Martiriul Sfintilor Brincoveni.doc

8/10/2019 Martiriul Sfintilor Brincoveni.doc

1/18

Episcopia Alexandriei si Teleormanului

CERC PASTORAL

SFINTII MARTIRI BRINCOVENI- SEMNIFICATIA

IMPORTANTA SI ACT!ALITATEA MARTIRI!L!I INVIATA BISERICII

S!STINATOR

PR" NE#RESC! VALENTIN-ALE$AN%R!

PARO&IA CRIN#!


2/18

In'roducere

Martiriul, jertfa si mucenicia in gandirea Bisericii noastredreptslavitoare si in intelegerea Sfintei Scripturi reprezinta experienta mortiihotarate prin credinta, ca marturie fidela a dragostei pentru Domnul nostruIisus Hristos. In acest sens, martirul ori mucenicul este marturisitor prinmoartea cauzata si pricinuita de dusmanii credintei. In acest fel, marturisireasi moartea presupun o legatura interioara serioasa si profunda, care trebuie

privite si abordate impreuna. uterea de a marturisi pe Iisus Hristos vine dinharul Duhului Sfant, care este viu si lucrator in sfintii mucenici. !u toateacestea, lucrarea harului presupune si conlucrarea omului cu el. Sfantul Ioan"ura de #ur afirma in acest sens ca $Domnul nu ingaduie totul harului, inorice imprejurare, ci porunceste ca si ucenicii lui sa%si aduca si ei partea lor$.&olul mucenicilor era astfel acela de a fi sacerdoti ai lui Dumnezeu langa

altarul de jertfa si de a se ruga pentru pacatele credinciosilor. &ealitateatrairii martirului si a muceniciei in relatia lui cu Dumnezeu si cu semenii sainu este un lucru pur omenesc, ci unul divino%uman, de inalta intensitateduhovniceasca. Momentul central al vietii martirului si mucenicului esteacela al marturisirii lui Iisus Hristos in inima sa si in fata lumii dezlantuiteasupra lui, marturisire ce este lucrare a Duhului Sfant in adancurile sufletuluisau, preaplin de Dumnezeu. 'ste cunoscuta, in acest sens, intensitatea iubirii

jertfelnice a martirului si mucenicului, manifestata prin ravna si cuvintelepronuntate inaintea persecutorilor. #cestea fac proba unei experiente intimein comuniune de iubire cu Dumnezeu si cu oamenii.

Sfantul Ignatie (eoforul, inaintea supliciului sau, cerea ca nimeni sanu%l impiedice de la acesta, fiind convins ca abia prin martiriu si jertfamuceniceasca incepea sa fie cu adevarat ucenic al Domnului Iisus Hristos.&avna lui depasea cele vazute si se indrepta epectatic spre cele nevazute

pentru a ajunge la Iisus Hristos. #stfel, el se ruga ca $focul, crucea,multimea fiarelor, taierile, impartirile, risipirea oaselor, strivirea membrelor,sfaramarile intregului trup sa vina asupra lui, numai sa ajunga la IisusHristos$). *remea iesirii sale din aceasta lume este vremea nasterii lui inIisus Hristos. Martirul sau mucenicul, in jertfa sa pentru Dumnezeu, iese din

sine pentru a%+ intalni pe Dumnezeu. iind plin de Dumnezeu, el esteanthropos in sensul profund al cuvantului, adica reunificat in sine si impacatcu intreg cosmosul care%l inconjoara. In acest fel, Sfantul Ignatie astepta ca,

prin mucenicia lui, sa se reverse asupra sa lumina cea curata a lui IisusHristos si, odata ajuns acolo unde este Dumnezeu, sa devina cu adevarat om,anthropos.

)


3/18

I" Pre(en'a lui &ris'os in S)in'ii Mar'iri

#ctele Martirice arata cu imbelsugare si prisosinta ca in suferinta lor,sfintii mucenici nu sunt niciodata singuri. Dumnezeu, cel $minunat intrusfintii Sai$, se afla permanent in ei si in toate momentele vietii lor. Inmartiriul Sfantului olicarp se spune ca- $cei chinuiti dovedesc tuturor ca inceasul muceniciei, prea vitejii martiri ai lui Iisus Hristos sunt ca si dezbracatide trup, sau, mai bine spus, Domnul Iisus Hristos insusi este de fata sivorbeste cu ai sai$. (ot in acest sens graieste si scrisoarea martirilor din+/on, care subliniaza faptul ca insusi Domnul Iisus Hristos ofera, in modvadit si evident, celor mai slabi dintre nevoitori, o putere supranaturala. $0oitoti, zice epistola, temandu%ne ca Blandina nu va putea avea curajul samarturiseasca pe Iisus Hristos, din cauza slabiciunii trupului ei, ea a implinitaceasta cu atata tarie incat cei ce o chinuiau s%au descurajat si schimbandu%seunii pe altii o chinuiau in tot felul si modul, de dimineata si pana seara1 dar

ei insisi s%au declarat invinsi, ne mai avand ce sa%i mai faca si se mirau camai poate sa respire, intreg trupul ei fiind de jur imprejur sfasiat si deschisde lovituri, ei, marturisind ca un singur chin de felul acesta era suficient casa%i aduca sfarsitul, fara sa mai fie nevoie de atatea alte multe chinuri. Darfericita, ca un viteaz atlet, isi reinnoia puterile prin marturisirea lui IisusHristos$2.

