Manual privind un model comun de anchetare a contrabandei...

O anchetă financiară eficientă, proactivă şi strategică a contrabandei cu ţigări – SPECIFICS Home/2011/ISEC/AG/4000002572

1

Manual uţigăriprivindunmodelcomundeanchetareacontrabandeicpentruRomânia,Ungaria,Lituania,LetoniaşiEstonia

1. INTRODUCERE

Scopul acestui Manual este să furnizeze părţilor interesate câteva idei practice de îmbunătăţire a mecanismului de anchetare a contrabandei cu ţigări, în special cazurile penale cu caracter organizat, care apar la nivel internaţional. În cadrul discuţiilor care au avut loc la cele trei ateliere tip masă rotundă, participanţii au încercat de asemenea să identifice câteva din semnele timpurii de avertisment, elemente care ar putea duce la creşterea gradului de conştientizare al autorităţilor care se ocupă de investigaţii cu privire la cazurile de contrabandă cu ţigări care apar în ţările lor şi care afectează bugetul intern al statului, precum şi bugetul UE. Importanţa creării unei baze de date simple, cu datele de contact ale tuturor procurorilor şi anchetatorilor responsabili din toate statele membre UE a fost un aspect luat în mod special în consideraţie, iar stabilirea unor puncte naţionale de contact constituie o condiţie obligatorie. Printre alte aspecte descrise în acest Manual se numără fenomenul de contrabandă cu ţigări în general, măsurile luate la nivel UE, ameninţările externe identificate în cele 5 ţări analizate, având în vedere că toate aceste ţări se află la graniţa UE şi funcţionează ca primă linie de apărare a intereselor sociale şi economice ale întregii uniunii, legislaţia internă din aceste ţări în ce priveşte contrabanda cu ţigări, precum şi câteva din măsurile puse în aplicare pentru abordarea acestui fenomen. Prin urmare, considerăm că trebuie acordată o atenţie specială analizării continue a acestui fenomen de comerţ ilicit prin accesarea informaţiilor cu privire la tendinţele actuale, moduri de operare, mijloacele preferate şi alte diverse caracteristici ale acestui tip de infracţiune în vederea creşterii capacităţii de combatere efectivă a autorităţilor de punere în aplicare a legii.

Acest Manual urmează să fie completat cu analiza efectuată de experţi în etapa anterioară a proiectului, denumită “Modele şi sisteme naţionale de combatere a contrabandei cu ţigări în România, Ungaria, Lituania, Letonia şi Estonia". Mai multe detalii sunt furnizate în cadrul analizei măsurilor luate de UE şi a altor teme.


2

Contrabanda cu ţigări este evaluată în permanenţă de către statele membre UE şi de către echipele analitice ale organizaţiilor internaţionale (ca de exemplu OLAF, EUROPOL, SELEC, WCO, EUBAM Moldova şi Ucraina etc) ca reprezentând unul dintre cele mai grave riscuri privind securitatea la frontieră şi, ca atare, se numără printre principalele priorităţi ale serviciilor de gestionare a frontierelor din UE care îşi desfăşoară activitatea la frontierele externe ale acesteia. Pe baza statisticilor disponibile, se poate constata că activităţile de contrabandă cu ţigări pe scară largă pe teritoriul UE au loc pe la frontiera estică a acesteia. Această activitate ilegală are ca urmare importante pierderi financiare pentru bugetul UE şi pentru bugetul statelor membre. Deşi nu există statistici exacte cu privire la situaţia fraudelor per ansamblu, pierderile directe de venituri din taxele vamale ca urmare a contrabandei cu ţigări sunt estimate a se ridica la peste 10 miliarde EUR pe an. Prin urmare, abordarea problemei afluxului de bunuri de contrabandă supuse accizelor, în special ţigări provenite în special din Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Republica Belarus a devenit o prioritate pentru Comisia Europeană.

Astfel, Comisia Europeană îşi îmbunătăţeşte şi modernizează în permanenţă Strategia sa de combatere a fraudelor. Obiectivul general a Strategiei Comisiei de combatere a fraudelor este îmbunătăţirea prevenirii, identificării şi condiţiilor în care se desfăşoară investigarea fraudelor, precum şi realizarea de acţiuni reparatorii şi de prevenire a fraudelor, prin administrarea de sancţiuni proporţionale şi descurajatoare şi prin respectarea procedurii adecvate, în special prin introducerea strategiilor de combatere a fraudelor la nivelul Serviciilor Comisiei, cu respectarea şi clarificarea diferitelor responsabilităţi ale diverselor părţi interesate. Articolul 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede ca statele membre şi Comisia să combată fraudele şi orice activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. Prevenirea şi identificarea fraudelor este prin urmare o obligaţie generală pentru toate Serviciile Comisiei în cadrul activităţilor zilnice ale acestora, ce implică folosirea de resurse. Managementul financiar şi responsabilitatea au fost consolidate. Serviciile Comisiei sunt responsabile pentru managementul resurselor operaţionale şi administrative alocate acestora în vederea implementării politicilor UE sau în vederea contribuirii la funcţionarea fără probleme a instituţiilor UE într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor şi cu reducerea pe cât posibil a poverii administrative. În această privinţă, Serviciile Comisiei sunt responsabile de luarea măsurilor necesare în vederea asigurării în limite rezonabile a măsurilor de prevenire şi identificare a fraudelor şi neregularităţilor. Prevenirea şi identificarea fraudelor se află în centrul politicilor Comisiei de combatere a fraudelor. Cu toate acestea, alţi factori sunt de asemenea la fel de


