Marioara Popovici Gestiunea si... · Cuprins Cuprins 1 Lista tabelelor 4 Lista figurilor 6...

DANIELA MARIOARA POPOVICI

Gestiunea şi contabilitatea persoanelor

juridice fără scop patrimonial

TEZĂ DE DOCTORAT

Timișoara, 2019

2

Conducător ştiinţific:

Prof. Univ. Dr. VALERIA BĂBĂIŢĂ UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ISBN 978-606-32-0794-5

© 2019, Daniela Marioara Popovici

Editura Eurostampa Timişoara, Bd. Revoluţiei din 1989 nr. 26

Tel./fax: 0256-204816

[email protected] www.eurostampa.ro

Tipărit la Eurostampa

Cuprins Cuprins 1 Lista tabelelor 4 Lista figurilor 6 INTRODUCERE .............................................................................................................................................................................. 1

1. Importanţa temei. Scopul lucrării ............................................................................................................................................. 1 2. Limitele cronologice ale cercetării ........................................................................................................................................... 2 3. Metoda cercetării ...................................................................................................................................................................... 2

Cap. 1 PERSOANE JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL – ORGANIZAŢII NONPROFIT ............................................ 4 1.1 Conceptul de organizaţie .................................................................................................................................................... 4 1.2 Definirea organizaţiilor nonprofit ...................................................................................................................................... 5

1.2.1 Definiţia juridică a organizaţiilor nonprofit .................................................................................................................. 6 1.2.2 Definiţia economică a organizaţiilor nonprofit ............................................................................................................. 7 1.2.3 Definiţia funcţională a organizaţiilor nonprofit ............................................................................................................ 8 1.2.4 Definiţia structurală a organizaţiilor nonprofit ........................................................................................................... 10

1.3 Clasificarea organizaţiilor nonprofit ................................................................................................................................ 13 1.3.1 Clasificarea după ramuri, respectiv activităţi economice ........................................................................................... 14 1.3.2 Clasificarea după natura proprietăţii ........................................................................................................................... 18 1.3.3 Clasificarea în funcţie de grupul ţintă ......................................................................................................................... 19 1.3.4 Clasificarea în funcţie de apropierea ONP de alte sectoare ........................................................................................ 19 1.3.5 Clasificarea în funcţie de venit ................................................................................................................................... 20 1.3.6 Clasificarea în funcţie de ieşirile pe care le generează organizaţia ............................................................................. 21

1.4 Sectorul nonprofit în România ......................................................................................................................................... 21 1.4.1 Etape istorice privind formarea sectorului nonprofit .................................................................................................. 21

1.4.1.1 Etapa României moderne timpurii (1860-1946) ................................................................................................... 23 1.4.1.2 Etapa României comuniste (1947-1989) ............................................................................................................... 24 1.4.1.3 Etapa României democratice, postcomuniste (1990 - până în prezent) ................................................................ 25

1.4.2 Funcţiile sectorului nonprofit. .................................................................................................................................... 26 1.5 Cadrul legal al funcţionării persoanelor juridice fără scop patrimonial ........................................................................... 27

1.5.1 Categorii de persoane juridice fără scop patrimonial ................................................................................................. 27 1.5.2 Aspecte juridice privind funcţionarea organizaţiilor nonprofit în România ............................................................... 29 1.5.3 Demersuri legale necesare obţinerii personalităţii juridice pentru persoanele juridice fără scop patrimonial – organizaţii nonprofit ............................................................................................................................................................... 29

1.5.3.1 Obţinerea certificării disponibilităţii denumirii organizaţiei ................................................................................. 29 1.5.3.2 Elaborarea statutului ............................................................................................................................................. 30 1.5.3.3 Elaborarea actului de constituire ........................................................................................................................... 30

1.5.4 Obţinerea dovezii de spaţiu şi a patrimoniului iniţial ................................................................................................. 31 1.5.4.1 Depunerea dosarului de înscriere la judecătorie ................................................................................................... 31

1.6 Biserica Ortodoxă Română – precursoare a activităţilor non-profit – operă socială ........................................................ 32 1.6.1 Unele consideraţii privind activitatea social – filantropică în principalele biserici .................................................... 32 1.6.2 Sistemul de asistenţă socială în Biserica Ortodoxă Română ...................................................................................... 33

1.6.2.1 Organizarea sistemului de asistenţă socială în BOR ............................................................................................. 34 1.6.2.2 Asistenţa socială dezvoltată de BOR .................................................................................................................... 38 1.6.2.3 Programe sociale derulate în cuprinsul eparhiilor ................................................................................................. 41

Cap. 2 COMUNITATEA LOCALĂ – FACTOR DE PARTENERIAT DETERMINANT ÎN RELAŢIA AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ – ORGANIZAŢII NONPROFIT................................................................................................................. 44

2.1 Concepte privind dezvoltarea economică locală .............................................................................................................. 44 2.1.1 Conceptul de dezvoltare economică locală ................................................................................................................. 44 2.1.2 Conceptul de comunitate locală .................................................................................................................................. 47 2.1.3 Modele de dezvoltare economică locală ..................................................................................................................... 50 2.1.4 Actorii locali implicaţi în dezvoltarea economică locală ............................................................................................ 50 2.1.5 Priorităţi şi obiective ale dezvoltării economice locale, prin prisma apartenenţei la Uniunea Europeană .................. 54

2.2 Parteneriatul – instrument modern în realizarea unor proiecte de dezvoltare economică şi socială locală ...................... 56 2.2.1 Conceptul de parteneriat public privat ........................................................................................................................ 56 2.2.2 Cadrul juridic, factorii care generează parteneriatul public – privat şi domeniile de aplicare ale acestuia ................ 56 2.2.3 Caracteristicile parteneriatului public privat, avantajele şi riscurile acestuia ............................................................. 57 2.2.4 Elementele de bază pentru un parteneriat public-privat de succes ............................................................................. 59 2.2.5 Forme legale de constituire şi tipurile de parteneriate public-privat ........................................................................... 61

2.2.5.1 Formele legale de constituire a parteneriatelor de tipul public-privat ................................................................... 61 2.2.5.2 Tipurile de parteneriate public-privat .................................................................................................................... 64

2.2.6 Cooperare cross - sectorială ........................................................................................................................................ 66 2.2.6.1 Relaţia sectorului nonprofit cu administraţia centrală ........................................................................................... 66 2.2.6.2 Relaţia sectorului nonprofit cu administraţia locală .............................................................................................. 67 2.2.6.3 Relaţia sectorului nonprofit cu mediul de afaceri ................................................................................................. 67

2.2.7 Parteneriatul – instrument operativ în realizarea acţiunilor comune ONP–uri - partener privat................................ 67 2.3 Sursele de finanţare ale dezvoltării economice locale ...................................................................................................... 69

2.3.1 Resursele dezvoltării economice locale ...................................................................................................................... 69

2

2.3.2 Instrumentele dezvoltării economice locale ............................................................................................................... 71 2.3.2.1 Infrastructura comunităţii şi opţiuni de finanţare a acesteia .................................................................................. 71 2.3.2.2 Opţiuni de finanţare .............................................................................................................................................. 72 2.3.2.3 Instrumente non - financiare de sprijinire a agenţilor economici .......................................................................... 73 2.3.2.4 Instrumentele financiare ale asistenţei oferite agenţilor economici ...................................................................... 73 2.3.2.5 Finanţarea indirectă a acţiunilor în parteneriat (sector privat) .............................................................................. 74 2.3.2.6 Finanţarea directă a acţiunilor în parteneriat (sector privat) ................................................................................. 74

2.4 Finanţarea dezvoltării economice locale .......................................................................................................................... 75 2.4.1 Evoluţia finanţelor administraţiei publice locale ........................................................................................................ 75 2.4.2 Descentralizarea financiară ......................................................................................................................................... 77 2.4.3 Bugetul local – componentă de bază a finanţelor publice locale ................................................................................ 79 2.4.4 Sursele de venituri ale bugetelor locale ...................................................................................................................... 81 2.4.5 Finanţarea componentei de funcţionare a comunei .................................................................................................... 82

2.5 Biserica Ortodoxă Română partener al comunităţii în dez-voltarea economică locală .................................................... 90 Cap. 3 MANAGEMENTUL, FINANŢAREA ŞI GESTIUNEA PER-SOANELOR JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL – ORGANI-ZAŢII NONPROFIT .................................................................................................................................................. 98

3.1 Managementul persoanelor juridice fără scop patrimonial .............................................................................................. 98 3.1.1 Managementul general modern .................................................................................................................................. 99 3.1.2 Managementul organizaţiilor nonprofit .................................................................................................................... 107

3.1.2.1 Probleme legate de capacitatea organizaţională .................................................................................................. 108 3.1.2.2 Practicile de muncă în cadrul ONP-urilor ........................................................................................................... 109 3.1.2.3 Planificarea strategică a ONP - urilor ................................................................................................................. 109