Daca Mantuitorul nostru Iisus Hristos 3 !are este ieri, azi si in veci#celasi % are un rol covarsitor in viata martirului, trebuie subliniat faptul camucenicul, in suferinta sa pentru Iisus Hristos, nu este niciodata parasit deSfantul Duh. 'l este acela care insufla nevoitorului raspunsurile in fata

persecutorilor. #cest fapt face ca faptele mucenicului si cuvintele sale sa fieconsiderate ca autentice marturisiri de credinta si evenimente liturgice, carese implinesc in acelasi timp. Biserica a considerat aceste manifestarimucenicesti ca fiind lucrari si roade ale Sfantului Duh si le%a pus alaturi deSfanta Scriptura. !uvintele si invataturile martirilor sunt deci considerate cafiind inspirate de acelasi Mangaietor si sunt lasate Bisericii spre folosultuturor credinciosilor ei. Sfantul Ignatie (eoforul in epistolele sale arata caaceste daruri duhovnicesti sunt oferite de Domnul nostru Iisus Hristosfiecarui membru al Bisericii, prin interventia directa si mijlocirea Sfintilor

mucenici, care bine s%au nevoit. !a urmatori ai patimilor Mantuitorului IisusHristos, mucenicii isi poarta crucea impreuna cu Domnul lor, renuntand laei, pentru ca Iisus Hristos sa traiasca in ei. Domnul nostru Iisus Hristos estedeci in ei, in viata lor, incununandu%le suferinta. !a purtatori ai acestorchinuri, mucenicii se impartasesc de slava lui Dumnezeu si imparatescimpreuna cu 'l de%a dreapta (atalui. in acest sens, suferinta lor este vazuta

2


4/18

ca act de colaborare si de conlucrare cu suferinta Mantuitorului la opera demantuire si curatire a lumii de pacate si patimi. Din alt punct de vedere,modul martirilor de a%l marturisi pe Iisus Hristos este un botez care curatacomplet de pacate, realizand astfel, asemanarea cu moartea si invierea luiIisus Hristos. (ertulian, in lucrarea sa,De Baptismo4, spune ca mucenicii isidau viata in botezul lor, practicand, in acest fel, botezul sangelui. Daca in

botezul cu apa credinciosul primeste iertarea pacatelor in botezul sangeluimartirul primeste coroana si cununa vietii vesnice din mainile lui IisusHristos insusi. Dupa acest botez nimeni nu mai pacatuieste, spune Sfantul!iprian al !artaginei. aptul ca martirul ori mucenicul s%a unit deplin sidesavarsit cu Iisus Hristos in jertfa si mucenicia sa este con%firmat si decinstirea pe care o dobandeste dupa sacrificiul sau. Biserica a consideratdintotdeauna pe mucenici ca sunt impreuna cu Iisus Hristos si, in acest mod,memoria si toate ale lor au devenit un tezaur de mare pret al ei. Muceniculeste si din acest punct de vedere nedespartit de Mantuitorul nostru Iisus

Hristos si cinstit cu multa veneratie de credinciosi. In martiriul Sfantuluiolicarp al Smirnei se subliniaza acest adevar- $ne inchinam lui Hristos,pentru ca el este iul lui Dumnezeu, iar pe martiri ii cinstim dupa vrednicieca pe ucenicii si imitatorii Domnului, pentru neintrecuta lor iubire fata deimparatul si invatatorul lor... 0oi am dobandit apoi osemintele lor maicinstite decat pietrele pretioase si mai scumpe decat aurul si le%am asezat laun loc cuviincios$4.

rezenta Mantuitorului nostru Iisus Hristos in viata mucenicilor estesubliniata si de momentul marturisirii credintei mucenicului inainteamuncitorilor si a lumii pagane dezlantuite asupra lui. #ceste clipe se inscriuintr%o noua forma de viata si vietuire care va angaja intreaga fiinta amartirului in procesul de transformare si metamorfozare a lumii. Dialogulsau raportul dintre mucenic si calaul sau n%au decat o singura variantaexistentiala $converteste%te sau ucide%ma$. !a si Mantuitorul Iisus Hristos,care a marturisit cu seninatate si iubire in fata lui ontiu ilat, si muceniculvorbeste judecatorului sau ca unui prieten, fara sa%l urasca. !uvintele lui suntale Duhului Sfant, de aceea el propune semenilor sai un limbaj nou, in staresa vindece necredinta, boala si suferinta cauzata si generata de pacat. Deasemenea, vorbele sale determina spre o viata noua si ajuta pe cel care se

hotaraste sa se converteasca si sa%l urmeze pe Iisus Hristos.De cele mai multe ori martirii canta, intonand cuvinte din SfantaScriptura, aratand prin aceasta ca viata impreuna cu Iisus Hristos si inHristos este un imn de slava adus lui Dumnezeu. in acest sens marturisirealor este ortofona, in contrast cu zgomotul pacatului si al mortii. rin acestemanifestari, mucenicii construiesc manifestarea cultica si imnografica a

54


5/18

Bisericii in toata plinatatea ei. 6pus fiind cuvintelor lor nu poate fi decatblestemul promovat de invataturile inselatoare ale paganilor, care%si auoriginea in viclenia si perfidia iadului. impotriva diavolului si a tuturormijloacelor sale ucigatoare de suflet se aseaza constient si senin muceniculsi martirul lui Iisus Hristos, angajat pe calea adevarului si al dreptatii, ca salupte impotriva idolilor si intunecimii diavolilor.7

rin urmare, patimitorii lui Iisus Hristos, plini de forta harica siindrazneala sfanta se prezinta inaintea persecutorilor cu puterea luiDumnezeu, pentru a impune in fata lumii, potrivnice credintei lor, credinta siiubirea crestina, pe care le marturisesc cu propriul lor sange. Spre deosebirede lumea pacatului, faptele lor sunt logice, sunt faptele unor fiinte caretraiesc in Dumnezeu si dupa poruncile lui Dumnezeu. !u toate ca lumea iiconsidera nebuni si iesiti din minte, mucenicii sunt singurii intelepti sirezonabili, intr%o lume intunecata de satana si deteriorata ori degradata derau, ranitii pentru iubirea lui Iisus Hristos sunt singurii luminati la minte si la

chip. e acest ring si stadion martirii au posibilitatea sa infrunte direct si pepropriul sau teren pe tatal minciunii, diavolul. Superioritatea lor rezida infaptul ca ei marturisesc pe adevaratul Dumnezeu in fata caruia $totgenunchiul trebuie sa se plece si al celor ceresti si al celor pamantesti si alcelor de dedesubt. Si sa marturiseasca toata limba ca Domn este IisusHristos, intru slava lui Dumnezeu (atal$. entru pagani si rau credinciosiDumnezeu se ascunde, dar este gasit de aceia care%+ cauta cu toata inima siimplinesc poruncile lui. Mucenicii se desfateaza, prin urmare, de dulceatavietuirii in Dumnezeu si primesc puterea de la Iisus Hristos. in asemeneaambianta, inaintea lui Dumnezeu si a ingerilor +ui, lor le este foarte usor saschimbe viata terestra pentru viata cereasca. Momentul despartirii lor de trupconsemneaza pentru mucenici, inceputul unei vieti reale si al unei experiente