3

importanţi, şi anume o investigare eficientă şi eficace, recuperarea rapidă a sumelor plătite în mod necuvenit din bugetul UE şi sancţiuni de descurajare a fraudelor. Statele membre administrează aproape toate veniturile de la bugetul UE. Acestea se ocupă de asemenea de gestionarea a aproximativ 80% din cheltuielile de la buget pentru Comisie. Restul de 20% sunt administrate în mod direct de Serviciile Comisiei, parţial împreună cu administraţiile ţărilor din afara UE şi cu organizaţiile internaţionale.

În 2010, Consiliul a adoptat Programul multi-anual de la Stockholm pentru politicile din sectorul justiţiei, libertăţilor civile şi securităţii. Programul impunea UE şi statele membre să îşi intensifice eforturile de combatere a corupţiei şi a altor forme de infracţiuni financiare. Acesta a inclus dezvoltarea capacităţii de investigare financiară şi identificarea mai clară a “beneficiarilor efectivi” ai mijloacelor.

Începând din 2011, au fost luate mai multe iniţiative pentru intensificarea combaterii fraudelor şi corupţiei care afectează fondurile publice din UE:

Propunerea Comisiei de modificare a cadrului legal al OLAF a vizat creşterea eficienţei şi a vitezei de desfăşurare a anchetelor OLAF, consolidarea garanţiilor procedurale, intensificarea cooperării OLAF cu statele membre şi îmbunătăţirea guvernanţei acestei organizaţii. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se ocupă de investigaţiile administrative. Acesta se foloseşte de experienţa şi expertiza acumulată pentru a sprijini alte Servicii ale Comisiei în vederea prevenirii şi identificării fraudelor.

Comunicarea privind protecţia intereselor financiare ale UE prin organizarea de investigaţii administrative şi de drept penal stabileşte modul în care Comisia intenţionează să protejeze banii contribuabililor la nivel UE împotriva activităţilor ilegale, inclusiv împotriva ameninţărilor reprezentate de corupția din interiorul şi din afara instituţiilor UE. Comunicarea privind strategia antifraudă a Comisiei din iunie 2011 a evidenţiat oportunităţile de îmbunătăţire a cadrului legislativ de drept penal şi a instrumentelor de procedură folosite de anchetatori şi procurori, precum şi posibilele dezvoltări instituţionale, cum ar fi înfiinţarea Procuraturii Europene, care, în 2014, se află încă în curs de analiză.

În completarea acestor iniţiative, Comunicarea privind combaterea corupţiei în UE stabileşte un mecanism de raportare anticorupţie la nivel UE care presupune evaluarea periodică a statelor membre (“Raportul UE privind combaterea corupţiei”).

Programul de lucru al Comisiei pentru 2011 a inclus de asemenea o Propunere pentru un nou cadru legal privind confiscarea şi recuperarea bunurilor provenite


4

din săvârşirea de infracţiuni sub titlul „Iniţiative de protecţie a economiei licite”, implementată parţial în unele ţări UE.

Există mai mulţi factori care contribuie la propagarea contrabandei pe scară largă. Schimbul de informaţii operaţionale între autorităţile competente de la nivel naţional şi internaţional din regiune nu este întotdeauna suficient. Există încă lacune în ce priveşte infrastructura şi echipamentele de la graniţele externe. Corupţia rămâne un instrument predominant folosit de contrabandişti pentru a-şi acoperi şi facilita activităţile lor ilegale.

Prevederile legislative extrem de divergente ale statelor membre cu privire la sancţiuni pot reprezenta un stimulent pentru contrabandişti să folosească punctele de intrare în UE unde se aplică efectiv şi/sau unde sunt prevăzute cele mai mici sancţiuni. Diferenţele mari de preţuri şi impozite dintre UE şi statele vecine, unde nivelul de impozitare este mai mic, reprezintă de asemenea un factor important. Astfel, combaterea acestui tip de fraudă reprezintă o responsabilitate comună, iar problemele legate de contrabanda cu ţigări nu sunt specifice şi nu reprezintă o problemă numai pentru cele 5 ţări analizate, ci apar pe întreg teritoriul UE. Este nevoie de măsuri urgente şi simplificate la toate nivelurile, de ex. din partea Comisiei, a statelor membre şi a ţărilor învecinate. Este absolut necesar să profităm de succesul înregistrat până acum în urma cooperării prin promovarea în continuare a schimbului de informaţii şi prin construirea unor relaţii puternice pentru a putea aborda împreună problema contrabandei cu ţigări la frontiera estică.

