Mara

6
Mara de Ioan Slavici Scriitor prolific, Ioan Slavici a lăsat o operă întinsă ca dimensiune, dar inegală ca valoare estetică. Activitatea literară şi-a început-o încă din anii studenţiei vieneze, colaborând la revista ieşeană ”Convorbiri literare”. Creator al ”realismului poporal”, Slavici reconstituie în manieră realistă lumea satului transilvănean, cu moravurile, obiceiurile, mentalităţile specifice. Ca romancier, prozatorul ardelean a abordat teme sociale sau istorice, aşa cum o demonstrează opere ca ”Mara”, ”Din bătrâni”, ”Corbei”, ”Cel din urmă Armaş”, ”Manea”. Din opera dramatică pot fi reţinute titluri ca ”Fata din birău”, ”Toane sau vorbe de clacă”, ”Gaspar Graţiani” sau ”Bogdan Vodă”. A abordat şi genul memorialistic, publicând ”Închisorile mele”, ”Amintiri”, ”Lumea prin care am trecut”. Preocupat de folclor, publică basme cum ar fi: ”Zâna zorilor”, ”Limir împărat”, ”Floriţa din codru” etc. Genul în care a excelat însă este nuvelistica, cel mai izbutit volum al său, care l-a şi consacrat ca prozator fiind ”Novele din popor”, apărut în 1881. Cea mai valoroasă creaţie romanescă a lui Slavici este ”Mara”, roman publicat în revista ”Vatra” în 1884, iar în volum în anul 1906. Roman descriptiv şi psihologic, moralist şi justiţiar, de dragoste şi de pregnantă problematică etico-socială, ”Mara” reprezintă o capodoperă indubitabilă a prozei româneşti de la sfârşitul secolului trecut. Are o construcţie epică deosebit de consistentă şi este cel dintâi roman românesc în care psihologicul este grevat pe social, anunţând creaţia rebreniană. Faţă de ”Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon ori faţă de celelalte încercări de roman ale predecesorilor, ”Mara” marchează un salt calitativ incontestabil. Slavici realizează o veritabilă frescă socială. Zugrăveşte veridic o lume, cu moravurile ei specifice, aşezată la interferenţa satului cu oraşul. Acţiunea se petrece în mare parte într-un târg ardelenesc, Radna, lângă Lipova şi aproape de Arad. Evenimentele sunt plasate într-o perioadă de răscruce – sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX- lea – când relaţiile capitaliste impun o nouă psihologie socială. În cele 21 de capitole, cu titluri emblematice (”Sărăcuţii mamei”, ”Furtuna cea mare”, ”Ispita”, ”Datoria”, ”Blestemul casei”, ”Norocul casei” etc.) edificiul narativ urmează linia clasică ascendentă, în două direcţii esenţiale, care curg paralel şi în unele momente se întretaie. Pe de o parte, avem romanul Marei, al zgârceniei şi al orgoliului, pe de altă parte, romanul iubirii, urmărind evoluţia cuplului Persida-Naţl. Dacă în nuvelistică (”Moara cu noroc”, ”Comoara”) era ilustrată teza morală potrivit căreia ”banul e ochiul dracului” şi cel căzut sub puterea lui se dezumanizează, patima aceasta nestăpânită având consecinţe nefaste,

description

Romanul Mara

Transcript of Mara

Mara

Marade Ioan Slavici

Scriitor prolific, Ioan Slavici a lsat o oper ntins ca dimensiune, dar inegal ca valoare estetic. Activitatea literar i-a nceput-o nc din anii studeniei vieneze, colabornd la revista ieean Convorbiri literare. Creator al realismului poporal, Slavici reconstituie n manier realist lumea satului transilvnean, cu moravurile, obiceiurile, mentalitile specifice.

Ca romancier, prozatorul ardelean a abordat teme sociale sau istorice, aa cum o demonstreaz opere ca Mara, Din btrni, Corbei, Cel din urm Arma, Manea. Din opera dramatic pot fi reinute titluri ca Fata din biru, Toane sau vorbe de clac, Gaspar Graiani sau Bogdan Vod. A abordat i genul memorialistic, publicnd nchisorile mele, Amintiri, Lumea prin care am trecut. Preocupat de folclor, public basme cum ar fi: Zna zorilor, Limir mprat, Floria din codru etc. Genul n care a excelat ns este nuvelistica, cel mai izbutit volum al su, care l-a i consacrat ca prozator fiind Novele din popor, aprut n 1881.

