1.INTRETINERE

1.1 CONDITII GENERALE

Domeniu de temperatura 5 40C

Temperatura de depozitare-20 pana la 70C

Umiditatea mediului ambiant : 20% - 95% umiditate relativa, fara condens

Altitudinea : 0 2300 m

CONDITII ELECTRICE

TOATE MASINILE NECESITA :

Curent de alimentare trifazic alternativ in DELTA sau WYE (TRIUNGHI / STEA), iar sursa de alimentare sa aiba impamantare (ex. polaritate,sau polaritate centrala pentru TRIUNGHI si nul pentru STEA)

Domeniul de frecventa intre 50- 60HZ

Fluctuatii de curent nu mai mari de 5%

SISTEMUL 20 CP Conditii tensiune electricaConditii de inalta tensiune

SL 20, TL15 (195-260V) (354 488V ) Puterea de alimentare 50 AMP

25 AMP

Sigurante HAAS 40 AMP 20 AMP

Daca alimentarea de la

panoul electric este cu sectiunea

cablului mai mica de 4mm se

utilizeaza cablu cu : 8 fire 12 fire

Daca alimentarea de la

panoul electric este cu sectiunea

cablului mai mare de 4mm se

utilizeaza cablu cu : 6 fire 10 fire

SISTEMUL 30 40 CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune

TL-15BB, SL-20BB,

SL-30, SL-30BB,

SL-40, SL-40BB ( 195- 260 V ) ( 354- 488V )

Puterea de alimentare 100 AMP

50 AMP

Sigurante HAAS 80 AMP 40 AMP

Daca alimentarea de la

panoul electric este cu sectiunea

cablului mai mica de 4mm se

utilizeaza cablu cu : 4 fire 8fire

Daca alimentarea de la

panoul electric este cu sectiunea

cablului mai mare de 4mm se

utilizeaza cablu cu : 2 fire 6 fire

AVERTIZARE!

Un cablu separat de impamantare, cu dimensiunea conductorului de alimentare al masinii este recomandat a fi montat la batiul masinii

Acest cablu de impamantare este este necesar pentru siguranta operatorului si pentru o corecta exploatare a masinii.

Aceasta impamantare trebuie sa fie de la impamantarea principala a intrarii de serviciu, si trebuie sa se afle in acelasi conductor cu intrarea tensiunii la masina O conducta de apa sau un drum de impamantare adiacent nu pot fi folosite in acest scop.

Tensiunea de alimentare a masinii trebuie sa aiba impamantare.Pentru alimentarea electrica in stea, nulul trebuie sa fie impamantat.Pentru alimentarea in triunghi se va utiliza o faza central de impamantare sau o faza de impamantare .Masina nu va functiona corespunzator daca nu are o impamantare corecta ( Acesta nu este un factor pentru optiunea External 480 V).

Puterea nominala a masinii nu poate fi realizata,daca instabilitatea tensiunii de alimentare nu este in limitele admise. Masina va functiona corespunzator , daca furnizarea de energie electrica va fi corespunzatoare.Aceasta notificare este pentru cazul in care se foloseste un convertor de faze.

Doar un singur convertor de faze poate fi utilizat, daca toate celelalte metode nu pot fi folosite.

Tensiunea maxima intre faze sau faza si nul nu trebuie sa fie mai mare de 260 V, sau 504 V in cazul in care masina este echipata cu optiunea Inalta tensiune.

Curentul electric optim este afisat in interiorul masinii, pe placa cu sigurante, unde deasemenea este afisata valoarea acestora.

Pentru o mai buna operare este indicat ca valoarea sigurantei de serviciu sa fie cu 20 25 % mai mare , decat este indicata tensiunea de alimentare.

Inalta tensiune necesara este aratata pe configuratia de 400 V, care este standard pe masinile Europene.

Pentru intern si ceilalti utilizatori, trebuie folosita optiunea Externa 480 V.

PRESIUNEA DE AER

Presiunea de aer necesara unui strung SL cu CNC este de minimum 100 psi ( 7 atm ), la intrarea in regulatorul de presiune, care se afla montat pe partea din spate a masinii.

Aceasta presiune poate fi asigurata de un compresor cu o putere de 2 CP, si cu o capacitate de minimum 100 l /min.Deasemenea compresorul sa aiba posibilitatea pornirii automate, cand presiunea acestuia scade sub 7 atm.

TIPUL MASINII REGULATORUL DIMENS.FURTUNULUI DE

PRINCIPAL DE AER ALIMENTARE

Seria SL 85 psi 3/8"

Metoda recomandata de cuplare a furtunului de presiune , este prinderea furtunului pe stutul aflat in spatele masinii la regulatorul de presiune cu un colier.

Deasemenea poate fi folosita o cupla rapida de 3/8" .

NOTA : Uleiul si apa aflate in aerul comprimat care alimenteaza masina, vor duce la proasta functionare a acesteia si in final la defectarea ei.

Filtrul de aer care se gaseste la regulatorul de presiune al masinii, este sub forma unui pahar decantor, ce trebuie golit inainte de pornirea masinii. Aceasta operatie trebuie efectuata lunar sau de cate ori este nevoie.

In consecinta utilizarea unui aer contaminat cu ulei, apa sau alte impuritati, va duce la imbacsirea si infundarea valvelor, si ca urmare posibilitatea intrarii apei si a uleiului in partile componente ale masinii si defectarea acesteia.

NOTA : Niplul aflat intre filtrul regulatorului de presiune si sistemul de ungere, ( a se vedea fig. de la sectiunea conectarea la aer -),si care se afla amplasat in spatele masinii sub dulapul electric, foloseste exclusiv optiunii cu masa rotativa. A NU SE FOLOSI aceasta conexiune pentru o linie auxiliara de aer.

Daca este necesara o conectare auxiliara, aceasta se va face in partea stanga a regulatorului de presiune.

AVERTIZARE !

In cele ce urmeaza este prezentata o lista ce cuprinde intretinerea regulata a strungurilor din seria SL - HAAS

Lista cuprinde intervalele de service, capacitatea si tipul de fluid utilizat.

Aceste intervale de intretinere trebuie respectate intocmai, pentru o buna functionare a masinii si pastrarea valabilitatii GARANTIEI.

1.2 GRAFICUL DE INTRETINERE

INTERVALUL CE TREBUIE VERIFICAT

ZILNIC-Verificarea lichidului de racire

-Verificarea nivelului uleiului din rezervor la sistemul

de ungere

-Indepartarea spanului de pe capacele de protectie ale

ghidajelor si din vana colectoare

-Curatarea spanului de pe turela

-Verificarea nivelului uleiului hirdaulic (Doar ulei DTE-25)

Capacitatea de 3 L

SAPTAMANAL-Controlul filtrului decantor de la regulatorul de presiune

-Verificarea drenarii filtrului regulator

-Verificarea ceasului de presiune de la rergulator si a

presiunii

acestuia la 85 psi

-Curatarea exterioara a masinii cu o laveta moale, a nu

se folosi SOLVENTI

-Curatarea spanului marunt din cosul aflat in rezervorul

lichidului de racire

LUNAR-Inspectarea aparatorilor cailor de rulare, si ungerea

acestora cu o pelicula subtire de ulei

-Demontarea pompei de la rezervorul lichidului de racire,

curatarea sedimentelor din interiorul rezervorului si

montarea la loc a pompei

ATENTIUNE! inaintea acestei operatii, deconectati

pompa de la masina iar masina trebuie sa fie

oprita ( POWER OFF)

-Verificarea uleiului la transmisie. Daca uleiul nu este

vizibil in partea de jos a vizorului,demontati ultimul panou

si completati cu ulei DTE 25 prin orificiul aflat in partea

superioara.Nivelul este corect atunci cand uleiul se afla

la jumatatea vizorului.

LA 6 LUNI-Inlocuiti lichidul de racire si curatati rezervorul

-Inlocuiti filtrul de la ansamblul hidraulic

-Verificati toate furtunele si linile de ungere in vederea

depistarii eventualelor fisuri sau pierderi.

ANNUAL-Inlocuiti uleiul la cutia de viteze

Cu presiunea de aer inchisa, ( OFF ) demontati si curatati

filtrul mic care se afla la capatul lubrificatorului (acesta

se afla pozitionat in partea dreapta a masinii)

-Curatati filtrele de ulei si indepartati rezidurile aflate pe

fundul acestora.

-Inlocuiti la fiecare 2 ani filtrul de aer de la panoul electric

CANTITATEA REDUSA A LICHIDULUI DE RACIRE POATE FI CAUZATA DE UN FILTRU MURDAR

Pentru a curata filtrul:

Opriti pompa de racire

Indepartati pompa

Scoateti filtrul

Curatati si apoi reinstalati filtrul

1.3 DIAGRAMA DE UNGERE

DenumireaCapacitateaTipul lichidului

LICHID DE RACIRESL-10 60 L

SL-20 - 132 L

SL-30 - 190 L

SL- 40 290 LSolubil in apa sau sintetic

(Uleiurile minerale de taiere vor deteriora cauciucul ce intra in componenta pieselor masinii )

CAI DE UNGERE2 2,5 L, depinde de tipul pompeiUlei VACTRA # 2

TRANSMISIE2,5 LUlei MOBIL DTE 25

AVERTIZARE !

Cand se prelucreaza fonta, nisipul din procesul de turnare al acesteia, sau

la prelucrarea aluminiului turnat sau a otelului turnat,exista posibilitatea ca

particole fine ce rezulta in urma procesului de prelucrare, sa intre in

componenta lichidului de racire si impreuna cu acesta sa formeze o pasta

abraziva care deasemeni va scurta viata pompei.

De aceea este necesar folosirea unui filtru aditional de tip cartus de 100

de microni ca filtru intermediar. Contactati dealerii HAAS pentru a va

recomanda solutia optima.

Prelucrarea ceramicii duce la pierderea garantiei si declinarea oricarei

responsabilitati din partea vanzatorului, toate acestea facandu-se pe riscul

clientului.

Deasemenea se modifica timpul intre doua intretinerii, in sensul descurtare

a timpului intre doua perioade de intretinere,tinand cont de felul materialului

prelucrat.

Lichidul de racire trebuie schimbat mai des si deasemenea rezervorul

acestuia trebuie curatat de sedimente. Este recomandat folosirea unui

rezervor marit.

Scurtarea vietii de functionare a pompei,reducerea presiunii acesteia

datorat intretinerii necorespunzatoare, nu sunt acoperite de garantie.

RECOMANDARI DE UNGERE

Fiecare falca de prindere a mandrinei necesita sa fie unsa la fiecare 1000 de cicluri de inchidere sau deschidere

Sau cel putin o data pe saptamana

Tipul vaselinei : cu Disulfat de Molybden ( sa contina cel putin 20-25 % Molybden )

1.4. INTRETINEREA MANDRINEI

Intretinerea mandrinei

Asigurati-va ca toate partile in miscare sunt gresate

Verificati uzura excesiva a falcilor (clestilor )

Verificati uzura nuturilor in forma de T

Verificati bolturile de fixare ca acestea sa nu fie deteriorate

Atentiune: Lipsa unsorii mandrinei poate duce la diminuarea fortei de strangere,

si o prindere necorespunzatoare a piesei

Demontati si verificati anual starea mandr

Pentru procedura de demontare a mandrinei, urmati instructiunile din manualul mandrinei

Verificati daca au aparut uzuri excesive

Curatati caile de ghidare de impuritati, span si lichid de racire

Gresati mandrina inainte de reasamblare

1.5 SISTEMUL DE UNGERE

Tot sistemul de ungere al masinii este asigurat de un sistem extern de lubrifiere.