Statele membre cu o valoare ridicată a accizelor trebuie să exercite măsuri adecvate de control intern. Cele care se învecinează cu ţări terţe trebuie să-şi sporească măsurile de control atât cu privire la consumul intern, cât şi cu privire la contrabanda din ţările învecinate, contribuind în acest fel la stoparea fluxurilor care vin de pe teritoriul acestora către alte state membre.

Pentru a oferi un răspuns eficace acestor provocări, Comisia Europeană a identificat un număr de măsuri în special pe termen mediu şi scurt care urmează să fie puse în aplicare cu ajutorul statelor membre, precum şi cu ajutorul Rusiei şi al ţărilor partenere din Europa de est (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina). Deşi acest Plan de acţiune este centrat pe o zonă geografică destul de problematică, mai multe măsuri vizate au în vedere problema contrabandei cu ţigări pe o scară mai mare şi vor fi prin urmare relevante şi pentru alte regiuni. Contrabanda cu ţigări este, desigur, un fenomen global care necesită soluţii globale. Prin propunerea de măsuri centrate pe graniţa estică, Comisia Europeană a vizat de asemenea să contribuie la eforturile globale de combatere a contrabandei.


5

2. AMPLOAREA, IMPACTUL ŞI NATURA FENOMENULUI DE CONTRABANDĂ CU ŢIGĂRI

Evoluţia şi creşterea pieţei de tutun ilegal din Uniunea Eurepeană a fost remarcabilă în ultimii ani. Ţigările de contrabandă şi ţigările contrafăcute pot fi găsite în toate statele membre UE.

Ţările partenere din estul Europei, în special Republica Moldova, Ucraina şi din ce în ce mai mult Belarus şi Rusia reprezintă câteva din principalele surse de ţigări confiscate de către autorităţile de aplicare a legii din UE şi această tendinţă pare să fi crescut în 2014.

Principalul motiv este costul redus al ţigărilor din ţările de expediţie în comparaţie cu preţul acestora în ţările UE, în special în Marea Britanie şi Germania. Astfel, contrabandiştii obţin profituri uriaşe într-o perioadă relativ scurtă de timp, cu un risc mic de a fi condamnaţi la închisoare. Singura pierdere ar putea fi una financiară, dar dacă se au în vedere beneficiile, contrabanda este profitabilă chiar dacă unul din 5 transporturi ajunge în ţările de destinaţie. În această privinţă, dacă plecăm de la o estimare simplă, şi anume că autorităţile de punere în aplicare a legii confiscă 1 din 10 transporturi, rezultă că activitatea de contrabandă cu ţigări este una din cele mai profitabile “afaceri”. Marjele mari de profit sunt comparabile cu cele obţinute din comercializarea narcoticelor şi justifică ascunzătorile elaborate şi costisitoare, folosirea de rute indirecte complexe, plata unor sume substanţiale ca mită pentru a corupe autorităţile poliţieneşti şi vamale şi angajarea de executanţi. Imaginea de mai jos ilustrează diferenţa imensă dintre preţul ţigărilor pe teritoriul Europei.


6

În general, pe lângă profiturile imense, există diferite stimulente care favorizează contrabanda cu mărfuri şi, în special cu ţigări. Dintre acestea, cele mai importante sunt menţionate mai jos, fără însă ca lista să fie exhaustivă:

- Controale mai puţin severe la graniţe – din motive geografice, graniţele unora dintre ţări sunt imposibil de păzit în proporţie de 100%. În multe ţări, contrabanda se efectuează prin puncte cunoscute de intrare şi ieşire. Controalele inadecvate permit contrabandiştilor să transporte volume mari de produse. - Sancţiuni inadecvate – în unele ţări, sancţiunile prevăzute pentru cei care sunt prinşi sunt insuficiente pentru a constitui un factor de descurajare. Stimulentele care favorizează angajarea în activităţi comerciale ilicite ar fi reduse dacă raportul dintre riscuri şi recompense ar fi defavorabil infractorilor. Amenzile nu îi împiedică pe contrabandiştii profesionişti. - Corupţia – controalele inadecvate sunt deseori accentuate de sau reprezintă o consecinţă a corupţiei endemice. Ca urmare a acestui fenomen, punerea în aplicare a legii şi controalele devin ineficiente. - Politicile guvernamentale de facilitare a comerţului - stimularea activităţii economice prin crearea de zone cu taxe reduse care facilitează contrabanda ulterioară cu produse legal vândute distribuitorilor în astfel de zone. - Comportamentul consumatorilor – pe multe pieţe unde sunt vândute produse de contrabandă, consumatorii sunt conştienţi (pe baza aspectului, preţului şi punctelor de vânzare) că achiziţionează bunuri de contrabandă sau