3.1.3 Voluntariatul – acţiune colectivă în cadrul ONP: ..................................................................................................... 111 3.1.3.1 Voluntariatul în ONP .......................................................................................................................................... 111 3.1.3.2 Forme şi funcţii ale voluntariatului ..................................................................................................................... 112

3.1.4 Imaginea publică şi credibilitatea sectorului nonprofit ............................................................................................. 113 3.1.5 Existentul şi tendinţele în sectorul nonprofit din România ....................................................................................... 114

3.2 Finanţarea persoanelor juridice fără scop patrimonial - organizaţii nonprofit ............................................................... 117 3.2.1 Modele de politici şi practici europene în finanţarea ONP ....................................................................................... 118 3.2.2 Forme de finanţare guvernamentală directă în Europa ............................................................................................. 121

3.2.2.1 Finanţarea guvernamentală directă prin subvenţii .............................................................................................. 121 3.2.2.2 Finanţarea guvernamentală directă prin granturi ................................................................................................ 121 3.2.2.3 Finanţarea guvernamentală directă prin achiziţii publice .................................................................................... 123 3.2.2.4 Finanţarea guvernamentală directă prin sprijin normativ .................................................................................... 124 3.2.2.5 Finanţarea guvernamentală directă prin cupoane valorice .................................................................................. 124

3.2.3 Forme de finanţare guvernamentală indirecte inovativ-alternative .......................................................................... 125 3.3 Finanţarea persoanelor juridice fără scop patrimonial – orga-nizaţii nonprofit în România .......................................... 126

3.3.1 Forme de finanţare guvernamentală directă în România .......................................................................................... 127 3.3.2 Forme inovativ–alternative de finanţare guvernamentală indirectă în România ...................................................... 132 3.3.3 Principiile care stau la baza finanţărilor guvernamentale în România pentru ONP - uri .......................................... 133

3.4 Finanţarea Bisericii Ortodoxe Române .......................................................................................................................... 134 3.4.1 Finanţarea Bisericilor în unele state europene .......................................................................................................... 134 3.4.2 Finanţarea bisericii ortodoxe în România ................................................................................................................. 138

3.4.2.1 Finanţarea personalului clerical şi neclerical ...................................................................................................... 141 3.4.2.2 Finanţarea activităţii curente a parohiilor (de funcţionare) ................................................................................. 142 3.4.2.3 Finanţarea activităţii investiţionale a parohiilor .................................................................................................. 144

3.4.3 Finanţarea acţiunilor cu caracter social-filantropic ................................................................................................... 145 3.5 Gestiunea prin buget a persoanelor juridice fără scop patri-monial ............................................................................... 146

3.5.1 Bugetul persoanelor juridice fără scop patrimonial .................................................................................................. 149 3.5.2 Elaborarea bugetului organizaţiilor nonprofit ........................................................................................................... 150

3.5.2.1 Construirea bugetului .......................................................................................................................................... 152 3.5.2.2 Alocarea resurselor financiare (surse ale bugetului) şi destinaţiile lor ................................................................ 155

3.5.3 Execuţia bugetară ..................................................................................................................................................... 157 3.5.4 Monitorizarea internă, evaluarea bugetului şi controlul financiar - elemente de gestiune a persoanelor juridice fără scop patrimonial ................................................................................................................................................................... 159

Cap. 4 CERCETĂRI PRIVIND CONTABILITATEA PERSOA-NELOR JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL – ORGANIZAŢII NONPROFIT ..................................................................................................................................................... 162

4.1 Contabilitatea – sursă de informaţii pentru managementul organizaţiei nonprofit ......................................................... 163 4.1.1 Informaţia contabilă - sursă de informaţie în managementul organizaţiei nonprofit ................................................ 167 4.1.2 Utilizatorii informaţiei contabile în managementul organizaţiei nonprofit .............................................................. 175 4.1.3 Caracteristicile informaţiei contabile ........................................................................................................................ 179

4.2 Organizarea contabilităţii la organizaţiile nonprofit ....................................................................................................... 181 4.2.1 Cadru teoretic şi normativ privind organizarea contabilităţii organizaţiilor nonprofit ............................................. 182 4.2.2 Organizarea contabilităţii la persoanele juridice fără scop patrimonial – organizaţii nonprofit ............................... 183

4.2.2.1 Organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă.................................................................................. 187 4.2.2.2 Organizarea contabilităţii financiare în partidă dublă la persoanele juridice fără scop patrimonial ................... 192

4.2.2.2.1 Organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă dublă....................................................................... 192 4.2.2.2.2 Instrumentarea contabilă a capitalurilor ................................................................................................. 195

3

4.2.2.2.3 Contabilitatea activelor .......................................................................................................................... 198 4.2.2.2.4 Instrumentarea contabilă a datoriilor ...................................................................................................... 210 4.2.2.2.5 Particularităţile organizării veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului ................................. 220 4.2.2.2.6 Situaţiile financiare ale persoanelor juridice fără scop patrimonial ....................................................... 226

4.2.2.3 Asemănări şi deosebiri privind contabilitatea financiară a persoanelor juridice fără scop patrimonial .............. 233 4.2.2.4 Aspecte comune rezultate din comparaţia planurilor de conturi contabile existente în economia românească .. 234 4.2.2.5 Organizarea contabilităţii de gestiune la persoanele juridice fără scop patrimonial .......................................... 236

4.2.2.5.1 Conceptul de cost – tipologia costurilor ................................................................................................. 236 4.2.2.5.2 Calculaţia costurilor – obiectiv principal al contabilităţii de gestiune.................................................... 241 4.2.2.5.3 Contabilitatea de gestiune la organizaţiile nonprofit .............................................................................. 248

Cap. 5 STUDII DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA PERSOANE-LOR JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL ... 255 5.1 Studiu de caz privind contabilitatea financiară şi gestiunea unei persoane juridice fără scop patrimonial .................... 255

5.1.1 Contabilitatea activităţii curente desfăşurate de asociaţie......................................................................................... 259 5.1.2 Contabilitatea subvenţiilor primite de la bugetul de stat........................................................................................... 267 5.1.3 Contabilitatea fondurilor nerambursabile ................................................................................................................. 269

5.2 Determinarea costului producţiei de lumânări la atelierul eparhiei Timişoara ............................................................... 273 5.2.1 Descrierea procesului tehnologic de producere a lumânărilor .................................................................................. 273

5.2.1.1 Lumânarea – produs necesar activităţii de cult ................................................................................................... 273 5.2.1.2 Produsele realizate în atelierul luat în studiu şi etapele procesului tehnologic ................................................... 275

5.2.2 Analiza critică a sistemului informaţional contabil al eparhiei ................................................................................. 279 5.2.2.1 Analiza critică a sistemului informaţional contabil al eparhiei ........................................................................... 279 5.2.2.2 Propuneri de îmbunătăţire a sistemului informaţional existent ........................................................................... 281

5.2.3 Calculaţia costurilor pe locuri generatoare de cost ................................................................................................... 282 5.2.3.1 Calculaţia costurilor pe locuri generatoare de cost ............................................................................................. 282 5.2.3.2 Organizarea locurilor generatoare de costuri la atelierul de producere a lumânărilor......................................... 284 5.2.3.3 Putătorii de costuri aferenţi locurilor generatoare de costuri la atelierul de producere a lumânărilor ................. 288

5.2.4 Metoda pe comenzi – metodă de tip absorbant de calculaţie a costurilor pentru produsul lumânări ........................ 289 5.2.4.1 Aplicarea metodei pe comenzi la atelierul de lumânări din cadrul Eparhiei Timişoara ...................................... 292 5.2.4.2 Delimitarea şi colectarea costurilor aferente producţiei de lumânări .................................................................. 295 5.2.4.3 Repartizarea costurilor indirecte de producţie pe comenzi, aferente producţiei de lumânări .............................. 304 5.2.4.4 Repartizarea costurilor secţiei auxiliare pe locuri generatoare de costuri şi pe comenzi, aferente producţiei de lumânări ......................................................................................................................................................................... 309 5.2.4.5 Repartizarea costurilor indirecte de administrare a atelierului pe locuri generatoare de costuri şi pe comenzi, aferente producţiei de lumânări ........................................................................................................................................ 314 5.2.4.6 Repartizarea cheltuielilor generale ale eparhiei Timişoara, pe locuri generatoare de costuri şi pe comenzi, aferente producţiei de lumânări ........................................................................................................................................ 320 5.2.4.7 Determinarea costului efectiv al comenzilor obţinute ......................................................................................... 325 5.2.4.8 Justificarea cheltuielilor încorporate în producţia finită ...................................................................................... 335

5.2.5 Implementarea în sistem informatic integrat a metodei de calculaţie pe comenzi în cadrul atelierului de lumânări al Eparhiei Timişoara - presupunere şi interferenţă între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune ..................... 336

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ..................................................................................................................................................... 356 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................................................... 375

4

Lista tabelelor

Tabelul 1.1 Clasificarea ONP după AID-ONP, adaptare a ICONP pentru România .................................... 17

