Mara

Ioan Slavici

Perioada interbelica,roman traditional

“Mara este cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1881-1900, ba chiar (…) cel mai bun roman al nostrum inainte de Ion” ( Serban Cioculescu).Publicat in volum in anul 1906, romanul Mara apartine realismului prin diferite particularitati.

Opra literara Mara de Ioan Slavici este un roman , prin amploarea actiunii, desfasurarea pe mai multe planuri, cu un conflict complex si preznta unor personaje numeroase. Este un roman traditional de tip obiectiv, prin specificul relatiei narrator-personaj si al naratorului omniscient, omnipresent.

Opera Mara de Ioan Slavici este un roman realist prin urmatoarele trasaturi: temamtica, obiectivitatea perspective narative, construirea pesonajelor in relatie cu mediul in care acestea traiesc, prezetarea unei lumi omogene si a unor pesonaje tipice, tehnica detaliului semnificativ, absenta idealizarii, veridicitatea,stilul sobru. Problematica sociala este de facture realista, relatia individ-colectivitate, in contextual patrunderii relatiilor capitaliste si al dezvoltarii targurilor de provincie, a breslelelor, in Ardeal , la sfarsitul secolului al XIX- lea. Roman rflecta obiectiv si verosimil o lume pestrita si totusi omogena, cu problemele de convietuire religioasa generate de coexistenta mai multor etnii.

Naratorul din Mara este,asa cum observa Nicolae Manolescu, un martor ironic, perfid, insinuant. Naratiunea este realizata la persoana a 3 a, dar nu include analiza psihologica.

Tema romanlui este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Rdana, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai Persida si Trica.

Desi titlul romanului putea fi Copiii Marei, Nicolae Manolescu sustine ca “ In realitate insa romanul este mai ales romanul Marei, Persida insasi nefiind decat o Mara juvenila, pe cale de a lua cu varsta, obiceiurile si nfatisoarea mamei sale.”Romanul este alcatuit din 21 de capitol ce poarta cate un titlu semnificativ.

O trasatura realista este conditionarea destinului personajelor de mediu, epoca,ereditate. Nicolae Manolescu sustine, in lucrarea Arca lui Noe, preenta a doua naratiuni principale in roman, legate prin alternanta si anume, un roman al zgarceniei grijulii a Marei si un roman al iubirii dintre Persida si Natl. Succesiunea secventelor narative este realizata prin inlantuire.Actiunea romanului debuteaza in maniera relaista cu portretul personajului principal, care da si titlul romanului, Mara.

Tot in expozitiune este prezentat si mediul in care are loc actiunea romanului, interfenta dintre sat si oras, targul transilvanean de la sfarsitul secolului al XIX- lea, situate pe valea Muresului, Radna, langa Lipova si destul de aproape de Arad.Cele cateva capitol introductive o au in centru pe Mara. Ramasa vaduva cu doi copii mici, Mara munceste din greu ca precupeata la Radna pentru a asigura un viitor mai bun copiilor ei, Persida si Trica. Mara doreste ca Persida sa fie o preoteasca bogata, frumoasa, resprectata, iar Trica sa devina starostele cojocarilor. De aceea ii asigura Persidei, cu minimum de effort financiar, o buna educatie la calugarite, in grija maicii Aegidia, iar pe Trica il da ucenic unui cojocar.

Intriga romanului intervine in momentul in care Persida il zareste, de la fereastra manastirii pe baiatul macelarului, Hubarnatl. Persida traieste primii fiori ai dragostei si autoanalliza ii vadeste imposibilitatea de a-si preciza sentimental Slavici prelucrand aici mitul zburatorului. Este vorba de o dragoste la prima vedere, conditionata insa de o tripla interdictie, etnica,sociala si de incompatibilitate a temperamentelor, asa cum observa si Magdalena Popescu. Tot ca o interdictie a iubirii poate fi considerate si defierenta religioasa dintre ei,ca constituie conflictul romanului.