7

contrafăcute, dar preţurile mai mici au câştig de cauză. Dacă nu ar exista cerere, ar dispărea şi oferta. - Considerente economice locale – în unele părţi ale lumii, contrabanda este tolerată ca modalitate de creare de locuri de muncă şi ca o sursă de venituri pentru populaţia locală. Producţia şi vânzarea de mărfuri contrafăcute este ignorată din acelaşi motiv. În mod tradiţional, contrabandiştii aleg anumite categorii de bunuri ca sursă de profit. Astfel de bunuri sunt fie cele supuse accizelor – alcool, tutun, produse petroliere sau cele care prezintă o diferenţă semnificativă de preţ între locul de cumpărare şi cel de vânzare. Prin comiterea de evaziune fiscală sau profitând de avantajul preţului, infractorii îşi maximizează profitul, lipsind în acest fel autorităţile guvernamentale de o parte importantă de venituri la bugetul de stat. Contrabanda cu ţigări prezintă un risc semnificativ mai mic pentru făptuitori decât contrabanda cu alte mărfuri, cum ar fi armele sau drogurile. În plus, furnizarea acestor bunuri se face uşor, iar achiziţia lor de la furnizorii legitimi se face fără niciun risc, ceea ce nu se întâmplă în cazul drogurilor şi armelor. În plus, există întotdeauna o bază de consumatori pentru aceste bunuri ilegale, care este de obicei în creştere. Datorită profitului uriaş înregistrat, acest gen de infracţiune implică grupuri organizate de infractori, care reprezintă o ameninţare în plus pentru societate, în principal ca urmare a faptului că resursele financiare acumulate sunt folosite pentru a corupe şi influenţa autorităţile judiciare şi de punere în aplicare a legii. Infractorii sunt foarte inventivi în elaborarea de soluţii profitabile prin care să îşi ascundă urmele şi să îngreuneze detectarea activităţii de contrabandă de către poliţie şi autorităţile vamale. În cadrul prezentului manual vom prezenta astfel de cazuri, pentru a ilustra cu exemple modurile de operare folosite de contrabandişti.

Sechestrul asupra ţigărilor include următoarele trei categorii:

• ţigări autentice fabricate de companii multinaţionale producătoare de ţigări care sunt aduse în UE prin contrabandă (contrabandă);

• "cheap whites" sau “illegal whites”, care sunt ţigări produse legal în ţara lor de origine la un preţ foarte mic şi care sunt apoi aduse prin contrabandă; şi

• ţigări contrafăcute.


8

La începutul anilor 2000, problema contrabandei la frontiera estică a UE a implicat în mare măsură contrabanda cu produse autentice. Astăzi, situaţia este oarecum diferită. Majoritatea ţigărilor care intră ilegal în UE pe la frontiera estică sunt fie „cheap whites”, fie marfă de contrabandă. Ţigările de tip “cheap whites” reprezintă acum aproximativ 20% din ţigările confiscate în UE, ocupând un loc din ce în ce mai important în comerţul ilicit cu tutun.

Deşi multe dintre ţigările ilegale care intră în UE pe la frontiera sa estică sunt destinată pieţelor ilegale din Europa de vest, în special Germania şi Marea Britanie (datorită preţurilor mai ridicate la care pot fi vândute aici), o parte semnificativă din ţigările de contrabandă vizează pieţele locale. Se estimează că în unele regiuni de graniţă, consumul de ţigări ilegale depăşeşte 90% din totalul de ţigări. Creşterea impozitelor în noile state membre în conformitate cu prevederile acquis-ului UE a dus la creşterea consumului de ţigări de contrabandă în unele state membre noi. Pe lângă contrabanda pe scară largă, “micro-contrabanda”, care implică călătorii frecvente şi trecerea frontierei cu o cantitate mică de ţigări reprezintă în continuare o problemă semnificativă la anumite puncte de frontieră.

Impactul negativ al comerţului ilicit cu ţigări este foarte diversificat. Din punct de vedere economic, acesta implică pierderi semnificative de venituri şi este nociv pentru interesele legitime de afaceri, atât ale producătorilor, cât şi ale comercianţilor cu amănuntul. El duce de asemenea la vânzarea şi consumul de tutun care nu respectă legislaţia UE privind controlul tutunului. Din punct de vedere al sănătăţii, acest lucru poate duce la creşterea consumului de produse din tutun şi la scăderea protecţiei sănătăţii publice, în special în ce privesc grupurile vulnerabile, cum sunt tinerii.

Una din impacturile mai puţin evidente, dar destul de grave ale contrabandei cu ţigări este acela că reprezintă aproape exclusiv apanajul grupărilor de crimă organizată care realizează câştiguri financiare substanţiale de pe urma activităţilor lor ilegale. După cum arată studiile de caz, aceste grupări operează la nivel internaţional şi sunt deseori implicate şi în alte tipuri de crimă organizată.

Pentru a putea înţelege şi evalua mai bine situaţia la modul general, trebuie să explicăm câteva din vulnerabilităţile şi ameninţările externe specifice fiecărei regiuni. Imaginea 1 arată locurile unde sunt „exportate” cele mai multe ţigări în UE.