Tabelul 2.1 Anchetele sociale desfăşurate la nivelul Patriarhiei Ortodoxe Române ..................................... 93

Tabelul 2.2 Tipurile de servicii sociale acordate de BOR şi beneficiarii acestora ........................................ 95

Tabelul 2.3 Tipurile de servicii sociale acordate de BOR pe ctegorii de beneficiari .................................... 96

Tabelul 3.1 Autorităţile administraţiei publice – posibili finanţatori pe programe şi proiecte .................... 132

Tabelul 3.2 Întocmirea şi aprobarea planului de management al ONP ....................................................... 153

Tabelul 3.3 Veniturile organizaţiilor nonprofit ........................................................................................... 156

Tabelul 3.4 Cheltuielile organizaţiilor nonprofit ......................................................................................... 157

Tabelul 3.5 Etapele execuţiei cheltuirii resurselor în cadrul unei organizaţii nonprofit.............................. 159

Tabelul 5.1 Colectarea cheltuielilor directe de producţie aferente lunii iunie 2011 .................................... 296

Tabelul 5.2 Repartizarea suprafeţei atelierului pe locuri generatoare de costuri ........................................ 297

Tabelul 5.3 Colectarea cheltuielilor cu energia pe locuri generatoare de costuri ........................................ 297

Tabelul 5.4 Colectarea cheltuielilor cu apa şi căldura pe locuri generatoare de costuri ............................. 299

Tabelul 5.5 Colectarea cheltuielilor cu salubritatea pe locuri generatoare de costuri ................................. 299

Tabelul 5.6 Colectarea cheltuielilor cu amortizarea pe locurile generatoare de costuri .............................. 300

Tabelul 5.7 Colectarea cheltuielilor auxiliare aferente locului 2 generator de costuri - secţie auxiliară

pentru atelierul de lumânări - aferente lunii iunie 2011 .............................................................................. 302

Tabelul 5.8 Colectarea cheltuielilor indirecte aferente locului 4 generator de costuri - cheltuieli cu

administrarea atelierului de lumânări - aferente lunii iunie 2011 ................................................................ 303

Tabelul 5.9 Colectarea cheltuielilor generale ale eparhiei aferente atelierului de lumânări - pe luna iunie

2011 ......................................................................................................................................... 304

Tabelul 5.10 Repartizarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar aferente locurilor

generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor .......................................................................................... 305

Tabelul 5.11 Repartizarea cheltuielilor cu energia, apa şi căldura aferente locurilor generatoare de costuri 1

şi 3 asupra comenzilor ................................................................................................................................. 306

Tabelul 5.12 Repartizarea cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor aferente locul generator de

costuri 1asupra comenzilor .......................................................................................................................... 307

Tabelul 5.13 Repartizarea cheltuielilor cu salubritatea aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi 3

asupra comenzilor ........................................................................................................................................ 307

Tabelul 5.14 Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi 3

asupra comenzilor ........................................................................................................................................ 308

Tabelul 5.15 Repartizarea cheltuielilor locului 2 de costuri - secţie auxiliară pentru atelierul de lumânări -

asupra locurilor 1 şi 3 generatoare de costuri .............................................................................................. 309

Tabelul 5.16 Repartizarea cheltuielilor auxiliare cu stocurilor aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi

3 asupra comenzilor ..................................................................................................................................... 310

Tabelul 5.17 Repartizarea cheltuielilor auxiliare privind alte servicii executate de terţi aferente locurilor

generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor .......................................................................................... 311

Tabelul 5.18 Repartizarea cheltuielilor auxiliare cu salariile şi asigurările şi protecţia socială aferente

locurilor generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor ........................................................................... 312

Tabelul 5.19 Repartizarea cheltuielilor auxiliare cu amortizarea aferente locurilor generatoare de costuri 1

şi 3 asupra comenzilor ................................................................................................................................. 313

Tabelul 5.20 Repartizarea cheltuielilor indirecte cu administrarea atelierului de lumânări asupra locurilor 1

şi 3 generatoare de costuri ........................................................................................................................... 314

Tabelul 5.21 Repartizarea cheltuielilor indirecte cu stocurile privind administrarea atelierului de lumânări

aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor ............................................................. 316

Tabelul 5.22 Repartizarea cheltuielilor indirecte cu serviciile executate de terţi privind administrarea

atelierului de lumânări aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor ........................ 317

Tabelul 5.23 Repartizarea cheltuielilor indirecte cu alte impozite şi taxe privind administrarea atelierului de

lumânări aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor .............................................. 318

5

Tabelul 5.24 Repartizarea cheltuielilor indirecte cu personalul privind administrarea atelierului de lumânări


Tabelul 5.25 Repartizarea cheltuielilor indirecte cu amortizarea privind administrarea atelierului de


Tabelul 5.26 Costul de producţie pe locurile 1 şi 3 generatoare de costuri ................................................. 321

Tabelul 5.27 Repartizarea cheltuielilor generale ale eparhiei aferente atelierului de lumânări asupra

locurilor 1 şi 3 generatoare de costuri .......................................................................................................... 321

Tabelul 5.28 Repartizarea cheltuielilor generale ale eparhiei privind stocurile aferente atelierului de


Tabelul 5.29 Repartizarea cheltuielilor generale ale eparhiei cu serviciile executate de terţi aferente

atelierului de lumânări aferente locurilor generatoare de costuri 1 şi 3 asupra comenzilor ........................ 323

Tabelul 5.30 Repartizarea cheltuielilor generale ale eparhiei cu personalul aferente atelierului de lumânări


Tabelul 5.31 Repartizarea cheltuielilor generale ale eparhiei cu amortizarea aferente atelierului de lumânări


Tabelul 5.32 Centralizatorul notelor de predare a comenzilor obţinute la magazia de produse finite ........ 326

Tabelul 5.33 Colectarea costurilor efective pe comenzi .............................................................................. 329

6

Lista figurilor

Figura 1.1 Definirea sectorului nonprofit (ONP): Caracteristici Principale .................................................. 13

Figura 1.2 Sectoarele unei economii naţionale .............................................................................................. 26

Figura 3.1 Conducerea organizaţiei şi reprezentarea acesteia prin voluntariat ........................................... 108

Figura 3.2 Domeniile de activitate ale organizaţiilor nonprofit .................................................................. 116

Figura 3.3 Ciclul bugetar ............................................................................................................................. 151

Figura 3.4 Ciclul bugetarii pe programe sau pe obiective ........................................................................... 155

Figura 3.5 Procesul de planificare, luare a decizilor şi monitorizare a organizaţiilor nonprofit ................. 161

Figura 4.1 Sistemul Informaţional Managerial (M.I.S.) - resurse utilizate în alcătuirea sa ........................ 164

Figura 4.2 Legătura realizată de contabilitate între activităţile economice şi factorii decizionali; ............. 168

Figura 4.3 Utilizatorii informaţiei contabile ................................................................................................ 176

Figura 4.4 Caracteristicile calitative ale informaţiei financiar contabile ..................................................... 179

Figura 4.5 Obiectivele contabilităţii financiare ........................................................................................... 185

Figura 4.6 Modelul operaţional al contabilităţii de gestiune ....................................................................... 250

Figura 4.7 Corelaţia dintre cheltuieli din contabilitatea financiară şi conturile de cheltuieli din

contabilitatea de gestiune. ............................................................................................................................ 252

Figura 5.1 Procesul informaţional şi de producţie al atelierului de lumânări luat în studiu, Sursa: elaborat

de autor în baza procesului tehnologic ........................................................................................................ 278

1

INTRODUCERE

1. Importanţa temei. Scopul lucrării

Tema de cercetare aleasă a pornit de la necesitatea obiectivă, dar mai ales de la cea desprinsă din

activitatea practică şi anume că în special după anul 1989 odată cu transformările aduse de noul sistem

social politic instaurat în România, problematica persoanelor juridice fără scop patrimonial a reprezentat

o mai puţină preocupare. Abia după anii 2000 – când tot mai multe resurse financiare externe erau

alocate acestora – a determinat ca instituţiile abilitate (Parlamentul, Guvernul, Ministerul Finanţelor

Publice) să iniţieze o serie de acţiuni care să le confere acestora atât statutul juridic adaptat perioadei

actuale cât şi o armonizare din punct de vedere financiar contabil cu celelalte unităţi patrimoniale. S-a

lăsat astfel libera lor iniţiativă, iniţiativă care de multe ori s-a constatat că a fost foarte păguboasă pentru

fondatorii, membrii şi beneficiarii lor.

Utilizarea – ca şi temei legal - până în anul 2000 a legislaţiei elaborate în secolul XX deceniul 3

respectiv, a Legii nr. 21/1924 intitulată Legea Mârzescu, a constituit o frână în organizarea şi

dezvoltarea unităţilor fără scop patrimonial, datorită faptului că, pe de o parte organele judecătoreşti

erau foarte puţin familiarizate cu acest tip de organizare şi funcţionare, iar pe de altă parte activitatea

organelor Ministerului Finanţelor Publice – în centralizarea datelor, îndrumarea metodologică şi

raportarea rezultatelor activităţii acestora – era practic inexistentă.