Cea mai valoroas creaie romanesc a lui Slavici este Mara, roman publicat n revista Vatra n 1884, iar n volum n anul 1906.

Roman descriptiv i psihologic, moralist i justiiar, de dragoste i de pregnant problematic etico-social, Mara reprezint o capodoper indubitabil a prozei romneti de la sfritul secolului trecut.

Are o construcie epic deosebit de consistent i este cel dinti roman romnesc n care psihologicul este grevat pe social, anunnd creaia rebrenian. Fa de Ciocoii vechi i noi de Nicolae Filimon ori fa de celelalte ncercri de roman ale predecesorilor, Mara marcheaz un salt calitativ incontestabil.

Slavici realizeaz o veritabil fresc social. Zugrvete veridic o lume, cu moravurile ei specifice, aezat la interferena satului cu oraul. Aciunea se petrece n mare parte ntr-un trg ardelenesc, Radna, lng Lipova i aproape de Arad. Evenimentele sunt plasate ntr-o perioad de rscruce sfritul secolului al XIX-lea i nceputul celui de-al XX-lea cnd relaiile capitaliste impun o nou psihologie social.

n cele 21 de capitole, cu titluri emblematice (Srcuii mamei, Furtuna cea mare, Ispita, Datoria, Blestemul casei, Norocul casei etc.) edificiul narativ urmeaz linia clasic ascendent, n dou direcii eseniale, care curg paralel i n unele momente se ntretaie. Pe de o parte, avem romanul Marei, al zgrceniei i al orgoliului, pe de alt parte, romanul iubirii, urmrind evoluia cuplului Persida-Nal.

Dac n nuvelistic (Moara cu noroc, Comoara) era ilustrat teza moral potrivit creia banul e ochiul dracului i cel czut sub puterea lui se dezumanizeaz, patima aceasta nestpnit avnd consecine nefaste, n Mara se demonstreaz o alt tez. n acest caz, chibzuina i hrnicia, voina i inteligena, stpnirea de sine i devotamentul sunt caliti prin care omul i supune destinul.

Romanul se deschide cu o succint reflecie n stil popular fcut de narator asupra calitilor i soartei Marei:A rmas, Mara, sraca vduv cu doi copii, srcuii de ei, dar era tnr i voinic i harnic, iar Dumnezeu i-a dat i noroc.

Harnic i voluntar, destoinic i chibzuit, Mara agonisete avere din orice: la nceput e precupea, apoi ia n arend podul de peste Mure, intr n afaceri cu Hubr. Ea strnge bani albi pentru zile negre i-i pune n trei ciorapi: unul pentru btrnee, altul pentru Persida i cellalt pentru Tric. Avariia ei se manifest n numele acestei zbateri pentru cptuirea copiilor. Grija pentru viitorul lor nu o mpiedic ns s se trguiasc cu maica Aegidia asupra preului ederii Persidei n mnstire, nici s apeleze la Bocioac pentru a obine banii cu care s-l scape pe Tric de armat.

Mara are planuri mari pentru copiii ei, dar viaa-i ncurc toate calculele. Nal, feciorul aezat al mcelarului Hubr, se ndrgostete de Persida. Cei doi se ntlnesc pe ascuns, sfidndu-i prinii, nverunai de prejudecile etnice i religioase. Spre adnca suprare a Marei, fata refuz s devin preoteas prin aranjata cstorie cu Codreanu. Dei respins, acesta nu le poart celor doi ndrgostii ranchiun i-i cstorete n tain. Nal i Persida pleac la Viena pentru ca, dup acest drum de iniiere, conform regulilor breslei, tnrul s devin, n sfrit, mcelar. Nal se schimb ns radical, devine brutal, risipitor, tot mai tentat de o via uuratic. ntori n Lipova, deschid un birt pe care-l conduce Persida, tot mai asemntoare temperamental mamei ei. Naterea celui de al doilea copil determin o schimbare brusc n felul de a fi al lui Nal . Sentimentul responsabilitii pentru noul nscut l face pe brbat s readuc n cas afeciunea de altdat, astfel c dragostea, statornicia i puterea de sacrificiu aPersidei salveaz csnicia . Mara i nenduplecatul Hubr triesc fericirea de a avea un nepot i trec peste prejudecile ce provocaser opoziia acerb de pn atunci.

