Fa]a nedorit@ a globaliz@rii:

Crima organizat@ }i terorismul

„ Globalizarea este o surs@ de noi provoc@ri pentru umanitate.Numai o organizare mondial@ este capabil@ s@ fac@ fa]@ provoc@-rilor la nivel planetar. Când ac]ion@m împreun@, suntem mai pu]invulnerabili fa]@ de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare dintre noi”.

Kofi Annan

Identificarea }i neutralizarea amenin]@rilor la adresa securit@]ii (în-]eleas@ ca stare de siguran]@ colectiv@) presupun, printre altele,definirea globaliz@rii.De regul@ acest proces este perceput ca f@când referire la chesti-uni economice }i financiare, o abordare par]ial@ corect@ sau par]ialgre}it@ dac@ avem în vedere c@ la nivelul opiniei publice, glo-balizarea apare ca o uniformizare la scar@ mondial@ a nivelului detrai }i a celui de dezvoltare.Globalizarea se constituie ca un ansamblu complex de proceseavând ca obiectiv realizarea integr@rii interna]ionale pe diferite pa-liere: economic, politic, militar }i de securitate, socio-cultural.Dac@ în secolele anterioare cursul istoriei era determinat în mare pro-por]ie de evenimentele ce aveau loc în anumite regiuni ale lumii,ast@zi, în secolul XXI, viitorul omenirii se na}te }i se modeleaz@în cele mai diverse }i de neimaginat zone. Aceasta datorit@ uneire]ele de determin@ri }i influen]@ aflat@ într-o continu@ extindere.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

Cu u}oare accente de îngrijorare, sau doar din simpl@ curiozitate, totmai multe sondaje }i statistici abordeaz@ problema migra]iei for]ei demunc@ din România, încercând, poate tardiv, s@ r@spund@ unei întreb@ride pregnant@ actualitate: de ce pleac@ românii }i unde prefer@ ei s@munceasc@? Invariabil, r@spunsul este acela}i: românii se las@ sedu}ide mirajul unui trai mai bun }i s-ar duce oriunde, numai în Românianu, mai ales dac@ au avut }ansa sau curajul s@ vad@ realit@]ile de din-colo de grani]ele ]@rii noastre. Au f@cut-o }i pân@ acum, mai legal, maipe lâng@ lege, dar acum, dup@ admiterea în UE, când lucrurile s-aulimpezit }i exist@ solu]ii juridice, inclusiv la opreli}ti temporare, probabilc@ fenomenul se va amplifica pân@ la dimensiuni imprevizibile. Suntemeuropeni cu acte în regul@, de numai trei luni }i, iat@, ne confrunt@mdeja cu o criz@ real@ de personal calificat pe anumite sectoare de acti-vitate, pe fondul diminu@rii }omajului }i al declinului ac]iunilor de recon-versie profesional@. Deun@zi, un membru al Guvernului României selamenta, pe micul ecran, de penuria de muncitori califica]i de pe }an-tierele României }i promitea m@suri menite s@-i aduc@ înd@r@t, acas@.E drept, o informa]ie din lumea larg@ ne-ar îndrept@]i s@ credem c@,pân@ la urm@, nu suntem noi singura excep]ie. Se apreciaz@ c@ apro-ximativ 3 procente din popula]ia Terrei locuiesc în alt@ ]ar@ decât ceade origine, expediind anual rudelor lor din ]@rile de ba}tin@ aproxima-tiv 100 de miliarde de dolari. Vreo 5 miliarde dintre acestea sunt alemigran]ilor români. În Italia, num@rul migran]ilor legali este de aproape3 milioane de oameni, în Spania – 3,7 milioane, în Germania – 7,2 mi-lioane. }i, aten]ie, vorbim doar de cei care muncesc legal, pentru c@altfel cifrele de mai sus intr@ complet în cea]@! A}adar, nimic nou subsoare, oamenii se mi}c@ precum într-un uria} sistem de vase comuni-cante, de la r@u spre bine, cu precizarea c@ se ghideaz@ nu numai dup@propriile interese, ci }i în func]ie de nevoile reale din ]@rile primitoare}i c@, de regul@, drumul lor este f@r@ întoarcere.{i, atunci, cum de v@d posibil@ guvernan]ii no}tri o asemenea abaterede la regul@? Iar dac@, totu}i, î}i propun aducerea acas@ a câteva sutede mii de migran]i români, de prin toate col]urile lumii, pe ce se ba-zeaz@? Pe credulitatea }i naivitatea acestora? Pe sentimentele lor pro-fund patriotice, sau pe idilicul dor de cas@ }i de r@d@cini?Experien]a interna]ional@ ar trebui s@ ne rea}eze cu picioarele pep@mânt. Aceasta ne demonstreaz@ c@ tentativele de migrare invers@ auavut succes – }i acela par]ial – doar atunci când nu statele deorigine, ci cele de destina]ie au ini]iat asemenea proiecte.

" Munca pe care o^ndeplinim cu pl@cerene vindec@ de truda ei"

W. Shakespeare

c my b

c my b

Mica revolu]ie pe pia]a creditului vine într-unmoment potrivit. Nu este o întâmplare, ci o de-cizie strategic@ de a schimba acum. Politicile decreditare, în sensul renun]@rii la restric]iile decreditare, care au temperat, pe de o parte, pia]a,dar au }i obligat b@ncile la o maturizare for]at@.Maturizarea este un proces costisitor. B@ncile aufost nevoite de aceea s@ aloce resurse pentrudezvoltare, pentru concep]ia unor produse cares@ poat@ ocoli – sau îndeplini – condi]iile B@nciiNa]ionale }i s@ blocheze fonduri, pentru a satis-face rezervele minime obligatorii. Mai toate aces-te examene de maturizare continu@, chiar dac@s-a trecut într-o clas@ mai mare, unde este maimult@ libertate. Nu se mai cer avansuri la cre-dite, nu se mai limiteaz@ nivelul ratelor, a}adar,mai multe oportunit@]i pentru b@nci }i mai mult@responsabilitate pentru bani.

De fapt, acesta este conceptul central aloric@rui împrumut: responsabilitate. Nu are le-g@tur@ cu finan]ele, dar are leg@tur@ cu banii. Nuse exprim@ în bani, dar se contureaz@ din cifre.{i, dac@ se analizeaz@ cifrele acestui început dean, rezultatele sus]in o u}urare a condi]iilor. Defapt, raportat la PIB, România este de mult ]aracu cele mai pu]ine credite acordate.

Într-un articol recent, Paul Samuelson, laureat al PremiuluiNobel pentru economie }i profesor emerit la MIT, î}i propuneo revizitare a teoriilor clasice ale lui David Ricardo }i JohnStuart Mill, pentru a vedea în ce m@sur@ predic]iile acestoramai sunt relevante, în contextul comer]ului interna]ional actual,în care globalizarea a modificat substan]ial configura]ia tra-di]ional@ a fluxurilor interregionale. Confrunt@rii istorice dintremembrii Triadei i se opune, actualmente, cea dintre puterilecomerciale membre ale Triadei (îndeosebi Statele Unite), pe deo parte, }i economiile emergente (în special China }i India),pe de alt@ parte. Una din cauzele acestei schimb@ri majoreeste, f@r@ îndoial@, faptul c@ globalizarea este un teren propicepentru manifestarea „distrugerilor creatoare” de tip schumpete-rian, care contribuie la dezvoltarea economiilor emergente.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 3

continuare ^n pagina 3

Infrac]ionalitatea “clasic@”secant@ cu economia (II)

Cosmin Tileag@

Dan Popescu

Note de c@l@torieMigra]ia for]ei de munc@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Branding

pag. 8Ileana Ilie

pag. 2Lia Baltador

Cur@ energetic@

Imaginea s@pt@m$nii

Emil DAVID

„Unde merge]i?”, ne întreab@ vame}ul. „LaBerlin”, r@spundem. „Ce c@uta]i acolo?”,suntem din nou întreba]i. „Suntem profesori}i avem mai multe reuniuni profesionale”,r@spundem. „Palinc@ ave]i?”, „mitraliaz@” dinnou autoritatea. „Nu avem”, r@spundem noi,oarecum timizi în fa]a unei astfel de întreb@ri.„Atunci, nu sunte]i profesori”, conchide filo-zofic }i indubitabil vame}ul, f@cându-ne semns@ trecem mai departe... Dialogul s-a desf@}u-rat la intrarea în Slovacia, venind din Ungaria,eu }i colegul meu, conf. univ. dr. Paul Lucian,îndreptându-ne spre Berlin luni, 12 martie ac.O zi cu soare adev@rat, prim@v@ratic, degajân-du-se îns@ o c@ldur@ de veritabil mijloc deaprilie. „Supra înc@lzirea Terrei”, urmare a uneiincon}tien]e umane }i, pe urm@, a unor ati-tudini „tolerante” fa]@ de agresarea mediu-lui, î}i face din plin sim]it@ prezen]a }i }i-ova face pe întregul parcurs al c@l@toriei. Sunteminvita]i de un bun prieten, de la Comisia

pentru întreprinderi mici }i mijlocii (BVMW),trei zile în capitala Germaniei, pentru a aveadiscu]ii cu factorii responsabili în problemaîntreprinderilor mici }i mijlocii, adev@rat@coloan@ vertebral@ a economiei germane,dup@ cum aveam s-o constat@m din nou,în acest scurt voiaj.Ajungem la Berlin, mar]i seara, dup@ ce în-noptasem, luni spre mar]i, la Brno, frumoa-sa urbe a Cehiei, capital@ a minunatelor]inuturi din Moravia. „Tragem” la hotel Ibis,pe Altherstrasse, chiar în centrul istoric alBerlinului, prima grij@ fiind s@ depunem„Audi” lui Paul în parcarea subteran@al@turat@ hotelului. Apoi, o dezmor]eal@u}oar@ de sear@ – dup@ circa 900 kmparcur}i în ziua respectiv@ – ne introducerapid în atmosfera berlinez@...

(Dan Popescu)

continuare ^n pagina 4

Pre]ul creditului }ieficientizareaeconomisirii

Românii – cu spatele la zid}i privirea spre Vest

Berlinul, cel de toate zilele (I)- gânduri, fapte, introspec]ii -

„Globalizarea” teoriilor

economice

nr. 108 anul 3 vineri, 23 martie 2007 0,50 RON

Berlin. Monumentul Victoriei

drd. C@t@lin NICOLESCU

Dan SUCIU

pag. 5

pag. 6Iulia Nagy pag. 2

Martie, 2007

dr. Sorin BURNETE

Dup@ cum am mai men]ionat }i în altearticole, problema aliment@rii cu ener-gie }i utilizarea eficient@ a acesteia re-prezint@ o preocupare important@ lanivel global. În cadrul tuturor întâl-nirilor de ]inut@, fie întâlniri G8, fiereuniuni la nivel regional, energia adevenit o tem@ predilect@. Reuniuneade prim@var@ a Consiliului Europeana avut ca rezultat adoptarea uneidecizii ce vizeaz@ reducerea cu 20&a emisiilor de gaze cu efect de ser@,precum }i asigurarea, în propor]ie de20& a necesarului energetic, la nivelcomunitar, din resurse regenerabile,pân@ în 2020.România, tân@r stat membru al UniuniiEuropene, s-a ar@tat optimist în ceeace prive}te atingerea acestui obiectiv.Ministrul economiei, Varujan Vosganian,a declarat, duminic@, la Ia}i, c@ Româ-nia î}i va asigura independen]a ener-getic@ în propor]ie de peste 90&,pân@, în anul 2015, relateaz@ NewsIn.Acest lucru se va întâmpla dup@ ce