Începând cu anul 1998, organele specializate ale Ministerului Finanţelor Publice solicitau

raportarea activităţii şi a rezultatelor acestor unităţi fără scop patrimonial, dar fără să fie cuprinse în

bilanţul centralizator al judeţului care se depunea la organul de sinteză specializat din cadrul acestuia –

MFP.

Despre îndrumarea metodologică şi de specialitate a desfăşurării activităţii acestora nici nu era

vorba – aceasta fiind lăsată pe seama Trezoreriei Statului Serviciul Buget, care avea şi sarcina

centralizării datelor cuprinse în dările de seamă ale acestor organizaţii nonprofit, care nu aveau nici

obligativitatea depunerii lor, decât la libera voinţă a acestora şi fără să fie incluse în datele centralizate

de către Serviciul Analiză şi Bilanţuri din cadrul DGFP - urilor Judeţene.

Vechimea relativ tânără a trezoreriei judeţene1, începând cu înfiinţarea primei trezorerii în ţară

începând cu anul 1993, iar în judeţul Timiş 1994 – 1 ianuarie, - precum şi experienţa mai puţin

dobândită de salariaţii Serviciului Buget din cadrul direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice se

rezuma practic în ceea ce priveşte îndrumarea metodologică a persoanelor juridice fără scop patrimonial

doar la centralizarea datelor depuse de cele câteva persoane juridice şi raportarea lor, ierarhic,

Ministerului Finanţelor Publice. Numărul acestor unităţi era foarte redus, resursele financiare proveneau

în majoritatea lor din donaţii şi sponsorizări, respectiv din contribuţiile fondatorilor, acţiunile iniţiate

neavând un impact social deosebit şi cu o strategie de funcţionare stabilită pe o perioadă mai lungă de

timp (3-5- ani).

Utilizarea unui plan de conturi avea mai mult o „adaptare la specificul activităţii acestora” – un

compromis practic între o contabilitate practicată de instituţiile publice (în partidă dublă, dar cu specific

bugetar) şi uneori utilizarea unor conturi din sistemul continental de contabilitate specific agenţilor

economici.

Personalul din compartimentul financiar contabil al organizaţiilor nonprofit, deşi poate pregătit

teoretic, cu greu făcea faţă aşaziselor „dispoziţii legale” cu privire la contabilitatea şi finanţarea

unităţilor fără scop patrimonial. La începuturile raportării datelor financiare, acestea raportau nivelul

total al veniturilor, nivelul total al cheltuielilor, eventualul excedent sau deficit, fără a prezenta în mod

sistematic componenţa atât din punct de vedere gestionar, cât şi financiar a datelor din conturile

contabile utilizate. Fondatorii unor asemenea organizaţii – în foarte multe cazuri nu aveau cunoştinţe

minime despre modul cum trebuiau organizate asemenea unităţi, din acest motiv multe şi-au încetat

1 Hotărârea Nr. 78 din 15 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea trezoreriei finanţelor publice, Emitent:

Guvernul României, Publicat în: M.O. nr. 30 din 28 februarie 1992, Data intrării în vigoare : 28 februarie 1992

2

activitatea, sau chiar şi astăzi mai figurează în inventarul organelor judecătoreşti care îşi aşteaptă

referatele persoanele specializate (lichidatori) pentru a fi radiate – unele nefuncţionând niciodată.

Considerăm, fără a fi epuizată întreaga gamă de argumente concrete desprinse din activitatea

financiar contabilă a persoanelor juridice fără scop patrimonial, că demersul ştiinţific iniţiat de a studia

gestiunea şi contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial este de actualitate şi cu toate că nu

îşi propune să rezolve toate problemele în legătură cu aceasta va reprezenta un sprijin concret pentru cei

care vor utiliza rezultatele prezentei cercetări.

2. Limitele cronologice ale cercetării

Lucrarea de faţă îşi propune să studieze gestiunea şi contabilitatea persoanelor juridice fără scop

patrimonial - organizaţii nonprofit – cu exemplificare concretă din România.

În demersul ştiinţific am avut în vedere şi cronologia datelor cu privire la elaborarea temeiurilor

legale referitoare la aceste organizaţii nonprofit în special după apariţia Ordonanţei2 Guvernului

numărul 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi a modificărilor şi actualizărilor

periodice ale acesteia, respectiv în cei 10 ani de existenţă a acestui temei legal.

Pentru studiul nostru am ales ca „limite cronologice” acţiunile desfăşurate chiar fără temei

juridic punctual – cu referire concretă la ONP - de către singura instituţie – Biserica Creştină – începând

cu secolul IV de la Arhiepiscopul Vasile Cel Mare – acţiuni social filantropice cunoscute în istorie sub

denumirea de Vasiliade.

Pornind de la aprecierea că de-a lungul istoriei şi în România au existat preocupări în ceea ce

priveşte organizarea şi funcţionarea organizaţiilor nonprofit, am apreciat că între aceste limite s-au creat

premisele unei organizării juridic - funcţional şi pe acest domeniu.

Am ales ca reper, punctul de plecare al filantropiei secolul IV, legându-l de Sfântul Vasile cel

Mare, deşi se pare că începutul filantropiei a fost cu 2000 de ani în urma şi este legat de sosirea la

Bethleem a celor trei magi de la răsărit, care au adus daruri preţioase Mântuitorului: aur, smirnă şi

tămâie. Referitor la activitatea filantropică Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina face

o delimitare clară a sensului cuvântului filantropie, precizând: „În toata istoria filantropiei creştine, nu

se cunoaşte o instituţie de binefacere care să poată sta alături de realizările Sfântului Vasile cel Mare,

Arhiepiscop în Cezareea Capadociei, acum o mie sase sute de ani. Acesta a ridicat, la marginea

oraşului său de reşedinţă, o adevărată cetate a carităţii creştine, care cuprindea azil pentru bătrâni,

spitale, leprozerie – prima instituţie de acest fel din istorie – case pentru primirea călătorilor, orfelinat

cu şcoală de meserii pentru copiii nimănui şi, în mijlocul acestora, «instituţia sfântă, care crea şi

ocrotea pe toate celelalte în numele lui Isus Hristos», o biserică. Tot ceea ce lumea creştină a izbutit să

înfăptuiască mai târziu în domeniul carităţii şi asistenţei sociale a avut ca punct de plecare şi model

desăvârşit de organizare opera filantropica a Marelui Vasile, mort în anul de la Hristos 379.“

Apreciem că odată cu intrarea României în Comunitatea Ţărilor Europene, temeiul juridic al

organizării şi funcţionării organizaţiei nonprofit răspunde în cea mai mare măsură exigenţelor impuse de

către Comunitate şi îşi va demonstra finalitatea alături de ţările componente ale acesteia, dar fără să se

neglijeze specificul naţional şi în acelaşi timp să utilizeze cât mai eficient resursele financiare puse la

dispoziţie de către această Comunitate.

3. Metoda cercetării

Lucrarea nu este o sinteza a unor studii care au tratat tema abordată, ci se doreşte să fie o lucrare

de complementaritate a acestora, punând la dispoziţia celor care vor utiliza rezultatele cercetării o

întregire a cunoştinţelor avute, poate chiar un nou mod de abordare în ceea ce priveşte strategia şi

mijloacele concrete de transpunere ale acesteia în domeniul gestiunii şi contabilităţii persoanelor

juridice fără scop patrimonial ca unităţi operative de completare a unor nevoi de natură socială

reprezentative ale ţării noastre.

2 Ordonanţa nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Emitent: Guvernul, Publicat în: M.O. 39 din 31

ianuarie 2000. Data intrării în vigoare : 30 aprilie 2000

3

Am insistat pe elementele de noutate, fie ca e vorba de informaţii inedite, reformularea unor

concluzii anterioare, îndreptări sau puneri la punct. Am căutat să creăm un anumit echilibru între

capitole.

În prima parte a lucrării chiar dacă uneori vizează şi aspecte descriptive mai puţin edificatoare

pentru demersul ştiinţific le-am considerat ca fiind argumente şi informaţii de familiarizare pentru cei

care se apleacă asupra lucrării elaborate, netezindu-le într-un fel calea spre înţelegerea demersului

ştiinţific iniţiat.

Ultimele capitolele constituie, de fapt, corpul central al cercetării noastre, în care necesitatea

identificării de noi surse de finanţare, respectiv de participare în comun pentru realizarea unor scopuri

de dezvoltare economică şi socială, accesarea şi utilizarea cu eficienţă a fondurilor iniţiate de

Comunitatea Economică Europeană (CEE), dar şi a resurselor proprii ale unei eparhii din cadrul

Bisericii Ortodoxe Române într-o activitate productivă, reprezintă practic esenţa demersului ştiinţific

iniţiat.