9

O anchetă financiară eficientă, proactivă şi strategică a contrabandei cu ţigări – SPECIFICS

Produse de contrabandă şi “illicit whites”

Operaţiuni comerciale de combatere a comerţului ilicit în Europa centrală şi de sud-est

Deşi contrabanda cu ţigări este un fenomen care afectează întreaga Europă, există anumite elemente cu impact tangenţial asupra ţărilor participante, care merită menţionate pentru a avea o imagine clară asupra acestui fenomen. Situaţia din Grecia este importantă şi, prin urmare, am menţionat-o, datorită numărului mare de sechestre efectuate de autorităţile din întreaga Europă, în care Grecia joacă rolul de ţară de expediţie/ de tranzit.

Atunci când analizăm zonele problemă din Europa Centrală, există câteva elemente cheie care pot fi observate în practică:

• Produse deviate şi „illicit whites” provenind din Belarus, Ucraina şi Rusia;

• Facilităţi ilegale de producţie, inclusiv fabrici de procesare a tutunului; • Produse ilicite, inclusiv „illicit whites” care tranzitează teritoriul Greciei

şi ajung în Italia şi în restul Europei (sau în Bulgaria şi România); • Operaţiunile de contrabandă prin care ţigările pătrund în Suedia din Ţările

Baltice sau prin care ţigările de tip „illicit whites” pătrund din EAU;


10

tice provenite din Ţările Balcanice, care ătre Balcani”.

Zonele problemă

whites” şi pentru produsele contrafăcute;

mpreună cu

a actuală următoarele: Kosovo – Muntenegru – Serbia – Bosnia-

ontrabandă nu poate fi ignorată. În Grecia există mai multe zone de influenţă,

ştii bulgari

eciei. Această mişcare este rezultatul scindării unui conglomerat bulgăresc cu centrul de operaţiuni în Varna;

• Contrabanda cu ţigări din Ucraina/ Republica Moldova care ajung în Europa centrală via România;

• Comerţul ilicit cu tutun neprelucrat; • Contrabanda cu produse auten

ajung în Austria: Viena este „poarta c Zona balcanică a jucat un rol esenţial în contrabanda cu ţigări aduse în UE

atorită elementelor geografice şi politice specifice.didentificate sunt următoarele:

• Folosirea portului comercial liber Bar pentru tranzitul de ţigări „illicit

• Contrabanda din Muntenegru şi Kosovo efectuată prin intermediul exporturilor false via Serbia;

• Fabricile suspecte de contrabandă din Bosnia şi Muntenegru; • Contrabanda cu ţigări se face cu ajutorul camioanelor, autobuzelor sau

containerelor, alături de alte mărfuri care sunt transportate îacestea;

• Principalele rute din zona Ţărilor Balcanice pe care se face trafic de ţigări sunt la or Herţegovina - Croaţia sau Ungaria - Europa de vest;

• Contrabanda zilnică cu ţigări dintre Serbia şi România – micro-contrabandă;

• Dimplomaţii de la ambasadele africane implicaţi în aducerea ţigărilor de contrabandă în UE (câteva cazuri raportate de autorităţile române de frontieră).

După cum am menţionat anterior, importanţa Greciei pentru reţelele de cîn care operează grupări criminale organizate. Atunci când se face o captură de ţigări prevenite din Grecia, se poate vedea care grup se află în spatele transportului respectiv, urmărind pur şi simplu descrierile şi harta de mai jos. Organizarea grupărilor care operează în Grecia:

• Ucrainenii şi ruşii care aparent au format o alianţă cu una (sau mai multe) (grupări) din Bulgaria şi în acest fel i-au ajutat pe contrabandide ţigări să îşi extindă activitatea;

• În regiunea de est, un sindicat al contrabandiştilor bulgari a continuat să penetreze regiunea centrală a Gr


11

• În regiunea de vest şi nord-vest (centru: Igumeniţa), mai multe grupări de albanezi au început să se răspândească din ce în ce mai mult, completând treptat golul lăsat de descendenţii greci ai grupării italiene Camorra;

• Grupările din (nord)-vest au dezvoltat de asemenea legături cu Cipru, care, în mare măsură, folosea „mărfuri” expediate din portul turc-cipriot Famagusta;

• Sindicatul chinez face eforturi mari pentru a-şi consolida poziţia.