vor fi finalizate investi]iile din ValeaJiului }i de la centrala nuclear@ dinCernavod@, a mai spus ministrul. "Româ-nia î}i va asigura necesarul de energiedin surse interne. Astfel, 32& din ne-cesarul de energie va fi acoperit dereactoarele nucleare, alte 30& din hi-drocentrale, iar peste 20& va provenidin surse regenerabile }i c@rbune. Restulconstituie energia ob]inut@ din gaze na-turale, îns@ în anul 2015 doar o treimeo vor constitui importurile din Rusia",a declarat Varujan Vosganian. Potrivitacestuia, investi]iile de peste 50 mili-oane euro în exploat@rile din ValeaJiului vor asigura c@rbunele necesar,iar România nu va mai fi nevoit@ s@importe acest tip de combustibil. LaCernavod@, investi]ia în reactoarele 3 }i4 va ajunge la 2,2 miliarde euro }i vafi realizat@ printr-un parteneriat pu-blic-privat, termenul de execu]ie fiindestimat în anul 2014. Reactorul 2 alcentralei va func]iona la capacitatemaxim@ pân@ la sfâr}itul acestui an,dup@ ce în luna aprilie va fi pornit.Alimentarea cu energie nu reprezint@,deci, dup@ p@rerea oficialului român,o problem@. Îns@, în ceea ce prive}teutilizarea eficient@ a acesteia, lucru-rile se schimb@. Elaborarea unei poli-tici energetice durabile nu se opre}tedoar la securitatea energetic@, ci tre-buie s@ prevad@ }i m@suri de reduce-re a consumului, care s@ conduc@ lacombaterea înc@lzirii globale. GrupulInterguvernamental privind Evolu]iaClimatului, format din exper]i manda-

ta]i de ONU, care s-a reunit la Paris,în luna februarie, estimeaz@ c@ tem-peratura medie pe glob va cre}te cu3 grade Celsius, pân@ în anul 2100.Îns@, totul depinde de m@surile dereducere a emisilor de gaze, chestiu-ne care depinde de alegerile economi-ce, demografice, dar }i diplomatice”,dup@ cum explica specialistul EdouardBard, de la College de France. Încadrul târgului CeBIT de la Hanovra,care prezint@ nout@]ile din lumea tehno-logiei, s-a reunit, ca în fiecare an,grupul de dialog pentru energie. Încentrul discu]iilor s-a aflat consumulde energie. ”Ceea ce trebuie s@ facemnoi este s@ ]inem o cur@ de sl@bireîn consumul de energie, s@ ]inem odiet@ energetic@”, sus]ine fostul min-istru al mediului din Germania, KlausTöpfer, care prezideaz@ acest grup.Christian Urbanke, responsabilul Sie-mens pentru surse de energie }i re-]ele electrice, a afirmat c@ ”dac@ s-arintroduce la nivel mondial cele maimoderne tehnologii energetice, carecombin@ folosirea combustibililor cuaburul, s-ar economisi aproximativ 4miliarde de tone de dioxid de carbon,ceea ce ar însemna reducerea cu 10&a emisiilor poluante la nivel mondial."Exist@ câteva m@suri pe care le putemini]ia, fiecare dintre noi, pentru a re-duce consumul de energie }i, astfel,impactul pe care îl avem asupra eco-sistemului. Iat@ c@teva sfaturi practiceîn acest sens. l Nu l@sa]i aparatele electronice în modul

standby – consumul de energie elec-tric@ se va putea reduce cu 20&;l Utiliza]i becuri cu consum redusde energie – acestea consum@ de cinciori mai pu]in@ energie; l Când achizi]iona]i aparate electro-casnice, ]ine]i cont de clasa energe-tic@ a acestora;l G@ti]i întotdeauna în oale cu capac – seeconomise}te o treime din energie;l Nu a}eza]i aragazul lâng@ frigider;l Sp@la]i rufele la temperaturi reduse –consumul de energie electric@ se poatereduce cu 30-40&;l Nu supraînc@lzi]i locuin]a – reduce-

rea temperaturii ambientale cu un grad,conduce la o economisire anual@ de 6&;l Prin utilizarea unui termostat pute]ireduce consumul de energie cu pân@la 15&;l P@stra]i temperatura locuin]ei con-stant@; l Când p@r@si]i locuin]a reduce]itemperatura, dar nu opri]i centrala –16° Celsius este temperatura optim@;l Aerisi]i locuin]a în mod corect –deschide]i toate geamurile pentru 2-3minute;l Nu înc@lzi]i }i atmosfera – înlocui]iu}ile }i ferestrele neizolante.

ENERGIE PIA[A MUNCII VINERI 23 MARTIE 20072

Migra]ia for]ei de munc@ are atâtefecte pozitive, cât }i negative, denatur@ economic@, social@ sau cultu-ral@, pentru to]i cei implica]i. Pentru]@rile de destina]ie, influxul de for]@de munc@ str@in@ este benefic pentrusus]inerea activit@]ilor economice pecare pia]a intern@ a muncii nu lepoate acoperi, fie din cauza lipsei depersonal calificat în acele domenii,fie din lipsa interesului for]ei demunc@ autohtone pentru acele sec-toare de activitate. De asemenea, ofer-ta, mult mai diversificat@ în ceea ceprive}te calific@rile }i aptitudinile, per-mite angajatorilor s@ g@seasc@ celemai potrivite persoane pentru diverseactivit@]i economice. De multe ori,Statele Membre faciliteaz@ accesul pepie]ele na]ionale ale muncii pentru per-soanele înalt calificate, ceea ce are in-fluen]e pozitive asupra eficien]ei eco-nomice, cre}terii veniturilor din anu-mite activit@]i economice }i asupracre}terii economice în general. Sur-plusul de for]@ de munc@ nu deter-min@ doar cre}terea }i întinerireaofertei pe pia]a muncii, ci }i cre}-terea consumului, deci }i a ofertei ge-nerale, rezultând cre}terea PIB }i, cao consecin]@, îmbun@t@]irea niveluluide trai. Temerile Statelor Membre înceea ce prive}te migra]ia for]ei demunc@ se refer@ la diminuarea posi-bilit@]ii propriilor cet@]eni de a-}i g@si

un loc de munc@ datorit@ competi]ieisporite }i, cu atât mai mult, a dum-ping-ului social.De asemenea, integrarea lucr@torilorimigran]i, precum }i a membrilor lorde familie, necesit@ alocarea unor re-surse financiare, umane }i materialesuplimentare,precum }i solu]ionarea tu-turor tensiunilor }i problemelor socia-le care pot ap@rea caurmare a diferen-]elor culturale. Activitatea desf@}urat@de lucr@torii migran]i are efecte pozi-tive, ca urmare a veniturilor }i pro-duc]iei realizate, nu numai pentrustatul primitor, ci }i pentru statul deorigine. Se consider@ c@ principalelecanale prin care migra]ia exercit@ unimpact favorabil asupra dezvolt@rii sta-telor de origine sunt remisiile }i repa-trierea know-how-ului acumulat de c@trelucr@torii migran]i în ]@rile gazd@. Cre}-terea volumului migra]iei va determi-na }i cre}terea remisiilor. Implica]iiledeosebit de favorabile ale acestoraasupra dezvolt@rii rezult@ din faptul c@,remisiile constituie cea mai stabil@surs@ de valut@ pentru ]@rile s@race,care reprezint@ principala lor destina]ie.Statul poate avea avantaje financiar-fiscale, dar }i sociale, datorit@ veni-turilor ob]inute de cet@]enii propriicare desf@}oar@ activit@]i într-un (alt)Stat Membru. Sumele de bani trimi-se în ]ar@ de c@tre lucr@torii migran]iconsolideaz@ baza de impozitare a ve-niturilor, determinând cre}terea veni-turilor bugetului de stat. Rata }oma-jului poate fi diminuat@ ca urmare aposibilit@]ii cet@]enilor de a-}i g@si unloc de munc@ pe teritoriul unui (alt)Stat Membru. Migra]ia determin@ apari]ia, mai alesîn statele care constituie principale des-tina]ii ale fluxurilor migratorii, a unorcomunit@]i ale imigran]ilor. Prezen]aacestora este benefic@ din perspecti-va facilit@rii schimburilor economice}i culturale, a sus]inerii intereselor na-]ionale în cadrul comunitar }i a pro-mov@rii, într-o anumit@ m@sur@, a

identit@]ii na]ionale. Efectele negative ale migra]iei pentrustatele de origine sunt determinatede pierderea for]ei de munc@ înaltcalificate, dar }i de consecin]ele mi-gra]iei ilegale, respectiv nevoia de a-iintegra în societate }i pe pia]a mun-cii pe cei repatria]i. Pentru lucr@toriimigran]i, principalul avantaj îl consti-tuie posibilitatea de a-}i g@si un locde munc@, în func]ie de aptitudini }icalificare, de cele mai multe ori ob-]inând un salariu mai mare decât în]ara de origine.Pe de alt@ parte, îns@, acceptarea uneioferte de angajare din str@in@tate faceincert@ evolu]ia profesional@ pe ter-men mediu }i lung. Mai mult, lucr@-torii imigran]i sunt de multe ori dis-pu}i la compromisuri în ceea ce pri-ve}te tipul de activitate pe care urmea-z@ s@ o desf@}oare în str@in@tate ra-portat la studiile, calific@rile }i aptitu-dinile dobândite în statul de origine.Întreruperea activit@]ii specializate areun impact negativ asupra continuit@]iiprofesionale, precum }i asupra abi-lit@]ilor necesare pentru practicareaprofesiei respective la întoarcerea în]ar@. Din aceast@ perspectiv@, emigra-rea personalului calificat }i înalt cali-ficat constituie o pierdere }i pentrustatul de origine, acesta nemaiputândbeneficia de rezultatul investi]iilor înformarea resurselor umane. În cazullucr@torilor din Europa Central@ }i deEst, acceptarea condi]iilor oferite înStatele Membre se datoreaz@ posi-bilit@]ii ob]inerii unor câ}tiguri maibune în sectoare prost pl@tite dinstr@in@tate (unde exist@ cerere), com-parativ cu sectorul în care lucrau sauîn care li s-a oferit un loc de munc@ în]ar@. Acceptarea unui loc de munc@ cuprestigiu sc@zut se face cu mai mareu}urin]@ când este vorba de un posttemporar }i când cei din anturajulindividului nu cunosc acest lucru.Îns@, la întoarcerea în ]ar@, în lipsaunor acorduri bilaterale în domeniul

securit@]ii sociale, lucr@torul migrantdin state necomunitare se poate aflaîn situa]ia de a nu putea beneficia deanumite presta]ii de securitate social@sau de a nu putea valorifica vechimeaîn munc@ dobândit@ în str@in@tate.Lucr@torii migran]i se confrunt@ une-ori }i cu lipsa de cuno}tin]e sauinforma]ii cu privire la drepturile lorsau diverse oportunit@]i de care potbeneficia în str@in@tate. De asemenea,emigran]ii pot s@ nu fie foarte bineinforma]i cu privire la condi]iile devia]@ }i de munc@ existente în statulde destina]ie, uneori devenind vic-time ale traficului de fiin]e umane.Emigrarea poate avea, de asemenea,}i efecte de ordin social asupra fa-miliilor lucr@torilor migran]i. P@r@si-rea familiilor, chiar }i pentru o pe-rioad@ determinat@ de timp, în vede-rea desf@}ur@rii de activit@]i lucrativeîn str@in@tate, poate avea efecte nega-tive asupra educa]iei copiilor sau asu-pra evolu]iei viitoare a familiei.La nivelul Uniunii Europene, se dez-bate }i se caut@ solu]ii cu privire laproblema “migra]iei creierelor” careînso]e}te fenomenul migra]iei în anu-mite ]@ri sauîn anumite perioade. Per-soanele educate au o înclina]ie maimare pentru migra]ie atunci când }an-sele de câ}tig care corespund aspira-]iilor lor sunt mici. În acela}i timp,aceste persoane au probleme de adap-tare mai mici în ]ara de destina]ie,cunoscând limbi str@ine sau avândabilit@]i mai bune sau deprinderi carele permit s@ înve]e mai repede. Pentru]@rile de origine, plecarea speciali}tilorpoate avea ca efect reducerea dez-volt@rii tehnologice, a cre}terii econo-mice, sc@derea veniturilor }i a ocu-p@rii înanumite sectoare. Exist@, îns@,modalit@]i de a evita sau combateastfel de efecte: motivarea speciali}tilor,schimburile temporare de speciali}ti,crearea de re]ele între speciali}tii din]ar@ }i cei stabili]i în str@in@tate, sti-mularea investi]iilor din sumele trimi-