Studiul de caz realizat pe activitatea unui atelier de producere a unor produse de natură

religioasă pentru serviciul ortodox, precum şi introducerea unei metode de calculaţie a costurilor acestor

bunuri, argumentează propunerile şi întregeşte concluziile şi propunerile cu privire la gestiunea şi

contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Bibliografia cuprinde, în principiu, atât publicaţii de epocă precum şi lucrări ştiinţifice elaborate

pe domeniul de cercetare.

În anexa de la finalul lucrării se prezintă Convenţia de cesiune a drepturilor de autor asupra

prezentei cercetării teoretice şi practice referitoare la determinarea costului efectiv al produselor

realizate în cadrul atelierului de lumânări al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timişoarei, parte

integrantă a prezentei teze de doctorat – ceea ce demonstrează actualitatea, aplicabilitatea şi

implementarea practică a acesteia.

4

Cap. 1 PERSOANE JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL – ORGANIZAŢII NONPROFIT

1.1 Conceptul de organizaţie

Organizaţie este o noţiune de origine greacă „ergon” care înseamnă operă, lucrare. Punctul de

plecare în definirea organizaţiilor nonprofit trebuie să fie dat de definirea organizaţiei ca sistem social,

ca şi caracteristică structurală marcantă a societăţii moderne. În acest sens organizaţiile ne apar ca un

ansamblu de persoane care interacţionează sistematic, pe baza unor reguli concrete care să asigure

eficienţa activităţii comune de atingere a obiectivelor propuse3.

După unii autori4, „organizaţiile sunt produse sociale, prin care se urmăresc realizarea

obiectivelor propuse, deţin o structură formală, cu ajutorul cărora se vor desfăşura activităţile membrilor

lor”. Pentru a putea controla dacă aceste obiective au fost atinse, este necesar ca definirea organizaţiei să

se facă din punctul de vedere al intervenţiei organizaţionale orientate pe creşterea eficienţei organizaţiei,

care va fi dată de capacitatea acesteia de a-şi restructura orientările şi a-şi redefini sarcinile în faţa unui

mediu în continuă schimbare5 . În acest sens, organizaţiile trebuiesc definite din mai multe perspective.

Astfel ele vor putea fi abordate ca: structură, grup, politică, agent, cultură, sistem.

Ca structură, abordare sociologică ce are la bază teoria Weber-iană, organizaţia este o structură

socială capabilă de schimbare sau restructurare ca răspuns la modificările mediului, şi care funcţionează

pe baza unor funcţii.

Ca sistem deschis este o abordare ce ţine în mod special de cibernetică şi teoria informaţiei,

organizaţiile fiind considerate entităţi cu autoreglare care îşi menţin constante anumite caracteristici de

bază, prin intermediul unor cicluri de acţiune în care erorile sunt detectate şi corectate pe baza

competenţelor managerilor.

Ca grup, din perspectiva psihologiei sociale, organizaţiile sunt grupuri de persoane care

interacţionează în baza unor reguli sau norme şi care au o identitate colectivă. În prim plan stă

eficienţa organizaţională prin prisma următoarelor concepte: influenţă socială, comportament

de lider, conformitate, coeziune, climat.

Ca politică, atunci când relaţiile dintre grupuri iau forma unor jocuri de interese contradictorii cu

puteri asociate acestor interese, în vederea obţinerii controlului asupra resurselor, teritoriilor,

informaţiei, canalelor de comunicare se poate vorbi de organizaţie ca politică.

Ca agent, organizaţiile sunt ele însele instrumente ale societăţii prin care se realizează scopurile

sociale prin selectarea şi utilizarea celor mai potrivite mijloace de comunicare şi decizie utilizate de

managementul acestora.

Ca şi cultură, prin prisma abordărilor antropologice, organizaţiile pot fi descrise ca mici

societăţi umane, în care oamenii creează pentru ei înşişi şi împărtăşesc semnificaţii, simboluri, ritualuri

şi scheme cognitive.

O altă abordare a definirii noţiunii de organizaţie este cel specific domeniului juridic, acesta

pornind de la noţiunea de origine latină „instituţio” care însemna aşezământ, întemeiere, înfiinţare, dar

şi obicei, regulă de purtare, deprindere6.

Prin instituţie se înţelegea „trecerea unei colectivităţi umane de la starea de component al naturii,

de la acţiuni individuale, spontane la starea socială, la organizaţii create de o autoritate exterioară

intereselor individuale, dar recunoscută ca necesară pentru satisfacerea acestor interese”7.

Din punct de vedere juridic acestea trebuie să funcţioneze pe baza unui statut, să aibă reguli de

funcţionare stabilite prin acte normative, având rolul de a satisface anumite nevoi sociale. Această

definiţie omite acele caracteristici ale organizaţiilor care funcţionează informal, recunoscute în plan

juridic, şi care nu sunt obligate să deţină un act constitutiv sau să fie înregistrate juridic.

3 Cristea D. - Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2000, p. 279 4 Kieser A., Kubicek H., - Organisation, 3.Auflage, Schaffer-Poeschel Verlag, Berlin, 1992 5 Chirica S.,- Psihologie organizaţională-model de dignoză şi intervenţie, Casa de Editură şi Consultanţă Studiul Organizării,

Cluj Napoca, 1996, p. 32 6 Zamfir C, Vlăsceanu L. şi colab., - Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993, p. 30 7 Alexandru I., - Administraţia publică, teorii, realităţi, perspective, Editura Luminalex, 2001, p. 71

5

Deoarece organizaţiile joacă un rol important în dezvoltarea societăţii fiind factori determinanţi

ai creşterii nivelului calităţii vieţii indivizilor, este necesar ca definirea acestora să se facă şi să ţină cont

de aspectul economic al acestora.

Organizaţiile sunt considerate ca fiind acele entităţi socio-tehnice (unităţi economice, instituţii

civile, instituţii guvernamentale, armată, şcoli, etc.) care efectuează activităţi sau procese de

transformare (prelucrări de materiale, asamblare de produse, servicii) în condiţii de mediu dinamic8.

După alţi autori9 - organizaţia reprezintă două sau mai multe persoane angajate într-un efort

pentru a produce bunuri şi servicii.

Din diversitatea abordărilor rezultă faptul că în ceea ce priveşte definirea organizaţiilor

complexitatea şi importanţa, dar mai ales rolul acestora în societatea umană îi obligă pe cei care se

apleacă asupra acestui domeniu să ia în considerare nu numai aspectul conceptual juridic şi funcţional,

dar şi finalitatea efectivă a activităţii acestora.

1.2 Definirea organizaţiilor nonprofit

Organizaţie Nonprofit (ONP) – persoană juridică fără scop patrimonial, definită potrivit

temeiurilor legale specifice fiecărei ţări, dar şi de către exegeţi ai domeniului, astfel încât acesteia să i se

atribuie definiţia, ca reprezentând, într-un sens restrâns, un grup de indivizi constituiţi sub o entitate

structurată cu drepturi şi obligaţii formale şi de fond prevăzute în actul juridic constitutiv, ce acţionează

pentru a atinge obiective proprii, independente sau complementare ale celorlalte sectoare

instituţionalizate şi care beneficiază în numele propriilor membri, dar şi a tuturor categoriilor de

persoane interesate din afara organizaţiei.

Puţini termeni de interes economic lasă atât de mult loc interpretărilor, speculaţiilor sau

discuţiilor. Ce sunt de fapt persoanele juridice fără scop patrimonial - organizaţii nonprofit şi prin ce se

deosebesc de organizaţiile celorlalte sectoare economice, respectiv cel public şi cel privat?

Dacă cercetăm etimologic noţiunea de „organizaţie nonprofit” prin prisma Dicţionarului

Explicativ al limbii române10, se constată că în ciuda faptului că importanţa lor creşte de la zi la zi,

organizaţiile nonprofit sunt departe de a fi definite foarte clar. Eticheta „nonprofit" este una negativă:

ea nu spune, ce sunt aceste organizaţii, ci din contră, ce nu sunt11. Nesiguranţa în definirea sectorului

nonprofit se oglindeşte şi în încercările de a elabora un sistem general valabil prin care poate fi

delimitat de celelalte sectoare. Eterogenitatea cercetărilor din domeniu consideră adecvat să caute o

definiţie cât mai restrânsă şi operaţională a termenului de „organizaţie nonprofit". Nu trebuie însă

pierdut din vedere faptul că definiţiile nu folosesc decât unei înţelegeri subiective a conţinutului. Astfel

că definiţiile atribuite organizaţiei nonprofit (ONP) nu pot fi adevărate sau false, ci doar mai mult sau

mai puţin utile. În opinia lui Badelt Christoph12 este utilă crearea unui model de definire argumentată

de următoarele situaţii:

• Utilitatea definirii este dată de măsura în care oferă un răspuns la ipotezele puse; • Definiţia se bazează pe caracteristicile observabile în mod direct; • Definiţia evită caracteristici ce pot fi observate indirect; • Definiţia trebuie să facă diferenţa între fenomenul studiat şi celelalte fenomene existente. În încercarea de definire a ONP, de cele mai multe ori, au fost surprinse doar părţi ale acestui

sector vast, cum ar fi exemplul asociaţiilor sau serviciilor sociale13. Tocmai de aceea, nici până astăzi

nu a fost clarificată problema unei definiţii constituind şi pe viitor cea mai importantă sarcină a

cercetării nonprofit.

