1

C: Chirica;A: Ana;N: Nichita;V: Varlam

***V: Se vede ca ai dat lovitaC: Te pomenesti ! (ia un pachetel legat cu sfoarasi coboara invartindu-l) Ana, ia ghici ce-i aici!N: (din ascunzatoare) Busuioc!C: Glasul asta il cunosc, nu l-am mai auzit demult, dar il cunosc e glasul lui Nichita! N: (se iveste din ascunzatoare) Ai ghicit! (se saruta)C: Ia te uita! Hotarat lucru, ziua de azi e o zi rara. Sezi. Nene imi pare bine! Anisoara draga, azi o sa petrecem. N: E adorabil!A: Stie papagaliceste genealogia tuturor gloabelor.N: In scoala, in privinta asta, era neintrecut!A: E adevarat ca dumneata ii turnai cerneala in cap?N: Ii picam de sus cu sticluta, dar el era asa de afundat in ganduri ca de cele mai multe ori, nici nu baga de seama. (schimba o privire cu Varlam) Cam intindeam cu totii coarda. V: Tu erai cel mai barbar!N: De aceea ma si iubea mai mult ca pe altii. In schimb, eram si marele lui aparator.C: Nu e!N: Stii cel putin numarul birjei?C: Nu ma uit niciodata la numere.A: Atata grija puteai sa ai.C: Nu-ti face inima rea pentru o nimica toata. Am sa-ti dau indata o veste mare. V: E curios cum de te ghicesc pe tine toti.C: (senin Ana se duce in vestibul) Asta ma mir si eu.N: Bata-te sa te bata Chirica! Viata nu te-a invatat mare lucru.C: Asta nu se stie. Tu arati bine, se vede ca ti-a priit Dar de unde ai picat, ce vant te-a adus?N: Uite vantul care m-a adus!V: L-am intalnit din intamplare pe strada si l-am tras dupa mine. Mie sa-mi multumesti ca ti l-am adus.N: Mai degraba intamplarii.C: Atunci intamplarii, fiindca omul lipsit de noroc nu trage dupa sine binele cu sfoara.N: Zau asa de pustiu esti? V: (isi da un bobarnac pe nas si Ana zambeste) Nu se vede? Port pecetea nenorocului drept in mijlocului obrazului. N: Mai scrii versuri? V: Uneori cand sunt la ananghie, ca sa impusc o suta de lei.N: Cunosc si papara asta. Am batut de multe ori pe la usile redactiilor straine. Numai ca mie mi se platea ca sa nu mai scriu.C: Ai dus-o asa de greu?V: Dar examene, ai trecut vreunul?N: A, unul singur din greseala. Am avut insa mustrari de cuget si m-am angajat numaidecat pe un vapor. 6 luni de zile stiu si eu ca am trait!V: Ce zici de animalul asta?A: Fiecare cu firea lui!N: Chirica trebuie sa fie toba de carte. Cate patalamale ai Chirica? C: Una singura.A: Si aia de florile maruluiN: Ma prind ca esti profesor de latina A: Mai rauV: El a urmat dreptulN: Atunci e portarel!A: As!N: Nici atat?C: Sunt slujbas la minister.A: Arhivar!C: Da arhivar. E vreo rusine?A: El a fost ursit din leagan sa fie arhivar. E o slujba ridicola si umilitoare!C: E credinta ta, eu nu gandesc chiar asa. Eu parca nu stiu ca trec in ochii tuturor drept o fiinta ridicola? Insa nu-mi pasa! Sunt multumit daca gasesc la mie unul care sa ma inteleaga. In curand insa am sa scap de slujba cea umilitoare. (aproape cu solemnitate) Dragii mei, pentru prima oara in viata mea, am izbutit sa fac si eu ceea ce se cheama o afacere.V: Tu?C: Eu, si-am facut-o! De