se în ]ar@ de c@tre speciali}tii migran]i.Acest fenomen prezint@ o serie deavantaje, mai ales de ordin financiar,în special pentru ]@rile de destina]ie.În discu]ia despre “migra]ia creie-relor” au fost aduse, îns@, }i argu-mente care arat@ unele dezavantajeale ]@rilor de destina]ie. Pe termenlung, poate fi observat@ neglijareapropriilor sisteme educa]ionale. Dac@cererea de speciali}ti poate fi supli-nit@ cu u}urin]@ din str@in@tate, struc-tura care furnizeaz@ calific@ri auto-htone devine necorespunz@toare }iîncepe s@ se înr@ut@]easc@. Cheltuie-lile colective cu educa]ia scad, faptcare are un impact negativ asupraprocesului de inova]ie }i de adoptarede noi tehnologii. În orice caz, bene-ficiile directe ale “migra]iei creierelor”sunt foarte apreciate. Importul despeciali}ti are înc@ loc, chiar dac@ sem-nifica]ia sa este mai sc@zut@. Educa-]ia secundar@ }i educa]ia superioar@,înso]ite de o eficien]@ economic@ ri-dicat@ a ]@rilor bogate, fac, îns@, caslujbele bune s@ fie mai pu]ine, chiar}i pentru o persoan@ calificat@. Caurmare, speciali}tii din ]@rile bogateîncep s@ emigreze }i vor emigra dince în ce mai mult c@tre ]@rile mai s@-race, pentru a c@uta slujbe care cores-pund calific@rilor }i aspira]iilor lor.Cu cât capitalul }i investi]iile directevor merge spre ]@rile s@race, cu atâtaceste persoane vor emigra din ]@rilebogate.Integrarea economic@ intra-regional@ poate reduce efectele nega-tive ale “migra]iei creierelor”, în spe-cial datorit@ faptului c@ investi]iilestr@ine intra-regionale sporite deter-min@ crearea unor re]ele }i formareaunor canale ale lucr@torilor înalt ca-lifica]i, în ambele sensuri. În procesulde atragere a for]ei de munc@ înaltcalificate din statele ter]e, UniuneaEuropean@ va trebui s@ identifice }ipârghiile prin care s@ limiteze efectelenegative produse de “exodul creierelor”asupra dezvolt@rii statelor de origine.

Iulia NAGY

Radiografie a efectelor migra]iei for]ei de munc@

“Dieta energetic@” – o preocupare pentru fiecare!

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

VINERI 23 MARTIE 2007 3GLOBALIZARE

urmare din pagina 1Globalizarea nu las@ prea multe }ansestatelor de a tr@i izolat. Pe de o parte,popula]iile lor resimt nevoia de a fi re-prezentate }i conduse pe scena inter-na]ional@, iar pe de alt@ parte, evo-lu]iile dintr-o zon@ a lumii au un im-pact rapid, surprinz@tor de rapid, asupraalteia. „Ceea ce individualizeaz@ actua-lul model al globaliz@rii este intensi-tatea }i, dac@ se poate spune astfel,globalismul ei (în sensul c@ feno-menul globaliz@rii nu mai las@, ast@zi,nici un fel de insule virgine în raportcu efectele sale – este un fenomenglobal }i atotcuprinz@tor)”.Tot mai evidentul sistem global înl@-tur@ normele clasice de organizare, dilu-eaz@ delimit@rile dintre problemele in-terne }i afacerile externe ale statelor,dintre economie }i securitate na]io-nal@ }i nu mai trateaz@ suveranitateaca o chestiune de „totul sau nimic”.Efectele globaliz@rii sunt multiple }iau investi]i variate, ceea ce poateconduce la o integrare }i asimilaredeplin@, necondi]ionat@ de c@tre soci-et@]ile unor state sau la o anumit@reticen]@, dac@ nu chiar ostilitate, înacceptarea lor de c@tre altele.Efectele sunt pozitive }i negative, a}adup@ cum însu}i procesul ce la gene-reaz@ poate uni sau dezbina omenirea.Efectele pot fi economice, politice, mi-litare, culturale, religioase, sociale, demo-grafice }i ambientale. În]elegerea aces-tor aspecte este important@ pentru c@interac]iunea dintre ele poate fi con-structiv@ sau distructiv@, poate accele-ra ritmul }i complexitatea transferuri-lor la nivel global sau, dimpotriv@, lepoate reduce.Caracteristica principal@ a globaliz@rii o

constituie fluxul rapid, în continu@ cre}-tere }i adeseori generator de discrepan-]e, de bunuri, servicii, persoane, capi-tal, idei, informa]ii, tehnologie, cultur@,mod@, armament }i ac]iuni criminale.Globalizarea creeaz@ oportunit@]i deo-sebite }i conduce la proces în anu-mite domenii: l pie]ele financiare }i comerciale autrecut în faza de integrare a activit@]ii}i func]ion@rii lor;l produc]ia s-a interna]ionalizat gra]iefirmelor cu activitate global@;l privatizarea a c@p@tat propor]ii mon-diale; noile tehnologii sunt mai u}orde asimilat;l comunica]iile elimin@ distan]ele }iapropie fizic oamenii;l problemele globale sunt acum,parte a con}tiin]ei noastre.Exist@, îns@, }i fenomene de: l fragmentare }i sl@bire a coeziuniisociale; cre}tere a inegalit@]ilor atâtpe plan intern, cât }i între state;l exacerbare a ata}amentului din punctde vedere identitar la comunitatea lo-cal@ sau na]ional@;l distrugere a sistemului clasei deierarhizare a valorilor; proliferare a arma-mentului }i a crimei transna]ionale.Din p@cate, efectele negative ale globa-liz@rii, nu sunt identificate (voit sau nu)de timpuriu sau nu sunt con}tienti-zate într-atât, încât s@ nu lase spa]iu}i timp de manifestare for]elor ostilesecurit@]ii la nivel mondial.A}adar, exist@ un alt aspect al globa-liz@rii, mai pu]in vizibil dar foarte pe-riculos pentru ceea ce înseamn@ sigu-ran]a lumii. Criminalitatea, sub formeleei (traficul de armament, de materialenucleare }i de droguri, imigra]ia ile-gal@, sp@larea banilor), dar }i teroris-mul constituie o amenin]are global@,atât prin amploarea de nest@vilit (deo-

camdat@), cât }i prin varietatea }i, dece nu, ingeniozitatea mijloacelor de caredispun }i pe care le utilizeaz@ pentruatingerea propriilor obiective.Crima organizat@ }i terorismul nu suntfenomene noi ap@rute pe scena lumii.Ceea ce este nou este ritmul lor rapidde propagare, amploarea re]elelor ce lesus]in sau u}urin]a cu care eludeaz@ legea.Crima organizat@. Definirea crimei orga-nizate este sursa de controvers@ întreorganiza]iile interna]ionale. Grupul de ex-per]i asupra crimei organizate din cadrulConsiliului Europei }i Comisiei Euro-pene au c@zut de acord asupra exis-ten]ei a patru criterii obligatorii: l colaborarea dintre trei sau maimulte persoane;l conlucrarea lor se face pentru olung@ sau indefinit@ perioad@ de timp;aceste persoane sunt suspecte de co-miterea unor infrac]iuni grave sau

chiar au s@vâr}it asemenea fapte;l obiectul ac]iunii lor comune estede a ob]ine profit/putere.Criteriile op]ionale se refer@ la:l obiect/domeniul de activitate pro-priu/clar definit; l disciplin@ intern@ }i control; l utilizarea violen]ei sau a altor in-strumente în scopul intimid@rii; l influen]a prin corup]ie sau alte mij-loace, asupra mediului politic, mass-media, structurilor de implementare alegii, administra]iei publice;l ac]iune la nivel interna]ional.Mult timp, crima organizat@ a prezentatun interes foarte sc@zut pentru ele-mentul politic, de}i în anii ’70 înce-puse s@ penetreze serios societ@]ileoccidentale, dar }i cele central }i est-europene. Schimb@rile radicale de lasfâr}itul anilor ’80 au fost privite dere]ele criminale ca o oportunitate în

executarea opera]iunilor transfrontalie-re pe întregul continent }i nu numai.Statisticele arat@ c@ în Europa de Vestau sporit considerabil furturile de ma}ini,infrac]iunile economice, sp@larea bani-lor, traficul ilegal de armament }i de-}euri radioactive, corup]ia infrac]iu-nile legate de migra]ia (traficul de per-soane }i trecerile ilegale de frontier@,falsificarea de vize }i pa}apoarte, uti-lizarea ilegal@ a mâini de lucru dinstatele s@race), precum }i infrac]io-nalitatea legat@ de prostitu]ie sau alteforme de exploatare sexual@. În Europa Central@ }i de Est, pe lâng@tipurile de ac]iuni men]ionate mai sus,se practic@ infrac]iunile împotriva pro-priet@]ii, extorcarea }i falsificarea de bani.Crima organizat@ interna]ional@ a cres-cut ca amploare, în ultimul deceniu,în parte datorit@ unor motive proprii(capitalul uman, material }i financiardeosebit, perfec]ionarea continu@ aorganiz@rii }i a modului de operare),dar }i datorit@ exploziei globaliz@rii.În multe state, valorile tradi]ionalelegate de respectul fa]@ de autoritate}i comunitate au fost înlocuite cu do-rin]a de parvenire individual@ cu oricepre], iar multe dintre statele în carese manifest@ acest fenomen experi-menteaz@ democra]ia pentru primadat@. Multe guverne sunt mai pre-ocupate, la acest început de secol, depropria supravie]uire, decât de sursadevizelor. Altele, pentru a facilita co-mer]ul mondial }i pentru a-i face fa]@,}i-au cosmetizat institu]iile }i struc-turile financiare, au relaxat restric]iilelegate de procedurile vamale sau deacordare a vizelor, ceea ce a permiscrimei organizate interna]ionale s@ seinfiltreze cu u}urin]@ în structurileeconomice licite.