plenare de comuniune cu Dumnezeu si cu sfintii Sai. Mucenicul doreste sase uneasca cu Iisus Hristos, a carui imparatie nu este din aceasta lume, 'lfiind Dumnezeul real si personal. (recerea sa din aceasta lume inseamnaintalnirea sa cu cel pretuit, iubit si dorit atat de mult, cum se arata in troparulde la sfintele mucenice- $pe (ine, mirele meu, te iubesc si pe tine, cautand,ma chinuiesc$8. !a sa ne dam mai bine seama de aceasta nazuintasufleteasca, ne ducem cu mintea la stramosul nostru #dam care, inainte de

caderea sa in pacat, traia in comuniune cu Dumnezeu. !u siguranta, dupaindreptarea noastra prin Iisus Hristos tot comuniunea a ramas ca singuraexperienta valabila cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om.9

$arintii, zice Sfantul "rigorie alama, ne%au invatat sa cugetamdespre Dumnezeu trecand mai intai prin experienta comuniunii$:, intrucat789:


6/18

numai aceasta forma de traire da voie omului sa%si deschida cugetarea sprecel iubit. #cest aspect subliniaza faptul ca Dumnezeu nu se comporta ca ofiinta abstracta, ci ca o persoana care poate si doreste sa stea in relatie cu alte

persoane, in comuniune de dragoste. Mai intai Dumnezeu, din iubiredumnezeiasca nelimitata si nemarginita, si%a aratat dragostea sa desavarsita,

prin coborarea lui la noi cand a luat firea noastra stricacioasa. !uprinsi inaceasta iubire oamenii urca la Dumnezeu, raspunzand acestei chemari divineinaugurate prin jertfa si invierea Mantuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu nuingusteaza creatura sa prin cuprinderea ei in sine, ci dimpotriva, ea seimbogateste cu fiecare inaintare in Dumnezeu. (ocmai datorita acesteidispozitii sufletesti pentru viata fericita si aces%tei disponibilitati sprecomuniune, mucenicul devine omul intregii lumi si pentru toate timpurile.Sacrificiul sau reflecta jertfa lui Iisus Hristos, Domnul facandu%se si maivizibil prin ei in lume. Desi 'l este necunoscut in fiinta lui, totusi este

perceptibil in stralucirea sa divina, atat in faptele eroice ale placutilor sai, cat

si prin sfintele lor moaste, pline de duh si de adevar. rin Mantuitorul,mucenicul invata sa traiasca drept, sa discearna binele de rau si, in orice locsau moment al vietii sale, el doreste sa traiasca numai cu Dumnezeu. aptulca mucenicul isi pecetluieste crezul sau prin moarte violenta, aceasta nuinseamna ca el doreste neaparat moartea. !u toate acestea, trebuie totusi sasubliniem faptul ca el este constient ca doar prin jertfa muceniceasca a

propriei sale fiinte poate sa ajunga la cel pe care%l iubeste, adica la IisusHristos. rin sangele sau, el pecetluieste iubirea sa si ea devine astfelsingurul mijloc de a fi in iubirea lui Dumnezeu si de a pecetlui aceastaintimitate cu propria sa viata. #cest semn al sensibilitatii sale pline dedragoste divina este subliniat de sacrificiul sau pentru Iisus Hristos, gest carereprezinta plenitudinea iubirii sale fata de atotputernicul Dumnezeu si fatade intreaga lume. otrivit spuselor Sfantului !lement #lexandrinul, $dacatrecem la iubire, martirul este fericit cu adevarat cand marturiseste iubireadivina, pe Dumnezeu si pe Iisus Hristos, pe care iubindu%+, +%a recunoscutca frate si s%a daruit lui cu totul$);.

rin urmare, vom sustine cu toata taria si convingerea ca, traindexperienta imparatiei !erurilor prin slava hristica a mucenicilor si martirilor,Biserica contempla viata vesnica, prin intermediul sau cu ajutorul

soteriologiei si eshatologiei, in cuvintele si gesturile lor. 'a participa la viatanestricacioasa a Duhului inca de aici, astfel ca fiecare comunitate, angajatain sens mistic prin Sfanta +iturghie in taina martiriului, a jertfei simuceniciei, si in mod explicit prin incercarile si patimirile din lumea aceasta,asumate intr%un duh de credinta, cu toata responsabilitatea, rabdarea sinadejdea crestina, castiga luciditatea duhovniceasca, exprimata in uniculmod eclezial de a fi- $fiti tari in credinta si sa va iubiti unii pe altii$. Daca

);


7/18

Biserica ignora aceasta paradigma martirica ori muceniceasca si se detaseazasau dispenseaza de ea, risca sa uite propria ei natura si propria ei vocatie. !ualte cuvinte, Biserica si martiriul se adeveresc reciproc. Interpretarea cea mai

profunda a martiriului este data in marturisirea cuvantului Bisericii despreharul eshatologic invingator si biruitor, prin care mucenicii, de ieri, de azi,dintotdeauna, se implinesc pe ei insisi varuind lumea. Martirul si muceniculda marturie lumii pentru Biserica lui Iisus Hristos in care el ramane prin

jertfa sa. (otodata, el vorbeste tuturor crestinilor si tuturor timpurilor,spunandu%le ca moartea lor nu este zadarnica, ci aratand felul autentic de a fial credinciosului, care s%a imbracat in Iisus Hristos 3 Domnul, Stapanul siMantuitorul % prin sfanta (aina a Botezului 3 savarsit de catre sacerdotul

pururea slujitor si jertfitor, in numele Sfintei si Dumnezeiestii (reimi 3 !eleide viata facatoare, datatoare si ziditoare.))

