeJte hai (numele

de hasasinB vine de la luptItorii din 'iban, sec. L, care

sub influienGa dro$ului sIvKrJeau acte de o mare

cruzime. Acest dro$ dI o stare de beGie, cu euforie, dro$atul

rKde sau zKmbeJte, cu supraactivitate motricI, Hn care

judecata nu este afectatI, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. ?aJiJul folosit timp Hndelun$at

duce la de$radare fizicI Ji psihicI.

D. Alte medicamente

Sunt douI clase total opuse de medicamente * e@citantele sistemului nervos centra, respectiv

deprimantelelui, adicI *ar*ituricele. Acestea au o strKnsI le$IturI Hntre ele, constituindu-se Hntr-un cerc

vicios * primele se iau pentru a sta treaz Ji a avea performanGe fizice Ji psihice, celelalte pentru a putea

dormi dupI aceea ! pentru a-Ji reveni a doua zi se iau primele, etc.

Stimulante ale sistemului nervos central sunt si co/eina: teo/ilina si teo*romina, care se $Isesc

Hn plante de cafea (coffea arabica ceai (8amellia thea Ji Teobroma cacao. DependenGa de acestea e

limitatI (nu pune probleme individuale sau sociale.

Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate Hn special de am/etamine, cu efect intens,

senzaGie de minte proaspItI, bunI dispoziGie, concentrare mIritI, HnlIturarea senzaGiei de obosealI, nevoia

de somn e HndepIrtatI, HmbunItIGeJte activitatea sportivilor (este o substanGI dopantI. 'a acestea se

48


49/65


adau$I HncI unul, foarte marcant * efectul anore#i$en (pierderea poftei de mKncare. 'a noi Hn GarI s-au

scos din uz.

'a polul opus se situeazI barbituricele deja amintite, care pot da dependenGI la persoanele

sensibile dupI numai /3-/4 zile de tratament.

Tratamentul to#icomaniilor este Hndelun$at Ji $revat de eJecuri ! el se adreseazI or$anismului ca

fiinGI biolo$icI Ji omului ca fiinGI superioarI Ji socialI ! reinserGia este foarte dificilI.

n >omKnia problema dro$urilor este de o amploare mai scIzutI decKt Hn alte GIri ale lumii, dar Hn

creJtere, ceeae ce se datoreazI deschiderii spre Europa, Gara noastrI fiind consideratI o punte de le$IturI

Hntre pieGele mondiale ale lumii.

n paralel cu dezvoltarea rutelor de tranzitare a dro$urilor, Hn >omKnia a Hnceput sI se consolideze

Ji o piaGI a dro$urilor, acestea HncepKnd sI se vKndI la nivelul dozelor Hn locuinGele dealeri-lor, Hn

discoteci, baruri, Jcoli Ji pe stradI. S-a observat cI Hn mediile universitare se consumI mai mult opiaceele,

cocaina Ji dro$uri sintetice, Hn mediul liceal consumatorii preferI cu precIdere cannabisul. %e de altIparte, cate$oria de vKrstI predispusI la consumul de dro$uri este Hntre /< Ji 4@ de ani. n foarte multe

cazuri se sare direct de la dro$uri uJoare (cannabis Ji marijuana la heroinI Ji asta datoritI preGurilor

promoGionale practicate de dealeri sau chiar datoritI ofertelor $ratuite. )n alt fapt Hn$rijorItor este apariGia

Hn >omKnia a unor cantitIGi din ce Hn ce mai mari de dro$uri sintetice, sub forma comprimatelor de

amfetaminI, 'SD Ji ecstas a cIror provenienGI este Europa "ccidentalI.

Dro$ul reprezintI o problemI socialI, $enerKnd sIrIcie, hoGie, prostituGie, Jantaj, corupGie, crimI,

terorism.

Decizia de a consuma sau nu dro$uri Hi aparGine fiecIruia, HnsI Hnainte de a lua prima dozIindividul trebuie sI fie conJtient de riscurile la care se supune pe termen lun$.

.itaminele

.itaminele sunt su*stante oranice necesare cresterii si *unei /unctionari a oranismului: pecare oranismul le /a*rica in cantitate insu/icienta pentru asi acoperi ne3oile (3itaminele 96: 9:%: A) sau pe care nu le poate sintetiza!

itaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate suntcontinute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina , in special,trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere. Structurachimica si rolul biolo$ic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic,

vitaminele A, F/, F4, F1, F


50/65


+itaminele se clasifica, de obicei, in doua $rupe* vitamine hidrosolubile (solubile in apa, care$rupeaza vitamina 8 si vitaminele din $rupul F (F/, F4, F1, F


51/65


puGin prin urinI. ntervine Hn procesele de o#ireducere, Hn metabolismul $lucidelor, lipidelor Hn funGiilesistemului nervos, a aparatului vizual Ji are rol antito#ic (plumb, mercur.

Surse* alimente de ori$ine animalI (lapte, ouI, ficat, creier, splina, crustacee Ji unele ve$etale(spanac, salatI verde, roJii etc.

+itamina F4 poate fi sintetizatI de unele bacterii.

F6+itamina F6 (%% cuprinde acidul nicotinic Ji amida acidului nicotinic cu proprietIGi aproape

identice precum Ji o serie de derivaGi ai acidului nicotinic.;ucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 1 atomi de carbon Ji un atom de azot.

Acidul nicotinic Ji amida nicotinica sunt substanGe cristaline, incolore, solubile Hn apa, alcool,termostabile.

AbsorbGia si metabolismul. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde pItrund Hn sKn$e. SeeliminI prin urinI, fecale, tranpiraGie.

+itamina F6 previne Ji vindeca pela$ra, caracterizatI prin tabloul simptotic a celor trei DB(demenGa, diaree, dermatita. Ele participI de asemenea la procesele de o#ireducere, la metabolismul$lucidelor, proteinelor, a produJilor pi$mentari si influenteazI sistemul nervos Ji activitatea unor $landecu secreGie interna. Este binecunoscuta Ji a acGiunea vasodilatatoare a vitaminei F6.

Surse* alimente ve$etale mai ales Hn coaja boabelor de cereale, Hn drojdia de bere, alimente deori$ine animalI (carne, rinichi, ficat

Antivitamina F6 (acetilpirimidina substanGI cu structura apropiatI de aceea a vitaminei F6 darcu acGiune anto$onistI. F2

+itamina F2 (adenina are funcGii si indicaGii terapeutice, mai puGin cunoscute. Ea alIturi de altevitamine F, intervine Hn funcGiile sistemului nervos cKt si cele ale sistemului hematopoietic.

8arenGa vitaminei F2 modificI echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei Ji $ranulopeniei.Administrarea sulfamidelor Ji a antibioticelor creJte consumul de vitaminI F2. Ea are un rol

important Hn metabolismul $lucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, Hn funcGiile supraren

Masele plastice2

Documents

Transcript of Masele plastice2