12

Puncte de interes la nivel regional

Sindicatul de contrabandişti bulgari, ruşi şi ucrainieni

Grupul Micunovic (Muntenegru)

Camorra şi sindicatul albanez

Ucrainieni, ruşi (neorganizaţi într-un sindicat)

Chinezii şi grupări multi-etnice de contrabandă

Grupurile din Africa şi Orientul Mijlociu

Grupurile de italieni, ucrainieni şi chinezi (neorganizate într-un sindicat)

Nespecific (numai pe insule)

România


13

În ce priveşte România, se poate menţiona că aceasta este afectată de contrabanda cu ţigări care are loc la toate frontierele sale, având în vedere că se învecinează cu 3 ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, are o graniţă cu Bulgaria (ţară de tranzit pentru ţigările provenite din Turcia şi Grecia) şi o graniţă de ieşire către Ungaria. Din acest motiv, am putea împărţi România în mai multe “zone” de contrabandă care acţionează pe piaţa ilegală:

Zona nr. 1: În partea de nord-vest, activităţile de contrabandă se întind pe zona cuprinsă între Halmeu, punct de frontieră la graniţa cu Ucraina, punctele de frontieră Petea, Urziceni, Borţ, Salonta, Nădlac şi Cenad situate la graniţa cu Ungaria şi punctul de frontieră Stamora Moraviţa, aflat la graniţa cu sârbii. Aceasta este cea mai importantă organizaţie şi, potrivit statisticilor, desfăşoară aproximativ 59% din activităţile de contrabandă la graniţele cu România;

Zona nr. 2: Zona de nord-est se întinde de la râul Siret, aflat la graniţa cu Ucraina, până la Galaţi, aflat la graniţa cu Republica Moldova. Aceasta este a doua cea mai importantă zonă (de activitate a crimei organizate), care reprezintă 18% din întreaga activitate de contrabandă cu ţigări.

Zona nr. 3: Organizaţia din această zonă este responsabilă de 16% din traficul cu ţigări, operand în portul Constanţa, în zona Mangalia, Midia-Năvodari, zona


14

liberă Agigea-Sud Constanţa, în zona navigabilă a Canalului Dunării – Marea Neagră, Sulina şi în Delta Dunării.

Zona nr. 4: De-a lungul frontierei cu Bulgaria, regiunea Dunării şi Serbia, activităţile reprezintă 7% din operaţiunile de contrabandă.

Principalele puncte de trecere a frontierei folosite de reţelele de contrabandişti de-a lungul “Graniţei verzi” a Ucrainei cu România sunt:

România/Ungaria - Nădlac, Petea, Urziceni, Borş, Varsand

România/Ucraina – Halmeu, Siret România/ Republic Moldova - Sculeni, Ungheni.

Pe baza cazurilor anchetate de autorităţile din România, au rezultat următoarele elemente semnificative:

• Reţelele sunt organizate la nivel transnaţional: pe teritoriul Ucrainei, Moldovei, României şi Ungariei;

• Principalele mărci de ţigări aduse prin contrabandă în Europa centrală şi de vest sunt Winston, Jin Ling, Viceroy, Pall Mall, Marlboro, LD;

• Principala zonă de interes a activităţilor de contrabandă în creştere este zona de frontieră dintre Ucraina, Ungaria şi România, urmată de zona de frontieră dintre România/ Republica Moldova şi Serbia;

• Zona de est a Ungariei tinde să fie folosită pentru depozitarea temporară a ţigărilor.

Ungaria


15

Contrabanda cu ţigări reprezintă o problemă permanentă în Ungaria. Principalele caracteristici raportate de către autorităţile relevante sunt: o cantitate mică de ţigări per operaţiune, încercări de trecere a frontierei “verzi”, implicarea de produse din Belarus, mai multă violenţă în cazul detectării.

În zona de frontieră dintre Ungaria şi Ucraina, cel mai mare risc este reprezentat de vehiculele care aduc ţigări de contrabandă în fâşia de graniţă, acestea având în principal următoarele caracteristici: modele cu habitaclu şi compartiment pentru mărfuri mai mari decât în mod obişnuit, vehicule conduse de către o singură persoană, cu o viteză relativ mare. La PTF-uri (puncte de trecere a frontierei), cel mai mare risc este reprezentat în general de autovehiculele modificate care au compartimente secrete.

Benzile specializate în contrabanda cu ţigări par să câştige din ce în ce mai mult teren prin înţelegerea în profunzime a procedurilor de anchetă şi a tehnicilor de patrulă şi control. Acestea dispun de asemenea de cunoştinţe speciale în ce priveşte teritoriul geografic local (căi de scăpare, poteci nefolosite, puncte de trecere a râurilor etc) şi folosesc echipamente tehnice de ultimă generaţie (de ex. dispozitive speciale de comunicaţie - radiouri profesionale portabile, dispozitive de redare a imaginii pe timp de noapte, binocluri, autovehicule specializate, foarte puternice, care funcţionează eficient pe teren accidentat, chei speciale pentru bariere, bastoane de cauciuc).

Pachetele de ţigări de contrabandă sunt deseori transportate pe râul de frontieră Tisa şi apoi infractorii le cară pe jos către locurile de depozitare situate în apropiere de graniţă. Din aceste depozite, produsele sunt apoi transportate cu autovehicule de pasageri în Europa de vest sau distribuite în regiune (în special în estul Ungariei şi în Budapesta). Maşinile folosite pentru transportul şi distribuţia produselor de contrabandă sunt în general modificate în vederea ascunderii mărfii. Distribuţia produselor de contrabandă vizează în special pieţele.