luni de zile ma poarta cineva cu vorba pentru niste bani. Azi mi i-a dat in sfarsit. In curand voi scapa de gogorita zilei de maine.N: Ce suma ai capatat?C: 30 de mii de lei.N: Si asta inseamnaC: N-am ispravit. Cu banii astia nu puteam sa-mi astup nici jumatate din datorii. Va sa zica, cu ei sau fara ei totuna. Si-atunci mi-am zis si eu: nene, ori-ori!A: ai jucat banii!C: Prostii dastea las pe altii sa faca! I-am pus la pastrare. Deocamdata, i-am inchis intr-o mina de aur. Ia ghiciti ce-am cumparat cu cei 30 de mii de lei?V: ActiuniC: As!V: Covoare vechi! C: Nu. Astea sunt lucruri moarte. Am inchis banii intr-o mina vie.A: Atunci, am inteles!V: (repede si mirat) Ai cumparat o gloaba!C: Ai ghicit! Dar nu e gloaba! Am pus mana pe cel mai de soi cal pe care l-am vazut in viata mea!(miscat) Mi-am cumparat un cal. Era visul meu de ani de zile. Un cal! Sa ai o fiinta a ta, pe care s-o mangai si care sa te priveasca cu ochii ei blajini Doamne sa ai un cal!A: (stapanindu-se) Vasazica, de azi inainte suntem scapati de griji!N: Iti cumperi o biciusca, incaleciV: Si esti calare pe situatie!C: Acuma puteti voi sa radeti, dar intr-o zi aveti sa-mi dati dreptate.A: Si as putea sa stiu cum se cheama salvatorul vostru?C: Faraon al cincilea!V: Nenorocitule, ai fost tras pe sfoara!A: Ai dat 30 de mii de lei pe martoaga aia?V: Dar bine draga Chirica, ce fel de cunoscator esti? Eu nu ma pricep la cai, dar stiu si copiii ca Faraon este regele gloabelor imi pare ca asa e si poreclit. Se poate sa zvarli banii pe fereastra?C: Intr-o zi au sa-mi intre pe fereastra.A: Cand iti spun eu ca n-ai simtul realitatii, ca traiesti in vant! (iese trantind usa)V: (lui Nichita) Am fost si eu de cateva ori la camp. L-am vazut pe Faraon al cincilea cu ochii mei. Un cal slabanog de ti-e mai mare mila de el Un animal ridicol, care soseste cu sute de lungimi in coada si care starneste rasul tuturor! (lui Chirica) Sa stii ca te-ai facut de basm. Cand s-o afla ca s-a gasit cineva care sa-l cumpere pe Faraon al cincilea, o sa ti se duca buhu.N: (lui Chirica) Asa stralucita afacere ai facut?C: Am facut o afacere stralucita!V: Eu zic sa te duci la fostul stapan al calului, sa-i dai cateva mii de lei castig numai sa nu se afle ca i-ai cumparat martoaga. Roaga-l sa-si ia calul inapoi!C: Nu te pricepi. Dar sa sedem. (toti trei) Nene, Dumenzeu nu mi-a dat multe daruri, insa unul tot mi-a dat: vad. V: Aiureaza.C: Nu aiuresc, vad! Animalul asta oropsit care soseste departe, in coada, in mijlocul batjocorei si al fluieraturilor, intr-o ziV: Las-o incurcata! Ziua aceea n-are s-o apuce niciodata. C: Nu te pricepi!V: Daca mai alearga de 3 ori, a 3-a oara se opreste in fata baracilor, se lungeste pe spate si scapa de truda, pentru totdeauna Crezi ca numai tu ai viziuni? Haidem in oras, draga Nichita, aici a inceput sa miroasa a hoit.N: Da, sa mergem.C: Credeam ca ramaneti sa mancam impreuna.N: As fi ramas bucuros, dar isprava ta a suparat rau pe nevasta-ta.V: Du-te si-o