Rezervorul acestui sistem este amplasat in partea de jos a masinii ( vedeti fig. )

Nivelui uleiului este vizibil in rezervor.Daca este necesara completarea acestuia , se va umple cu ulei prin orificiul superior al rezervorului , pana la nivelul corespunzator.

Sistemul extern de lubrifiere

ATENTIUNE !

NU COMPLETATI CU ULEI, PESTE LIMITA ADMISA SI INSCRISA PE

REZERVOR

NU LASATI SA SCADA NIVELUL DIN REZERVOR SUB LIMITA INSCRISA

PE REZERVOR .

ACEASTA POATE DUCE LA DEFECTAREA MASINII.

Pentru asigurarea ungerii, este necesara prima oara tragerea in sus a butonului aflat langa orificiul de umplere a rezervorului, dupa care masina se va lubrifia automat, si va trimite in sistem 3 cc de ulei la un timp regulat pe tot timpul functionarii acesteia.

1.6 COMPLETAREA CU ULEI A TRANSMISIEI

1.7 ELIMINATOR DE SPAN MELCAT

INTRETINERE

In timpul functionarii,majoritatea spanului se aduna in jgheabul de colectare a spanului dupa care este eliminat. Cateodata particule mici de span se elimina cu lichidul de racire si pot duce la infundarea sitei aflate in rezervor. Este indicata curatarea periodica a acestei site, pentru a nu afecta cantitatea de lichid necesara racirii.

1.8 INTRETINEREA PERIODICA

O pagina separata cu intretinerea periodica se afla pe afisajul Current Commands si are denumirea SCHEDULED MAINTENANCE, aceasta poate fi accesata prin apasarea tastelor PAGE UP sau PAGE DOWN (pagina sus / pagina jos ) si permite operatorului sa activeze sau sa dezactiveze o serie de verificari.

Orice informatie din aceasta lista poate fi selectata prin apasarea in sus sau in jos a sagetilor.Informatia selectata este activata sau dezactivata prin apasarea tastei ORIGIN.

Cand o informatie este activa , orele ramase pana la urmatoarea intretinere vor fi afisate, in partea dreapta a ecranului. Cand o informatie este dezactivata, semnul " " va aparea imediat pe ecran. Deasemenea va putea fi aflat timpul cat masina a fost pornita (ON-TIME) sau cat timp a fost in ciclu de lucru ( CS-TIME)

Atata timp cat masina este alimentata , fiecare ora trecuta se va scadea

din totalul de ore ramas pentru fiecare informatie activata. Daca s-a ajuns la

zero sau exista valoare negativa , mesajul MAINTENANCE DUE ( intretinerea

trebuia facuta) va aparea pe partea inferioara a ecranului. Un numar de ore

negativ va arata cate ore au trecut de la timpul expirat.

Informatia privind timpul de intretinere poate fi modificat cu ajutorul sagetilor

Dreapta sau stanga.O ora poate fi adaugata sau scazuta prin apasarea tastei,

pana la maxim 10.000 ore si minim o ora.Apasand tasta ORIGIN se va

restabili timpul.

Acest mesaj nu este o alarma si nu va influenta in nici un fel operare pe

masina.Intentia este de a-l atentiona pe operator, ca uneia din aceste

informati trebuie sa i se acorde atentie.

Dupa ce intretinerea a fost efectuata, operatorul poate selecta informatia pe

ecranul SCHEDULE MAINTENANCE, prin apasarea tastei ORIGIN pentru a o

dezactiva.

O noua apasare pe tasta ORIGIN o va reactiva si contorul va incepe din nou sa

numere orele ramase.(Aceste valori sunt determinate de software si nu pot fi

modificate de operator

Informatiile disponibile sunt :

COOLANT(lichid de racire)-trebuie inlocuit 100 ON- TIME

AIR FILTER (in interiorul dulapului electric) inlocuit 250 ON-TIME

OIL FILTER inlocuit-250 ON-TIME

GEARBOX OIL(ulei cutia de viteze) 1800 ON-TIME

COOLANT TANK (rezervor lichid racire) verificat nivel,scurgeri sau ulei in

lichid 10 ON-TIME

WAY LUBE SYSTEM (verificat nivel) 50 CS-TIME

GEARBOX OIL (verificat nivel) 250 ON-TIME

SEALS / WIPERS (garnituri) lipsa, uzate sau sparte 50 CS-TIME

AIR SUPPLY FILTER (filtru suplimentar de aer) verificat 10 ON-TIME

HYDRAULIC OIL (verificat nivel) 250 ON -TIM

1.9 FERESTRELE DIN POLICARBONAT ALE MASINII

Ferestrele de protectie din Policarbonat ale masinii sunt expuse deteriorarii in

timp datorita lichidului de racire amestecat cu span care este pulverizat pe

suprafata lor, pierzandu-si in timp claritatea. Aceasta pierdere de claritate este

de aproximativ 10% pe an si apare abea dupa cel putin 2 ani de exploatare.

Este indicat ca in cazul unei proaste vizibilitati sa se inlocuiasca aceste

ferestre imediat.

1.10 LUMINA INTERIOARA DE LUCRU

Inlocuirea becului

1 Decuplati masina de la retea, prin comutatorul general.

2 Scoateti lentila protectoare impreuna cu inelulul de fixare a acesteia.

3 Inlocuiti becul defect.

4 Montati la loc lentila protectoare impreuna cu inelul acesteia.

5 Cuplati din nou masina la retea.

OPERARE

2.1 INTRODUCERE , NOTIUNI DE BAZA

Sectiunea ce urmeaza asigura cunostintele de baza necesare programarii si operarii in bune conditii in vederea inceperi lucrului pe masina.

Intr-o masina cu NC (Controlata Numeric), scula este controlata de un sistem de coduri ce permite operarea pe masina cu un minim de supraveghere si o mare repetabilitate in executie

O masina cu CNC ( Control Numeric Computerizat) are acelasi sistem de operare cu deosebirea ca masina este monitorizata de un computer.

Aceleasi principii sunt folosite in operarea manuala a unei masini cu cele folosite in programarea unei masini cu NC sau CNC,.

Principala diferenta consta in lipsa manivelelor de manipulare a masinii la un punct fix, pe o masina controlata numeric, dimensiunile sunt inmagazinate in memoria masinii o singura data.

De fiecare data cand masina este pornita cu un program in derulare , aceasta se va deplasa in acelasi punct si in aceiasi pozitie.

Operarea pe un strung din seria SL, are ca cerinta ca programul sa fie indicat , scris ,si apoi introdus in memoria masinii.

Cea mai obisnuita cale de scriere a unei parti dintr-un program , este acela OFF-LINE.

Facilitatea de a salva un program de la un CNC si trimiterea lui direct in memoria masinii (CNC control).Calea obisnuita de trimitere a partilor unui program este prin intermediul unei interfete RS- 232.

Strungurile HAAS au o interfata RS 232 care este compatibila cu majoritatea computerelor si a CNC-urilor.

In vederea operarii si programarii unei masini cu comanda numerica, sunt necesare cunostinte de baza in programare, si in felul de operare a unei astfel de masini, deasemenea este important ca operatorul sa se familiarizeze cu panoul de comanda al masinii , al intrerupatoarelor , amplasarea tastelor, a afisajelor de pe display ,etc.

Acest manual poate fi folosit ca manual de programare , dar si ca manual de operare, pentru intelegerea de BAZA a programarii CNC si aplicatiile acesteia.

Nu este un studiu aprofundat in ceace se poate executa cu masina, ci doar o privire de ansamblu a situatilor ce pot aparea in timpul programarii.

Mult mai multe informatii si timp de scolarizare sunt necesare inaintea de inceperea executarii unui program.

Sectiunea de programare din acest manual, este un ajutor suplimentar pentru strungurile HAAS.Informatiile obtinute din acest manual pot fi folosite in programarea altor masini cu CNC.

2.2 SISTEMUL DE COORDONATE

Prima diagrama se numeste LINIE NUMERICA. Aceasta linie numerica are un punct de referinta zero , care se mai numeste si ZERO ABSOLUT si care poate fi plasat pe orice punct aflat dealungul liniei

Linia numerica are deasemenea incremente numerotate de ambele

parti ale lui zero absolut. Mutarea de la zero spre dreapta ,sunt

incremente pozitive, iar mutarea de la zero spre stanga sunt

incremente negative. Semnul + sau incrementele pozitive, se

subinteleg de aceia nu necesita semn.

Se folosesc valori incrementale pozitive si negative, pentru a indica relatia existenta intre aceste valori si zero de pe linie.

In cazul liniei precedente , daca alegem o deplasare spre un al treilea increment pe minus (-) de la zero, atunci se va numi 3.

Daca alegem al doilea increment, spre plus il vom numi 2. Relatia noastra este cu distanta si directia de la zero.

Reamintiti-va ca zero poate fi amplasat , pe orice punct aflat dealungul liniei, si odata plasat o parte a zeroului va avea incremente negative si o alta parte va avea incremente pozitive.

Ilustratia urmatoare ne arata cele doua directii de lucru pe un strung.

Prima linie numerica este usor sa ne-o inchipuim in dreapta si in stanga masinii sau a axei Z a masinii .

Daca amplasam o linie similara din fata catre spatele masinii, sau axa X , atunci incrementele care sunt pe axa spre operator ,vor fi negative, iar cele care merg pe linia numerica spre spatele masinii vor fi incremente pozitive.

Incrementele de pe fiecare linie numerica de la un strung HAAS sunt egale cu 0,001mm

Linia numerica teoretic poate fi infinit de lunga , pe oricare directie, dar in realitate suntem limitati de cursele de lucru ale masinii.

Pozitia zero poate fi pozitionata pe orice punct aflat pe unul din cele doua linii numerice, si de fapt ea va fi diferita la fiecare setare a masinii.

Ce este de mentionat aici ,este faptul ca in mod uzual axa X este setata cu pozitia de lucru zero, pe linia centrala a spindelului,pe cand zero de pe axa Z este setata in mod uzual, la terminarea piesei prelucrate.

Aceasta va plasa toate axele X intr-un domeniu pozitiv al cursei, pe cand axele Z de taiere vor fi intr-un domeniu negativ al cursei.

In urmatoarea figura sunt aratate axele X si Z fata de operator, prin intersectarea a doua linii se stabileste un zero comun.sectoarele rezultate se numesc QUADRANTS si reprezinta baza a ceace este cunoscut ca programare in coordonate rectangulara.