(va urma)

Fa]a nedorit@ a globaliz@rii:

Crima organizat@ }i terorismuldrd. C@t@lin NICOLESCU

urmare din pagina 1În fa]a acceler@rii globaliz@rii, precum}i cre}terii spectaculoase a Chinei }i rolu-lui ei în comer]ul mondial, Statele Unite}i alte ]@ri dezvoltate au început s@ seîndoiasc@ de binefacerile comer]ului liber.Demersul lui Samuelson, care reprezint@o excelent@ aplicare a modelului stan-dard al comer]ului interna]ional în con-textul globaliz@rii arat@ c@ temerile occi-dentalilor sunt justificate. Modelul lui Samuelson este conceput înbun@ tradi]ie ricardian@: 2 ]@ri care pro-duc 2 bunuri, având un nivel diferit dedezvoltare: în prima ]ar@ (Statele Unite),productivitatea este, în medie, de zeceori mai înalt@ decât în a doua (China).În absen]a comer]ului (în starea deautarhie), venitul real pe cap de locuitoreste presupus a fi de zece ori mai micîn China decât în Statele Unite. Dardecalajul de productivitate nu este acela}ila ambele bunuri: la primul bun (careînglobeaz@ tehnologie înalt@), decalajuleste mai mare decât media; la cel de-al doilea (cu grad relativ sc@zut de pre-lucrare), este sub medie.Plecând de la datele de baz@ ale mo-delului }i ]inând cont de premisele demai sus, predic]iile teoriei clasice indic@faptul c@ Statele Unite se vor specializaîn produc]ia primului bun, având avan-taj comparativ la acesta, iar China se vaspecializa în produc]ia celui de-al doileabun, tot pe baza principiului avantajuluicomparativ. Demonstra]ia lui Samuelsonconst@ din dou@ scenarii distincte, am-

bele axate pe o cre}tere economic@ orien-tat@ a Chinei: primul, în care cre}tereaare loc în sectorul de export (bunul 2);al doilea, în care cre}terea are loc însectorul de import (bunul 1). Cele dou@scenarii vor conduce, evident, la rezul-tate diferite.În cadrul unui prim scenariu, se pre-supune c@ în China are loc, sub impactulunor factori exogeni de progres tehnic(de tip schumpeterian), o cre}tere eco-nomic@ materializat@ prin cvadruplareaproductivit@]ii în sectorul de export, cele-lalte date r@mânând nemodificate. De}iambele ]@ri î}i p@streaz@ specializareaini]ial@, Statele Unite vor produce aceea}icantitate din bunul 1, în timp ce China

va produce o cantitate de patru ori maimare din bunul 2, generând o sporirea produc]iei mondiale. În urma acesteicre}teri, Statele Unite vor conserva oparte din câ}tigul mondial net datoratliberaliz@rii comer]ului interna]ional (înain-tea cre}terii din China). Aceasta întrucât,sporirii cantit@]ii oferite din bunul 2 }imen]inerea la acela}i nivel a ofertei pen-tru bunul 1 face ca pre]ul relativ al ex-porturilor chineze s@ scad@, ceea ce esteechivalent cu o îmbun@t@]ire a terme-nilor schimbului pentru Statele Unite }io deteriorare a termenilor schimbuluipentru China. Conform teoriei cererii re-ciproce a lui John Stuart Mill, în pofidafaptului c@ aceasta din urm@ este o ]ar@

mare, deteriorarea termenilor schimbu-lui poate fi atât de accentuat@ încât s@genereze o cre}tere de mizerie. Acestrezultat este cu atât mai probabil, cu câtelasticitatea cererii mondiale pentru bunul2 este mai mic@. În cadrul unui al doilea scenariu, sepleac@ de la premisa (realist@, de altfel)c@ în China, cre}terea este orientat@ spresectorul bunului 1, }i c@, urmare a aces-tei cre}teri (generat@ de un avans tehno-logic), decalajul de productivitate fa]@ deStatele Unite devine egal cu cel din sec-torul bunului 2. Dup@ Samuelson, înnoua situa]ie, avantajul comparativ esteanulat, ceea ce înseamn@ c@ specializareageografic@ nu mai are sens, ]@riledevenind indiferente fa]@ de schimb.Acest fapt poate fi demonstrat, com-parând (prin metode econometrice)nivelul de bun@stare al celor dou@ ]@riîn absen]a comer]ului cu cel ob]inutdup@ ce comer]ul a avut loc. Calculelearat@ c@ venitul real al Statelor Unitenu mai poate atinge nivelul dinainte nicichiar în starea de autarhie. În starea decomer], situa]ia lor se agraveaz@ }i maimult; ele sufer@ o sc@dere permanent@a venitului real pe cap de locuitor.Practic, Statele Unite pierd tot câ}tigulpe care-l ob]inuser@ din liberalizareacomer]ului interna]ional. „Vânturile co-mer]ului interna]ional au suflat spreChina, privând Statele Unite de câ}tigulpe care l-ar fi ob]inut, dac@ schimbareatehnic@ în China nu ar fi avut loc”.În concluzie, demersul lui Samuelsoneste o provocare adresat@ teoriei ricar-diene, lovind în chiar axul central alacestei teorii: specializarea na]iunilor înbaza avantajului comparativ, dat de dife-ren]ele de productivitate dintre ele. Înconcep]ia lui Samuelson, globalizarea

ac]ioneaz@ împotriva principiilor teorieiclasice. Dac@ na]iunea mai pu]in avansat@înva]@ cum s@ produc@ eficient }i se per-fec]ioneaz@, treptat, în produc]ia bunuluiîn care partenera sa mai avansat@ areavantaj comparativ, atunci aceasta dinurm@ nu va mai beneficia de pe urmacomer]ului liber. În fapt, în aceast@ ]ar@,salariile chiar vor sc@dea. Pe de alt@parte, o serie de ap@r@tori ai globaliz@rii(de ex., Jagdish Bhagwati, de la Univer-sitatea Columbia, sau Gary ClydeHufbauer, de la Institutul de economieinterna]ional@ din Washington) conside-r@ c@ acest tip de scenariu nu va deveniniciodat@ realitate, chiar dac@ prognozeleindic@ o foarte probabil@ modificare aierarhiilor mondiale în deceniile urm@-toare. (De pild@, conform unui studiu din2003, întocmit de Goldman Sachs, patru]@ri – Rusia, Brazilia, India }i China –vor deveni, în deceniile urm@toare, o for]@mult mai puternic@ în economia lumii,decât sunt în prezent. În jurul anului2050, se arat@ în studiul citat, ele se vorsubstitui ]@rilor care ocup@ actualmenteprimele locuri în clasamentele mondiale,cu excep]ia Statelor Unite }i Japoniei).Conform opiniei economi}tilor men]io-na]i, este greu de presupus c@ ]@ri pre-cum China sau India, având sute de mi-lioane de locuitori, vor putea realiza oeducare }i o instruire a popula]iei lorla standarde comparabile cu cele alena]iunilor industrializate. Declara]ia de mai sus a fost f@cut@, înurm@ cu 2 ani, la Davos. Nu m-ar miraca, în anii urm@tori, Bhagwati, Hufbauer }iceilal]i gânditori care ast@zi se arat@ scep-tici fa]@ de puterea în cre}tere a Asiei s@-}ischimbe p@rerea. În orice caz, demersullui Samuelson are mari }anse s@ fac@ isto-rie în gândirea economic@ contemporan@.

„Globalizarea” teoriilor economicedr. Sorin BURNETE

Paul Samuelson,

urmare din pagina 1Ne dezvolt@m }i ne înt@rim convin-geri. Modelul economic }i social ger-man }i european nu este perfect. Dar,exist@ modele perfecte în lume? Ca-lit@]ile sale, articul@rile }i flexibilitateasa, îns@, primeaz@ efectiv asupra defec-telor, fisurilor sale, care exist@ }i ele.Acest model se bazeaz@ pe dinamism, cao rezultant@ a unor muta]ii structuralecalitative }i nu pe un dinamism exten-siv, lipsit de un pat nutritiv endogen }ichiar exogen. Are la baz@, în timp,idei }i fapte ale celebrei Ligi hansea-tice, cu marile sale centre Lübeck }iHamburg, doctrina }i faptele mareluicomerciant }i filantrop Jakob Fugger,idei ale lui Friederich List, „proiectan-tul” Zollvereinului, chiar }i ale lui WernerSombart (a c@rei so]ie era românc@,iar b@iatul s@u, ajuns acum la „a treiatinere]e”, a scris câteva foarte bunelucr@ri despre România), pe nedreptcatalogat, uneori, doar de na]ionalist...Are la baz@ o solidaritate efectiv@între patronat }i salaria]i, o dezirabil@arie de efecte sociale generate de uneconomic solid, prompt, hot@rât. Mo-delul german se fundamenteaz@ pe unmanagement strategic }i pe un mana-gement al riscului care poart@ puter-nic amprenta marilor }coli germane deeconomie. El se fundamenteaz@ pe ri-goare }i precizie privite drept coor-donate fundamentale, dar }i pe pruden-]@, pe deschidere, integrare }i solida-ritate european@, universal@, în fapt,în lumina celor mai bune tradi]ii ale uneispiritualit@]i mai întotdeauna anco-rat@ în lume, deschis@ spre lume,

spre un „individualism altruist”, sprecredin]@, spre onestitate. Iar efectelegenerale sunt cele care sunt......La Berlin, s-a construit }i se con-struie}te imens. Edificii impun@toare,cu estetica lor func]ional@ bine pus@în valoare, printre altele, de reflec-toare a}ezate cu pricepere la baz@.Pe Albrechtstrasse, Ministerul Finan-]elor, cum o s@ afl@m, prin reabilia-rea }i modernizarea fostului, în vre-mea nazismului, Minister al Aerului,condus cu circa 65 de ani în urm@ de„Reichmarschall”-ul – Göering. Câtevavile, blocuri cu siluete care impresio-neaz@. Multe apartamente sunt, îns@,înc@, neocupate, demografia berlinez@îmbog@]indu-se pe zi ce trece. „Gulerealbe”, speciali}ti, exper]i, muncitoride înalt@ calificare, adopt@, în tot maimare m@sur@, Berlinul ca re}edin]@,dup@ cum Berlinul redevine sediul unormari firme }i concerne germane }i in-terna]ionale, al unor mari filiale etc.Sunt numeroase ma}ini cu m@rci defaim@ }i noi, dar pe str@zi, seara, lumepu]in@. Unii se afl@ înc@ la treab@,unii umplu magazinele, al]ii se relaxea-z@ în s@lile de spectacole, în cafenele,în restaurante. Berlinul redevine din ceîn ce mai mult splendida capital@ aunei Germanii ce a impus lumii, înprimul rând, prin economia ei, dar }iprin civiliza]ia }i sensibilitatea ei. Arhi-tectura sa de ast@zi relev@ tocmaiacest lucru. Un crâmpei, poate nu din-tre cele mai relevante, dar cu semni-fica]ii }i paradoxuri: „ce sunt acesteziduri?”, întreb@m doi tineri ce priveauadmirativ, aproape de hotelul nostru,cele câteva segmente de zid frumossculptate }i bine conservate, segmen-te dintr-o construc]ie alt@ dat@ cu sigu-ran]@ impun@toare prin dimensiunile}i func]ionalitatea ei. „Este ceea ce a mair@mas din una dintre cele mai marig@ri ale Europei, distrus@, spre sfâr}itulr@zboiului, de bombardamentele ameri-cane”, ne r@spund cei doi, f@când apoiurgent trimitere la Irakul de ast@zi: „Separe c@ acolo se procedeaz@ la fel”...... Diminea]a, încep discu]iile cu spe-ciali}tii, în chestiunea noastr@ funda-mental@: întreprinderile mici }i mij-locii. „BVMW” reprezint@ institu]ia ceconcentreaz@ „puterea afacerilor mici }i

mijlocii”. Acestea, în num@r de circa150.000, reunesc 4,3 milioane de sa-laria]i, respectiv circa 67& din num@-rul total al angaja]ilor. Ele concentrea-z@ 70& din suma joburilor de orice fel}i reprezint@ 99& din totalul întreprin-derilor din Germania. Cre}terea anual@a economiei germane, de peste 2&,prognosticat@ pentru 2007, se va asi-gura, în bun@ m@sur@, pe seama efor-turilor depuse de aceste firme, multedintre ele colaboratoare, pe baz@ decontract, cu mari concerne }i trus-turi. De altfel, firmele mici }i mijlociide]in 75& din num@rul total al paten-telor }i inova]iilor din Germania, rele-vându-se aproape deloc cantitatea, cimai ales munca, inteligen]a flexibile,inovative, competitive, aflarea }i va-lorificarea ni}elor de performan]@. Inves-ti]iile din Germania, generate de capita-lul na]ional, mixt sau str@in, de locali-z@ri – dar afectate }i de delocaliz@ri – seconcentreaz@ consistent pe o astfel de