impaca! Fagaduieste-i ca ai sa dai inapoi martoaga si are sa-i treaca.N: E tot ce ai mai bun de facut. Povestea ta cu calul nazdravan e o ramasita de pe vremea cand citeam basme cu haiduci. C: Va rog sa ramaneti la masa.V: Atunci du-te de imbuneaza pe Ana.C: Da. (trece in odaia Anei)A: (tacere grea) Cred ca ai sa-ti vii in fire si ai sa dai calul inapoi.C: Nu se mai poate.A: Trebuie sa se poata altfel ramanem in drum. Pricepi?Adineauri a venit proprietarul.C: Mi-au mai ramas cateva mii de lei am sa i le dau.A: Vrea banii toti. Ne cere datoria intreaga si chiria pe un an inainte. Ne aplica legea.C: Dupa lege are dreptate.A: Atunci?C: Are sa ma mai ingaduie. Am sa-i explicA: Sa nu-i explici nimic, Oh ce fiinta anapoda esti! Are sa-ti rada in nas. In lipsa in care ne gasim, ce-ai facut tu e o mostruozitate.C: (blajin) Sa nu intrebuintam cuvinte tariA: Dar bine, omul lui Dumnezeu, unde ti-au fost mintile? Cai de curse ne trebuiau noua? Cand iti spun ca traiesti in vant!C: Ti se pare.A: Adevarat. Chiria, scoala copiilor, intretinerea zilnica sunt pareri. Realitatea sta in viziunile bolnave. N-ai un rand de haine ca lumea pe tine, siC: M-am plans vreodata? Sunt multumit ca poti fi tu gatita.A: Gasesti?C: (cu ochii in pamant) Dupa mijloacele noastre destul de gatita.A: Fac lux mare, adevarat, cu rochii si palarii intoarse si rasintoarse!...C: (blajin) Sa lasam. E un capitol pe care e mai cuminte sa-l inchidem.A: Ce vrei sa zici?C: (filozofic) Sa lasam lucrurile sa-si mearga mersul lor. Sa nu scormonim.A: Cunosc eu aerele astea misterioase.C: Nu sunt aere.A: Da, esti filozof mare.C: (cu un suspin pe care si-l inabusa) Poate ca da! Sa ne gandim ca suntem parintii copiilor nostri. Atat.A: Trebuia sa te gandesti la copii cand ai zvarlit banii pe fereastra. C: La ei m-am gandit si la tine de asemenea.A: Se si vede.C: (raspicat) M-am gandit la tine mult, sa stii, mai mult decat iti inchipui.A: Bine, bine. Deocamdata mi-ar fi priit mai mult sa am cu ce sa-mi scot pardesiul.C: Mai ai vreo doua sunt ca si noi. Cel gri sa-l fi pus de patru ori.A: Zau? Iei tu seama la asemenea lucruri?C: Fara sa vreau. Mi s-a intiparit in minte culoarea fiecarei rochii. Stiu cate ai, cand ai imbracat-o intai pe fiecare, cate palarii ai schimbat iarna trecuta si as putea sa-ti spun intocmai numarul pantofilor si al ciorapilor de matase.A: Se vede ca-mi scotocesti prin garderoabe.C: (trist) Nu scotocesc. Ma uit uneori cand lipsesti de acasa, ma uit si parca tot nu-mi vine sa cred. E o avere inchisa acolo in matasurile parfumate.A: (muscandu-si coltul buzei) Esti ridicol.C: Daca mi-o spui tu!A: (dupa o mica tacere) Spune-mi lamurit, ce gandesti despre mine?C: (frangandu-se de mijloc) Nu vreau sa gandesc decat bine.A: Nu ce vrei, ce crezi!C: Imi place sa cred oamenii mai buni decat sunt. Si-i cred. Sa nu scormonim. (filozofic) Sa lasam lucrurile sa-si mearga cursul lor. (isi ia palaria)A:Unde te duci?C: Simt nevoia sa umblu. Buna seara! (iese)***