II" Via'a S)an'ului Mar'ir Cons'an'in Brinco*eanu cu cei pa'ru )ii ai sai

Istoria romanilor este dominata la sfarsitul sec. al


8/18

&omanesti, !onstantin Brancoveanu. Indelungata sa domnie, inceputa la :octombrie )799 si incheiata in mod tragic in anul )8)5, in ziua de )4 august,corespunde unor importante transformari economice, sociale, politice siculturale. )

Dupa cum a existat o epoca a lui Mircea cel Batran, Stefan cel Mare,Mihai *iteazul, sau matei Basarab, prin amploarea faptelor lor politice saumilitare, tot asa a existat o epoca a lui !onstantin Brancoveanu. #ceasta sedeosebeste insa de celelalte prin natura metodelor politice, Brancoveanu*oda incheind epoca voievozilor razboinici si incepand etapa negocierilordiplomatice si a stabilirii de relatii personale cu conducatorii politici ai lumiide atunci.

!onstantin s%a nascut in anul )745, in satul Brancoveni, fostul judet&omanati, fiind nepot al voievodului Serban !antacuzino. # ramas orfan demic, tatal sau fiind omorat in februarie )744, in timpul rascoalei seimenilorsi dorobantilor, ridicati impotriva domniei. #stfel, !onstantin a fost crescut

de mama sa, de bunica dupa tata, auna "receanu, si de unchiul sau,stolnicul !onstantin !antacuzino, ceea ce i%a prilejuit primirea unei educatiialese. !opilaria si%a petrecut%o in casele parintesti din Bucuresti, deprinzandcarte greceasca si latineasca, dovedindu%se iscusit la invatatura. Murind ceidoi frati ai sai mai mari, toata mostenirea parinteasca ramane tanarului!antacuzino. Se casatoreste cu Marica, nepoata lui #ntonie *oda dinopesti. In )789, unchiul sau, Serban !antacuzino ajunge domnitor, astfel catanarul !onstantin este inaintat vel%logofat, cea mai inalta treapta a ierarhiei

boieresti. #vand si o avere insemnata, acesta avea deci o situatiemultumitoare. !u toate ca nu a ravnit niciodata la tronul Munteniei, a fostnevoit sa primeasca ungerea ca domnitor, la aceasta contribuind boierii tarii,impreuna cu mitropolitul (eodosie si cu atriarhul 'cumenic, cu totii

pretuindu%l pentru alesele sale calitati, intelectuale si morale)2.!u toate ca situatia tarii, aflata intre cele trei mari Imperii aflate in

conflict permanent =Habsburgic, (arist si 6toman>, !onstantin Brancoveanua reusit cu tact si intelepciune, sa pastreze o vreme un climat de liniste si de

prosperitate. In aceasta perioada, voievodul s%a dedicat realizarii de lucraricu rezonanta culturala si spirituala, in special ctitoririi unor asezaminte laicesi bisericesti de mare insemnatate si valoare spirituala si arhitecturala. #stfel,

au fost inaltate bisericile de la otlogi si Mogosoaia, manastirile Hurezi siBrancoveni, precum si palatul de la Mogosoaia, care se distinge prin stilularhitectural brancovenesc, devenit renumit. prin aceasta, !onstantinBrancoveanu a ctitorit epoca cea mai stralucita a culturii noastre romanesti.

De asemenea, *oievodul a trimis ajutoare si danii substantiale catrecrestinii aflati in afara hotarelor tarii, in Moldova, (ransilvania, precum si la

))2


9/18

+ocurile Sfinte. #verea lui imensa insa, ravnita de turci, precum si intrigilede la !urte, i%au grabit sfarsitul. Dar astfel, voievodul si%a incununat fruntealui, ca si a celor 5 feciori si a lui Ianache *acarescu, primul sau sfetnic sidregator, care era si unchiul sotiei sale, cu sfantul nimb al muceniciei pentrucredinta ortodoxa, pe care nu a parasit%o nici in fata calaului.

#stfel, in apropierea astelui anului )8)5, printr%un trimis al inalteiporti, care a sosit la Bucuresti, lui !onstantin Brancoveanu i se pune peumar naframa de matase neagra, semnul maziliei. # fost dus impreuna cufamilia si o parte din averi la !onstantinopol unde va fi inchis in sumbrainchisoare ?'dicule@ =Inchisoarea celor sapte turnuri>. #ici au fost tinutiinchisi vreme de 5 luni, fiind supusi la cele mai cumplite chinuri, fiindtorturati pentru a marturisi unde si%au ascuns averile. Dupa cele patru luni detortura, ostaticii au fost mutati in inchisoarea Bostangi Basa, unde erauinchisi numai inaltii demnitari. Si aici au urmat alte serii de torturi, tot inscopul jefuirii de avere. In cele din urma, muftiul a reusit sa obtina gratierea

ostaticilor, dar cu conditia trecerii la mahomedanism. Insa batranul voievodva refuza cu barbatie si curaj, ca si cei dimpreuna cu dansul, drept pentrucare au fost condamnati la moarte prin decapitare, in data de )4 august )8)5.#ceasta zi era menita sa le adanceasca si mai mult durerea din suflet, fiind siraznicul #dormirii Maicii Domnului, dar si ziua onomastica a voievodului,care implinea 7; de ani.)5

#stfel, Brancoveanu, impreuna cu toate rudeniile lui, au fost scosi dintemnita, numai in camasi, cu capetele descoperite, si purtati in lanturi peulitele !onstantinopolului, ca niste facatori de rele. spre locul de executieIal/%Aiosc, din apropierea marelui serai. de fata erau, pe langa sirurile deieniceri si multimea de popor ingrozita, si sultanul #hmed al III%lea, crudulsau vizir, "in #li, precum si ambasadori mai%marilor puteri europene deatunci, invitasi special la macabrul spectacol. !umplita drama n%a duratdecat un sfert de ceas, dupa spusele unor martori oculari. !alaul i%a pus ingenunchi pe toti sase, la o oarecare distanta unul de altul, li s%au scos

bonetele, li sa ingaduit sa%si faca o mica rugaciune. Del !haro pastreazaurmatoarele cuvinte de imbarbatare ale lui Brancoveanu- ?ii mei, fiticurajosi, am pierdut tot ce am avut in aceasta lume, cel putin sa salvamsufletele noastre si sa ne spalam pacatele cu sangele nostru@)4. Sub prima

lovitura de palos a cazut capul vistiernicului Ianache *acarescu, apoi alfiului mai mare a lui Brancoveanu, apoi cele ale lui Stefan si &adu. !andcalaul a ridicat palosul sa taie capul copilului Mateias, acesta inspaimantat,s%a rugat sultanului sa%l ierte, fagaduind ca se va face musulman. dar

batranul tata si%a imbarbatat astfel copilul- ?Din sangele nostru n%a mai fostnimeni care sa%si piarda credinta. Daca este cu putinta, mai bine sa mori de o