Hubr este, totodat, copleit de remucrile provocate de gndul la Reghina i la fiul ei schizoid. Se strduiete, de aceea, din rsputeri s-i asigure un viitor tihnit lui Bandi, dar acesta nu poate uita sfritul mamei sale, moarte n mizerie, i-l sugrum pe Hubr, mplinind astfel o sanciune imanent. Teza moral dicteaz n final mplinirea blestemului pentru pcatul comis de Hubr.

Paralel cu viaa Persidei, este prezentat evoluia lui Tric. Ucenic i apoi calf la Bocioac,el nu intete s-i devin ginere i nici nu ncearc s profite de slbiciunea soiei lui. Cnd Mara refuz s-i dea bani pentru a-i rscumpra serviciul militar, Tric pleac pe frontul din Italia, de unde se ntoarce rnit. Revenit acas, va deveni miestru cojocarn aceeai zi n care Nal devine mcelar.

Scriitor realist, nzestrat cu un extraordinar sim al detaliului, Slavici izbutete s surprind culoarea specific a spaiului evocat. Se mbin socialul, politicul, eticul i etnograficul, astfel nct rezult o fresc vie a trgului ardelenesc de la sfritul sec. al XIX lea i nceputul sec. al XX lea. Meteugarii sunt mprii n bresle care funcioneaz dup un cod de legi de la care nimeni nu se poate abate, tinerii urmeaz acelai drum ca i prinii lor. E o lume destul de pestri, n care se mic negustori, meteugari, preoi, clugrie etc. Oamenii sunt judecai dup avere i Mara, cunoscnd fora banului, se ine mai dreapt i calc mai apsat atunci cnd prinde cheag. Prejudecile etnice i religioase sunt destul de puternice, dar pot fi depite dac dovedeti curaj i for interioar. De pe aceast mare pnz se pot desprinde scene care ilustreaz tradiii, obiceiuri: trgul de toamn, culesul viilor, nunta etc.

Personajele principale ale romanului sunt eroi cu o via complex, individualiti puternice, chipuri viguroase i voluntare.

Eroina care d i titlul operei are o personalitate complex, uneori contradictorie, de unde i dificultatea ncadrrii ei ntr-o tipologie. Personaj realist, de o vigoare surprinztoare, Mara este un produs al mediului n care triete, al legilor obiective care guverneaz societatea n care puterea banului dicteaz locul ocupat de individ i respectul de care se bucur. Nicolae Manolescu observ c ea este prima femeie capitalist din literatura romn. Ca i Dinu Pturic ori Tnase Scatiu este o parvenit, ns cea dinti creia ideologia autorului nu-i rnete biruina.

Chiar de la nceput, Mara este caracterizat direct de narator, prin linii dure menite parc a sugera fora, rezistena la mediu: muiere mare, sptoas, greoaie i cu obraji btui de soare i de vnt. Rmas vduv, avnd de crescut doi copii, suferind pentru c era dispreuit pentru srcia ei, Mara sfideaz lumea prin tenacitatea cu care muncete pentru a strnge bani. Femeie aprig, cu un acut sim al demnitii umane, vrea s-i pun copiii la adpost de umilinele pe care le ndura ea. Intrepid, energic, priceput n afaceri, nzestrat cu un deosebit sim practic, Mara se avnt n vltoarea vieii cu ambiie i hotrre, cu responsabilitate fa de viitorul copiilor ei de care e foarte mndr (Tot n-are nimeni copii ca mine). Precupea destoinic, adun bnu cu bnu, reduce cheltuielile la strictul necesar, apoi ia n arend podul de pe Mure i va intra n afaceri cu Hubr. Ea tie c mai presus de bani nu e nimic dect sntatea i voia bun, c banul e mare putere, el deschide toate uile i stric toate legile.

Femeie calculat, tiind c trebuie s aduni bani albi pentru zile negre, nu ezit s profite de bunvoina sau slbiciunile celorlali. O convinge pe maica Aegidia s-i in fata la mnstire pe mai nimic, speculeaz slbiciunea nevestei cojocarului pentru Tric i-l ndeamn i pe acesta s procedeze la fel.