Oricand setam un zero pe axa X si oriunde pe axa Z, automat vom avea o intersectare de doua linii. Aceasta intersectare unde se intalnesc doua zerouri, face ca automat sa apara patru patrate, in sus ,in jos si in partile laterale

De exemplu , daca setam zero exact in mijlocul axei Z si zero de la axa X pe linia de centru a arborelui ( spindel);atunci vom crea patru quadrate.

2.3 POZITIA MASINA HOME

Pozitia- machine home -se poate vedea atunci cand prin executarea unei referinte manuale

masina executa o deplasare pe toate axele, pana la un anumit punct stabilit.

Daca se da o comanda ( ZERO RET ), dupa ce masina a fost pornita , toate axele se deplaseaza spre valoarea pozitiva cea mai mare , pana cand intra in actiune limitatorul de cursa.Dupa ce aceasta conditie este satisfacuta , singura modalitate de a misca o axa este aceea de a da o comanda spre o directie negativa.Aceasta se intampla deoarece un nou zero a fost setat pentru fiecare axa atunci cand masina a fost adusa la punctul de referinta

(machine home).

Pozitia machine home este plasata la marginea fiecarei curse a axelor.Ca efect , quadrantul pozitiv nu poate fi extins, si toate miscarile X si Z se vor afla in quadratul X- si Z-

Cateodata in timpul prelucrarii unei piese, apare nevoia de a utiliza mai mult decat un X sau Z quadrat. Un bun exemplu este acela in cazul pieselor ce urmeaza a fi prelucrate frontal.

2.4 POZITIONAREA ABSOLUTA SI INCREMENTALA

Pana acum ne-am ocupat de un sistem de pozitionare a sculelor , care este cunoscut ca o pozitionare absoluta. La pozitionarea absoluta , toate punctele de coordonate comandate , vor fi in raport de origine (un punct zero fix) si se vor considera originea piesei.

Un alt tip este pozitionarea incrementala, Pozitonarea incrementala este definita folosind U si W.Caracterul U este utilizat pentru a specifica o miscare incrementala pe axa X, iar caracterul W este utilizat pentru a specifica o miscare pe axa Z in raport de distanta si de directie.

O noua coordonata incrementala se introduce folosind U si W si va fi data de pozitia precedenta si nu in raport de punctul zero al originii fixe. Cu alte cuvinte, dupa executia unui bloc de informatii, noua pozitie pe care o ocupa scula, reprezinta noul punct zero al urmatoarei deplasari.

Adresa U este folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa X, iar adresa W este folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa Z

Un exemplu de utilizare a unui sistem incremental este reprezentat mai jos.

Remarcati, ca pentru a face deplasarea de la Z-3,375 la Z-,625 se realizeaza o deplasare incrementala pozitiva de W 2,750 chiar daca miscarea W si pozitionarea sculei se face pe partea nugativa a scalei.

Deplasarea se defineste in raport de punctul de plecare si fara a avea in vedere ultimul punct ,si fara a se tine cont de punctul de referinta zero.

Semnele + si - servesc la indicarea directiei, fara a tine cont de punctul zero.

Gandindu-va la o pozitionarea absoluta , se considera directia si distanta in raport de un punct zero, iar la pozitionarea incrementala , se considera directia si deplasarea de la ultima pozitie sau punct punct de plecare.

2.5 PROGRAMAREA CU CODURI

Un program este o propozitie, constituita dintr-o succesiune de comenzi, ce urmeaza a fi executate. Aceste comenzi arata astfel :

Linia # 1Selectarea sculelor de taiere prin comanda blocului urmator.

Linia # 2Pornirea arborelui (spindel) selectarea vitezei de rotatie si directiei

Linia # 3Pornirea lichidului de racire

Linia # 4Pornirea rapida spre pozitia de start a prelucrarii piesei

Linia # 5 Alegerea avansului si inceputul prelucrarii

Linia # 6Oprireaarborelui, si a lichidului de racire

Linia # 7Deplasarea sculei in pozitia de asteptare si selectarea sculei

urmatoare .

Comanda numerica a masinii va intelege aceste comenzi, doar atunci cand ele vor fi introduse sub forma de coduri (functii).

Cateva reguli ce trebuiesc descrise in legatura cu semnificatia si utilizarea codurilor (functiilor) :

1. Functiile sunt repartizate in grupe. Fiecare grupa dispune de propria sa grupa de cifre , codurile cu aceiasi adresa alfabetica nu pot fi folosite decat o singura data pe aceeasi linie.

2. Un cod G este in grupe.Fiecare grup de cod G are un nr. de grup. poate fi inlocuit de un alt cod G din aceeasi grupa. Un cod Gdin aceeasi grupa nu poate fi utilizat decat o singura data pe aceeasi linie .

3. Exista coduri modale G dupa activare raman active (eficiente) pana ce un alt cod din aceeasi grupa il va inlocui.

4. Exista coduri G non-modale care odata chemate sunt valabile doar in blocul in

care sunt scrise, si dupa care sunt uitate imediat de comanda control a masinii.

2.6 Reglajul de referinta al masinii

Reglajul de baza este o functie automata a comenzii numerice

La pornirea masinii, comanda se refera la originea tuturor axelor si citeste toate valorile functiilor G prereglate. Acesta este un reglaj de baza.

Reglajele de baza la strungul HAAS sunt listate in acest manual, si sunt indicate cu un asterix *dupa codul G specificat.La pornire comanda citeste automat toate functiile G.

G00Avans rapid

G18X - Z selectarea planului circular

G20 Selectare inch

G40 Anulare compensatie de taiere

G64 Anulare oprire exacta

G80 Anulare ciclu inchis

G97 Anularea vitezei constante.

G99 Avans / rotire

Nu exista reglaj de baza pentru FEED RATE (codul F) dar odata programata o functie F , ea este valabila pana ce este inlocuita cu o alta functie sau pana ce masina este oprita..2.7 FORMATUL UNUI PROGRAM

Forma si stilul programului , sunt elemente importante in prelucrarea pe masini cu comanda numerica. Fiecare programator isi va construi diferit programul si in majoritatea cazurilor un programator nu va putea identifica un program care nu a fost scris de el. Este important ca un programator sa fie consecvent si eficient si care sa scrie functiile in asa mod incat ele sa apara intr-o anumita ordine in program.

De exemplu:

Program X, Z este ordine alfabetica in orice bloc. Masina va citi X, si Z intr-o ordine favorita, dar noi vrem sa fim consecventi . Inatai scriem X, pe pozitia a doua Z.

In prima linie sau primul bloc dintr-un program unde se utilizezaza o functie G activa, trebuie sa existe o comanda de intoarcere la punctul zero al masinii , orice schimbare de scula trebuie sa fie precedata de o intoarcere a masinii la zero , aceasta comanda nu este necesara , dar este o masura buna de siguranta.

A doua linie trebuie sa contina o schimbare de scula, coordonate de lucru, sau viteza maxima a arborelui, in raport de scula ce urmeaza a fi folosita.

In a treia linie sau in al treilea bloc se indica o comanda de avans rapid (G00) Trebuie anulata orice viteza de prelucrare a suprafetei mod ( G97 ). Trebuie selectata o scula si adaugata in offset cu comanda Txxyy.Si trebuie specificata o comanda de viteza a arborelui (S___) precum si o rotatie in sens orar (M03) a brosei.

In a cincea linie optional , se poate specifica viteza constanta cu ( G96 ), avansul / min. cu

( S), si optional pornirea lichidului de racire cu ( M08 ).

Un exeplu de program cu primele cinci linii ar arata in felul urmator:

G12345;(Numele programului va fi afisat aici sub List. Prog.

N1 G28

N2 T101 (O.D.Tool x .031 TNR)

N3 G50 S2400

N4 G97 S800 M03

N5 G54 G00 X2.Z0.1 M08

N6 G96 S425

Toate codurile necesare pentru fiecare operatie sunt listate mai sus. Acest format este o practica buna, pentru a separa stilul Dvs .de cel al altor programatori.

2.8 CICLI DE PRELUCRARE

Un ciclu de prelucrare este folosit pentru a simplifica prelucrarea unei piese.

Cicli de prelucrare sunt definiti de cele mai comune si repetitive operatii, cum ar fi strunjire, filetare , gravare si gaurire.Exista doua cicluri de prelucrare, modali si ne modali.Ciclul modal de strunjire cum ar fi G 90 , ramane activ dupa ce a fost definit.Orice subsecventa

pe pozitionarea X sau Z , va fi executata cu acest ciclu de prelucrare.

Ciclurile modale raman active ,pana cand sunt anulate de G80 , G00 , sfarsit de program sau RESET.Ciclurile non-modale sunt active doar in blocurile care la contin.

FILETAREA PE STRUNG

Se pot executa o multitudine de gauri filetate, cu ajutorul diferitelor dispozitive.

Filetarea se poate executa cu ajutorul unui tarod fixat pe o port scula ( filetare rigida ),cu ajutorul unei mandrine de compensare, cu un cap de filetare reversibil, sau o frezare elicoidala de filet. Fiecare metoda are avantajele ei distincte.

Filetarea se face cu ajutorul ciclilor de prelucrare.Trebuie sa selectati viteza de filetare, folosind pasul filetului,calculati avansul si l introduceti in comanda F.Pagina ajutatoare HELP / CALC va calcula pentru Dvs aceste valori.

2.9 PANOUL DE COMANDA

Panoul de comanda al masinii,

cu taste luminoase

In timpul exploatarii este important a se cunoaste selectarea modului de lucru la o masina cu comanda numerica. La aceasta comanda numerica exista sase moduri de lucru, precum si un mod de simulare. Aceste sase moduri de lucru sunt inscriptionate pe taste dupa cum urmeaza :

EDIT pentru editarea unui program deja memorat

MEMpentru derularea unui program deja memorat

MDI / DNCpentru derularea unui program introdus manual sau pentru

selectarea modului de lucru DNC

HANDLE JOGpentru utilizarea modului manual e lucru, sau modului de reglare

ZERO RETpentru revenirea la punctul zero al masinii

LIST PROGpentru afisarea listei de programe, precum si pentru transmiterea

si receptionarea de programe

Modul de simulare grafica va fi activat prin selectarea tastei DISPLAY.

Modul MEM sau MDI permite pornirea unui program prin apasarea tastei CYCLE START. In timpul derularii unui program nu este posibila schimbarea unui mod de lucru; trebuie sa asteptati pana ce programul este terminat, sau puteti apasa tasta RESET si opriti programul.

Cand modul MDI este deja selectat, modul DNC poate fi selectat printr-o a doua apasare a tastei MDI, in cazul in care modul DNC a fost activat prin parametrii de utilizare.

Prin orice mod enuntat mai sus, puteti utiliza cele taste DISPLAY pentru a afisa pe ecran informatia dorita.