)5)4


10/18

mie de ori decat sa%ti renegi credinta stramoseasca pentru a trai cativa animai multi pe pamant.@)7!opilul, ca renascut, isi puse linistit gatul pe taietorsi%i zise calaului - ?*reau sa mor crestin- loveste@,)8iar acesta ii taie capul.+a capatul acestor imagini cutremuratoare pentru sufletul oricarui tata, capullui !onstantin Brancoveanu nu s%a putut dezlipi de trup la lovirea calaului, siastfel, cei sase martiri si%au incredintat viata in mainile !elui care a fostmarturisit. #poi, trupurile celor sase eroi ai credintei au fost tarate pe uliti siaruncate in apele involburate ale Bosforului, iar capetele au fost infipte la

prima poarta a seraiului, unde au stat trei zile, dupa care si ele au urmattrupurilor. pe ascuns, crestinii au adunat ce se mai putea recupera dintrupurile celor sase martiri, si le%au dus in taina de le%au ingropat, nu departede !onstantinopol, in insula Halchi, in biserica manastirii Maicii Domnului,

pe care Domnitorul Brancovean a ajutat%o cu ceva timp mai inainte.Sotia marelui domnitor a stat inchisa la !onstantinopol pana in luna

martie anul )8)4. cand a fost exilata la Autai, pe malul estic al Marii negre,

de unde a fost eliberata si a venit in tara, in anul )8)7. #poi, doamna Marica,in anul )8;, a adus in tara osemintele sotului ei, in timpul domniei lui0icolae Mavrocordat, si inmormantate in biserica Sfantul "heorghe 0ou,intre mormantul lui Ion Mavrocordat si cel al lui "rigorie Brancoveanu. 0us%a scris numele voievodului pe lespedea de pe mormant de teama turcilor,dar pe aceasta se poate distinge, sapata in piatra stema (arii &omanesti, casemn ca acolo odihneste domnitorul acesteia.)9

+a initiativa fostului atriarh al &omaniei Miron !ristea, in anul ):25,cu prilejul praznicului Sfintilor imparati !onstantin si 'lena, sicriul cuosemintele lui !onstantin Brancoveanu a fost stramutat din biserica Sfantul"heorghe 0ou si depus in araclisul atriarhal, pentru a se savarsi cuvenitaslujba de pomenire. #poi, a doua zi a urmat o procesiune, in cadrul careiasicriul cu cinstitele oseminte a fost purtat, in sunetele clopotelor bisericilor,de%a lungul a mai multor strazi din Bucuresti, si repuse in biserica Sfantul"heorghe 0ou, unde se afla si astazi. rin aceasta, s%a dat cuvenita cinstirecelui care, vreme de un sfert de veac, a stiut sa conduca in mod autonom taralui, desi conditiile vremii erau vitrege, a reusit sa ridice prestigiul cultural al(arii &omanesti, si mai ales, a stiut sa moara pentru credinta strabuna, inacest fel dovedind inca o data intregii lumi ca romanii au avut parte si de

conducatori destoinici, ridicati la rangul sfinteniei. De aceea, in anul )::,Sfantul Sinod al Bisericii 6rtodoxe &omane va trece pe cei sase martiri inrandurile sfintilor, ca zi de praznuire fiind stabilita data de )7 august.):

)7)8)9):


11/18

III" Semni)ica'ia si impor'an'a mar'iriului

in *ia'a Bisericii

Dac Cn accepiunea antic, termenul @martir@ desemna pe cel cedepunea mrturie Cntr%un tribunal, Cn tradiia iudaic precreEtin, el eraCneles ca sacrificiu, ofrand adus de om lui Iahve cu preul vieii, menit smijloceasc Cmpcarea +ui cu poporul ales. Fn primele secole creEtine, aflate


12/18

sub presiunea persecuiilor, martiriul Cmbrca veEmGntul idealului de vieuirecreEtin Cn interiorul Bisericii cea una, aEa cum sublim este prezentat Cnmrturia a doi sfini din secolul al II%lea, Sf. Ignatie al #ntiohiei =))4> Ei Sf.olicarp al Smirnei =)74>. Fn martiriul lor ei se asimileaz jertfei euharisticeEi Cneleg propria mucenicie ca pe o reactualizare a jertfei hristice, ca o

perpetu prezen a lui Hristos Cn ei, iar aceast prezen Ci motiveaz s%Eidoreasc sacrificarea, CnelegGndu%se ca templu Cn care Marele #rhiereu Sedescoper. (rupul Ei sufletul lor sunt pGinea Ei vinul, elemente euharisticemistuite Cn focul iubirii jertfelnice, scldate Cn potirul suferinei din caremartirii sorb Ei pe care Cl doresc. Martiriul lui Hristos comemorat liturgic Cn

biseric devine astfel, Cn experiena lor muceniceasc, o liturghie vie, oliturghisire, iar fiina lor, altar Ei jertf nevinovat deopotriv.

Fn gGndirea ortodox, martiriul reprezint experierea morii camrturie a iubirii fa de Hristos, iar mucenicul sau martirul este mrturisitor

prin propria moarte cauzat de prigonitor. #stfel, mrturisirea crezului

religios Ei moartea martiric se regsesc Cntr%o profund Ei reciproc relaieintrinsec. uterea Ei dinamismul actului mrturisitor vin din prezenainterioar a harului divin, dintr%o conlucrare teandric, intensitateaduhovniceasc a tririi muceniciei neputGnd fi un act pur uman, ci divino%uman.