arie. Se explic@, prin toate acestea, dece peste 50 de procente din PIB dinGermania provin nemijlocit din activi-tatea firmelor mici }i mijlocii. Ele con-stituie }i un veritabil motor pentru cre}-terea stocului de cuno}tin]e al na]iunii,fiind semnificativ }i faptul c@ 80& dinnum@rul celor ce se calific@ direct la lo-cul de munc@ se afl@ în aceste firme.Alte probleme, în acest cadru. Într-om@sur@, via]a întreprinderilor mici }i mij-locii a devenit }i devine tot mai grea,în anumite domenii, cu prec@dere indus-tria textil@ dar }i altele, deoarece glo-balizarea }i localiz@rile aduc pe pia]agerman@, pe pia]a european@, în gene-ral, produse ca atare }i chiar de cali-tate, la pre]uri mult mai mici decât celerealizare anterior în Germania. {ansade „a r@mâne”, de „a cre}te” pentru in-dustria german@ este inventivitatea,în spe]@ produse care prin gradul lorridicat de inova]ionalitate, de inteli-gen]@, ar putea, pot fi, fabricate doarîn Germania. Un exemplu astfel l-arputea reprezenta instrumentele, utila-jele, filtrele, tehnologiile de protec]iea mediului, cadru în care Germaniaocup@ un loc de frunte, în anumiteprivin]e chiar primul loc. Pe urm@,domeniul energiilor neconven]ionale,producerea uleiurilor }i benzinelor pecale biologic@, din vegetale, din lemn,rapi]@, etc. „O cotitur@ serioas@ artrebui realizat@ în îns@}i fabricareaautomobilelor, ne demonstra, prinargumente esen]iale, directorul pen-tru Europa de Est, al BVMW. {i ame-

ricanii }i europenii, germanii în spe]@,s-au orientat insistent spre ma}ini cuputeri mari, cu viteze mari, dar }i cuconsumuri mari. Nu prea mai merge.În domeniu, japonezii, dar }i franceziiau schimbat, cu ceva timp în urm@,«macazul» , reu}ind dobândirea unorimportante segmente de pia]@”. Esteadev@rat, se mai afirma, în principiutotul este în regul@, dar când deci-den]ii politici de factur@ sau cu orien-t@ri ecologiste m@rturisite trebuie s@semneze pentru noi întreprinderi, o facf@r@ prea multe remu}c@ri fa]@ de margi-nalizarea unor principii ecologice. Iat@,dar, urgen]e ale prezentului - respectiv,crearea de locuri de munc@ - de care eco-nomia german@ are mult@ nevoie, carepot „umbri” temeiuri ale viitorului...Un alt aspect, acum. În Germania, dela 1 ianuarie 2007, TVA-ul s-a m@rit dela 16& la 19&, fapt ce a generat pro-testele IMM-urilor, o cre}tere a pre-]urilor determinat@ astfel pentru acestefirme putând provoca pierderea a nu-mero}i clien]i. Cum legea este lege,iar IMM-urile trebuie s-o respecte, s-acerut hot@rât mai ales ca plusul deimpozitare ob]inut pe aceast@ cale s@fie destinat unor domenii de careîntreprinderile mici }i mijlocii benefi-ciaz@ nemijlocit: înv@]@mânt, protec]iamediului, etc. Cum economia este încre}tere, iat@, dar, ni s-a spus, c@ unastfel de transfer de sume }i valori,c@tre ]inta unei utilit@]i sociale am-plificate, se produce.

(va urma)

MODELUL ECONOMIC SOCIAL GERMAN VINERI 23 MARTIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Berlinul, cel de toate zilele (I)

Palatul Sans Souci, Berlin

Poarta Brandenburg, Berlin

Dan POPESCU

- gânduri, fapte, introspec]ii -

Friedrich List, 1789 – 1846Werner Sombart, 1863-1941

VINERI 23 MARTIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ EUROPA

Carbone }i Spirito reiau traficul lor, pecare-l modific@, îns@, de fiecare dat@func]ie de „actualitate”. Iat@, în 1935,urmare a r@zboiului din Etiopia, Italiaa avut de suferit sanc]iuni economiceprintre care limitarea importurilor dinaceast@ ]ar@. „Bun@ ocazie pentru aorganiza contrabanda” – }i-au spus ceidoi. Într-o noapte, aproape de Hyères,vama va confisca o serioas@ înc@rc@-tur@ de parmezan. Surprin}i „aproape”,Carbone }i Spirito vor reu}i „s@ ias@”în fa]a tribunalului corec]ional dinToulon, cu o pedeaps@ pur simbolic@.Mai bine chiar: parmezanul fiind omarf@ perisabil@, vama a pus repedeîn vânzare cantitatea confiscat@. Co-mercian]ilor interesa]i, Carbone }i Spiritole-au }optit cu discre]ie c@ dac@ ]inla via]a lor, nu au nici un interes s@creasc@ pre]ul de licita]ie. A}a c@, înziua licita]iei, un om al celor doibandi]i a cump@rat marfa, pentru osum@ foarte mic@, parmezanul fiindapoi distribuit în Fran]a, cel mai legalposibil. La pre]uri deloc mici......În 1936, un alt prilej., R@zboiul civilspaniol oferea o bun@ ocazie pentrua dezvolta traficul de arme. Cei doigangsteri cump@r@ armele de la manu-facturile din Herstal, din Belgia, }i letrimit spre porturile spaniole. Carbone}i Spirito f@r@ îndoial@ c@ nu aveaupreferin]e politice, îns@ au ]inut seamade preferin]ele protectorului lor, SimonSabiani, de extrem@ dreapt@, ceea ce i-af@cut s@ furnizeze arme doar franchi-}tilor. Mai departe, 1940. Pentru Fran]aa fost anul dezastrului, inclusiv pentrutâlharii din Marsilia. Grijuliu pentru ainstaura „ordinea lui”, f@r@ alte tulbu-r@ri, guvernul de la Vichy i-a expedi-at rapid pe Carbone }i Spirito în în-chisoarea de la Siteron. Cei doi, îns@,au fost contacta]i f@r@ întârziere depoli]ia german@, care urm@rea s@-}i re-cruteze agen]i în zona liber@. Carbone}i Spirito nu vor ezita nici o secund@:au acceptat }i, pu}i, în libertate, au re-venit la Marsilia cu legitima]ii de „oa-meni de încredere” ai poli]iei germane.Va începe, astfel, o lung@ }i deloc in-fructuoas@ colaborare.Colaborare, la început, mai ales eco-nomic@. Este traficul dinainte de r@zboi

care continu@, dar acum cu al]i par-teneri. Cei doi sec@tuiau, practic, pia]amarsiliez@ de tot felul de produse im-portante, cump@rate la pre]uri destulde mici, pe care le d@deau germa-nilor, acestea luând drumul mareluiReich. A fost metoda clasic@ utilizat@de inamici de a s@r@ci Fran]a, de adezorganiza întregul s@u comer] }ichiar produc]ia ei. Ac]iunile ordonatedin „segmentul subteran”. Ocuparea„zonei libere” de c@tre germani, înnoiembrie 1942, va deschide un nouepisod. Oamenii lui Carbone }i Spiritovor realiza misiuni poli]iene}ti, în aceea}im@sur@ spre beneficiul ocupan]ilorgermani cât }i spre propriul profit alcelor doi gangsteri. Bunurile rezisten-]ilor capturate }i confiscate, în nume-roase situa]ii trecute în contul lor,dar }i unii evrei aresta]i }i ale c@rorfamilii erau anun]ate c@-i pot r@scum-p@ra, bani pe care îi pl@teau celor doi,le aduceau sume uria}e. Sprijinul decare vor beneficia Carbone }i Spirito,pân@ la cele mai înalte e}aloane aleierarhiei naziste în Fran]a ocupat@ leva permite s@ confere afacerilor lor odimensiune na]ional@. Vor avea dince în ce mai multe sejururi la Paris,unde Carbone devenise proprietarulmai multor baruri }i case de toleran-]@ }i unde Spirito avea rechizi]ionat,de la evrei boga]i, un luxos aparta-ment în „Avenue Foch”....Destinul îns@, chiar înainte de sfâr}itulocupa]iei, îi va separa pe cei doi pri-eteni }i parteneri. În 16 decembrie1943, Carbone se afla într-un vagonde dormit, pe ruta Marsilia-Pariscând, le Neuville-sur-Saône, în nor-dul Lyon-ului, trenul a s@rit în aer caurmare a unei mine „plantat@” de„maquisar”-zi. Carbone s-a reg@sit petraverse cu amândou@ picioarele sec-]ionate. {i, trebuie s-o spunem, a avuto moarte uman@. Sim]indu-se pierdut,el a cerut salvatorilor s@ se ocupe deceilal]i r@ni]i }i }i-a aprins o ultim@]igar@. El a l@sat nu doar un amicneconsolat, ci }i mai multe “v@duve”,printre care celebra }i frumoasa„Manouche”, c@reia viitorul ministruRoger Peyrefitte îi va consacra, în 1972,o carte care a trezit mult interes. Scri-itorul va descrie funeraliile lui Carbone

astfel: „O asisten]@ insolit@, fiind a}eza]i,unul lâng@ altul, Paul Marion, mi-nistru al guvernului de la Vichy, am-basadorul Germaniei, Otto Abetz, ocohort@ de ofi]eri SS în uniform@,bandi]i din Corsica }i Marsilia, îm-br@ca]i cu mult@ elegan]@, delega]ii de„fete vesele” venite din partea „caselor”unde cei doi erau patroni, „poli]i}ti deserviciu” mai mult sau mai pu]in ofi-ciali, celebrit@]i precum Mistinguett,o mare dansatoare }i cânt@rea]@ derevist@ a Fran]ei etc. Au fost maimult de trei sute de coroane funbre,iar celebrul Tino Rossi va cânta „AveMaria” }i l’”Ajaccienne”...Sfâr}itul lui François Spirito a fost maipu]in glorios, dar ceva mai lini}tit. Laeliberare, frumosul François compro-mis de leg@turile lui criminale cu Ges-tapo-ul, a fugit la timp în Spania }iapoi a trecut în Statele Unite, sub ofals@ identitate. Aici, originile saleitaliene, contactele mai vechi stabilitecu mafia i-au permis s@-}i „reia ser-viciul” în traficul de droguri. Va fiîns@ descoperit }i extr@dat. Arestat lasosirea sa în portul Le Havre, în feb-ruarie 1954, va apare în fa]a unui tri-bunal militar. Nu mai suntem îns@ în

vremea sever@ a proceselor de acesttip. Condamnat la moarte, în contu-macie, în 1945, Spirito va fi, deci,zece ani mai târziu, achitat în lips@de probe, dup@ trei procese succe-sive. Se va retrage lâng@ Marsilia,unde „va ]ine” un restaurant. Va muri

de cancer, într-un spital din ora}uls@u, în octombrie 1967... Cei doi autraversat astfel decenii furtunoase,c@rora le-au relevat, consolidat }idezvoltat semnifica]iile. Au devenit }ipersonaje de film, c@rora le-au dat via]@actori francezi dintre cei mai mari...