Activităţile de contrabandă sunt în principal concentrate, ca şi până acum, la graniţa Ungariei cu Ucraina. Deşi contrabanda se practică de asemenea şi pe la punctele de trecere a frontierei (o cantitate mică de ţigări este transportată pe la PTF-uri în mod regulat şi apoi este stocată într-un depozit şi distribuită), ca


16

contrabandă confiscate a crescut simţitor, ajungând la 85 de milioane în

urmare a controalelor foarte amănunţite a traficului prin PTF-uri, cea mai mare parte a activităţii de contrabandă a migrat către zona de frontieră verde.

Această activitate sporită în zona de frontieră verde este urmarea cooperării intense şi armonizate între agenţiile de punere în aplicare a legii de la PTF-uri, structura adecvată a acestora care vine în întâmpinarea noilor provocări apărute şi succesul campaniilor de combatere a contrabandei. În cazul în care infractorii încearcă să facă contrabandă cu produse din tutun în zona de frontieră, aceştia folosesc metode de ascundere extrem de sofisticate. Contrabandiştii preferă să folosească vehicule noi, închiriate sau în leasing.

O cantitate mică de ţigări este transportată ilegal în autovehicule de călători pe la PTF-uri. Cantităţi mai mari sunt transportate în aval pe râul Tisa (care constituie graniţa naturală dintre Ungaria şi Ucraina) şi/sau de către indivizi pe jos sau în autovehicule mici (cu patru roţi) sau de dimensiuni mai mari (SUV-uri 4x4, camionete). Aceste ţigări sunt apoi depozitate în barăci sau în case private, fiind apoi transportate în vehicule înmatriculate în alte ţări europene, cu destinaţia spre piaţa vest-europeană. Bărcile, bărcile gonflabile, trenurile reprezintă de asemenea alte mijloace folosite în mod frecvent.

Principalii actori implicaţi sunt cetăţeni unguri şi cetăţeni străini (din UE sau terţe ţări), fără a se putea face o distincţie clară între aceştia. În general, Ungaria este în principal o ţară de tranzit, care începe să dobândească caracteristici de utilizator final, de ex. Jin Ling nu este considerată o marcă de ţigări de consum frecvent folosită, fiind identificată doar în urma sechestrelor. Acest lucru se întâmplă din cauza preţurilor şi a posibilităţii de a câştiga un profit mai mare în ţări situate mai la vest. În ce privesc rutele, nu toate rutele principale pot fi identificate din cauza frontierei interne, de ex. ţigările de contrabandă din Belarus pot trece prin zona de frontieră verde a unei terţe ţări sau chiar prin România în drumul lor către Ungaria. Reformele guvernamentale care vizează restricţionarea vânzărilor de tutun ar putea avea un efect direct asupra traficului ilegal cu tutun. În cel de-al doilea trimestru al anului 2014, aproximativ 6.000 de magazine deţineau autorizaţii de comercializare a produselor din tutun, faţă de 42.000 anterior. Deşi este greu de estimat cât de mare este piaţa neagră din Ungaria, numărul de ţigări de


17

veniturilor

şi

perioada ianuarie - octombrie 2013, în comparaţie cu 68 de milioane pentru întreg anul 2012. Ungaria a interzis fumatul în spaţii publice în 2009.

Autorităţile guvernamentale au cunoscut o scădere dramatică a provenite din accizele la ţigări, care s-au redus la 425 miliarde de forinţi (1,45 miliarde EUR) de la 466 miliarde de forinţi (1,64 miliarde EUR) în 2012. Unii sunt de părere că eforturile autorităţilor guvernamentale de a reduce fumatul încep să dea rezultate. Autorităţile au raportat că există multe persoane care acum fumează mai puţin în principiu datorită creşterii preţului ţigărilor – în doi ani, acesta a crescut aproximativ de la 600 de forinţi (2,1 EUR) per pachet la 1.000 de forinţi (3,5 EUR) – dar, de asemenea, şi datorită reformei în sectorul tutunului, având în vedere că sunt oraşe mici unde nu există ţigări de vânzare.

rebuie să menţionăm buna cooperare înregistrată la nivel internaţional, darTla nivel naţional, în special între procuraturi şi Administraţia Fiscală şi Vamală Naţională (AFVN). Trebuie menţionată de asemenea buna cooperare dintre autorităţile vamale şi cele poliţieneşti. În vederea promovării fluidităţii fluxului de informaţii, poliţia şi autorităţile vamale au un singur post de lucru în oraşul Nyíregyháza, din apropierea fâşiei de graniţă cu Ucraina, care permite schimbul direct de informaţii, precum şi o bună coordonare şi armonizarea controalelor comune. Guvernul ungar oferă de asemenea sprijin autorităţilor, încercând să strângă fonduri UE pentru a consolida combaterea contrabandei cu ţigări. O direcţie de acţiune vizează dezvoltarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ a echipamentelor tehnice folosite de AFVN în combaterea contrabandei cu ţigări pe bază de operaţiuni de detectare şi colectare de informaţii (de exemplu drone pilotate automat). Achiziţionarea unor astfel de echipamente va fi finanţată prin programele UE Hercules, care oferă fonduri statelor membre în vederea consolidării cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum şi pentru combaterea contrabandei. În ultimii ani, NAV a elaborat o serie întreagă de programe/proiecte, iar succesul acestora ar putea servi ca exemplu de bună practică pentru alte ţări.


