8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

1/7

MĂRIREA EFICIEN EI INSTALA IILOR DE ÎNCĂLZIRE UTILIZÂND PANOURILEȚ ȚSOLARE

ABSTRACT

Lucrarea surprinde importanţa panourilor solare în instalaţiile de încălzire, tipurile constructive

precum şi condiţi şi principii de utilizare ale panourilor solare . Energia solară este energia primară a Terrei i cu toate acestea încă nu este apreciată i utilizată laș ș

întreaga sa valoare, fără aceasta nefiind posibilă via a pe pământ, vântul, ploaia, fotosinteza, curen iiț ț marini etc.

Datorită acestui poten ial de energie precum i a epuizării resurselor conven ionale, aten iaț ș ț ț omenirii se îndreaptă tot mai mult spre modalită ile alternative de procurare a energiei necesareț consumului uman în via a de zi cu zi.ț

na dintre modalită ile de economisire a combustibililor i de eficientizare a sistemului de încălzireț șo reprezintă utilizarea panourilor solare. !ceste panouri se pot folosi atât pentru prepararea apei caldemena"ere cât i pentru încălzirea locuin elor.ș ț

#ntr$un timp relativ scurt, această modalitate alternativă de praparare a apei calde va cunoa te oșrăspândire semnificativă în %omânia datorită eficien ei i a utilizării facile a acesteia. Din acest motiv,ț ș problematica panourilor solare necesită să fie tratată cu multă aten ie i să fie un punct de pornire în oriceț șinstala ie de încălzire.ț

1. INTRODUCERE

1

8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

2/7

Energia solară este energia primară a Terrei i cu toate acestea încă nu este apreciată i utili ată laș șîntreaga sa !aloare" #ără aceasta ne#iin$ posi%ilă !ia a pe păm&nt" !&ntul" ploaia" #otosinte a" curen ii marț țetc.

Una $intre mo$alită ile $e economisire a com%usti%ililor i $e e#icienti are a sistemului $e încăl ireț șo repre intă utili area panourilor solare. Aceste panouri se pot #olosi at&t pentru prepararea apei cal$emena'ere c&t i pentru încăl irea locuin elor.ș ț

(n #unc ie $e necesităti s)au $e !oltat mai multe tipuri constructi!e" $upă cum urmea ă* panourițsolare cu tu%uri !i$ate" panouri solare termo$inamice i panouri solare plane.ș

Datorită acestui poten ial $e energie precum i a epui ării resurselor con!en ionale" aten ia omeniriiț ș ț țse în$reaptă tot mai mult spre mo$alită ile alternati!e $e procurare a energiei necesare consumului uman înț!ia a $e i cu i. (ntr)un timp relati! scurt" această mo$alitate alternati!ă $e praparare a apei cal$e !ațcunoa te o răsp&n$ire semni#icati!ă în Rom&nia $atorită e#icien ei i a utili ării #acile a acesteia.ș ț ș

Din acest moti!" pro%lematica panourilor solare necesită să #ie tratată cu multă aten ie i să #ie unț ș punct $e pornire în orice instala ie $e încăl ire.ț

+. ,RO,RIET- I E ENER/IEI SO AREȚ

Intensitatea ra$ia iei la supra#a a soarelui este $e 0 )2 . 345mp" la oț ț temperatură $e 6. C. Din această cantitate enormă $e energie" păm&ntul prime te o cantitate mult mai mică" însă totu iș șconsi$era%ilă. a limita e7terioară a atmos#erei" intensitatea me$ie a ra$ia iei solare este $e 189 45mpț:constanta solară;. Trec&n$ prin atmos#eră" o parte $in ra$ia ie se pier$e" ast#el înc&t într)o i senină $e !arățtotalul ra$ia iei solare :ra$ia ia glo%ală; este $e apro7imati! 2 )1 45mp.ț ț

Durata i intensitatea ra$ia iilor solare $epin$" %ineîn eles" $e anotimp" $e con$i iile meteorologice iș ț ț ț ș$e amplasamentul geogra#ic. Ast#el" cantită ile $e energie anuale $epă esc ++ 34ieisolare totale pro$uce precipita>ii" !&nt ?i !aluri. Aceste procese naturale sunt e7ploatate $e către om $e multtimp" prin meto$e e#iciente $e trans#ormare a energiei !&ntului sau a apei curgătoare în #or>ă mecanică sau

curent electric.Cu oca ia primelor ?ocuri pe pia a petrolului" în anii 1 08 1 0@" a $e!enit e!i$ent că principalelețsurse $e energie" com%usti%ilii #osili :petrol" căr%une" ga e naturale; nu sunt un i !or nesecat în pluar$erea acestora $ăunea ă gra! me$iului încon'urător" $uc&n$ la posi%ile $e astre pro!ocate $e e#ectul $eseră ?i ploile aci$e" pun&n$ în pericol" p&nă la urmă" însă?i supra!ie>uirea speciei umane pe planetă.

O solu>ie pentru această situa>ie critică este renun>area la sursele poluante în #a!oarea utili ăriienergiei solare prin sisteme pasi!e :arii termice ?i #oto!oltaice;. Utili area pasi!ă a energiei solare" printr)o ar

8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

3/7

(n Rom&nia"$atorită po i>iei geogra#ice"ra$ia ia solară pe metru pătrat se situea ă între ?i 1@ț34ie $e anotimp în timpul iernii se pot capta p&nă la 9 34ie" în energie termiș țast#el temperatura supra#e ei cre?te su%stan>ial. Iar în spatele supra#e>ei $e captare se a#lă un sistem $e >eț prin care circulă un licia este compusă $in panouri solare termo$inamice cesunt panouri metalice care e7puse la soare #unc>ionea ă ca ?i o pompă $e cal$ură" colect&n$ cal$ura $inra ele soarelui respecti! $in me$iul încon'urător. iciintră în compresor. ,a parcursul compresiei ga ul î?i mare?te $ensitatea" cresc&n$u)?i temperatura la 11 )18 FC" $upă care printr)un sc

8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

4/7

@. GONTAREA ,ANOURI OR SO AREa montarea panourilor solare se au în !e$ere următoarele aspecte * ung

8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

5/7

Fig. 4. Distan a optimă $intre panourile solareț

9. SCJEGA UNEI INSTA A II CE CON INE ,ANOURI SO AREȚ Ț

Fig. 5. Sc

8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

6/7

Natura agentului termic $epin$e $e tipul captatorului solar" acesta #iin$ !e

8/16/2019 Mărirea Eficienței Instalațiilor de Încălzi

7/7