PROGRAM/CONVRSafisaza programul selectat

POSITafiseza pozitia axelor

CURENT COMDSafiseaza comanda in curs, precum si timpul

ALARM / MESGafiseaza mesajele si mesajele utilizatorului

PARAM/ DGNOSafiseaza parametrii sau datele din diagnoza

SETG / GRAPHafiseaza parametrii utilizatorului si selectarea

HELP-CALCafiseaza manualul de utilizare si calculator

Cand un program este in curs de derulare, puteti alege sa se afiseze una din informatiile de mai sus sau o lista de programe care se afla in memoria masinii prin apasarea tastei

LIST PROGR. Aceasta este utila pentru a putea stabili care program cu BACKGROUND EDIT poate fi editat . BACKGROUND EDIT este la dispozitia masinii Dvs. si poate fi selectat prin afisarea programelor.

Intreaga functionare a masinii cu comanda numerica este comandata de la pupitrul de comanda al operatorului.Acesta cuprinde ecranul (DISPAY) , tastatura, intrerupatorul de pornire si oprire, ampermetrul, roata de mana ca si tasta EMERGENCY STOP (oprire de urgenta), CYCLE START (ciclul de pornire) precum si FEED HOLD (oprirea avansului).

TASTATURA este o membrana plata , cu domenii de tastare care se activeaza printr-o usoara apasare. Prin apasarea tastei SHIFT se modifica functia tastelor conform semnului albastru din coltul stanga sus. De fiecare data tasta SHIFT trebuie apasata o data pentru comutarea semnelor. Printra doua apasare a tastei SHIFT comutarea este anulata.

ROATA DE MANA permite comanda avansului manual si incremental. Fiecare increment de la roata de mana corespunde valorilor de : 0,001, 0,01 si 0,1 mm pentru axele liniare si 0,001, 0,001 si 0,01 pentru axa rotativa. Roata manuala are 100 de pasi / rotatie. Deasemenea ea poate fi folosita in modul EDIT pentru deplasarea cursorului pe ecranul masinii .

Prin apasarea tastei EMERGENCY STOP (oprire de urgenta) miscarea masinii este oprita imediat, deasemenea servo-motoarele , arborele principal, schimbatorul de scule precum si pompa lichidului de racire.

La apasarea tastei CYCLE START (pornire ciclu), se porneste un program de lucru in modul MEM sau MDI si se permite continuarea miscarii dupa FEED HOLD sau continuarea deplasarii dupa stop SINGLE BLOCK.

La apasarea tastei FEED HOLD (intreruperea avansului) miscarea pe toate asele este oprita pana cand este apasat din nou CYCLE START.

Prin apasarea tastei FEED HOLD se va opri miscarea pe toate axele pana cand CYCLE START este apasat.

ATENTIUNE!

FEED HOLD nu va opri miscarea arborelui , a turelei ,a pompei de racire sau a papusii mobile.

Prin apasarea SINGLE Block (operare bloc cu bloc) de pe pupitrul de comanda se anclanseaza si se declanseaza modul bloc cu bloc.

Prin acest mod , comanda executa un bloc dupa care se opreste.

La fiecare apasare a tastei CYCLE START, un nou bloc va fi prelucrat.

La apasarea tastei RESET de pe panoul de comada se vor opri intotdeauna servomotoarele, arborele principal, schimbatorul de scule, precum si pompa pentru lichidul de racire. Serveste deasemenea la oprirea executarii unui program in derulare.

Aceasta nu este o metoda recomandata pentru oprirea masinii, deoarece la plecarea mai departe din punctul unde s-a oprit este mai dificila, SINGLE BLOCK si FEED HOLD sunt prevazute pentru o intrerupere de parametrii cu urmarirea programului.

RESET nu opreste nici una din axele ajutatoare dar ele se vor opri totusi la sfarsitul deplasarii in curs.

FUNCTIILE BUTOANELOR

F1 - in modul EDIT si cu afisarea PROGRAM DISPLAY se demareaza definitia unui bloc. In modul LIST PROGR, F1 executa un duplicat al unui program deja memorat si ii atribuie un nou nume la pornirea liniei de comanda

In afisarea OFFSET F1 introduce valoarea , ca informatie de decalaj.

F2 - in modul EDIT si cu afisarea PROGRAM DISPLAY , termina definitia unui bloc.

F3 in modul EDIT si MDI , copiaza linia ajutatoare pentru a fi evidentiata intr-o miscare circulara, pe linia de introducere date, afisata pe randul de jus al ecranului. Aceasta tastare este utila si va fi folosita atunci cand apelati la solutia de dezvoltare a uneideplasari circulare. Apasati tasta INSERT (inserare) pentru a ajuta linia de comanda in executrea unei deplasari circulare in programul Dvs. La functiile ajutatoare (calculator) aceasta tasta copiaza valoarea afisata in fereastra de calcul, in zona de introducere date, pentru a evidentia functiile trigonometrice, circulare sau frezare.

F4 in modul MEM si la afisarea PROGRAM DISPAY aceasta tastare permite selectarea functiilor BACKGROUND EDIT sau PROGRAM REVIEW. BACKGROUND EDIT este selectat prin introduderea Onnnnn si a numarului programului de editare.

PROGRAM REVIEW este selectat doar prin apasarea tastei F4. Prin aceasta tastare, va fi afisat in partea stanga a ecranului, un rezumat al programului aflat inderulare, iar pe partea dreapta se poate vedea programul. La tasta HELP CALC cu functiile ajutatoare ale calculatorului se pot efectua : scaderi, adunari, inmultiri sau impartiri ale valorilor date de calculator si evidentiate de functiile trigonometrice, circulare sau de frezare.

REGLAREA STRALUCIRII ECRANULUI

2.11 TASTATURA

Tastatura tabloului de comanda este impartita in noua sectoare dupa cum urmeaza :

RESETARE 3 taste

FUNCTIONARE

8 taste

JOG (deplasari)

15 taste

AVANSURI

15 taste

AFISARE

8 taste

CURSOR

8 taste

LITERE

30 taste

MODURI DE LUCRU 30 taste

NUMERICE

15 taste

O descriere exacta, cum si cand se folosesc aceste taste , o gasiti in registru. In cele ce urmeaza veti gasi o scurta descriere a tastelor pe sectoare.

Tastele RESET se afla in partea stanga sus a panoului de comanda

RESET

opreste toate deplasarile masinii, iar comanda numerica

a masinii sare automat la inceputul programului actual

aflat in derulare.

POWER UP / RESTART Dupa pornirea masinii si dupa apasarea acestei taste, se executa o trecere in fiecare punct de referinta a axelor masinii si deasemenea scula cu numarul 1 este pusa in pozitia de taiere

AUTO OFF

Pozitionarea automata a axelor masinii pe zero, si pregatirea masinii pentru oprire

TASTE FUNCTIONALE Sub tastele RESET se gasesc tastele functionale.

Acestea sunt in numar de opt si permit executarea de

functii speciale care se afla implementate

in soft-ul masinii.

F1 F4sunt taste le folosite pentru editare, grafica, editare in fundal, si ajutor pentru calcularea executiilor de functii speciale

X DIAM MESUR

Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa X,in

pagina de offset ,in timpul setarii

NEXT TOOLAceasta tasta serveste pentru selectarea urmatoarei scule

X / ZSe foloseste pentru schimbarea axelor X si Z in modul manual, in timpul setarii

Z FACE MESUR Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa Z,in

pagina de offset ,in timpul setarii

Tasta JOG

Tastele se afla in partea stanga a panoului de

comanda,sub tastele de functii. Aceste taste determina pe

care axe trebuie trimise semnalele de la roata de mana.

Selectarea unei axe pentru comanda prin roarta de mana

se face prin apasare scurta pe tasta apropiata. Daca o

tasta este apasata si mentinuta, axa respectiva se

deplaseaza atata timp cat tasta ramane apasata. Daca

mentinem apasat o tasta + miscarea pe axa se face

astfel incat pozitia sculei in raport cu coordonatele se

modifica in sens pozitiv. Daca se apasa si se mentine

apasata o tasta - miscarea pe axa se face astfel incat

pozitia sculei in raport cu coordonatele se modifica in

sens negativ.

+Z, -ZSelecteaza axa Z

+X, -XSelecteaza axa X

RAPID

Daca aceasta tasta este apasata simultan cu una din

tastele (X-, X+, Z-, Z+) atunci deplasarea se va face

spre directia selectata, cu maximum de viteza in modul

manual.

Pe partea dreapta a tastelor JOG, se gasesc trei taste

pentru controlul eliminatorului de span.

CHIP FWD

aceasta tasta porneste eliminatorul de span, in sensul de eliminare a spanului.

CHIP STOP

opreste miscarea eliminatorului de span

CHIP REV

porneste eliminatorul de span in sens invers

Pe partea stanga a tastelor JOG, se gasesc trei taste

pentru controlul optiunii papusii mobile .

TS

Apasand aceasta tasta, papusa mobila inainteaza spre arbore

TS RAPID

Creste viteza papusii mobile, cand este apasata simultan

cu o alta tasta a papusii mobile

TS

Apasand aceasta tasta , papusa mobila se deplaseaza dinspre arbore in dreapta

OVERRIDESTastele OWERRIDE se gasesc in stanga panoului de comanda si

permit operatorului sa aplice owerride , adica sa poata modifica

miscarea de avans precum si viteza arborelui principal.

FEED RATE Nu are tasta

-10

Diminueaza viteza de avans existenta cu 10%( de la 0-200%)

100%Regleaza viteza de avans a comenzii la valoarea programata

+10Mareste viteza de avans cu 10% ( de la 0-200%)

SPINDLENu are tasta

-10Diminueaza viteza programata a arborelui cu 10%( de la 0-200%)

100%Regleaza viteza brosei la viteza programata

+10Mareste viteza existenta a brosei cu 10% ( de la 0-200%)

FWDPorneste rotirea arborelui in sens orar. Exceptie masinile CE

STOPOpreste arborele

REVPorneste rotirea arborelui contra sensului orar.Exceptie masinile

CE.

5%Limiteaza avansul rapid la 5% din valoarea maximala

25%Limiteaza avansul rapid la 25% din valoarea maximala

50%Limiteaza avansul rapid la 50% din valoarea maximala

100%Permite avansul rapid la valoarea maxima

AFISAREATastele de afisare se gasesc in mijlocul panoului in partea de sus

Aceste taste permit accesul la diferite afisari legate de functiile de

lucru si contribuie la sprijinirea programelor pe care utilizatorul le

poate ordona. O singura tasta din acestea poate avea mai multe

functiuni, la o apasare repetata a lor pot aparea pe ecran mai

multe afisari. Afisajul prezent apare intotdeauna in coltul de sus

stanga al ecranului

PROGRAM/CONVRS este o tasta cu dubla functiune. L aprima apasare apare pe ecranul masinii programul selectat actual. La o a doua apasare se deschide programarea QUICKCOD.

POSITindica pozitia axelor masinii. Prin apasarea pe PAGE UP sau PAGE DOWN, operatoruilpoate vedea distanta parcursa in prelucrare. Aceasta afisare apare cu litere mari.

OFFSETacesta indica lungimea si raza sculelor. Prin apasarea PAGE UP se afiseaza valoarea offset a axei de lucru.

CURNT COMDSafiseaza programul actual, valorile modale ale programului si valorile in curs de executare. Daca se apasa de mai multe ori pe PAGE DOWN apar afisate valorile modale, functionarea ca timp a sistemului, macro variabilele, durata de utilizare a sculelor, precum si informatii despre incarcarea sculelor.