Conflictul erotic este surprins de George Calinescu care afirma ca sentimental se strecoara la inceput ca un simplu capriciu, dar in final devine un jaratic mistuitor. Conflictul erotic se manifesta, pe de o parte,exterior, intre Persida si comunitatea care nu ii accepta iubirea pentru Natl, iar pe de alta parte, interior, in sufletul Persidei, intre datorie si iubire.

Actiunea se concentreaza mai ales in jurul iubirii dintre Persida si Natl. Initial,ambii se vor impotrivi sentimentelor care-I stapanesc. Sperand ca o va putea uita pe fiica Marei, Natl pleaca in lume sa-si implineasca anii de calatorie necesari pentru a patrunde in breasla macelarilor. Intre timp, Persida este curtata de teologul Codreanu, insa tanara il respinge fara jigniri inutile. Cand Natl isi loveste tatal, e alungat din casa parinteasca si ajunge bathocura orasului, Persida decide sa fuga cu el, sa isi asuma un destin similar cu al lui.

Persida si Natl sunt cununati in secret de Cdreanu si pleaca la Viena. Natl se va revolta impotriva sotiei sale, care protejadu-l, renunta la tot pentru el. Reintorsi in tara,cei doi sunt izolati de comunitate. Isi deschid un birt, la Sararie, a carui

responsabilitate si-o asuma Persida. Viata lor de familie decade in vulgaritate, iar Pesida este batutua si batjocorita de Natl in fata tuturor. Nasterea copilului lor domoleste spiritele, Persida isi accepta sotul asa cum este , iar Natl se maturizeaza si isi recunoaste greselile. Botezul copilului, in rit catholic, impaca familia Marei cu cea a macelarului Hubar.

Celalalt plan, mai putin conturat il are in centru pe Trica, care ajuns calfla la Bocioaca, devine obiectul pasiunii Martei, sotia Lui Bocioaca. Marta il influenteaza pe Bocioaca sa plateasca rascupararea de la stagiul military obligatoriu, deoarece Mare nu ar fi putut face acest lucru. Trica, nedorind sa ramana dator, se duca la Verbonc , angajandu-se ca voluntary pentru razboiul imperiului din Italia. Se va intoarce de pe front ranit, maturizat si va devein maistru cojocar.

Romanul se incheie brutal, cu uciderea batranului Hubar de catre fiul sau natural, Bandi. Unii critici au dezaprobat acest final, dar este totusi motivate de estetica naturalista “ prin ereditate, caci Bandi e copilul unei nebune” afirma George Calinescu.

Destinele individuale se proiecteaza intr-o lume redata relaist,prin aspect monographic ale targului romanesc din Ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX- lea.

Cele doua personaje principale din roman sunt Mara si Persida, Mara fiind un character, Persida un destin, prima insemnand stabilitate si forta,cealalta devenire semnificativa si exemplara, dupa cum afirma Magdalena Popescu.Autorul le trateaza diferit si din punct de vedere stylistic, Mara este descrisa prin ironie, in stil indirect liber, iar Persida este tratata in registrul serios si grav.

Stilul narativ este sobru si impersonal. Stilul indirect libe, utilizat in portretizare si analiza psihologica, genereaza ambiguitate artistica, doarece naratorul penduleaza intre identificarea cu personajul si detasarea oarecum ironica de aceasta.

Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ si sutin realismul romanului. Descrierea este cel mai adesea subiectiva si reconstituie intr-o maniera documentara universal social prezentat. Naratiunea are functia de reprezentare a relaitatii si aceea de semnificare. Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. SCenele dialogite contribuie la analiza psihologica a personajelor.

Opera Mara de Ioan Slavici este un roman realist, prin tema, prin perspectiva narativa omniscient, prin prezentarea unei lumi omogene si a unui tip de personaje, prin stilul impersonal si sobru.