Zgrcenia Marei nu este patologic, ea nu aparine aceleiai familii cu Harpagon ori Hagi-Tudose. Avariia ei e mai degrab o consecin a lumii dure n care triete, o lume n care toi sunt pui pe cptuial, n care respectul i demnitatea se calculeaz n bani. E firesc, deci, ca pe msur ce-i sporea averea s se simt mai stpn pe sine: vorbea mai apsat, se certa mai puin, clca mai rar i se inea mai drept dect odinioar. Cnd i se pare c din arenda podului nu obine cine tie ce profit, mprumut bani cu dobnd, vinde plute i triumf astfel n faa tuturor. Expresie a orgoliului este renunarea la afacerile cu Hubr.

Mara e capabil s nfrunte orice ntorstur a destinului. Isprvile celor doi copii nu o prea o ngrijoreaz, cci are ncredere n ei. Chiar cnd Persida i mrturisete c i este drag Nal, dei n sinea ei nu este de acord, nu-i impune punctul de vedere, i las fiica s hotrasc. Sub aparena de duritate i autoritate ascunde o anume sensibilitate i duioie. Se adapteaz oricrei situaii. Cnd Persida fuge cu Nal nfrunt cu demnitate oprobriul celorlali, ba e chiar mndr c fiica ei a procedat ca o femeie adevrat ce ascult la glasul iubirii. Duioia i cldura sufleteasc nu i sunt strine: ca orice mam e ngrijorat de soarta fetei, rugndu-l pe Tric s-i scrie c nu o nvinovete , ci o plnge, ateptnd-o s vin cnd i va fi greu.

Totui, dei i iubete copiii, nu este capabil s cheltuiasc pentru ei la momentul oportun. Ea nu renun la o sum oarecare pentru a-l salva pe Tric de nrolare. Zgrcenia care n cazul ei nu exclude chibzuina, spiritul de economie i inteligena practic o determin s pstreze tot ea banii pe care-i druiete copilului la botez. Cei opt mii de florini i confirm n ochii mesenilor vrednicia. Chiar Hubr, care agonisise i el destul, se uita cu mirare la dnsa, cci era femeie neajutorat.

Mara se nrudete, prin unele nsuiri i tendine, cu Ghi(din Moara cu noroc) ori cu Busuioc(din Pdureanca). Spre deosebire de ei, ea este capabil s dezlnuie mari energii i, mai ales, s-i pstreze umanitatea. George Clinescu opineaz c proporia aceea de zgrcenie i afeciune matern, de hotrre brbteasc i de sentiment al slbiciunii femeieti e fcut cu art desvrit.

Persida o Mara n devenire ocup spaiul cel mai larg n roman i este, dup Saa Comneteanu (eroina lui Duiliu Zamfirescu din Viaa la ar), una dintre cele mai reuite figuri feminine din literatura noastr.

Frumuseea ei cuceritoare impune, de la nceput, o personalitate superioar, de o rar distincie. nalt, lat-n umeri, plin, rotund i cu toate acestea subiric s-o frngi din mijloc, Persida parc n-ar fi fata Marei. Cnd trece pe lng mcelria lui Hubr las n urm o vpaie mistuitoare. Nal rmne ca fulgerat, Hubroaia e mai nti uimit, apoi dezamgit, cci e o mare nenorocire s fii att de fraged, att de frumoas i s ai mam pe Mara, precupea i podri. Neastmprat n copilrie, cnd crete devine asculttoare, aezat i blnd fa de maica Aegidia, devotat i respectuoas fa de mama ei. Viaa linitit a fetei e tulburat de dragostea nvalnic pentru Nal. Fin psiholog, Slavici analizeaz reaciile i atitudinile personajului n pagini de un vibrant lirism. Fata nu mai are astmpr, i fcea mereu de lucru prin cas. Pasiunea statornic pentru Nal i va dirija ntreaga via, reliefnd bogia i mreia sufletului ei. Mnat de frenezia iubirii, tnra trece prin calvarul pasiunii. Durerea, patima devoratoare, dorul, mndria se mbin n sufletul ei zbuciumat. Sincer i delicat, o roag pe Mara s nu-l blesteme pe Nal pentru c nu el este vinovat, ci ea. La fel de hotrt ca mama ei, sfideaz prejudecile, trece peste obstacolele impuse de apartenena la o anumit etnie sau religie. Zbuciumul ei izvorte din dorina de a respecta valorile impuse de tradiie pe de o parte i simirea sincer i profund pentru Nal, pe de alt parte. Drz,tenace,Persida nu abandoneaz nici o clip lupta. Echilibrat, devotat, rmne alturi de Nal i cnd acesta se schimb radical. Revenii n ar, cei doi copii nchiriaz crciuma de la Srrie, iar fiica se va dovedi la fel de energic, practic i intrepid ca i mama. Harnic, ambiioas, Persida devine stpna casei, i, n timp ce Nal st cu prietenii, ea duce pe umeri toate grijile i osteneala. Buntatea i blndeea Persidei, hotrrea i echilibrul ei interior izbutesc s nfrng i ncptnarea lui Nal, i zgrcenia Marei, i orgoliul nemsurat al lui Hubr.