ALARM MESGSafiseaza textul complet al alarmei, cand becul de alarma al masinii clipeste precum si fereastra de pe ecran. Prin apasarea si mutarea sagetilor spre dreapta sau spre stanga , vor fi afisate alarmele anterioare aparute la masina. Daca se apasa PAGE DOWN apare prima pagina pentru anuntare si notite folosite de utilizator.

PARAM DGNOSafiseaza posibilitatile de modificare ale parametrilor fixati de fabricant. Daca se apasa PAGE UP vor fi afisate corectiile arborelui conducator. Prin apasari multiple pe PAGE DOWN se vor afisa parametrii generali precum si X, Y, Z, A si B. Daca tasta PARAM este apasata de doua ori, apare pe ecran prima pagina cu datele despre DIAGNOZA. Aceasta pagina arata intrarile si iesirile. Prin apasarea PAGE DOWN apara a doua pagina cu datele DIAGNOZA, pe care apar intrarile suplimentare de date si unde figureaza date analogice.

SETNG GRAPHafiseaza posibilitatile de modificare a setarilor utilizatorului. Daca se apasa de doua ori SETNG se da posibilitatea tracerii in mod grafic , unde utilizatorul poate corecta programul curent si programul genereaza vizual traiectoria sculei.

HELP CALCafiseaza o versiune prescurtata a manualului. Daca se apasa a doua oara HELP se afiseaza calculatorul de ajutor. Existra trei pagini ajutatoare care pot fi utilizate. Prin apasare pe PAGE DOWN apare ajutor pentru strunjire , filetare, trigonometrie sau ajutor pentru executii circulare.

CURSOR TASTE Tastele pentru cursor se gasesc in mijlocul panoului de

Comanda. Acestea permit utilizatoruluui sa deplaseze

cursorul pe ecranul masinii pe diferite domenii ale

comenzii. Deasemenea ele servesc la editarea

programelor CNC.

HOME

tasta cu functiune de corelare a contextului. In mod

normal , deplasaza cursorul in partea superioara a

ecranului, ceea ce la editare inseamna primul bloc din

program. In mod grafic reprezinta afisajul ferestrei

tabloului de vizualizare dupa ce a fost apasata tasta F2.

PAGE DOWN

Se foloseste pentru schimbarea afisajului pe display,

deplasarea in jos a paginii in editor sau pentru inchiderea

zoomului cand ne aflam in modul grafic.

ALPHA KEYS : Tastele alfabetice permit utilizatorului sa introduca 26 de

litere din alfabet impreuna cu alte caractere speciale.

SHIFTTasta Shift permite accesul la caracterele albe din tastatura

Apasand tasta Shift impreuna cu o litera (caracter) alb,

aceasta litera va fi trimisa in comanda control a masinii.

Daca comanda control a masinii are instalata a 5-a axa

axa B este selectata pentru actionarea prin taste, apasand

Shift urmat de +,- tasta A.

EOBAcesta este caracterul END OF BLOC (sfarsit de bloc)

Semnul va fi afisat pe ecran ca punct si virgula si va semnifica

sfarsitul unui bloc de programare.

( )parantezele sunt folosite pentru separarea comenzilor din programul CNC, de comenzile utilizatorului. Ele trebuie sa fie utilizate tot timpul pereche si nu este obligatoriu sa contina semne suplimentare. In momentul transmiterii programului de fiecare data cand o linie de cod care nu este valabila apare prin intermediul interfetei RS-232, aceasta este inserata intre doua paranteze si este adaugata programului.

\in cateva comenzi analogice FANUC, caracterele de suprimare a blocului sunt utilizate pentrua alege intre doua posibilitati existente in acelasi bloc NC. Aceste caractere de suprimare nu se vor afla niciodata la inceputul unui bloc. De exemplu : in urmatoarea linie, T 2 este executat cand optiunea blocul de suprimare este oprita . Cand functia de suprimare este anclansata atunci T.1 este executat

T1/T2

N1 G54

Aceasta nu se poate executa cu comanda HAAS.

Pentru a avea acelasi rezultat programarea trebuie facuta dupa urmatoarea metoda :

/T2 M99; (T2 este utilizat si BLOCK DELETE este

declansat, OFF)

T1; (T1 este utilizat si BLOCK DELETE este anclansat

ON)

N1 G54;

[ and ]parantezele drepte sunt utilizate pentru functii si expresii macro.

TASTE MODURI DE LUCRUtastele de selectare a modului de exploatare se afla pozitionate in partea de sus dreapta ale panoului de comanda Prin intermediul acestor taste se poate lucra cu masini cu comanda CNC.

Tastele sunt impartite in sase moduri principale de lucru. Utilizatorul are posibilitatea de selectare a unui mod de lucru prin apasarea pe tasta cu sageata care se afla in partea stanga, prin aceasta apasare se deschide calea de lucru a tastelor ce se gasesc pe acel rand. Altfel aceste taste nu sunt disponibile. Modul actual de lucru se gaseste afisat intotdeauna in partea dreapta sus a ecranului.

EDIT

selecteaza modul EDIT

INSERT

insereaza texte in memoria masinii, dupa pozitia momentana a cursorului. Este deasemenea folosit pentru copierea de blocuri de coduri dintr-un program.

ALTER

modifica pozitia pe care se afla cursorul, conform cu textul de introducere a datelor. Instaleaza un program MDI in lista de programe.

DELETE

sterge pozitia pe care se afla cursorul

UNDO

sterge sau anuleaza pana la 9 pozitii, ce au fost modificate in editare.

MEM

selecteaza modul MEM

SINGLE

anclanseaza modul de lucru bloc cu bloc, asadar cand

BLOCK

tasta CYCLE START este apasata, masina va prelucra doar un singul bloc, din programul ce se afla in derulare.

DRY RUN

este utilizat pentru verificarea deplasarii in curs a masinii, fara ca piesa sa fie prelucrata. Viteza programata va fi inlocuita cu ajutorul tastelor de viteza din modul JOG.

OPT STOP

anclanseaza oprirea optionala. La detectarea unui cod M01 dintr-un program, opreste automat executia programului. Daca programul este pregatit pentru interpretarea mai multor blocuri si cand optiunea stop a fost apasata, exista posibilitatea ca M01 sa nu fie dat din comanda (vezi G103)

BLOCK DELETE blocurile marcate cu o bara oblica \ ca prim semn, vor fi ignorate sau nu vor fi executate cand aceasta optiune este activata.

MDI/DNC selecteaza modul MDI sau modul de operare DNC

COOLNT

porneste sau opreste lichidul de racire

JOG

Roteste arborele la viteza selectata in Setting 98

SPINDLE

( Spindle Jog RPM )

TURRET FWD

roteste turela de scule inainte , pana la urmatoarea scula.

Daca turela este pozitionata pe numarul de scula cel mai

ridicat , aceasta va avansa la scula nr 1.

Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va avansa la scula nn.Exceptie pe masinile din CE.

TURRET REW

roteste turela de scule inapoi , pana la scula anterioara.

Daca turela este pozitionata pe scula nr.1, turela va merge in sens invers, la numarul de scula cel mai mare

Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va avansa in directia inversa la scula nn.Exceptie pe masinile din CE.

HANDLE JOGselecteaza modul JOG

.0001, .1

0001 inch sau .001 mm per increment la roata de mana. La mers in gol .1 inch/min

.001, 1

.001 inch sau .01 mm per increment la roata de mana. La mers in gol 1.inch/min.

.01, 10.

.01 inch sau .1 mm per increment la roata de mana. La mers in gol 10.inch/min.

1, 100

.1 inch sau 1 mm per raster la roata de mana electronica. La mers in gol 100 mm inch/min.

ZERO RET

selectarea modului ZERO RET

AUTO ALL AXES deplasarea la punctul de referinta al masinii a tuturor axelor

ORIGIN

aducerea la punctul zero, a diverselor afisari si numerotari

ZERO SINGLE

Cautarea punctului zero a axei, care a fost specificata pe

AXIS linia de introducere a datelor

HOME G28toate axele se deplaseaza in miscare rapida la punctul de referinta al masinii

SINGLE AXISOricare din axele X, Z sau B (papusa mobila) pot fi intoarse la zero individual

HOME G28Pentru a putea fi folosita aceasta caracteristica, operatorul trebuie sa introduca X, Z sau B dupa care sa apese tasta HOME G28.Apasand tasta HOME G28, fara a introduce mai intai litera pentru axa respectiva, toate axele se vor intoarce la zero.Daca axa selectata a fost invalidata, un mesaj DISABLED AXIS va fi afisat pe ecranul masinii.Daca deplasarea pe axa dorita poate cauza intrarea turelei cu scule in papusa mobila , mesajul X IN THE WAY va aparea pe ecran si nici o deplasare nu va fi posibila.

SECOND HOMENC va trimite rapid (care au 2 ND HOME BTN bit-1 )toate axele la coordonatele specificate in WORK OFFSET G129.Aceasta caracteristica a fost adaugata pentru a inlesni miscarea turelei de catre operator, si de aducere a turelei in fata ferestrei si a putea introduce manual scule.Pentru a lucra in modul adecvat , operatorul trebuie mai intai sa seteze G129 din WORK OFFSET la valoarea dorita.

LIST PROGafiseaza pe ecran lista cu programele aflate in memoria masinii.

SELECT PROGprin tastarea acestei taste programul care este luminat in lista de programe, devine program actual. Pentru acest program in derulare apare un asterix in lista de programe.

SEND RS 232transmiterea de programe prin interfata RS 232

RECV RS 232receptionarea de programe prin interfata RS 232

ERASE PROGsterge programul actual, sau programul specificat in linia de introducere date.

TASTELE NUMERICEacestea permit utilizatorului sa introduca cifre si alte semne specifice in comanda masinii

CANCEL

tasta CANCEL este utilizata pentru stergerea ultimului semn introdus pe linia de introducere date.

SPACE

reprezinta spatiul pentru formatarea unui comentariu in interiorul unui program

WRITE /

aceasta este o tasta cu multiple utilizari. Ea trebuie

ENTER

apasata de fiecare data cand utilizatorul introduce date noi sau cand acestea sunt schimbate in comanda masinii.

_.,+,=# si *

accesul la aceste simboluri se face la inceput prin apasarea tastei SHIFT, iar dupa aceea prin apasarea tastei pana la aparitia simbolulii dorit. Aceste caractere sunt folosite la expresiile macro.

?,%,$,!,&,@ si :accesul la aceste simboluri suplimentare se obtine la fel ca mai sus prin apasarea tastei SHIFT. Aceste simboluri sunt folosite la comentariile programelor.

2.12. Pornirea / Oprirea

Pornirea

Este o singura metoda de pornire a acestei masini cu CNC si ea se face cu ajutorul butonului verde care se afla sus in partea stanga a panoului de comanda. In momentul apasarii butonului verde intrerupatorul general al masinii care se afla amplasat in spatele masinii , trebuie sa fie pe pozitia deschis. La fiecare intrerupere de tensiune, masina se opreste si de fiecare data trebuie apasat acest buton pentru repornire. La fiecare noua pornire masina trebuie sa-si gaseasca fiecare punct de referinta fix pe care il are inainte de inceperea unei operatii.