Astfel, în urma încercărilor de definire a sectorului nonprofit au apărut patru modele la baza

cărora regăsindu-se asemănările fundamentale şi pe care le vom detalia în cele ce urmează.

8 Stăncioiu I., Militaru Gh., - Management: elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureşti, 1998, p. 15 9 Ionescu Gh.Gh., Cazan E.,- Management, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005 10 http://dexonline.ro/definitie/nonprofit - Nonprofít adj. invar. - Al cărui scop nu este acela de a avea un profit. – Non- +

profit. 11 Lung H., - Nonprofit – Management: Fuhren, Verwalten, ISO 9000, Munchen, 1998, p. 52 12 Badelt Ch., - Handbuch der Nonprofit Organisation – Strukturen und Management, Schaffer – Poeschel Verlang,

Stuttgart, 1997, p. 140 13 Schaad M., - Nonprofit Organisationen în der okonomischen Theorie: Eine Anelzse der Entwicklung und der

Handlungsmotivaion der Freien Wohlfahrtspflege, Editura Der Deutsche Universitats Verlang, Wiesbaden, 1995, p. 65

http://dexonline.ro/definitie/nonprofit

6

1.2.1 Definiţia juridică a organizaţiilor nonprofit

Având în vedere că majoritatea ţărilor dispun de un cadru legislativ pentru organizaţiile

nonprofit componente ale celui de-al treilea sector al economiei (sectorul nonprofit), această

definiţie juridică este poate cel mai clar mod de definire14. Legislaţia fiecărei ţări stabileşte care sunt

acele caracteristici necesare pentru ca o organizaţie să fie considerată nonprofit.

Caracteristica acestei definiţii este încercarea de a identifica organizaţiile nonprofit după

legislaţia existentă din acest domeniu, în România elementul principal al definirii este dat de scopul

nepatrimonial al membrilor.

Astfel, prin ONP se înţelege o organizaţie care are statut juridic de drept privat fără scop

patrimonial, constituită din persoane fizice şi/sau persoane juridice care urmăresc desfăşurarea unor

activităţi de interes general sau în interesul colectivităţii locale ori, după caz, în interesul lor personal

nepatrimonial constituite sub forma asociaţiilor sau fundaţiilor – servicii sociale, organizaţii religioase

etc.

Dreptul de asociere este recunoscut în Constituţia României15, iar constituirea acestora se face

potrivit Ordonanţei Guvernului 26 din 31 ianuarie 2000, şi a Regulamentului aprobat prin Ordinul

ministrului Justiţiei nr. 954/C/26 aprilie 2000 completate prin cele ale Codului civil şi Codului de

procedură civilă16, şi cu modificările prin Legea nr. 246/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 656 din

25 iulie 2005.

În cazul definirii ONP trăsătura de bază a acestora se poate aplica doar condiţionat de legislaţia

respectivă a fiecărei ţări, nefiind aplicabilă la nivel internaţional datorită diferenţelor din cadrul

legislativ. Un bun exemplu în acest sens este dat de cazul SUA unde organizaţiile scutite de impozit

sunt considerate nonprofit. Aceste organizaţii neplătitoare de impozit sunt cuprinse în Internal Revenue

Code17 al Internal Revenue Service18 şi împărţite în 29 de categorii (nu vom insista în enumerarea şi

dezvoltarea acestora).

În Germania, organizaţiile nonprofit au ca şi caracteristică de bază lipsa urmăririi obiectivelor ce

vizează profitul, fiind definite ca şi un grup de persoane al cărui scop comun nu este unul de prestare a

unei activităţi economice. Această definiţie negativă are rolul de a delimita o asociaţie de o organizaţie

comercială, deoarece pentru acestea există prevederi statutare stricte19.

La baza constituirii organizaţiilor se găseşte principiul dreptului la liberă asociere asigurat de

legea fundamentală, mai exact articolul 9 din constituţia germană şi completată pe baza legii specifice a

Asociaţiilor şi Fundaţiilor din 5 august 1964. Noţiunile cele mai des utilizate pentru a desemna o

organizaţie nonprofit sunt: „Verein” - asociaţie/fundaţie/club, „Nicht-Gewinnorientierung” - neorientat

pe câştig, „Gemeinnutzige Organisation” - organizaţie de utilitate publică20.

Punctul vulnerabil al definiţiei juridice este inegalitatea problematicii la nivel internaţional. Se

poate întâmpla deci, ca aceeaşi organizaţie considerată nonprofit în SUA, să fie atribuită de exemplu

sectorului privat în Germania. De la această definiţie nu trebuie să se aştepte delimitarea unor anumite

tipologii instituţionale pentru organizaţiile nonprofit. Ele există într-o formă juridică care se poate regăsi

şi în sectorul privat, şi în cel de stat, cum este şi cazul SUA: societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe

acţiuni, fundaţii, etc. Datorită formei juridice care stă la baza asociaţiilor, a ONP, adică dacă au sau nu

personalitate juridică, acest fapt nefiind întâlnit în sectorul privat sau public ceea ce le delimitează clar

de acestea.

14 Zimmer A., Verein – Basiselement der Demokratie, eine Analyse aus der Dritte-Sektor Perspektive, Editura Leske

Budrich, Opladen, 1996, p. 15 15 Constitutie din 21 noiembrie 1991 (republicată), Emitent: Parlamentul, Publicat în: M.O. nr. 767 din 31 octombrie 2003,

Art. 40 Dreptul de asociere (1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de

asociere. (2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează impotriva pluralismului politic, a

principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independentei României sunt neconstituţionale. (3) Nu pot

face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei,

poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. (4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise. 16 Alexandru I., - Administraţia publică, teorii, realităţi, perspective, Editura Luminalex, 2001, p. 283 17 http://en.wikipedia.org/wiki/Internal_Revenue_Code 18 http://en.wikipedia.org/wiki/Internal_Revenue_Service 19 Zimmer A., Verein – Basiselement der Demokratie, eine Analyse aus der Dritte-Sektor Perspektive, Editura Leske

Budrich, Opladen, 1996, p. 15 20 Horak Ch., - Controlling în Nonprofit Organisationen: Erfolgsfaktoren und Instrumente, 2. Auflage, Der Deutsche

Universitats Verlag, Wiesbaden, 1995, p. 17

7

Definiţia juridică pune la dispoziţie cele mai rigide criterii de delimitare. Atâta vreme cât există

legi care să definească acest lucru, este relativ uşor să hotărâm, dacă o organizaţie este sau nu este

nonprofit. Această delimitare are totuşi câteva dezavantaje21 :

• Dificultăţi în aplicaţie: reglementările legale sunt deseori foarte stufoase, neclare, dispun de nenumărate prevederi, numesc o sumedenie de excepţii sau lasă loc la interpretări diferite.

Toate acestea împiedică aplicarea rapidă şi economică a criteriilor de definire a organizaţiilor

nonprofit.

• Transfer defectuos: Particularităţile legislative la nivel naţional împiedică comparaţia pe plan internaţional a sectorului nonprofit. Excepţie face influenţa conceptului britanic „caritabil"

(„charitable”) asupra limbajului juridic din SUA, Canada, Irlanda şi Australia.

Concluzionăm aşadar că acest concept rigid de analiză a nonprofitului este aplicabil doar la

nivel individual şi nu e adecvat comparaţiei organizaţiilor nonprofit la nivel internaţional, situaţie

similară cu cea a conceptului de „nonprofit” utilizat în România.

1.2.2 Definiţia economică a organizaţiilor nonprofit

Apreciem că spre deosebire de definiţia juridică, cea economică prevede o analiză a

structurii veniturilor organizaţiilor, independent de forma juridică a acestora. Punctul de plecare

al acestui mod de delimitare îl reprezintă resursele financiare, adică sursele de venit ale acestora.

Pe baza acestei analize, sectorul nonprofit se identifică prin faptul că o parte a venitului

organizaţiilor nu provine exclusiv din vânzarea unor produse sau servicii, ci şi din donaţii voluntare,

subvenţii din partea statului, respectiv din cotizaţiile membrilor, sponsorizări, etc. Prin acest fapt se

delimitează sectorul nonprofit de cel cu profit, care îşi obţine veniturile prin vânzarea produselor şi

serviciilor şi de cel public care este sprijinit financiar preponderent de către stat.

Punctul de plecare a acestei delimitări este determinat de faptul că în practică activitatea

productivă este împărţită în patru sectoare principale şi anume:

• unităţi patrimoniale/realizatoare de profit; • bugetul de stat; • sector public, respectiv de stat; • sectorul nonprofit. Delimitarea acestor patru sectoare s-a făcut pe baza originii diferite a structurii venitului.