Prin acest personaj, Slavici ilustreaz triumful binelui, al buntii i al jertfei de sine. Persida devine prototipul chibzuinei i al puterii de stpnire a omului n lupta cu destinul.

Celelalte personaje sunt mai puin individualizate. Contiinciozitatea, rbdarea i corectitudinea pe care le arat Tric n exercitare meseriei de cojocar strnesc admiraia tuturor. ndrjirea sa de a lucra ca nimeni altul, fondul uman de o candoare exemplar, integritatea moral, demnitatea dovedesc, n cele din urm, ct dreptate avea Mara s fie mndr de copiii ei.

n ceea ce privete arta narativ, romanul Mara este ilustrativ pentru perioada n care a fost scris i pentru romanul romnesc tradiional, care corespunde doricului din clasificarea realizat de Nicolae Manolescu. Are o structur robust, unitar, un subiect coerent, evolund n episoade i secvene narative distincte i o aciune care se desfoar pe planuri narative bine delimitate.

Totodat, epicul se bazeaz pe evoluia logic i previzibil a faptelor. Dintru nceput e clar c naratorul urmrete, prin evoluia personajelor sale, s ilustreze cteva idei cu caracter moralizator, astfel nct cititorul le poate prevedea lesne destinul. Cnd Nal (neam catolic) i Persida (romnc ortodox) se ndrgostesc unul de cellalt, se poate presupune c evoluia lor va ilustra teza iubirii care nvinge orice piedici (fie ele etnice, religioase sau de alt natur).

De asemenea, se creeaz tipologii, ntreaga umanitate prnd prins n tipare caracterologice, iar situaiile nsei au o anumit tipicitate. Viaa individului apare proiectat pe un fundal istoric i social, lumea ficiunii are o curgere lent, masiv ca nsi realitatea pe care o reflect.

Naratorul tradiional i asum rolul de demiurg n raport cu lumea i personajele pe care le creeaz, atributele lui eseniale fiind omnisciena, omniprezena i omnipotena. n calitatea lui de Creator, el se situeaz n afara universului imaginat i manipuleaz destinele cu puteri discreionare. n aceast lume coerent, omogen, n care totul e decis de la nceput, nici unul dintre personaje nu se poate sustrage voinei creatorului su, nu are nici cea mai mic libertate.

Perspectiva este unilateral, naraiunea se realizeaz la persoana a III-a, astfel nct impresia de impersonalitate visul oricrui scriitor realist - este destul de puternic.

Slavici nu este un maestru al peisajului n sine, el picteaz o atmosfer, coluri de via n care predomin natura uman.

O particularitate stilistic a romanului o constituie permanenta prezen a scriitorului ca povestitor. El se identific cu eroii, cu poporenii crora li se adreseaz literatura sa.

I s-a reproat prozatorului ardelean rostogolirea anevoioas a limbii folosite, mpiedicat de construcii greoaie. E adevrat c unele capitole ar avea nevoie de mai mult dinamism, de o mai mare fluen. Totui aceste scderi sunt compensate de calitile incontestabile ale stilului su. Bijutier al detaliului semnificativ, atent la fiecare trstur de penel n compunerea unor fresce vii, Slavici are un scris de o vie coloratur, de o maxim ncrctur de expresie din vorbirea popular.

Mara de Ioan Slavici constituie o etap superioar fa de Ciocoii vechi i noi de N. Filimon ori Viaa la ar de D. Zamfirescu i prefigureaz n linii viguroase romanul realist interbelic, ilustrat magistral de Liviu Rebreanu.