#ctul suprem martiric Cnseamn unirea cu Dumnezeuprin DuhulSfGnt, iar mucenicul devine mdular sfinit prin propriul sGnge al Bisericiilui Hristos. 'xperiena martiric este marcat fundamental de mrturisireacredinei Cn dumnezeirea lui Hristos mai CntGi Cn propriul trup, apoi Cn faalumii ostile 0oului legmGnt. &elaia vie, real cu Hristos este resortulcredinei mrturisitoare a mucenicului. ertfa sa martiric este potirulsuferinei din care se adap, prinosul, ofranda pe care Cnelege s o aduc!elui ce a fost sacrificat pentru pcatul lumii. BGnd din paharul din care EiHristos a but, martirul are conEtiina prezenei Cn interiorul su a lui Hristos,dar Ei a fiinei sale Cn 'l. 'l CEi trieEte supliciul contemplGnd pe Hristosrstignit, pe Hristos euharistic. Martirul trieEte Cn patima lui Hristos Ei prin

patima +ui propria liturghie a fiinei sale, rostind neCncetat cuvintele pe careHristos le%a rostit pe cruce Ei avGnd conEtiina urmrii MGntuitorului prinasumarea crucii. Fn felul acesta el actualizeaz Cn trupul su, Cn mod real,

jertfa hristic. #stfel, Cn jertfa lor, mucenicii contempl jertfa lui Hristostrind Cn mod plenar, prin ptimire, unirea cu Dumnezeu Ei fiind numiihristificai. 6 astfel de trire de maxim intensitate a hristificrii lor este

prezentat Cn #pocalips, unde martirii sunt descriEi ca fiind cei ce @Ei%ausplat veEmintele Ei le%au fcut albe Cn sGngele Mielului@. 0dejdeaeshatologic a trupului ecleziastic este CntGlnirea cu Dumnezeu%Hristos,capul Bisericii, Cn unitatea iubirii ce a fost alimentat permanent pringustarea din jertfa euharistic. Dumnezeu euharistic rmGne prezent Cn fiina


13/18

martirului ce este ca un altar pe care Sinele su se mistuie Cntr%o permanentstare de jertf. Datorit unirii cu Hristos, mucenicii au biruit legile firii,reuEind s ias nevtmai din foc Ei din arene. 0u Ei%au dorit moartea ca peun scop Cn sine, eliberator, ci au acceptat%o, au preferat%o ca rod al libertii,ca pe o alternativ Cn locul apostaziei, rspunzGnd astfel unei chemri a luiHristos. #u ales moartea ca pe o cale de CntGlnire cu Hristos Cnviat.

#devratul martir nu caut moartea, nici Cmprejurrile spectaculoaseale sfGrEitului su, nu se aventureaz cu premeditare Cn misiuni sinucigaEe, cise roag pentru prigonitorii care Cl ucid comiGnd o nedreptate, nu doreEte sfie rzbunat de posteritate Ei nici nu dispreuieEte pe prigonitori.Fn timpulsupliciului, al persecuiei, mucenicul are certitudinea ferm c prin jertfa samrturisitoare se uneEte plenar cu Hristos, cGEtigGnd asemnarea cuDumnezeu. uterea mrturisirii sale nscute din prezena Duhului Cninteriorul su transcende lumea, obiEnuitul, logica Ei firescul. 'l ceremoartea asumGndu%Ei grozvia caznelor, Etiind c acestea reprezint calea

naEterii sale ca fiin nou Ei CntGlnirea personal cu Hristos, o ieEire din sinepentru a se CntGlni Cn unitate de iubire cu 'l. erfect conEtient Ei Cmpcat cusine Ei cosmosul, fr a se lsa cuprins de vreun fior al freneziei nscute dinororile supliciilor, mucenicul se ofer pe sine lui Hristos, se umple de lumina

prezenei +ui, Cmplinindu%Ei firea sa uman prin lucrarea Cndumnezeitoare aharului.

Fn actul martiric mucenicul uneEte trecutul cu viitorul Cntr%uncontinuu prezent euharistic, suspend timpul pe care Cl deschide veEniciei.Setea epectatic de veEnicie nu poate fi potolit decGt de prezena lui Hristos,ale !rui rni transfigurate de lumina Cnvierii Cl integreaz comuniunii vii deiubire mGntuitoare. Fn sGngele martirului, ca mrturie a credinei neclintite,se realizeaz unirea cu Hristos, CmprtEirea cu 'l, iar trupul su martirizateste prestolul preacurat ce primeEte, ca o biseric, prezena teofanic.!onEtiina acestei prezene dinamice vii a lui Hristos Cn fiina muceniculuieste resortul atitudinii sale mrturisitoare ce Ci consum liturgic fiina,transfigurGnd suferina martiric de prezena dulce Ei blGnd a !elui ce estetotul Cn toi.

Fntreaga recuzit a persecutorilornu reuEeEte s descumpneasc pemrturisitori, toate chinurile nu mai au puterea de a distruge, de a chinui, ci

sunt CmblGnzite, devin semnele mrturisitoare ale prezenei atotputernice alui Dumnezeu Cn om1 ele nu desfigureaz trupul, ci Cl Cmbrac, ClCmpodobesc, Cl transfigureaz Ei Cl modeleaz prezentGnd fiina sfGntuluimartir ca pe un element euharistic. Fl prezint ca pe un om nou, dup chipulEi asemnarea lui Dumnezeu, ce se pregteEte s se nasc prin moarte laadevrata via. Hristos e prezent Cn martir Cn mod tainic Ei Cl asimileazmdularelor (rupului su ecleziastic. (rupul lui rmas pnevmatizat estesimbolul biruinei asupra dezintegrrii firii Ei prilej de reunire a comunitii


14/18

Cn rugciune curat, liant al CntGlnirii Cn comuniune de rugciune, asemeneadarurilor euharistice ce sunt semn vzut al iubirii filantropice a luiDumnezeu, materie neatins de alterare, ci impregnat de prezena Duhuluicare poart Cn ele germenii Cnvierii. Fn el =moaEte, relicve, fapte> putemcontempla Fmpria cea veEnic a iului. SfGrEindu%se martiric Cn lumina#devrului revelat, mucenicul biruie lumea Ei se biruie pe sine.