Sectorul „unităţi patrimoniale” îşi realizează venitul prin „producerea de bunuri şi servicii spre vânzare

pe piaţă, la un preţ care în mod normal e prevăzut să acopere costurile de producţie.”22. „Bugetul de stat”

– instrument operativ utilizat de stat ca instrument în vederea realizării de venituri publice. „Sectorul

public” se finanţează prin alocarea de resurse pentru realizarea de servicii absente total sau parţial pe

piaţă (Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţiile Judeţene de Formare şi Ocupare a Forţei de Muncă,

etc.). Caracteristica de bază care separă domeniul nonprofit de celelalte sectoare este faptul că

venitul provine în mare parte din cotizaţii benevole, donaţii şi subvenţii. În interpretarea dată de Uniunea Europeană aceste organizaţii sunt prezentate ca

fiind „organizaţii fără scop patrimonial, acţionând în scop privat”23, prin care se subliniază deci, că

principalul venit se datorează contribuţiei persoanelor private şi bugetului statului. Această

delimitare în linii mari este însă restricţionată după cum urmează:

• dacă cea mai mare parte sau cel puţin peste jumătate a venitului unei organizaţii se realizează din contribuţii (sau taxe) care provin din vânzarea de produse sau servicii, atunci

acea organizaţie este considerată ca făcând parte din sectorul privat;

• dacă organizaţia îşi acoperă mai mult de jumătate sau chiar cea mai mare parte a venitului de la stat, atunci acea organizaţie face parte din sectorul public.

Această încadrare se face independent de forma juridică sau statutul juridic al organizaţiei.

Aşadar, în cadrul sectorului nonprofit se regăsesc doar acele organizaţii, al căror venit provine în

mare parte din cotizaţii şi donaţii. În România fac excepţie de la acest criteriu acele organizaţii

21 Salamon L.M., Anheier H.K., - Defining The Nonprofit Sector: A Cross-National Analysis (Johns Hopkins Nonprofit

Sector Series: 4 ), Manchester, 1997, p. 35 22 Salamon L.M., Anheier H.K., - In Search Of The Nonprofit Sector I: The Question Of Definitions, Working Papers Of

The Johns Hopkins Comparative Nonprofit Sector Project. No. 2, The Johns Hopkins Institute For Policy Studies,

Baltimore,1993, p. 3 23 http://europa.eu

8

nonprofit care dobândesc statutul de organizaţii nonprofit de utilitate publică a căror venituri provin

în mod preferenţial de la bugetul de stat sau bugetul local.

Apreciem că, asemeni definiţiei juridice, cea economică este la fel de rigidă, dar aduce în

plus avantajul aplicării economice şi posibilitatea comparării pe plan internaţional a sectorului

nonprofit în funcţie de criterii simple, oferind astfel o privire de ansamblu asupra mărimii şi

amplorii acestui sector.

Sigur că şi această metodă a analizei nonprofitului aduce cu sine unele dezavantaje24:

• probleme legate de posibilitatea de transfer: mărimea sectorului nonprofit se limitează prin criteriile amintite mai sus. Asta face ca, de exemplu, la aplicarea acestor caracteristici

definitorii asupra domeniului nonprofit din anumite ţări, multe organizaţii nu mai pot fi

privite ca organizaţii nonprofit, pentru că acestea realizează mai mult de jumătate din venit

prin subvenţii sau cotizaţii. Prin această delimitare sectorul nonprofit se reduce doar la

domeniul „filantropic”.

• simplificare accentuată: prin această definire, multe interdependenţe între sectorul nonprofit şi celelalte sectoare ale economiei se pierd din vedere. Organizaţii nonprofit, care stau în

directă legătură cu celelalte sectoare şi domenii sociale sunt de multe ori atribuite acestora şi

deci scoase din contextul nonprofit.

Considerăm astfel că şi această metodă de delimitare a organizaţiilor nonprofit prin modul

de provenienţă a venitului şi clasificarea sectoarelor economice ( şi anume după încasările din vânzări

(unităţi patrimoniale), impozite (stat), donaţii şi cotizaţii ale membrilor (organizaţii nonprofit)) este

doar în parte aplicabilă şi nu duce la o delimitare clară a acestora. Subvenţiile din partea statului,

cât şi încasările din vânzări în cadrul sectorului nonprofit joacă un rol la fel de important în

dezvoltarea acestui sector.

1.2.3 Definiţia funcţională a organizaţiilor nonprofit

Prin această definiţie funcţională a organizaţiilor nonprofit se analizează de fapt bazele

existenţei unei organizaţii nonprofit, faţă de celelalte tipuri de organizaţii, pentru a le pune faţă în faţă

cu scopurile lor, pentru a putea delimita astfel un domeniu specific de activitate, respectiv binelui

acestora precum şi a interesului şi binelui public.

În acest sens se poate vorbi de obiectivul şi misiunea organizaţiilor nonprofit în comparaţie cu

celelalte tipuri de organizaţii. Astfel, în timp ce organizaţiile de afaceri, sunt orientate pe obţinerea de

profituri prin producerea şi vânzarea de bunuri şi servicii, iar cele guvernamentale au ca scop principal

de a asigura şi controla prin mecanisme specifice menţinerea ordinii şi bunăstării sociale, organizaţiile

nonprofit există pentru a furniza anumite servicii sau pentru a apăra o cauză anume, deci

furnizarea „binelui social”25.

Printre misiunile cele mai des întâlnite ale organizaţiilor nonprofit le amintim pe:

îmbunătăţirea şi întărirea stării de sănătate fizică şi mentală, apărarea drepturilor omului, protecţia

şomerilor, protecţia copiilor abandonaţi, apărarea drepturilor minorităţilor, etc.

În cadrul acestui mod de abordare a organizaţiilor nonprofit se face apel la cea mai veche

încercare de definire, care se orientează asupra unor variabile greu de măsurat (ca de exemplu:

utilitatea, necesitatea, etc.), abordare care s-a născut de data aceasta în Europa.

În această definiţie se pot distinge două direcţii de bază, care se pot defini prin termenii „binele

respectiv interesul membrilor/public” şi „solidaritate”.

Abordarea prin prisma „binelui public" îşi are originile într-un înscris din anul 1601 din Anglia

(preambulul la Statue of Charitable Uses26), unde se regăseşte o formă primară a organizaţiilor nonprofit.

În acest document vechi de peste 400 de ani se regăsesc domenii de activitate ale nonprofitului

care şi astăzi sunt actuale. Aceste domenii sunt asociate cu termenul „solidaritate”, care este

de fapt motorul organizaţiilor nonprofit27.

24 Salamon L.M., Anheier H.K., - Defining The Nonprofit Sector: A Cross-National Analysis (Johns Hopkins Nonprofit

Sector Series: 4 ), Manchester, 1997, p. 36 25 O’Neill M., - The Third America. The Emergence of the Nonprofit Sector în the United States, Jossey- Bass Publishers,

San Francisco, 1989. p. 48 26 http://www.cdi.gov.au/report/cdi_chap2.htm#P16_1657 27 Hopkins B.R., - The Law Of Tax-Exempt Organizations, 7th ed., Wiley, New York, 1998, p. 56

9

Conform lui Salamon şi Anheier – idei agreate şi de cercetătorii prezentului studiu,

organizaţiile nonprofit sunt acele organizaţii, ale căror funcţie principală este să servească

populaţia neglijată de servicii, pentru a extinde mulţumirea, de a da putere oamenilor să se

angajeze în schimbările sociale şi de a oferi servicii.

Având în vedere câmpul de interes (the fields of interest) al organizaţiilor nonprofit acestea sunt

definite ca „organizaţii private care servesc unui scop public” (O'Neill M., 1989), atenţia fiind focalizată

pe bunul public. Prin urmare, O'Neill a creat următorul catalog de domenii pentru organizaţiile

nonprofit:

domeniul organizaţiilor religioase;

domeniul educaţiei şi cercetării în sistemul privat;

domeniul îngrijirii medicale;

domeniul artei şi culturii;

domeniul serviciilor sociale;

domeniul serviciilor juridice;

domeniul asistenţei internaţionale;

domeniul fundaţiilor;

domeniul organizaţiilor cu beneficii bilaterale. Salamon L. M., reduce domeniile formulate de O'Neill la şase domenii principale pe care le

numeşte „subsectoare principale” (key subsectors):

subsectorul îngrijirii medicale;

subsectorul educaţiei;

subsectorul serviciilor sociale;

subsectorul artei, culturii şi recreerii;

subsectorul serviciilor juridice şi ajutorului internaţional;

subsectorul religiei. În Germania s-a vorbit de al treilea sector (der dritte Sektor) al organizaţiilor nonprofit abia de

din 198828. Acest termen provine din cultura americană, unde organizaţiile nonprofit sunt înţelese ca o

punte între cele două sectoare predominante: statul şi piaţa.

Bauer R., (1993) se aliniază acestei viziuni şi defineşte sectorul nonprofit ca un sector

intermediar între stat şi piaţă, care, spre deosebire de stat, nu se bazează pe autoritate/putere şi, spre

deosebire de piaţă, nu este orientat spre profit. Dar se bazează, la fel ca şi piaţa, pe participare voluntară

şi asemeni statului, are ca scop binele general şi folosul public.

