ALCATUIREA SI DISPOZITIA SISTEMULUI LIMFATICScurt istoric al drenajului limfatic:Existenta limfei era banuita inca din antichitate, ea fiind denumita si sangele alb. Existenta vaselor limfatice insa a fost pusa in evidenta cand s-au pus la punct tehnicile de disectie si necropsie. In 1622, un cercetator italian (Asseli) descrie pentru prima oara prezenta vaselor limfatiace. In 1647 un cercetator francez pune in evidenta cisterna Pequet. Prima descriere a sistemului circulator limfatic dateaza din 1652 si apartine lui Bartholin. Urmatoarea descoperire importanta dateaza din 1874 si apartine unui francez, Sappey care face o descriere completa a circulatiei limfei in organism. In 1912 Alexis Carell primeste premiul Nobel pentru demonstratia sa privind rolul esential al limfei in organism. Sistemul circulator limfatic dubleaza sistemul venos de intoarcere si are rol de drenaj fara a fi in continuitate anatomica directa cu circulatia sangvina. Vasele limfatice asista si ajuta circulatia venoasa integrandu-se functional:1.asupra circulatiei limfatice actioneaza aceeasi factori favorizanti (presiunea negativa din torace in timpul inspirului)2.aspiratia atriului drept3.sistemul venos valvular si venele limfatice sunt prevazute cu valvule care fragmenteaza coloana de limfa impiedicand scurgerea ei inapoi sub actiunea gravitatiei4.pulsatiile arteriale din vecinatate5.contractiile musculaturii striateVasele mari limfatice se varsa in cele 2 vene cave.Sistemul limfatic prezinta o retea foarte densa de capilare generalizate la nivelul intregului organism, vase care sunt situate atat in suprafata cat si in profunzime.Originea limfei: lichidele corporale reprezinta 80% din greutatea corporala totala, ele se impart in lichide extracelulare care reprezinta 40% sin ele situtate in spatiul interstitial, sangvin si limfatic si spatiul intracelular care reprezinta 60%. Lichidele extracelulare la randul lor sunt formate din plasma si lichide intersitiale. Lichidele intra si extracelulare au unitate functionala si compozitie asemanatoare ele fiind separate prin membrane subtiri pe care le traverseaza datorita diferentelor de presiune si concentratie asigurand astfel schimburile metabolice intre mediul intern si extern celulei. Presiunea coloid osmotica este asigurata de proteine.Toate tesuturile si structurile organismului sunt scaldate de lichid interstitial care este compus din lichide neresorbite de circulatia veno-limfatica. Lichidul este in permanenta innoit deoarece este preluat de vasele sangvine si limfatice si este produs in permanenta de activitatea si arderile celulare. Toate schimburile de subtstante fie trofine, substante utile organismului care cuprind si vitaminele. Se realizeaza prin intermediul acestor lichide extracelulare. Ele stau la baza producerii limfei. Limfa este denumirea pe care o primeste lichidul extracelular odata cu patrunderea sa in capilarul limfatic. Limfa imprumuta in anumite teritorii o parte din proprietatile lichidului extracelular din zona respectiva. Vilozitatea intestinala reprezinta o proeminenta la nivelul lumenului. Vasele limfatice sunt vase de calibru mic cu asprct boselat. Capilarele limfatice sunt mai numeroase decat capilarele sangvine. Peretele lor este format din celule endoteliale care continua ca tunica interna in venele de calibru mai mare. Vasele conflueaza din aproape in aproape determinand aparitia colectoarelor cu diametru tot mai mare prevazute cu valve endoteliale la interior. Aceste vase poarta numele de canale limfatice care conflueaza formand trunchiurile limfatice care sunt vasele care ajung la nivelul ganglionilor pe care ii traverseaza. Cele mai mari trunchiuri limfatice readuc lichidul colectat in circulatia sangvina. Exista 2 mari vase limfatice finale (canalul toracic care strange limfa din trenul inferior si jumatatea stanga si marea vena limfatica care colecteaza limfa din jumatatea superioara dreapta). Canalul toracic ia nastere in abdomenul superior la nivelul cisternei Pequet, are o lungime de 40 cm si traseu ascendent traversand diafragmul si patrunzand in torace unde se varsa in vena subclavie stanga.Ganglionii limfatici sunt situati in grupe pe traiectul colectoarelor limfatice, ca structura sunt niste formatiuni fibroase care cuprind o retea de celule rotunjite similare limfocitelor. Ganglionii limfatici au mai multe roluri:-rol de filtru retinand si indepartand particule aflate in suspensie in limfa inainte ca ea sa fie depersata in circulatia sangvina-rol de aparare imunitara prin eliberarea celulelor pe care le contin-rol de regularizare a fluxului limfatic Numarul ganglionilor este variabil intre 500 si 900 MANEVRE DE DRENAJ:Drenajul limfatic asigura inlaturarea lichidelor excedentare din tesuturi mentinand echilibrul hidric al spatiilor interstitiale si asigurand evacuarea deseurilor rezultate din metabolismul celular. Acest proces se realizeaza prin doua mecanisme distincte:1.Evacuarea care se realizeaza prin presiuni aplicare progresiv la distanta de zona infiltrata si care urmareste eliberarea trunchiurilor limfatice mari de limfa pe care o contin pentru a fi capabile sa primeasca alta cantitate de limfa mobilizata din periferie.2.Captarea se realizeaza de catre capilarele limfatice din periferie de la nivelul interstitiilor. Captarea este consecinta cresterii presiuni la nivel local, cu cat presiunea exercitata de tesuturi este mai mare cu atat cantitatea de limfa preluata de capilare va fi si ea mai mare. Procesul de captare se realizeaza la nivelul zonelor edematiate infiltrate in scopul reducerii edemului si a tensiunilor tisulare.