Carbone }i Spirito: doi „grei” ai pegrei marsilieze (II)

Plaja din Le Havre, Fran]a

Panorama portului MarsiliaDan POPESCU

- infrac]ionalitatea „clasic@”, secant@ cu economia -

urmare din pagina 1Or, este greu de crezut c@, în cazul ro-mânilor, se va aplica un astfel de tra-tament, cât@ vreme ]@ri precum Spania,Italia, Irlanda, Cipru au, în mod v@dit,interesul s@-}i rezolve problemele de-mografice, sau s@-}i completeze ne-cesarul de for]@ de munc@, pe sea-ma noilor contingente de români. Saucând multe firme – de construc]ii }inu numai – române}ti se dezvolt@ cusucces în Occident. Mai mult decâtatât, sute de mii de români au ple-cat spre alte orizonturi, înso]i]i defamilii, în noile medii ei au socializat,s-au integrat – economic, mental, edu-ca]ional – se raporteaz@ la alte stan-darde, au alte a}tept@ri }i o alt@ ati-tudine fa]@ de realit@]ile române}ti.Este absolut în firea lucrurilor ca eis@ perceap@ no]iunea de ACAS~ maicurând ca un loc unde eventual s@-}i petreac@ o parte din concedii, s@nu se mai întoarc@ înspre trecut, ci

s@ fie mai potrivi]i în rolul de „des-chiz@tori de pârtie” pentru rudele s@-race r@mase din prea pu]in noroc înpatrie, dar cu gând }i dor de duc@.Mai cu seam@ c@ mul]i dintre ace}tiadin urm@, afla]i în zone vitregite aleRomâniei, î}i g@sesc azi mai u}or delucru în str@in@tate decât în orop-sitele lor localit@]i de ba}tin@! Certi-tudinea unor locuri de munc@ sigure}i generos pl@tite – iat@ ce le lipse}teromânilor pentru a-i convinge s@ r@-mân@ sau s@ se întoarc@ acas@! Într-olume dinamic@, s@n@toas@, plin@ de ten-ta]ii, în care formule de genul „S@tr@i]i bine” se aplic@ de-adev@ratelea,nu în maniera umorului negru, lucru-rile se a}eaz@ de la sine. S@ ne arun-c@m doar o privire peste gard, la ve-cinii unguri. Cu un salariu minim de262 de euro (mai mult decât dublulcelui de la noi), cu venituri mediinete de 350 de euro în construc]ii,de 325 euro în agricultur@, de 460euro în înv@]@mânt }i 650 euro în sis-temul sanitar, cu indemniza]ii de na}-

tere de 250 euro }i aloca]ii pentrucre}terea copilului de 70 la sut@ dinsalariul brut – cu toate acestea }imulte altele la îndemân@, ce-i poateopri pe românii no}tri s@-}i ia lumeaîn cap }i s@ se mute în Ungaria?Concluzia pe care ministrul nostru,cel de pe ecranele TV, pare s@ nu opriceap@ nicicum, este c@ infinit maisimplu }i mai sigur ar fi s@-i faci peromâni s@ nu plece, decât s@-i aduciînapoi pe cei du}i. {i dac@ tot discu-t@m de strategii }i politici pe termenlung, e de mirare c@ ne irosim ener-giile în b@t@lii dinainte pierdute, în locs@ ne întreb@m dac@ suntem preg@ti]icu adev@rat pentru a face fa]@ unei noi}i complicate provoc@ri: cum vom re-zolva problemele migra]iei esticilor c@treRomânia? Cum vom asimila, în folospropriu, o „invazie” care st@ s@ încea-p@ sub semnul nu întotdeauna bine-f@c@tor al globaliz@rii economice? Saune vom m@rgini din nou s@ ]inemdizerta]ii gratuite bune, doar pentruochiul }i urechea telespectatorului...

Românii – cu spatele la zid }i privirea spre Vest Emil DAVID

TURISM NOTE DE C~L~TORIE VINERI 23 MARTIE 20076

Deun@zi, împreun@ cu un grup de cadredidactice ale Facult@]ii de {tiin]e Eco-nomice }i studen]i, am f@cut o depla-sare la Berlin, pentru a deslu}i tainelecelui mai mare Târg Interna]ional deTurism, care se organizeaz@ anual încapitala, probabil, celei mai puternice]@ri din Europa.Nu mare ne-a fost mirarea s@ vedem omodalitate de organizare impecabil@,tipic nem]easc@, unde nu mai pu]inde 184 de ]@ri }i-au expus oferta turis-tic@ pentru anul 2007, în fa]a a peste500.000 de speciali}ti }i vizitatori. Odemonstra]ie de for]@ economic@ }i deelegan]@, unde profesionalismul }i cali-tatea serviciilor au stat la loc de frunte.Al@turi de colegii mei, profesori }i stu-den]i, am putut fi martorii unei expe-rien]e deosebite, care a stat, de altfel,la baza deplas@rii noastre de studii. Amputut vedea, pe tot parcursul, moda-lit@]i diferite de punere în practic@ ateoriei economice pe care, împreun@

cu studen]ii Facult@]ii de {tiin]e Eco-nomice (specializ@rile: „Economia co-mer]ului, turismului }i serviciilor” }i„Rela]ii economice interna]ionale”), în-cerc@m s@ o deslu}im pe b@ncile decurs }i seminarii.Lungul nostru periplu a început la Praga,capitala de vis a unei foste ]@ri so-cialiste, care reu}e}te s@ dovedeasc@c@ democra]ia }i economia de pia]@ pottransforma o ]ar@ chinuit@ de mul]i anide domina]ie comunist@, într-o ]ar@unde actualele forme de dezvoltare eco-nomic@ capitalist@ convie]uiesc foartebine cu no]iunea de cet@]ean european.O frumoas@ experien]@ care poate s@fac@ o corela]ie între Vest }i Est, între]ar@ dezvoltat@ }i ]ar@ în curs de dez-voltare. Am r@mas pl@cut surprins demodul în care Praga î}i întâmpin@turi}tii, veni]i din toate col]urile lumii,atât tineri, cât }i cei trecu]i de primatinere]e: bulevarde largi, luminate despoturile companiilor multina]ionale,vitrinele magazinelor elegant aranjate,cur@]enie impecabil@, pie]e aglomera-te de oameni care dau impresia c@ ni-meni nu este singur în noapte, chiardac@ orele ceasornicului din pia]a cen-tral@ ar@tau apropierea miezului nop]ii ...s@ fie oare aceasta re]eta succesului !?Traseul nostru continu@ a doua zi spreBerlin, îns@, nu po]i s@ treci pe lâng@unul dintre cele mai frumoase ora}edin fosta Germanie comunist@, }i s@nu te opre}ti la Dresda. Un ora} alpie]elor mari, al florilor, un ora} alculturii }i frumuse]ii. O binemeritat@

pauz@ ne d@ posibilitatea s@ vizit@mcâteva obiective turistice care vin s@întregeasc@ tabloul vizual, frumos nuan-]at, înc@ de la Praga.La câ]iva kilometri dep@rtare ..... Berlin- capitala celei mai titrate ]@ri euro-pene. O concentrare de for]@ econo-mic@, de inova]ie }i istorie, care, vrei-nu vrei, te face s@ te sim]i cople}itde fiecare minut pe care-l petreci pestr@zile ora}ului. O prim@ vizit@ nedezv@luie câteva din tainele istoriceale ora}ului, îns@ prea pu]in, dup@ oc@l@torie a}a de lung@ }i obositoare.Urmeaz@ cu siguran]@ o vizit@ maiam@nun]it@, dar în week-end ... .Prima zi de târg. O suprafa]@ de câtevazeci de hectare, 26 hale de expozi]iiconstruite pe dou@ }i trei niveluri,peste 10.000 de expozan]i, 6.646 dejurnali}ti acredita]i, 447 de reporteriTV, 561 de reporteri radio, o mul]i-me de vizitatori, iat@ „ingredientele”celui mai mare târg de turism dinlume. ITB reprezint@ întregul spectrual turismului global, privit la toate ni-velurile, cuprinzând tour-operatori, sis-teme de rezervare a locurilor, desti-na]ii turistice, bilete de avion, închirieri

de autoturisme etc. Toate spa]iile deexpunere sunt organizate în func]iede destina]iile turistice, pentru a facemai u}oar@ modalitatea de localizare aacestora. Segmentarea ofertei prezenteîn cadrul târgului s-a f@cut având învedere urm@toarele elemente: l oferta turistic@ general@;l turismul cultural;l turismul imobiliar;l tendin]e }i evenimente turistice;l c@l@toriile pentru tineri;l ECOturism;l turismul de aventur@;l turismul de afaceri;l turismul în natur@;l turismul pentru îngrijire }i înfrumu-se]are;l croaziere;l literatur@ de specialitate;l seminarii pentru preg@tirea angaja-]ilor din turism.Programul congresului interna]ional }io varietate de evenimente intercorelateau furnizat informa]ii }i contacte de uninteres deosebit din perspectiva indus-triei turistice mondiale. Prezent@rile,forumurile de discu]ii }i conferin]elede pres@, tendin]ele pie]ei actuale, pro-dusele turistice noi, toate aceste ele-mente, reprezint@ garan]ia organiz@riiunui eveniment interna]ional de mareanvergur@, cu impact direct asupranivelului de preg@tire al studen]ilor }iprofesorilor Facult@]ii de {tiin]e Eco-nomice din Sibiu.În toat@ aceast@ mixtur@ a târgului,un loc binemeritat l-a avut }i standulRomâniei. Împ@r]it@ în cinci compo-nente, fiecare reprezentând o regiuneistoric@, oferta turistic@ româneasc@s-a ridicat la nivelul de vârf al oferteiparticipan]ilor. Pliante, calendare, in-signe, imagini video, muzic@ }i antren,cataloage, acestea au fost elementeledefinitorii, prin care oferta turistic@ româ-neasc@, din Dobrogea pân@ în Banat}i din Oltenia pân@ în Moldova, a încer-cat s@ cucereasc@ vizitatorii }i specia-li}tii participan]i la târg.Sibiul – Capital@ cultural@ european@ –nu a dezam@git, nici de aceast@ dat@.Prezent cu o ofert@ turistic@ cultural@de invidiat, al@turi de celebrul Ansamblude dansuri populare „Junii Sibiului” }icâ]iva arti}ti populari, standul Sibiuluia reprezentat aproximativ 70& din atrac-]ia celor interesa]i de vechiul burg. In-teresul deosebit manifestat de cei pre-zen]i ne determin@ s@ credem c@, în acestan, putem demonstra capacitatea noas-tr@ de a face fa]@ concuren]ei interna-

]ionale, tot mai accentuate în acestsector ter]iar. Nu trebuie neglijat@ nici prezen]a altor]@ri cu r@d@cini adânci în industria tu-ristic@, unde am putea aminti: Fran]a,Italia, Spania, Grecia, Turcia, Elve]ia etc.Trebuie îns@ precizat c@, pe lâng@ ]@-rile de pe vechiul continent, un loc aparte}i care s-a eviden]iat în mod hot@-râtor }i absolut, l-au avut EmirateleArabe, care, prin destina]ia Dubai, areu}it s@ domine oferte ale multor]@ri cu tradi]ie în domeniul turistic..... O zi plin@, de târg, în care can-titatea de informa]ii }i factorul vizualsi-au pus amprenta asupra noastr@ de-terminându-ne s@ revenim }i în urm@-toarele dou@ zile. Am reu}it, chiar }iîntr-un interval scurt de timp, s@ acu-mul@m o nou@ experien]@, o nou@ men-talitate, o nou@ viziune, multe lucruricare ne fac, poate, s@ ne reîntoarcemacas@ mai boga]i suflete}te }i mai binepreg@ti]i.Apoi, vizita Berlinului s-a a}ezat ca operdea de flori peste p@mântul proas-p@t afânat. Zidul Berlinului, Poarta Bran-denburger, Bundestagul (ParlamentulFederal), Check-poin Charlie, PostdamPlace, ... }i lista poate continua, repre-zint@ repere unicat în istoria Germa-niei }i de ce nu, în istoria Europei,care nu pot trece neobservate nici chiarunui vizitator neexperimentat. Zeci,sute de puncte de interes pot carac-teriza istoria de veacuri a Europei, pecare le avem lâng@ noi, dar pe careezit@m de multe ori s@ le eviden]iem.{i, în final, drumul spre cas@ trecenegre}it prin Nürnberg. O cetate me-dieval@, unde cultura, civiliza]ia }iistoria sunt eviden]iate în cel maiprofesionist mod ca o simbioz@ cedateaz@ de veacuri. Ultima oprire,Viena. Capital@ de imperiu, Viena re-prezint@ frumuse]ea antropic@ definit@în detalii arhitecturale cu o înc@rc@-tur@ cultural@ demn@ de invidiat. Puncte-le de interes turistic, care, bineîn]eles,au fost trecute în revist@, au cuprinsCastelul Schönbrunn, Palatul Hofburg,Prim@ria, Parlamentul, }i Pre}eden]iaAustriac@. Concluzionând, putem afirma, cu t@rie,c@ o experien]@ de aceast@ natur@ poatedeschide noi perspective atât în ceeace prive}te comportamentul viitoruluiabsolvent al Facult@]ii de {tiin]e Eco-nomice, cât }i în ceea ce prive}teschimbarea mentalit@]ii tuturor celorcare doresc s@ înve]e din experien]a}i profesionalismul altora.