Dupa apasarea tastei AUTO POWER UP, la pornire acest punct se fixeaza. Modul ZERO RET ca si tasta AUTO ALL AXES pot initializa sistemul si dupa aceea toate alarmele sunt sterse. O axa se poate selecta individual doar prin apasarea unei taste X, Y, Z sau A si dupa aceea prin apasarea tastei ZERO SINGL AXIS. Pozitia gasita corespunde punctului zero al masinii.

ATENTIE !!!! Dupa pornirea masinii , aceasta nu cunoaste pozitia ei initiala si nici limita axelor, de aceea trebuie daplasata la punctul de referinta M/C prin activarea tastei AUTO POWER UP sau ZERO RET / ALL AXES. Un avans lent este posibil de imprimat masinii , in mod incremental cu ajutorul rotii de mana. In acest caz daca se executa o deplasare necontrolata in directia negativa a masinii se poate deteriora carcasa de protectie precum si arborele principal prin incarcarea (tensionarea bilelor de la rulmentii brosei). Pentru a evita acest lucru, trebuie masina trebuie deplasata cu ZERO RET la punctul de referinta, inainte de a se executa orice altceva.

NOTA: Turela de scule se pozitioneaza intotdeauna pe scula Nr.1 si numai dupa aceea se aduce in pozitia care este definita de parametrul 81 utilizat.Dupa fiecare noua pornire trebuie apasata tasta HOME G28, prin acesta cele doua axe Z si X vor fi repozitionate in pozitia initiala . Daca axa Z este pozitionata inainte de aducerea la punctul zero al masinii, atunci axa X va fi deplasata prima

NOTA :Interventiile la motoare, la arborele principal precum si la intrerupatoarele de repunere la zero care au o importanta majora pentru punctul de referinta al masinii, vor fi efectuate doar de tehnicieni specializati de producator. Un punct de referinta al masinii reglat incorect, poate provoca avarii importante asupra arborelui principal, al protectiei cailor de rulare, al ghidajelor liniare si a rulmentilor sau a turelei de scule. .

Oprirea

Exista diferite metode de oprire a masinii. Prin apasarea butonului rosu POWER OFF, masina se opreste imediat.Deasemenea masina poate fi programata sa se opreasca dupa fiecare sfarsit de ciclu (M30), sau dupa un anumit timp cat masina nu are activitate. Acestea sunt setarile 1 si 2.

O alta metoda , care este preferabil a se folosi, consta in apasarea tastei POWER DOWN. Masina este oprita si pastreza ordinea secventelor pentru o noua pornire si oprire , iar secventa de oprire s-a executat corect. La activarea acestei taste , axele se reintorc la punctul zero al masinii, scula nr.1 este introdusa in brosa, iar masina se opreste in 30 de secunde .

Deasemenea masina poate fi programata , ca la sfarsitul unui ciclu sa se opreasca (M30) sau dupa un timp prereglat in care masina nu lucraza. Acestia sunt parametrii 1 si 2 ai utilizatorului.

Masina se opreste deasemnea automat, cand exista o supra tensiune pe retea, sau cand apare o supraincalzire. Daca acestea persista 4, 5 minute, masina anunta pe monitor ca in urmatoarele 30 de secunde va initia procedura de oprire automata. Alarma afisata referitoare la supraincalzire are nr. 176, iar cea referitoare la supratensiune are nr. 177. Pentru reluarea lucrului trebuie avut din nou curent si tasta POWER ON sa fie apasata.

PROCEDURA DE SETARE

Urmatoarea secventa de operare este un exemplu de de cum se seteaza masina pentru prelucrarea unei bare

1-Incarcati un program in memoria masinii. Acesta se poate introduce cu ajutorul

tastelor,sau direct in comanda control a masinii prin intermediul interfetei RS-232

2-Asigurati sculele necesare.

3-Pregatirea mandrinei, a pensetei, sau dispozitivului de prindere a piesei.

4-Schimbati in modul JOG si displayul in OFFSET. Acesta este posibil cu ajutoru tastelor

de setare aflate sub tastele de functii aflate pe tastatura.Tastele de setare sunt X DIA

MESUR, NEXT TOOL,X/Z; si Z FACE MESUR:

Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul exterior.

5- Incarcati setarile piesei sau a materialului

6-Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula. Aceasta se poate executa

deplasand axele X si Z in mod manual spre un loc unde nu se poate interfera cu

mandrina, piesa sau dispozitivul de prindere.

Succesiv puteti apasa pe HOME G28, care va duce toate axele la punctul zero al masinii.

7- Alegeti o scula de strunjire, aceasta poate fi scula nr.1sau in general o scula de strunjire

si finisare. Selectati scula prin introducerea numarului de pozitie stationara a acesteia

dupa care apasati NEXT TOOL. Aceasta schimbare va face ca scula nou introdusa sa

fie scula curenta.Dealtfel pe ecran va fi luminata pozitia cu numarul sculei din offsetul

de scule pentru pozitia respectiva, care va trimite informatia in comanda control a

masinii pe axa X in modul manual.

Pentru masurarea pozitiei sculei pe X din offset se vor executa urmatoarele:

8-Porniti arborele pentru o atingere superficiala a suprafetei de prelucrare adiametrului

exterior. Aceasta atingere usoara a materialului se executa in modul manual.Puteti folosi

tasta X/Z, pentru a schimba axele de pe X sau Z , daca este necesar. In general puteti

pleca de la un punct apropiat de arbore, si sa prelucrati indepartandu-va pe aceiasi axa

de acesta.Curatati piesa sau materialul respectiv pe o portiune de aprox. 75%, puntru a

putea masura diametrul exterior al acesteia cu micrometrul.

9-Retrageti-va pe axa Z de la partea strunjita, opriti arborele cu ajutorul tastei STOP, si

masurati diametrul exterior.

10-Apasati X DIA MESUR pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii la

suprafata strunjita.Introduceti valoarea diametrului masurat in controlul masinii pe linia

de introducere date si apasati WRITE. Aceasta va adauga diametrul la offset , asa ca X

offsetul pentru varful sculei va fi in centrul arborelui.

Pentru masurarea pozitiei sculei pe Z din offset se vor executa urmatoarele:

11-Pozitionati scula pentru a executa o curatire a piesei sau materialului.. Apasati X/Z

pentru a selecta X

12-Porniti arborele cu ajutorul tastei de pornire in sens orar al acestuia. Indepartati-va de

suprafata piesei in modul manual ,retrageti-va pe axa X de la piesa, si opriti arborele .

13-Apasati Z FACE MESUR Pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii pana

la suprafata piesei.Daca partea din program nu face o referinta la atingerea exterioara

a piesei , puteti adauga o valoare aditionala in offset, prin introducerea valorii

respective in memoria masinii, pe linia de introducere date si apoi prin apasarea tastei

WRITE.

Masurarea aditionala a diametrului exterior in offsetul de scule , prin selectarea altui diametru exterior, prin atingerea sculei pe axele X si Z a piesei strunjite.

14-Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula, a se vedea punctul 6 anterior

15-Apasati NEXT TOOL, pentru a obtine scula urmatoare, a se vedea punctul 7 anterior

16-Mutati scula in modul manual intr-un punct aflat in afara piesei si efectuati o atingere

exterioara a acesteia.Dupa ce ati atins cu varful piesa, apasati tasta X DIA MESUR,

pentru a fi inregistrata in pozitia X a offsetului. Introduceti diametrul piesei si apasati

tasta WRITE.

17-In modul manual mutati scula la un punct de pe suprafata piesei, si executati o atingere

exterioara a piesei.

Dupa ce ati atins cu varful piesa, se apasa tasta Z FACE MESUR pentru inregistrarea

valorii in pozitia Z din offset.Orice valoare suplimentara se poate introduce in offset prin

apasarea tastei WRITE.

18- REPETATI pasii anteriori de la 14 la 17 , pentru toate sculele ramase ptr. Diametrul

exterior.

Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul interior.

19-Selectati un burghiu de pe turela de scule, si in modul manual veniti cu el in centrul

arborelui.

20-Porniti arborele ,si efectuati o gaura in material destul de adanca ,pentru a putea

introduce un instrument de masura. Extrageti burghiul pentru a putea face o schimbare

de scula

21-Selectati o scula de strunjire a diametrului interior, prin apasarea tastei NEXT TOOL si

procedati la fel ca la pozitia 7

22-Pozitionati pe axa X, in asa fel incat sa puteti masura diametrul interior.selectati axa Z

cu ajutorul tastei X/Z, si rotiti. Deplasati scula inapoi pentru a curata interiorul , dupa

care masurati.Inregistrati valoarea in offsetul X de scule( procedand ca la poz. 10 ) cu

ajutorul tastei X DIA MESUR.

23-Repetati procedeul de la punctul 14 la 17 pentru toate sculele ramase si folosite la

strunjirea interioara, cu exceptia in care doriti sa faceti o atingere interioara a

diametrului interior, pentru a seta piesa, altfel decat a diametrului exterior.

2.13 MANUAL DE OPERARE

INTRODUCEREA MANUALA DE DATE (MDI)

La alimentarea manuala a datelor aveti posibilitatea de a introduce date ce pot fi executate imediat, linie dupa linie, fara a avea nevoie de a utiliza modurile EDIT si MEM. In aceasta comanda . MDI este de fapt o memorie care poate trata liniile continand instructiuni, fara a deranja programul principal. Datele MDI raman intacte, chiar in timpul unei comutari intre moduri sau a unei scoateri de sub tensiune.

Editarea prin MDI se face la fel ca editarea din memorie.

Deasemenea in modul MDI se poate folosit si pornirea lichidului de racire, a arborelui precum si executarea schimbarii de scula.

Un program in MDI poate fi introdus in memorie ca un program desemnat normal, punand cursorul pe prima linie ( HOME ) si introducand apoi un numar de program Onnnnn, ( mumar nou de program ) in linia de intrare si confirmand cu tasta ALTER. Acest nume va fi adaugat la lista de programe si va fi sters din MDI.

Totalitatea progamelor MDI pot fi sterse in mod MDI actionand tasta ERASE PROG.

O metoda rapida pentru selectionarea unei scule consta in apasarea pe Tnn si actionarea tastei TURET FWD sau TURET REV in loc de INSERT. Cu aceasta scula va fi comandata direct.

Cand DNC este validat cu ajutorul setarii 55, o a doua apasare a tastei MDI, vor comuta comanda control in modul DNC.

Cand parametrul 57 DOOR STOP este setat pe 1, schimbarea manuala a sculei nu este permisa cu usa deschisa.Legat de aceasta, viteza de rotatie a arborelui va fi de maximum 500 RPM.

