Margica albastra

download Margica albastra

of 1

Transcript of Margica albastra

  • 7/25/2019 Margica albastra

    1/1

    MRGICA ALBASTR

    ntr-o noapte de var, lin, clar, cnd cerul i scosese din sipete toat zestrea pe afar, iploua cu stele peste ar, la o fereastr, cu ochii aintii spre marea poart albastr, privea uncopil.

    Luna, pentru el, se fcuse un turcesc cercel. S-l druim cui? ntreb copilul pe o iad duioas, ce rumega flori de cmp lng

    cas. (n semn c avea rude printre astre, iada purta o stelu n frunte, picat din poala nopii

    albastre.) Ce ar fi, opti dup un timp ea, s dm o rait prin cer, c doar i stelele vin pe la noi,

    iernile, cu Leru-i Ler.Toi ai casei dormeau. Odaia se umpluse de somn pn la ferestre i peste, pn la plafon

    i respira uurel, aidoma unui om.Casa mic, cuib de copii i de rndunic, i desfcu aripile pe rnd i ncepu cltoria

    loptnd spre departe foarte.De sus, de pe acoperi, copilul lumina drumul blnd, cu o floare a soarelui, o candel

    desprins de pe pmnt.Sub ei, din apele albastre, pui de balene, foci sau neastmprate mrene, ca nite

    nebunateci copii ce erau, sreau din somn, din patul lor moale i curgtor, vrnd s prind dinzbor, cte-un nor.

    Ca s-i legene i s-i adoarm, un cal alb, ridicat n dou picioare, rezemat de zare, cntadintr-un plop (singur n cmpie i el) ca dintr-un violoncel.

    Departe, n noapte, ca o chemare, luna de aur i stelele mii din cerescul tezaur.n hul negru, rmas n urm, ca un miel mic, pierdut de turm, un punct mrunt,

    nensemnata stea Pmnt, acoperit cu altfel de odoare, cu mri i psri i cu lumea mare, cubucurii i lacrimi i uitare.

    Abia atunci i trecu copilului prin gnd ce neasemuit e steaua de pmnt: Pmnt,steaua mea, dulcele meu acas, n inima mea mic te cuprind, stea de pmnt frumoas!i-i btu prin inim micului pmntean, ca un vnt mare, dorul ce doare i ar fi vrut s-i fie npreajm de acas chiar i o pmntean musc mic, bzitoare.

    nfurat n cerul senin i-n imensele oglinzi de ap, ce-l acoper precum ochiul o

    pleoap, Pmntul privit din a Universului fereastr prea, pierdut, din iragul unei zne, omrgic albastr.Spre el, se-ntoarse casa-porumbel purtnd pe-acoperi un bieel. Blnd, l-atinse pe copilcu-aripa un gnd: De-a putea s nfor ca-ntr-o batist mic, n linite i n senin,Pmntul, mrgica albastr pe care trim!