Lect. univ. drd. Cosmin TILEAG~

ITB – o industrie turistic@ }i nu numai ...

BURS~ IMOVINERI 23 MARTIE 2007 7

La debut de s@pt@mân@, activitatea in-vesti]ional@ din pia]a derivatelor s-aîncadrat în limitele unei }edin]e cu uncaracter mediu de lichiditate. Au fostînregistrate 1913 tranzac]ii, prin care aufost încheiate 13.059 contracte futures}i options, iar valoarea echivalent@ înlei a urcat la 35,27 milioane. Investitoriiau tranzac]ionat pe fondul aprecieriicota]iilor. Per ansamblu, 51,11 & dintotalul zilei a fost rulat pe scaden]aiunie. „Privind la modul cum a evoluatpia]a româneasc@, ar trebui s@ facemdin nou o corelare între aceesta }ipie]ele interna]ionale. Având în vederefaptul c@ pe pie]ele interna]ionale pre-]urile au urcat la majoritatea ac]iunilorsi indicilor bursieri acest fapt s-a re-flectat si în pia]a spot autohton@,pre]urile la SIF-uri crescând pe vo-lume mari. Pe piata futures, cre}tereaa fost mare, dar cota]iile pe scaden]aapropiat@ au r@mas tot sub pre]ul detranzac]ionare spot, raportat la uneledin activele suport tranzac]ionate” a tra-sat principalele coordonate ale }edin]eide luni, Minodora Budin, directorulsucursalei Sibiu a Nova Invest. Pentru prima dat@ ̂ n acest an, pe celemai lichide contracte rulate, s-a pututobserva un interes superior pentruscaden]a iunie, în balan]@ cu martie.Situa]ia a fost reflectat@ }i de nivelulatins de pozi]iile futures deschisepentru a doua scaden]@ din an, de ase-menea superior celui de pe martie,prin prisma acelora}i active suport.Este vorba despre DESIF 2 }i DESIF 5.Nu este nicio supriz@ faptul c@ cele

dou@ s-au men]inut pe primele dou@pozi]ii în ierarhia lichidit@]ii, înregis-trându-se doar rocada între ele. Astfel,DESIF 5 s-au impus cu 6247 con-tracte in timp ce DESIF 2 le-au urmatcu pu]in peste 6000 contracte. DESIF 5martie au fost cotate la 2,973 lei/ac]iu-ne în cre}tere cu 7,3 bani iar DESIF 5iunie valorau 3,0035 lei/ac]iune, în ascen-siune cu 8,55 bani. DESIF 2 au fostcotate la 2,645 lei/ac]iune pentru martie}i 2,68 lei/ac]iune pentru iunie, mar-când aprecieri de 8,46 }i 7,39 bani.În ceea ce prive}te evolu]ia pozi]iilorfutures pentru DESIF 2 iunie era în-registrat un total de 14.260 pozi]ii,superior totalului de pe martie plasatla 12.518. Pozi]iile DESIF 5 iunie auajuns la 12.506, dep@}ind martie, carese afl@ la suma de 11.724. În total,orizontul de la jum@tatea anului abeneficiat, ieri, de 3768 deschideri, pemartie continuând închiderile înaintede data efectiv@ a scaden]ei. De remar-cat este }i nivelul bun de interes pentruscaden]a decembrie, pentru care s-audeschis de asemenea pozi]ii, iar volu-mele rulate au fost superioare celorde pe septembrie. Pe fondul revenirii sc@derilor cota]ii-lor, volumul tranzac]ionat mar]i s-aoprit la un total de 16.682 contractefutures }i options, încheiate din 2476tranzac]ii, în cre}tere cu 27,7 & fa]@de }edin]a anterioar@. Lichiditatea s-amen]inut, a}adar, la un nivel mediu, situa-]ie reflectat@ si de valoarea echiva-lent@ rulajului care s-a ridicat la de45,78 milioane de lei. Din nou, s-aputut observa tendin]a de închidere apozi]iilor deschise pe scaden]a mar-tie }i cea de deschidere pe iunie,scaden]@ care câ}tig@, pe zi ce treceteren în strategiile investi]ionale. „A}acum suntem deja obi}nuiti, apro-pierea scaden]ei coincide cu mutareainteresului investitorilor spre scaden-]a urm@toare. Astfel, utlizând deja cla-sica opera]iune de roll-over, juc@toriiî}i fac sim]it@ prezenta pe orizontulinvesti]ional iunie, fapt ilustrat }i denivelul contractual de pe cele mai li-chide active suport” a declarat MirabelaCoss, broker la SSIF Broker Cluj. Sectorul derivatelor financiare a fostcel mai c@utat de investitori, în acestsens remarcându-se, ca de obicei,

DESIF 2, DESIF 5 }i DETLV. Aportulcelor dou@ SIF la rulaj s-a ridicat laaproape 96&. Pe sectorul derivatelorpetroliere interesul este înc@ redus,comparativ cu aceea}i perioad@ dinanul 2006. Din nou, scaden]a de lajum@tatea anului a atras mai multecontracte, totalul de 9256 perfect@rireprezentând 55,7& din rulajul }e-din]ei. Pe contractul DESIF 2 scaden-]a martie a generat 3602 contracteiar iunie 4530, volumul ajungând înurma aportului scaden]elor septem-brie }i decembrie, la un total de 8271contracte. DESIF 2 martie au fostcotate la 2,625 lei/ac]iune, în sc@derecu 2 bani iar DESIF 2 iunie la 2,621lei/ac]iune în sc@dere cu 5,9 bani.DESIF 5 valorau pentru scaden]acurent@ 2,948 lei/ac]iune, în coborârecu 2,5 bani, iar sc@derea de 6,55 bania stabilit o cota]ie de 2,938 lei/ac]i-une pentru iunie. Scaden]a decem-brie s-a dovedit mai atractiv@ decâtseptembrie, pentru aceasta num@rulpozi]iilor futures ajungând la 3200,cu o cre}tere de 10,57& în raport cu}edin]a de luni. Pentru ultima lun@din an, DESIF 2 au închis la 2,9401lei/titlu, cu o depreciere de 8,87 bani.DESIF 5 decembrie au pierdut 6,49bani }i au închis la 3,365 lei/titlu. Pesegmentul b@ncilor, DETLV au fost acti-vele suport cele mai c@utate, fiind tran-sferat echivalentul a 257.000 ac]iuni.Pe termenul martie s-a înregistrat ou}oar@ cre}tere, pre]ul de închidereal DETLV fiind de 1,1085 lei/ac]iune.În schimb, DETLV iunie au sc@zut cu0,5 bani }i au închis la 1,14 lei/titlu.

Contractul DETLV - lider de lichiditate, în premier@ pe 2007

Miercuri, volatilitatea mai redus@ a de-terminat o diminuare a lichidit@]ii înpia]a derivatelor de la Sibiu. Pe par-cursul zilei, au fost încheiate 10.169contracte futures }i options, din 1100tranzac]ii. Valoarea echivalent@ trans-ferurilor s-a oprit la 21,18 milioanelei. „{edin]a a fost una lini}tit@, inves-titorii plasându-se pe o ax@ între pru-den]@ }i a}teptare. În aceste condi]ii,pia]a s-a mi}cat în limitele normalu-lui oferind o lichiditate care reflect@situa]ia amintit@ si care, ]inând cont

de volatilitatea redus@, este una mul]umi-toare", a declarat Minodora Budin, direc-torul sucursalei Sibiu a Nova Invest. În contextul unei evolu]ii de acest fel,principalul eveniment care a atrasaten]ia a fost evolu]ia foarte bun@ aderivatelor pe ac]iunile TLV, soldat@cu un volum care le-a permis aces-tora s@ ob]in@ primul loc în ierarhiazilei. De altfel, am asistat la o adev@-rat@ premier@ pe acest an, pân@ mier-curi 21.03, pozi]ia de lider fiind doarun apanaj al DESIF 2 }i, ocazional, alDESIF 5. DETLV s-au impus cu un totalde 3819 contracte, din care 3294 pen-tru scaden]a de la finele acestei luni.Pentru aceasta, DETLV au fost cotatela 1,108 lei/ac]iune, dup@ ce au fosttranzac]ionate la un minim de 1,0915}i un maxim de 1,1235 lei. „PentruDETLV, num@rul mare de contracteeste }i o reflectare a totalului consis-tent al pozi]iilor deschise. Este firesc,pe acest final de scaden]@, s@ fim mar-torii unor închideri pe activul suportTLV, juc@torii nedorind s@ se supun@unor eventuale riscuri suplimentare,pân@ la finalul lunii. De aceea, ceicare au identificat oportunit@]i în evo-lu]ia actual@ a pre]urilor }i-au închispozi]iile. Totodat@, volumul a fost in-

fluen]at de propunerea de majorare acapitalului social al TLV” a declaratun broker din pia]@. La închiderea }e-din]ei, num@rul pozi]iilor futures des-chise pe DETLV martie era de 50.598,în sc@dere cu 1552, fa]@ de mar]i. DESIF 2 au generat }i ele un nivelde lichiditate consistent, ajungând lapeste 3000 contracte. Dac@, în cazulDETLV, scaden]a curent@ a fost pre-ferat@, pentru DESIF 2 s-a impus dinnou scaden]a de la jum@tatea anuluicu 2037 de contracte. De remarcatpentru DESIF 2 sunt pre]urile decotare pentru martie }i iunie, care sesitueaz@ la aceea}i cot@ pentru am-bele, anume 2,63 lei/ac]iune, valoareconturat@ în urma unor cre}teri de0,5 }i 0,9 bani. Pentru DESIF 5, to-talul tranzac]ionat a ajuns la 2878contracte, din care circa 37& pentrumartie }i peste 56& pentru iunie.DESIF 5 au închis la 2,948 lei/ac]iunepentru martie, în sta]ionare }i la 2,9361lei/ac]iune pentru iunie, în sc@dere cu0,19 bani. Joi, la jum@tatea }edin]ei, erau deja în-cheiate peste 20.300 contracte, }edin-]a anun]ându-se foarte lichid@, pe fon-dul aprecierilor destul de consistenteale cota]iilor.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La Bursa din Sibiu,

urmare din pagina 1Aceast@ compara]ie are îns@ re-levan]e limitate, din cauza dife-ren]elor semnificative dintre sis-temele bancare. Sofisticare re-lativ sc@zut@ a sistemului, expan-siunea sa înc@ limitat@, în ciudaexuberan]ei care pare s@ fi cu-prins lumea bancar@, sunt doarcâteva din cauzele care facaceste compara]ii irelevante. Deaceea, pentru o mai bun@ inter-pretare a st@rii la zi a sistemu-lui bancar, este nevoie de oanaliz@ intrinsec@ a sistemului,o raportare a datelor din sistem}i nu neap@rat cu altele aflateîn st@ri }i condi]ii total diferite. Fotografia de moment e încura-jatoare. Tendin]ele, îns@, discu-tabile, îns@. Fotografia de mo-ment arat@ un mic avans al de-pozitelor în fa]a creditelor. Res-ponsabilitate în economisiresau efectul restric]iilor de cre-ditare? Diferen]a este îns@ mic@:2,5 miliarde de lei. Iar popu-la]ia nu este marele contri-