Mucenicii prezint lumii ostile taina credinei lor Ei calitatea iubiriiagapice mrturisite cu preul suprem al propriilor vieii. Fn lupta cu diavolulEi pcatul, muceniciis-au mpotrivit pn la snge. Fn timpul ptimirii, cGndcerurile sunt deschise revelGnd icoana "olgotei, mucenicii, prin jertfa lor,

particip la jertfa unic a lui Hristos. Hristos din interiorul lor, contemporancu ei, d mrturie de prezena Sa real prin jertfa lor, care este o continu

participare la moartea Ei Cnvierea Sa, o continu cincizecime ce le reveleazprezena Domnului !are sufer Cmpreun cu ei Ei Ci ajut s biruiasc legilefirii. ' o prezen copleEitoare, treimic % hristic, pnevmatic Ei patern Cn

acelaEi timp. aptele vieuirii lor Cn lumea cuprins de pcat Ei cuvintelemrturisirii lor reveleaz o metalogic, care nu este compatibil cudesfEurarea modului de gGndire Ei vieuire uman. +ogica vieuirii lor,asimilat de lume nebuniei, descoper pe adevraii Cnelepi ce mrturisesc

pe Dumnezeu !el adevrat, fiind rnii pentru c au Etiut a iubi peDumnezeu cu toat fiina lor Ei mai mult decGt pe ei CnEiEi.

6rtodoxia subliniaz legtura profund dintre mucenicie Eieuharistie,dintreexperiena martiric Ei jertfa euharistic, fundamentat pe

prezena mistic a lui Hristos Cn elementele euharistice Ei recapitulat,actualizat Cn fiina mucenicului. Fn timpul supliciului, martirul este animatde prezena Duhului Cntr%o cincizecime continu. #spiraia martiric seidentific cu concepia euharistic. ertfa martiric poate fi asimilat celeiliturgicedeoarece elementele euharistice constituie adevrata hran amartirului, iar acesta, prin sacrificiul su, CmplineEte un act liturgic, el fiindun potir ce conine elementele sfinite ale fiinei sale psiho%somatice pe careHristos le sfineEte prin harul Duhului SfGnt. 'ste un imn liturgic scris cusGngele mrturisirii sale de Duhul.SGngele martirului are puterea germinativde a renaEte la viaa cea nou, dGnd naEtere persoanei ecleziastice cu vocaieeuharistic Ei asigurGnd continuitatea jertfei mGntuitoare a lui Hristos ce

devine mrturisitoare prin actul martiric Ei interioar, pnevmatic, prin celliturgic. ertfa vieii sale se CmplineEte, CEi gseEte sensul Cn jertfa hristic,aEa cum orice cunun Ei suferin CEi gsesc sensul prin raportarea la cununasuferinei lui Hristos rstignit Ei este rspunsul la chemarea la cinaeuharistic.Hristos rstignit este icoana euharistic la care se raporteaz Eidin care mucenicul seCmprtEeEte devenind el CnsuEi, ca mdular al (rupuluiecleziastic, euharistie, rmGnGnd unit cu Dumnezeu Cn mod plenar, Cncomuniune de iubire jertfelnic.


15/18

SGngele oferit lui Hristos Cn actul mrturisit al crezului su devinemateria botezului, a naEterii Cmpreun cu 'l, aEa cum mrturiseEte teologiahrisostomian Ei este expresia credinei Cn puterea de a Cnvinge moartea a luiHristos !el Cnviat. Dezvluie o Cnelegere superioar a tainei morii Ei a

prezenei Duhului !are reveleaz Cnelesul sublim al cuvGntului lui Hristos-@'u sunt Cnvierea Ei viaa1 cel ce crede Cn Mine, chiar dac va muri, va tri@=In. )), 4%7>. (aina unirii cu Hristos Cn actul iubirii jerfelnice Cl face

biruitor Cn lupta cu Cntunericul greEitei Cnelegeri, cu moartea pcatului Ei cuslugile prinului acestei lumi.

IV" Necesi'a'ea mar'iriului indi)eren' de *remuri

Fn contextul socio%politic Ei cultural%religios Cn care ne regsim peplan mondial,semnul sub care omul mileniului al treilea a Cneles sconvieuiasc la adpostul proteciei oferite de drepturile internaionale aleomului este cel al toleranei, Cnclcat flagrant de zeci de ri Cn care numelede creEtin este un stigmat, iar persecutarea creEtinilor, un scenariu mereu


16/18

reluat. 0umrul neEtiut al mrturisitorilor, clerici Ei mireni din lagrele deconcetrare, gulaguri sau temniele comuniste este dovada cert despreexistena vocaiei jertfelnice a omului ce caut Cnnoirea Ei transfigurareaumanitii prin asemnarea cu Dumnezeu Cn lumea aceasta. !a s ne referimdoar la poporul romGn pus de%a lungul istoriei Cn stare de jertf, Cn Cnchisorilecomuniste, degraderea uman a atins treapta cea mai de jos Cnchipuit deimaginaia bolnav a torionarilor, celula devenind spaiul reeducriiexperimentale a celor ce puteau mrturisi liber gGndul curat al credinei Eiconvingerilor lor, prin terorizarea sistematic dup model sovietic.ublicaiile post%decembriste sunt mrturia cutremurtoare care vorbeEtedespre ptimirile lui Hristos Cn celul, pe !are planul diabolic deexterminare urmrea s%+ Etearg din sufletul romGnesc. SacrificiulhristoEilor din cei 55 de ani adunai pe pagina neagr a istoriei acestui poporreprezint jertfa pe care un neam atGt de greu Cncercat Cn istoria sa a trebuits o ofere pentru ca din vocabularul limbii romGne s nu dispar cuvintele

credinei Ei pentru a arta c idealurile tririi Cmpreun cu Hristos Cntrec Cnintensitate frica, suferina sau moartea. 6dat cu trecerea timpului Ei evoluiatehnicii Ei a mijoacelor de informare, omul e de aEteptat s evolueze Ei sdevin mai tolerant Ei mai Cnelept, Cns faptele istoriei demonstreazcontrariul, omul nu numai c nu a evoluat din punct de vedere moral, cichiar este supus degradrii, astfel CncGt se pare c de la catacombe la celul,timpul parc s%a comprimat, iar creEtinul primeEte acelaEi tratament atuncicGnd e necesar s%Ei mrturiseasc credina. #ceast situaie demonstreazunicitatea martiriului Ei a mrturisirii martirice, indiferent de vremuri.