Roata de mana

Este posibila deplasarea manuala a axelor prin actionarea tastei HANDLE JOG si prin folosirea tastelor JOG cu ajutorul rotii de mana. Tastele JOG precum si roata de mana sunt libere in paralel, fara a fi necesar a alege una din ele.Displayul se va schimba pe afisarea pozitiei

In comanda manuala a papusii mobile, operatorul poate apasa- B- handle jog-, si dupa aceia in modul manual se poate deplasa papusa mobila. Alternativ in cazul in care operatorul foloseste tastele TS sau TS si dupa ce tasta a fost eliberata , controlul masinii va sta in modul manual, si papusa mobila poate fi folosita si in modul manual.

Avansul manual poate fi selectat prin cele patru taste aflate in partea dreapta a tastei HANDLE JOG.

Dupa ce a fost apasata ,tasta HANDLE JOG permite selectarea unei viteze de avans incremental de la 2,5 mm/min. pana la 250 mm/min., sau cu ajutorul rotii de mana de la 0,001 mm pana la 1 mm.

Axele ajutatoare nu pot fi deplasate manual in modul de tastare existent pe tabloul de comanda. Pentru aceasta se poate utiliza o tasta de avans incremental al unei axe individuale.

In mod incremental viteza de avans se poate selecta de la tabloul de comanda. Pasul de progresie al rotii de mana ramane nemodificat.

Pentru a comanda sau a selecta o alta axa folosind modul manual, se utilizeaza tastele +/- X sau Z. Cand una din aceste taste este apasata,aceasta axa este selectata pentru modul manual, dar ea nu se va misca daca tasta nu este apasata cel putin sec. Dupa sec axa se va deplasa in directia dorita, si cu avansul selectat

Axele atribuite tastelor +A si A se mentin si raman chiar daca se schimba modul de lucru sau dupa oprire.

2 .14 OPERARE AUTOMATA

MOD DE OPERARE

La strungurile HAAS exista sase moduri de lucru. Acestea sunt:

EDIT

serveste la executarea de modificari manuale la o parte din

program

MEM

serveste la derularea unui program ce se afla in memoria

masinii

MDI/DNC

este o tasta cu dubla functiune. La o prima apasare se activeaza modul

de lucru MDI. Acesta serveste la introducerea rapida a unei secvente de prelucrare dintr-un program.

HANDLE / JOGserveste la deplasarea axelor cu ajutorul rotii de mana sau cu tastele JOG.

ZERO RETse utilizeaza pentru cautarea punctului zero al masinii, si intoarcerea automata a acesteia la punctul zero

LIST PROGserveste la citirea programelor, trimiterea , receptionarea si stergerea de programe.

Schimbarea modurilor de lucru se executa prin apasarea tastelor aflate in partea dreapta superioara a panoului de comanda , taste ce au fost mentionate mai sus.

Cand o operatiune este pornita, ca exemplu derularea unui program, nu exista posibilitatea de schimbare a modului pana ce aceasta nu este oprita. Cele sase taste ale modului de lucru sunt dispuse vertical, iar tastele ce se gasesc in dreapta sunt atribuite modului selectat.

SELECTAREA UNUI PROGRAM

Selectarea unui program se face plecand de la modul LIST PROG. Acest mod afiseaza lista de programe existente in memoria masinii , din care se alege un program principal. Acesta va fi programul care se deruleaza, dupa ce trecem in modul MEM si se apasa tasta START. Pe afisajul LIST PROG, programul principal este acela care este marcat cu *.. Programul afisateste acelasi cu cel care se vede pe EDIT .

Pentru selectarea unui program existent se apasa tasta cursorului, sageata in sus sau sageata in jos, pana ajungeti la programul dorit (acesta va fi luminat) dupa care apasati tasta SELECT PROG. Semnul *.* se va pozitiona pe acest program.

Pentru selectarea unui nou program (crearea unui nou program) sau pentru selectarea unui program existent , se poate introduce cu ajutorul tastaturii : Onnnnn iar dupa aceea apasarea tastei SELECT PROG:

PORNIREA IN REGIM AUTOMAT

Inainte de a putea lasa un program sa se deruleze, acesta trebuie sa fie selectat in memoria masinii. Pentru alegerea unui program, se apasa tasta modului LIST PROG. Se utilizeaza cursorul pentru alegerea programului dorit dupa care se apasa SELECT PROG. Lista programelor contine numele programelor, precum si primul comentariu. Daca alimentarea cu curent a fost intrerupta , automat acest program se afla in memoria masinii si este deja selectat.

Dupa ce masina a fost pornita, trebuie apasata tasta AUTO POWER UP pentru ca toate axele, precum si schimbatorul de scule sa fie initializate, actuala comanda fiind afisata ,

modul MEM anclansat si comanda numerica operationala.Apasand pe tasta CYCLE START aflata in partea stanga jos a panoului de comanda, va incepe executia programului.

Pentru inceperea unui program dintr-un alt loc decat de la inceput , se alege numarul de bloc prin folosirea tastaturii si a tastelor cu sageti in jos sau cu PAGE DOWN pana la punctul dorit dupa care se actioneaza tasta MEM si CYCLE START, pentru a porni din acel punct.

Functia PROGRAM RESTART selecteaza pagina 36, modifica modul de derulare a programului, chiar daca va aflati pe o alta pozitie, decat de inceput a primului bloc. Reglarea cu indicarea Program Restart On garanteaza selectarea corecta a sculei precum si corecta pozitionare a axei, daca cumva va aflati pe o alta pozitie decat cea de inceput de program.

In cazul in care exista o eroare in program, automat se declanseaza o alarma, care va opri derularea acestuia. Alarmele tipice in astfel de cazuri sunt : depasirea valorilor limitelor de deplasare, lipsa codului Q, I si J. Incercarea de deplasare peste valorile limita provoaca anclansarea unei alarme.

Mesajul RUNNING apare afisat pe partea inferioara a monitorului in timpul executarii oricarui program si nu este afisat cand programul este terminat, este oprit de operator sau in cazul aparitiei unei alarme.

REPORNIREA UNUI PROGRAM

Functia Program restart poate fi selectata din pagina de Setting.. Ofera posibilitatea repornirii unui program dintr-o alta pozitie decat cea de inceput a primului bloc de executie. Aceasta se poate efectua in modul MEM, prin apasarea tastelor cursorului cu sageti in sus sau in jos, pentru gasirea si selectarea blocului de demarare a operatiei, iar dupa aceea prin apasarea butonului CYCLE START. Chiar daca Program Restart este anclansat, interpretarea programului se face de la primul bloc, dar nu se va efectua nici o miscare a masinii, pana cand aceasta nu va gasi noul bloc de repornire. In acest moment axele si scula se vor aseza in pozitia corecta de deplasare si atunci va incepe operatia normala din acel punct.

OPRIREA FUNCTIONARII AUTOMATE

Exista diferite metode de oprire a derularii unui program, opririle normale anormale si la aparitia unei alarme.

1. oprirea normala cu M00, M01, M02 sau M30

2. intreruperea avansului (FEED HOL) comandata de operator. Prin reapasarea tastei START se poate continua executia programului.

3. stop Bloc cu Bloc (SINGLE BLOCK) in cazul in care aceasta este comandata de operator. Prin reapasarea tastei START se poate continua executia programului.

4. oprirea cauzata de operator in cazul deschiderii usii. Programul va reporni

dupa ce usa a fost inchisa

Opririle anormale sunt:

1. Resetarea comandata de opertor. Prin aceasta toate miscarile axelor si ale schimbatorului de scule vor fi oprite. Brosa (arborele principal) si pompa lichidului de racire vor fi deasemenea oprite. Programul nu poate reporni din acest punct, de unde s-a facut oprirea. Daca SETTING 31 este pe pozitia ON, comanda numerica a masinii va sari direct la inceputul programului.

2. Oprirea de urgenta , comanda oprirea miscarilor axelor , a schimbatorului de scule, a servomotoarelor, a brosei precum si a pompei lichidului de racire. Programul nu poate reporni din acest punct. Vor fi oprite deasemenea miscarile axelor ajutatoare. Pentru anularea alarmei si pentru repornire este necesara apasarea de cel pitin doua ori a tastei RESET.

3. Aparitia unei alarme . Oprirea se poate declansa , intotdeauna cand in pro-gram apare o alarma. Nu se poate reporni programul prin apasarea tastei RESET, din punctul in care a avut loc intreruperea programului. Alarmele pot aparea din greseli de programare sau alarme ale masinii. Pentru rectificarea erorilor aparute in program este indicat a se verifica programul inainte de prima utilizare in modul de simulare grafica.

4. Decuplarea . Toate motoarele se vor opri in interval de o secunda dar nu se garanteaza pastrarea nici unei conditii la recuplare.

INTRERUPATORUL DE OPRIRE DE URGENTA

Intrerupatorul Oprire de urgenta este de tipul normal inchis. Cand intrerupatorul este deschis sau defect alimentarea cu energie electrica se intrerupe imediat. Magazia de scule, antrenarea arborelui si pompa lichidului de racire se vor opri imediat.

Va atentionam ca parametrul nr.57 al masinii sub textul POF AT E-STP poate influenta intrerupatorul Oprire de urgenta . Cand bit-ul este pozitionat pe 1 tensiunea de alimentare este in totalitate intrerupta.

Ar fi bine ca schimbarea de scula sa nu fie intrerupta cu butonul Oprire de urgenta deoarece magazia de scule nu se gaseste in acel moment intr-o pozitie de baza , deplasarea ei in pozitia finala cerand un efort suplimentar.

Daca schimbatorul de scule nu functioneaza corect, controlul masinii automat va genera o alarmaToate mesajele de eroare de schimbare de scula pot fi usor eliminate . Apasati tasta EMERGENCY STOP.

Pentru a corecta elimina cauzele mecanice, iar apoi mesajele de eroare se pot sterge prin apasarea RESET. Apasati tasta ZERO RETURN ,si apoi AUTO ALL AXES, pentru a reseta axa Z si schimbatorul de scule. Nu introduceti niciodata mana la schimbatorul de scule , pana nu este apasata tasta EMERGENCY STOP.

LAMPA DE SEMNALIZARE

Lampa de semnalizare rosu si verde se afla montata pe bratul de prindere a panoului de comanda si permite operatorului sa observe de la distanta starea de functionare a masinii. In timpul lucrului normal lampa de semnalizare de culoare verde este aprinsa.

Lampa de semnalizare culoare verde lumineaza intermitent cand :

- Operatorul apasa tasta FEED HOLD si deasemenea cand modul de operare

este BLOC CU BLOC si comanda numerica a ajuns la sfarsitul unui bloc.

- Cand comanda numerica se afla sub influenta M00, M01, M02 si M03.Se va

opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET.Cand in controlul masinii se

afla un M02 sau M30.

Lampa de semnalizare de culoare rosie lumineaza intermitent cand:

- Apare un mesaj de alarma, sau cand este apasata tasta Oprire de urgenta

EMERGENCY STOP. Se va opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET si

au fost sterse toate alarmele.