buitor nici la credite, nici ladepozite. Dar, ritmul de cre}terea creditelor popula]iei este unulspectaculos: 88 la sut@ de laun an la altul, aproape dublufa]@ de cel al persoanelor ju-ridice. Asta în lei. Scenariul serepet@ }i în valut@. 72& cre}-tere anual@ la valut@ pentrupopula]ie }i doar 24& pentrufirme. Via]a pe credit este de-sigur noul stil de via]@ careface ravagii în România. Acesteritmuri de cre}tere înc@ enormesunt efectul schimb@rilor însocietate. Chiar dac@, anii tre-cu]i, ritmurile de cre}tere eraude peste sut@ la sut@, ba chiarpeste trei sute la sut@, în urm@cu trei ani, ritmul de azi, pevolume mai mari, confirm@ c@gustul vie]ii pe credit a deveniun fenomen natural. Ratele decre}tere ar fi motive de sus-]inere a restric]iilor de creditaredar pe de alt@ parte exist@ din-colo de argumentele }i sufi-ciente cifre care pot sus]ineretragerea restric]iilor. Depozi-tele popula]iei în lei dep@}esc

creditele pe care le-a luataceea}i popula]ie: 30457 mili-oane de lei, la 23725 milioane,la începutul lui februarie, anulacesta. În cifre absolute, st@mbine, în tendin]e, mai r@u. Eco-nomisirea cre}te cu viteza adoua, a treia - 36 de procenteanual, în timp ce creditarea eînc@ la un pas de viteza acincea, cu cele 88 de procente.E drept, toate aceste cifre suntdespre economisirea }i credi-tarea în lei, pericolul de dat@recent@ la credit@rii, în timp ce,atunci când e vorba de valute,situa]ia este u}or diferit@. “Me-ciul” credite vs. depozite estecam egal, pe valute: în jurul a16 miliarde echivalent în lei,anul trecut, pentru ambele ca-tegorii, dar din nou, viteza decre}tere a creditelor este dubl@fa]@ de cea a depozitelor. Ten-din]a de diminuare a credit@riiîn valut@ este îns@ descendent@,dup@ toate încerc@rile – reu}ite –de a reduce expunerea la valute.De remarcat este îns@ succesulpe care continu@ s@ îl aib@

depozitele în valut@. Dup@ aniîn care dobânzile în valut@ lab@ncile române}ti au fost mici,iar cele în lei enorme, depozi-tele în valut@ sunt la 2/3 dincele în lei. Iar dobânda este lajum@tate. Cu dobânzi la depo-zitele în valut@ de 3-4&, iar la lei6-7& orice depozit în lei aduceu}or un randament superior celuiîn valut@. {i, totu}i, depozitele înlei au crescut în acela}i ritm, anultrecut, cu depozitele în valut@:36&. Ce are valuta în plus, dac@nu aduce dobânzi? Este, pro-babil, vorba de o veche neîncre-dere în leu, pe care recenteleînt@riri ale monedei na]ionalenu au spulberat-o înc@. Gre}it!Tot acest montaj financiar arat@,îns@, c@ exista mult conserva-torism în ceea ce prive}te eco-nomiile. Poate c@ tocmai acestconservatorism, dup@ cum sevede p@gubos, poate fi zguduitde expansiunea credit@rii, de cu-rajul de a lua creditul cel maibun la momentul potrivit. Pre]ulcreditului trebuie s@ aduc@ efi-cientizarea economisirii.

Dan SUCIU

Pre]ul creditului }i eficientizarea economisirii

Bursa din Sibiu

Scaden]a iunie se impune în preferin]ele investitorilor

“Dac@ spun oamenilor c@ merg ^nRom$nia, 20& dintre ei cred c@ merg^n Ungaria, al]i 20& m@ ̂ntreab@ ce cautacolo, iar al]i 15& vor s@ }tie dac@ o s@v@d palatul lui Ceau}escu }i dac@ o s@vizitez ora}ul – capital@ cultural@”,m@rturise}te Wally Olins, omul dinspatele unor identit@]i celebre precumOrange, Renault sau Volkswagen.Ora}ul rom$nesc cu cei mai mul]i vor-bitori de german@ a atras, ̂n ultimii ani,investi]ii importante, iar statutul de ca-pital@ cultural@ ^i cre}te vizibilitatea ^nochii investitorilor. {i nu numai. 2007aduce Sibiului }i calitatea de cel maituristic ora} rom$nesc, datorit@ afluxu-lui mare de vizitatori. Jum@tate de mi-lion de turi}ti, adic@ un num@r de pestedou@ ori mai mare dec$t al locuitorilor(220.000) sunt a}tepta]i ̂ n cursul aces-tui an, ^n condi]iile ^n care, ^ntr-un anobi}nuit, num@rul vizitatorilor ajunge la200.000. Spre compara]ie, num@rul totalal turi}tilor str@ini care au avut, ̂n 2006,ca destina]ie zonele turistice consacrateale Rom$niei – litoralul, Valea Prahovei}i Bucovina – este estimat de reprezen-

tan]ii ministerului de resort la maxim15.000. A}adar, Sibiul, care a devenit unpunct fierbinte pe harta turistic@ a lumii,face imagine bun@ Rom$niei. Dup@ cecotidianul britanic The Guardian a inclusora}ul de pe Cibin ^ntr-un top al celormai bune destina]ii turistice ale anului2007, s@pt@mânalul britanic The SundayTimes a trecut Sibiul }i pe lista cu 100de loca]ii care trebuie vizitate neap@rat^n acest an. Ziari}tii britanici men]ioneaz@c@ Sibiul a devenit, la ^nceputul acestuian capital@ cultural@ european@, }i ^}iinformeaz@ cititorii despre agen]iile deturism care ofer@ vacan]e ̂n România }idespre posibilit@]ile de agrement. %n plus,}i publica]ia austriac@ Die Presse apostat pe site-ul s@u o serie de fotografiidin Sibiu }i Luxemburg, ora} cu careSibiul ^mparte statutul de capital@ cul-tural@, surprinse la cump@na dintre ani,precum }i pove}tile câtorva dintre celemai importante monumente din ora}. %n afar@ de ora}ul lui Hermann, care adevenit un brand, gra]ie statulului decapital@ cultural@ a Europei ̂n 2007, ̂nopinia lui Olins, Rom$nia mai are dou@branduri demne de luat ̂n seam@: Dacia}i Casa Poporului. Cum a ajuns WallyOlins la o astfel de concluzie? Expertulbritanic ^n branding consider@ c@

Rom$nia are Dacia Logan, pentru c@ esteunul dintre pu]inele branduri rom$ne}ticare concureaz@ cu succes cu celestr@ine, at$t pe plan intern, c$t }i pe planextern. Marca Dacia, relansat@ dup@infuzia de capital a francezilor de laRenault, s-a reinventat, }i s-a reinven-tat bine, spune Olins. “Dacia Logan sub-liniaz@ valoarea acumulat@ ^n timp am@rcii. Reinventarea brandului s-a bazatpe nostalgie }i modernitate ^n acela}itimp, f@r@ a ^ngropa trecutul }i a pro-mova numai un brand al prezentului }ial viitorului”, completeaz@ Rafael Treguer,director de marketing la Dacia, }i elprezent la lansarea edi]iei din limbarom$n@ a c@r]ii lui Olins. %n privin]a CaseiPoporului, chiar dac@ aminte}te deCeau}escu, cl@direa ofer@ baza unuibrand rom$nesc, explic@ Wally Olins,pentru c@ este cunoscut@ drept cea maimare construc]ie din lume, dup@Pentagon. Evident, nu toat@ lumea e deacord c@ notorietatea ^n str@in@tate aCasei Poporului ar trebui s@ fac@ edifi-ciul ceau}ist s@ fie considerat un brandrom$nesc de prim rang. Dar, tocmaiaceasta ofer@ o ilustrare a uneia din afir-ma]iile cuprinse ^n cartea lui Olins,anume c@ brandurile sunt relativautonome fa]@ de eforturile de marke-ting }i publicitate, cre}terea }i des-cre}terea lor fiind decis@ }i controlat@de fapt de consumatori. Cu alte cuvinte,brandurile sunt ast@zi definite, sau celpu]in redefinite, deformate, distruse “pestrad@”. Zvonurile, opinia public@, mass-media pot distruge f@r@ probleme ima-ginea unei companii, a unui ora} sau aunei ]@ri, ^ntr-o situa]ie de criza prostgestionat@ de c@tre management, autori-tate local@ sau guvern.“Noi, consumatorii, suntem cei care deci-dem care brand va avea succes }i carenu. Unele branduri prosper@, pentru c@oamenii le iubesc }i nu se mai satur@de ele, iar altele e}ueaz@, pur }i simplu,pentru c@ oamenii nu le vor”, spune celmai cunoscut consultant de branding din

lume. El crede c@ notorietatea brandu-lui vinde produsul. Acesta este }i unuldin motivele pentru care sunt cheltuitesume fabuloase ̂n campanii de imagine.“Banii sunt necesari, dar nu }i suficien]i^n aceast@ ecua]ie a succesului, iar bran-dul de ]ar@ poate face adev@rate minunila capitolul v$nz@ri. Pe de alt@ parte, dez-voltarea unor m@rci puternice ̂n diferitedomenii poate s@ ajute la construireaimaginii ]@rii”, adaug@ Olins.Un exemplu concret este chiar Sibiul.Preg@tirile intense care s-au f@cut, ^nultimii ani, pentru 2007, au ^nsemnatpentru economia Sibiului cam acela}ilucru, privit la scar@, pe care l-a adus,pentru infrastructura }i economia Atenei,preg@tirea pentru Jocurile Olimpice din2004. Numai anul trecut, Sibiul a atrasinvesti]ii de peste 90 de milioane deeuro, pentru infrastructur@ - renovarea

centrului istoric, modernizarea str@zilor}i a aeroportului. Mai mult dec$t at$t, legendele }i atmos-fera medieval@ au plasat ora}ul petraseul turistic clasic preferat de str@iniimai mult sau mai pu]in atra}i de mitullui Dracula, traseu care include obliga-toriu trecerea prin Bra}ov, Bran, Sighi-}oara }i Sibiu. Poate, de aceea, Sibiuln-are neap@rat nevoie de anul s@u decapital@ cultural@ a Europei, pentru a seface cu-noscut ^n str@in@tate, ci doarpentru a-}i cre}te notorietatea. Cine afl@pentru prima oar@ de Sibiu }i caut@ acestora} pe Google, are la dispozi]ie 11,5milioane de rezultate. Spre compara]ie,rezultatele oferite de acela}i motor dec@utare sunt de cinci ori mai pu]ine pen-tru ora}ul grec Patras, capitala cultura-l@ european@ din anul ce tocmai s-a^ncheiat.

BRAND ROM#NESC VINERI 23 MARTIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Trei branduri demne de luat ^n seam@ are Rom$nia: Sibiul, capital@ cultural@ european@, Dacia }iCasa Poporului. Este opinia lui Wally Olins, guru al branding-ului, venit luna trecut@, la Bucure}ti,ca s@-}i lanseze cartea “Despre brand“.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Sibiul – un brand de na]iune

Prim@ria - una din “perlele” Sibiului

Vedere panoramic@ - Pia]a Mic@Ileana ILIE

Cartea “Despre brand” nu pred@ nicidecum branding, ci arat@ cum trebuie priv-it brandingul dac@ apar]ii civiliza]iei occidentale }i nu e}ti un militant antiglob-alizare (Olins m@rturise}te c@ a scris-o ca reac]ie la cartea lui Naomi Klein “NoLogo”, ^n care autoarea combate ideea de brand ca ^ncarnare a consumis-mului extrem al civiliza]iei occidentale). Olins }i-a propus s@ sintetizeze ^n250 de pagini istoria brandurilor, motiva]ia pentru care consumatorii }i com-paniile au nevoie de ele }i care este viitorul acestora.N@scut la Londra, Wally Olins este cofondator al agen]iei de consultan]@ ^nbranding Wolff Olins }i pre}edintele firmei de consultan]@ Saffron, special-izat@ ̂n identitate corporatist@ }i branding. Olins a creat sau a redefinit identit@]icorporatiste importante, precum Orange, Repsol, British Telecom, Guinness,Renault sau Volkswagen. Dintre lucr@rile sale, "Noul ghid de identitate WolffOlins" }i "Despre brand" au fost traduse }i ^n Rom$nia.

Despre brand