!hiar Ei astzi, Cn unele ri ale lumii, legile restrictiv%religioasemotiveaz actele de violen individuale sau ale gruprilor extremiste EiCntrein ura religioas. !redina este act intim tainic al fiinei ce marcheazconstitutiv persoana uman Ei d sens fiinrii sale. #cest coninut, odatanulat prin apostazie sau constrGngere, mutileaz fiina aruncGnd%o Cnneantul existenei eEuate. (orturaii zilelor noastre sunt rezultatul nefericit allipsei de Cnelegere Ei al intoleranei, al surogatului de credin ce hrneEte unsoi de religie incapabil s%l deschid pe om prezenei lui Dumnezeu Ei carenu face altceva decGt s%l claustreze lui CnsuEi.

#stzi, sute de mii de creEtini de rit caldeean s%au refugiat de frica

jihadiEtilor din IraJ, Siria, +iban etc., lsGnd Cn urm bisericile devastate,prsind +evantul, locul naEterii creEtinismului Ei al existenei celor maivechi comuniti creEtine. Fn Siria, de exemplu, pentru refuzul de a rosticrezul musulman, zeci de creEtini au fost crucificai cu cruzime desusintorii ihadului, decapitai, mutilai sau torturai, iar gruprimusulmane extremiste au svGrEit adevrate masacre al cror bilan se ridicla peste 7; de mii de mori Ei toate acestea Cn timp ce Cn !oreea de 0ord aufost CnchiEi zeci de mii de creEtini, Cn tabere de concentrare sau Cnchisori.


17/18

#lturi de aceast form de martiriu extrem, mai putem identifica Cncuna, ce%i drept mai puin sGngeroas, dar la fel de important, Ei anume cea alegitimrii identitii religioase, a modului de vieuire raportat la 'vanghelieEi teologia patristic, Cn contextul actual al unei societi consumiste ceresimte vital importana comoditii Ei are vocaia confortului. Fntr%o astfelde societate, Cn care Hristos este unul dintre liderii spirituali ai lumii, alturide Mahomed sau Dalai +ama, iar coninutul credinei creEtine este aEezat Cnstatistici, alturi de alte sisteme religioase Ei asimilat doar Cn studiicomparatist%religioase, a%i mrturisi 6rtodoxia sau a fi un cretin practicanteste cel puin o provocare, dac nu chiar o form de martiraj contemporan,aEa cum putem Cnelege din mrturiile oferite de mass%media mondial.Mrturisirea lui Hristos astzi este o porunc evanghelic valabil nu doar Cncondiii constrictive impuse de regimuri politice ostile, ci Cn orice moment,ea fiind de fapt o necesitate Ei chiar o condiie a CntGlnirii cu Dumnezeu CnFmpria Sa, aEa cum relateaz evanghelistul- @Oricine va mrturisi pentru

Mine naintea oamenilor, mrturisi-voi i Eu pentru el naintea Tatluimeu(Matei !,"#$%

Fn acelaEi timp, actul mrturisitor al prezenei lui Dumnezeu Cn viaanoastr este Ei o form prin care recunoaEtem Ei confirmm valoarea Eiimportana martiriului creEtinilor din primele veacuri creEtine Ei alvoievozilor, al ostaEilor Ei tinerilor pe cGmpurile de lupt sau alintelectualilor Ei creEtinilor Cn !omunism.

6ricGt de tehnicizat ar fi societatea Cn care trim Ei oricGt de mistuiide trecerea timpului am fi, este necesar s Cnelegem gravitatea Cnstrinriide Dumnezeu a omului contemporan Ei erijarea lui Cn ipostaze surogat ce Clrecomand doar ca pe unul dintre elementele constitutive ale uriaEuluiconglomerat social. Hristos ieri Ei astzi este acelaEi, mrturisit sau prsit,ignorat sau adorat. 'l este Ei rmGne MGntuitorul Ei udectorul lumii, iarrelaia de iubire ce dinamic uneEte Cn comuniune pe om cu DumnezeurmGne la fel de valabil Ei necesar Cn viaa omului din orice epoc sauspaiu.Sub aceste auspicii a Cneles Biserica noastr dreptmritoare s%Ei aratedragostea sa fa de martirii Ei eroii neamului nostru pentru aprareavalorilor ei perene, prin pomenirea Ei cinstirea voievodului martir !onstantin

BrGncoveanu cu fiii lui.

Conclu(ii


18/18

#sadar, rasplata martirului sau a mucenicului este preamarirea sa inceruri =dar si pe pamant>, adica trairea lui impreuna cu Iisus Hristos si inunire vesnica cu Dumnezeu. De buna seama, suferinta indurata aici pe

pamant nu are comparatie cu slava cereasca de care s%a invrednicit.Mucenicul sau Martirul traieste in comuniune cu Dumnezeu in viata

pamanteasca, iar dupa sfarsitul sau locuieste in comuniune permanenta sineincetata cu Domnul, in viata cea cereasca, cunoscand in mod desavarsitfericirea deplina in iubirea dumnezeiasca. 'l va primi insutit ceea ce a lasataici, imparatind impreuna cu Iisus Hristos in vesnicie. entru jertfa sa si

pentru chinurile sale ingrozitoare si mai presus de fire, el s%a facut vredniccu adevarat de o amintire nepieritoare, dupa cum spune 'usebiu din!ezareea. Dar mucenicii, chiar daca au ajuns in unire desavarsita cuDumnezeu, raman totusi in Biserica in ajutorul fratilor si surorilor lor. Deaceea *ietile Sfintilor au fost transmise Bisericii in scris, ca sa arateurmasilor modul de a se conduce in viata, dupa poruncile lui Dumnezeu 3

!el in (reime Slavit si +audatKL

Martiriul Sfintilor Brincoveni.doc

Documents

Transcript of Martiriul Sfintilor Brincoveni.doc