Această abordare defineşte organizaţiile nonprofit ca fiind acelea, care nu se lasă atribuite

nici statului, nici pieţei. Ele fac parte dintr-un aşa numit „al treilea sector”, care trebuie înţeles ca

o „punte între organizaţiile publice şi cele private”.

Organizaţiile nonprofit constituie un sector propriu, ale căror organizaţii se pot recunoaşte după

ceea ce nu sunt: adică nu pot fi atribuite nici unui alt sector.

Prin acest proces de eliminare, sectorul nonprofit este un domeniu aparte, din care fac

parte organizaţii diferite: asociaţii, asociaţii de asistenţă socială, asigurări sociale, iniţiative de

ajutor reciproc, etc.

Definirea ONP poate avea în vedere sarcinile pe care acestea le au de realizat în comparaţie cu

organizaţiile aparţinătoare sectorului public. În acest caz accentul se pune pe producerea rezultatelor,

respectiv pe responsabilitatea creării performanţelor de calitate.

Vlăsceanu, M.29 consideră că organizaţiile sectorului nonprofit, spre deosebire de cele ale

sectorului public şi privat, se dovedesc a fi cele mai eficiente atunci când este vorba de întărirea

codurilor morale şi a responsabilităţii individuale pentru conduită, ele fiind cel mai în măsură să

îndeplinească cel mai bine acele sarcini care necesită compasiune şi dăruire faţă de alţii, implică

încredere nemărginită din partea clienţilor, necesită muncă voluntară şi capacitatea de a oferi ocrotire şi

atenţie personală, şi nu are ca scop obţinerea profitului chiar dacă în unele situaţii îl generează.

În concluzie putem spune că cel de „al treilea sector” nu este nici în acest caz delimitat prin

caracteristici foarte clare, ci doar în funcţie de anumite scopuri, sarcini empirice greu de verificat.

28 Reichard Ch., - Der dritte Sektor. Entstehung, Funktion und Problematik von „Nonprofit” – Organisationen aus

verwaltungswissenschaftlicher Sicht, in: Die Offentliche Verwaltung, 41, 1988, p. 363

29 Vlasceanu M., - Sectorul Nonprofit – contexte, organizare, conducere, Editura Paideia, Bucureşti, 1996, p. 25

10

Un mod de a verifica scopul unei organizaţii este de a analiza obiectivele conţinute în

statut, dacă acestea corespund într-adevăr cu scopul real este greu de verificat, iar în ceea ce

priveşte îndeplinirea sarcinilor acest lucru se dovedeşte extrem de greu şi subiectiv.

1.2.4 Definiţia structurală a organizaţiilor nonprofit

Această abordare nu are în vedere obiectivele organizaţiilor, nici premisele legale, ci încearcă

o definire a structurii de bază care le caracterizează. Este cu siguranţă cea mai bine analizată şi

dezvoltată definiţie.

Există un număr mare de modele de definire, care urmăresc acelaşi scop: dezvoltarea unui

„catalog” de particularităţi structurale, care sunt caracteristice organizaţiilor nonprofit.

După Hansmann H.30, ONP sunt definite, ca fiind acele organizaţii care se deosebesc printr-o

caracteristică structurală bine definită de cele aparţinând altor sectoare economice: constrângerea

nondistribuţiei profitului (the nondistribution constraint).

Această caracteristică nu este scoasă în evidenţă în mod special pentru a dezvolta definiţia

structurală ci vine să sublinieze încă o dată un element ce face diferenţa dintre organizaţiile nonprofit şi

cele orientate spre profit.

În căutarea unor caracteristici, care să permită delimitarea organizaţiilor nonprofit, Goli E.31,

încearcă să definească cinci caracteristici specifice acestora:

organizaţia are un obiectiv de acoperire a nevoilor membrilor/clienţilor, adică nu este obligată să formuleze scopuri de realizare a profitului;

apariţia unei organizaţii nonprofit este o reacţie a eşecului pieţei sau a statului;

realizările organizaţiei se bazează pe voluntariat;

posibilitate de participare activă mai mare pentru membrii, respectiv colaboratori (structura democratică asigură membrilor posibilitatea de participare şi implicare în luarea deciziilor) în

comparaţie cu celelalte două sectoare;

dependenţa de donaţii şi cotizaţii ale membrilor. Aceste cinci trăsături sunt specifice organizaţiilor nonprofit, totuşi nici ele nu sunt foarte bine

delimitate. Cu precădere afirmaţia, că munca în cadrul unui nonprofit se realizează în cea mai mare

parte de către voluntari, dă naştere la controverse. Semnificaţia termenului de „voluntariat” s-a schimbat

de-a lungul timpului prin perfecţionarea serviciilor sociale şi angajamentul din ce în ce mai redus al

populaţiei în activităţi voluntare, un număr din ce în ce mai mare de organizaţii nonprofit se folosesc de

angajaţi/colaboratori.

În fine, nici afirmaţia „dependenţă de donaţii şi cotizaţii" nu este una caracteristică doar

nonprofitului. Importanţa surselor private de finanţare este mult mai mică, decât s-a recunoscut (de

exemplu în SUA doar 15-20% din organizaţiile nonprofit îşi asigură venitul din donaţii şi contribuţii ale

membrilor) şi se potriveşte doar instituţiilor fără pretenţii de recompensare a serviciilor oferite32.

Deja aceste insuficienţe ne fac să înţelegem că această încercare de definire nu poate decât să

traseze nişte linii provizorii de demarcare a sectorului nonprofit. După Reichard C.33, se evidenţiază

următoarele caracteristici definitorii ale organizaţiei nonprofit:

organizaţia este instituţionalizată printr-o anumită formă juridică;

structură privată (nu este organ de stat - finanţări din partea statului sunt însă permise); fără scop patrimonial;

administraţie proprie prin organe proprii de control;

voluntariat. Considerăm astfel că modelul de definire al lui Reichard îl completează pe cel al lui Goli

prin poate cea mai tranşantă caracteristică: scopul nepatrimonial.

Cea mai nouă confruntare cu sectorul nonprofit şi caracteristicile acestuia este cea a lui Salamon

şi Anheier, care se concentrează şi ei asupra celor cinci trăsături specifice a organizaţiilor nonprofit34.

30 Hansmann H., - Economic Theories of Nonprofit Organizations, în Powell, Walter: The Nonprofit Sector. A Research

Handbook, New Haven / London 1987, p. 28 31 Goll E., - Die freie Wohlfahrtspflege als eigener Wirtschaftsfaktor: Theorie und Empirie ihrer Verbande und

Einrichtungen, Band 129, Berliner Wissenschafts Verlag, Baden-Baden 1991, p. 55 32 Salamon L.M., - America’s Nonprofit Sector: A Primer, The Foundation Center, New York, 1992, p. 10 33 Reichard Ch., - Der dritte Sektor. Entstehung, Funktion und Problematik von „Nonprofit” – Organisationen aus

verwaltungswissenschaftlicher Sicht, in: Die Offentliche Verwaltung, 41, 1988, p. 364

11

În cadrul proiectului Universităţii „John Hopkins" din Baltimore, (John Hopkins

Comparative Nonprofit Sector Project) s-a elaborat prima şi singura definiţie a unei organizaţii

nonprofit, care se poate aplica fără probleme, trebuind să îndeplinească următoarele cinci

criterii35:

Să funcţioneze ca entitate structurată - poate face dovada unei anumite structuri organizaţionale instituţionalizate (deţine mecanisme interne de decizie, elaborează şi respectă în

activităţile desfăşurate reguli şi proceduri proprii de funcţionare, etc.). Cel mai adesea, acestea sunt

înregistrate ca persoane juridice, dar funcţionarea lor este posibilă şi fără să aibă personalitate juridică;

Să fie de natură privată - organizaţiile nonprofit sunt organizaţii private şi sunt instituţional separate de autorităţile publice. Ele nu sunt parte a vreunui aparat guvernamental, iar deciziile din

interiorul lor nu sunt controlate sau influenţate de către stat (fapt care nu exclude finanţarea din bugetul

public), fiind constituită pe baza exercitării drepturilor la liberă iniţiativă şi liberă

asociere;

Să respecte criteriul nondistribuţiei profitului - poate genera venituri, respectiv obţine "profit" din activităţile desfăşurate, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de

conducere, ci sunt folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;

Să se auto-guverneze - au capacitatea de a-şi asuma decizii privind funcţionarea internă sau relaţiile cu alte instituţii în mod independent, fără intervenţia organizaţiilor guvernamentale sau private

în procesul de decizie, iar structurile de conducere nu sunt dominate de reprez

Marioara Popovici Gestiunea si... · Cuprins Cuprins 1 Lista tabelelor 4 Lista figurilor 6...

Documents

Transcript of Marioara Popovici Gestiunea si... · Cuprins Cuprins 1 Lista tabelelor 4 Lista figurilor 6...