2.15 MEMORAREA SI EDITAREA DE PROGRAME

In urma utilizarii altor functii,in afara de HELP sau mesaje de functionare , tastele alfa-numerice se afiseaza in parte inferioara a ecranului Aceasta linie se numeste linie de introducere date . Aceasta se numeste linie de intrare de date si contine ceea ce se doreste a se introduce, dupa cere se tasteaza WRITE (scriere), ALTER (modificare) sau INSERT (introducere, inserare).

Daca pe ecran este selectat HELP. tastele alfa-numerice servesc la selectarea unei teme, motiv pentru care ele nu sunt afisate pe ecran, pe linia de introducere de date.

Daca functia Message este selectata, se poate pozitiona cursorul pe ecran si se poate scrie direct pe ceea ce este afisat.

CREAREA DE PROGRAME

Pentru stabilirea unui nou program, trebuie sa va aflati in afisajul PRGRM/CONVRS si in modul LIST PROG. Se introduce litera O ( O nu 0 ca cifra) urmat de patru numere si se apasa SELECT PROG. Programul selectat este un program principal (de baza) si este acelasi care se vede in MEM si EDIT. Se apasa EDIT pentru a se vedea noul program care va fi compus din Onnnn si EOB (;) . Toate celelalte intrari se vor executa prin apasarea unei litere urmate de o valoare numerica si se vor incheia prin apasarea unei din tastele INSERT, ALTER sau WRITE.

Toate elementele introduse intr-un program sunt date de adrese (o litera alfabetica urmata de un numar) , un comentariu ( aflat intre doua paranteze)sau un sfarsit de bloc (End Of Blok = EOB sau ;)

CURSORUL cu sageata in sus, sau cu sageata in jos se foloseste pentru a cauta valorile care au fost introduse. Se introduce simplu pe linia de baza valoarea cautata si se deplaseaza cursorul cu sagetile in sus sau in jos. Cursorul cu tastele sagetii in sus va cauta elementele in sens invers pana la inceputul programului iar cursorul cu tastele sagetii in jos va cauta elementele inainte pana la sfarsitul programului .

Esista si functia de cautare in modul MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita de o cifra, cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera care va fi insotita de un numar oarecare.

ATENTIE !Prin actionarea tastei INSERT noile date sunt introduse dupa

datele marcate (imagine negativa). Cu ajutorul cursorului tastele sageata in sus sau tastele sageata in jos precum si cu ajutorul tastelor cu sageata dreapta sau sageata stanga se pot selecta datele marcate, iar tastele HOME si END va vor duce la inceputul sau la sfarsitul programuluiTastele PAGE UP (pagina in sus) si PAGE DOWN (pagina in jos executa deplasari pe distante mari). Toate aceste taste sunt operationale in modul de lucru EDIT, MEM si MDI.

Un comentariu se poate edita, fara ca acesta sa fie introdus intreg inca odata. Prin simpla deplasare a cursorului la semnul marcat ce trebuie modificat se introduce semnul nou dupa care se apasa una din tastele ALTER, INSERT sau DELETE. Utilizand tasta UNDO este posibila intoarcerea la orice schimbare facuta, ea actioneaza doar pe ultimele noua intrari .Dupa stabilirea unui program , acestuia i se poate modifica usor numele si la fel de usor se poate modifica cu alter Onnnn. Daca numarul maxim de programe este atins, mesajul DIR FULL apare afisat si programul nu se poate realiza.

EDITAREA DE PROGRAME

Modul de lucru EDIT permite efectuarea de modificari intr-un program, care se afla deja in memoria masinii. Daca in memoria masinii nu exista nici un program se poate crea unul in modul LIST PROG. La creerea unui nou program acesta contine doar un nume de program Onnnn si un EOB.

Pentru a intra in modul de lucru EDIT se apasa tasta EDIT. Programul actual va aparea pe ecran sau daca nu exista nici un program se va afisa O0000.

Pentru creerea unui nume de program, se muta cursorul pe litera Onnnn , se va da literi O suita unui numar crescator, ex: =1234 si se apasa tasta ALTER. In partea dreapta a ecranului va apare noul numar al programului. Datele introduse vor aparea intai in partea stanga jos a ecranului iar dupa apasarea tastei INSERT , ALTER sau WRITE: se vor muta in partea superioara a ecranului.

Pentru a introduce un program se vor tasta datele dorite si se va apasa tasta INSERT. Inainte de actionarea acestei taste exista mai multe posibilitati in afara de a introduce un cod, ca de exemplu X, Y sau Z. Dupa intrarea in program exista posibilitatea de a modifica date. Se muta cursorul cu ajutorul tastelor pe cuvantul ce ar trebui editat. Se efectuaza modificarea dorita in partea de jos a ecranului dupa care se apasa una din tastele ALTER, INSERT sau DELETE.

Cu ajutorul tastei UNDO se poate anula modificarea facuta si deasemenea este eficienta pentru ultimele noua date introduse. Cu ajutorul cursorului, cu sageata in sus sau cu sageata in jos se pot cauta valorile care au fost introduse. Cursorul cu sageata in sus va cauta elementele inapoi pana la inceputul programului iar cursorul cu sageata in jos va cauta elementele inainte pana la sfarsitul programului. Exista deasemenea si functia de cautare in modul de lucru MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita de o cifra , cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera , care va fi desigur insotita de un numar oarecare.

Afisrea erorilor la editare :

Guarded Codes-a incercat eliminarea Onnnn din pornirea unui program

Bad Codeo linie contine date care nu sunt valabile , sau un comentariu

contine mai mult de 80 de semne

Editing Erroro mai veche operatie de editare nu a fost terminata; se elimina problema si dupa aceea se apasa UNDO

Bad Namenumele programului Onnnn nu este valabil sau lipseste.

Invalid Numbercifra, alaturi de codul alfabetic nu este valabila

Block too Longun bloc poate contine maxim 256 de semne

No Codeo operatie de inserare a fost facuta fara a exista date

CanUndose pot anula doar ultimele noua modificari.

End of Prgsfarsitul de program EOB nu se poate sterge

EDITAREA DIN PLAN SECUND

Cu editareaq BACKGROUND EDIT (editare din plan secund). Prin aceasta se poate edita un program in memoria chiar daca in derulare se afla un alt program. Editarea in BACKGROUND EDIT se poate valida sau invalida cu ajutorul Parametrului 57.

BACKGROUND EDIT se poate utiliza in modul MEM , la afisajul PROGRAM DISPAY. Se introduce O0000 pentru editarea programului si se apasa tasta F4. In cazul in care nu se introduce O000, se va obtine afisajul PROGRAM REVIEW.

Daca suntem in BACKGROUND EDIT exista posibilitatea de a executa toate operatiile disponibile din modul EDIT. Pe ultimele cinci linii de pe ecran, se va afisa starea programului in derulare , iar pe linia superioara va fi afisat numele si numarul de linie al programului aflat in derulare. Pentru a iesi din BACKGROUND EDIT se apasa tasta F4.

Pentru citirea programelor aflate in memorie, se va introduce o noua afisare , pentru a putea vedea lista de programe. Afisajul se numeste LIST.

El se poate vedea prin apasarea LIST PROG. Afisajele sunt identice cu cele din LIST PROG, numai ca functiile de transmitere, receptie, copiere , selectare sau stergere de date nu sunt disponibile.

Butonul CYCLE START nu poate fi folosit in modul BACKGROUNG EDIT. Daca programul contine o oprire M00 trebuie sa se iasa din BACKGROUND EDIT si apoi sa se apese CYCLE START.

Toate modificarile executate in BACKGROUND EDIT sunt stocate intr-un alt domeniu de memorie al masinii, pana cand programul aflat in derulare nu se opreste. Ceea ce inseamna ca se poate edita un program sau subprogram fara ca modificarile efectuate sa influenteze programul aflat in curs.

La prima selectare a unui program pentru BACKGROUND EDIT se obtine un mesaj PROG EXISTS ceea ce inseamna ca acesta se afla deja in memoria masinii sau NEW PROG daca nu exista.

Mesajul NEW PROG insemna ca programul este stocat si la origine el este gol. In amandoua cazurile se poate edita programul. La a doua selectare a unui program pentru BACKGROUND , fara a se opri programul in derulare, se obtine mesajul SECOND EDIT. Daca suntem in BACKGROUND EDIT si programul aflat in derulare este terminat, afisajul se schimba automat pe programul PROGRAM DISPLAY unde desemenea se va afisa terminarea programului. Pentru continuarea editarii programului trebuie selectat LIST PROG si se trece pe display in modul de lucru EDIT

BACKGROUND EDIT nu este disponibil in modul MDI si nici in DNC.

STERGEREA DE PROGRAME

Pentru stergerea unui program NC, trebuie ales modul de functionare LIST PROG. Aici programele NC sunt listate impreuna cu numerele lor. Cu jutorul tastei UP (sus) si DOWN (jos) se selecteaza programul dorit sau se poate scrie numarul de program si prin apasarea tastei ERASE PROG se sterge programul.

Toate programele se pot sterge odata printr-0 singura comanda, cand cursorul se gaseste pe ALL si prin apasarea tastei ERASE PROG.

ATENTIUNE ! Programele sterse nu pot fi reinstalate cu ajutorul tastei UNDO !

TASTE CU FUNCTII SPECIALE

Tastele F1, F2, F3 si F4 servesc la executarea diferitelor functiuni, in raport de afisaj si de modul de lucru existent. In cele ce urmeaza vom face o deschriere a tastelor Fn.

F1In modul de lucru EDIT si la afisarea PROGRAM DISPLAY, porneste definirea unui bloc. In modul de lucru LIST PROG F 1 executa duplicarea de program, dupa un program deja memorat si ii atribuie un nou nume. In afisajul OFFSET F1 introduce valorile datelor in offset.

F2In modul EDIT si cu afisajul PROGRAM DISPLAY, defineste terminarea unui bloc. I

F3In modul EDIT si MDI tasta F3 copiaza fereastra luminata a codului G, cu ajutorul functiei ajutatoare din calculator, din linia de intrare a datelor de la baza ecranului. Aceasta se poate utiliza atunci cand se doreste determinarea unei solutii pentru o miscare circulara in program. In functia ajutatoare de calcul, HELP, aceasta tasta copiaza valoarea in fereastra de calcul pentru functii ajutatoare trigonometrice sau circulare.

F4In modul de lucru EDIT daca nu ruleaza nici un program se introduce Onnnnn pe linia de intrare date si la apasarea F4 va incepe editarea programului Onnnnn.

In modul de lucru MEM si la afisajul PROGRAM DISPLAY , F4 selecteaza modul BACKGROUND EDIT sau PROGRAM REVIEW. BACKGROUND EDIT este selectat prin introducerea Onnn si a numarului de programul editorului si apasand tasta F4. BACKGROUND EDIT nu poate fi selectat cand se ruleza un program. PROGRAM REVIEW poate fi selectat cand rulaeza un program prin simpla apasarte F4. Daca un program este in derulare PROGRAM REVIEW va aparea in jumatatea stanga a ecranului si operatorul va putea vedea programul in partea dreapta a ecranului.

In functia calculator HELP la tastarea F4 se vor putea face adunari, scaderi, inmultiri sau impartiri calcule ale valorilor trigonometrice, circulare si