18

Ţările Baltice

Conform www.tobacco.org, 14 miliarde de ţigări sunt vândute în Ţările Baltice în fiecare an. În plus, 20-30% din numărul total de ţigări sunt vândute pe piaţa neagră. Cele mai populare ţigări pe piaţa neagră din Ţările Baltice sunt mărcile ieftine, de calitate inferioară (de exemplu, “Prima”), produse în principal în Rusia, Belarus şi Ucraina. Conform datelor neoficiale, contrabandiştii letoni obţin pe piaţa internă un profit de aproximativ 6-7 milioane USD. Ca urmare a evaziunii fiscale, bugetul de stat pierde aproximativ 10 milioane USD. Profiturile realizate de contrabandiştii estonieni de pe urma comerţului cu ţigări de contrabandă se ridică la aproximativ acelaşi nivel. În Lituania, contrabandiştii din acest sector câştigă aproximativ 5-6 milioane USD. Se pare că pe piaţa neagră locală, comerţul cu ţigări de contrabandă reprezintă o afacere

http://www.tobacco.org/


19

pentru grupurile mici organizate sau pentru traficanţii individuali. Grupurile mari de contrabandişti operează în principal în Marea Britanie, Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Belgia, Norvegia şi Austria. Conform datelor neoficiale, la fiecare trei luni, aproximativ 13 milioane de lire sunt aduse în Lituania, în urma vânzărilor de ţigări de contrabandă pe piaţa neagră din Marea Britanie. În Lituania există 6 sau 7 reţele mari de contrabandă, dar numai o parte din acestea îşi desfăşoară operaţiunile pe piaţa neagră din Marea Britanie. În total, aproximativ 30 de grupări organizate lituaniene fac contrabandă cu ţigări în Europa de vest, ţările scandinave şi ţările nordice. În 2013, în medie 15,21 ţigări au fost aduse din Rusia ilegal în Estonia per persoană care a călătorit din Rusia în Estonia, număr care este de 5,5 ori mai mic decât cel înregistrat în 2012, când media a fost de 84,47 ţigări, întrucât autorităţile de stat i-au luat în vizor pe micii infractori prinşi cu cantităţi mici de ţigări în zona de frontieră LETA/difuzare publică. Cantitatea de ţigări adusă prin contrabandă din Rusia în Estonia a scăzut de peste 5 ori în 2013. Estonia este o ţară de tranzit, dar şi o ţară utilizator final. Ţigările a căror manipulare nu este permisă sunt aduse în Estonia din terţe ţări, ascunse în mărfuri legale (de ex. carcase de calculator, aparate de aer condiţionat, cutii de prosoape etc) şi de acolo, transportate în Peninsula Scandinavă. Cantităţi mai mici de ţigări a căror manipulare nu este permisă sunt furnizate utilizatorilor finali de peste graniţa terestră cu Rusia. Actorii/infractorii implicaţi sunt în principal cetăţeni estonieni şi persoane care nu au cetăţenie estoniană, dar care au domiciliul în Estonia. Principalele rute raportate de autorităţi pe care sunt aduse ţigări de contrabandă au ca punct de plecare Rusia, Ucraina, Belarus sau ţările din Europa de est, de unde acestea ajung prin Estonia în Peninsula Scandinavă. S-a raportat de asemenea că o mare cantitate de ţigări provenite din Filipine, a căror manipulare nu este permisă, a fost adusă în Republica Estonia şi de aici, mai departe în Suedia. Principalele trăsături ale contrabandei cu ţigări din Letonia nu sunt aşa de diferite de cele specifice Estoniei. Letonia este în principal o ţară de tranzit şi, în majoritatea cazurilor, ţigările sunt aduse prin contrabandă din Belarus şi Rusia. Există aşa-numitele mărci locale de ţigări ieftine/ „illegal whites” care sunt produse în mod legal. Ţigările sosesc atât cu transportul feroviar, cât şi cu cel rutier, deseori fiind ascunse în alte mărfuri declarate, ca de exemplu cărbuni, cherestea, aşchii şi granule. Foarte rar, ţigările sunt aduse prin contrabandă folosind transportul maritim. Părţile implicate în aceste tranzacţii ilegale provin în special din Letonia, Lituania şi Estonia, precum şi din Rusia şi Belarus. Principalele rute de la graniţa terestră externă sunt cele care au ca punct de


20

plecare Rusia şi Belarus; la graniţa maritimă externă, principalele porţi de intrare se află la Venstpils şi Liepāja; în ce priveşte graniţa internă în cazul transportului aerian, aeroportul din Riga joacă un rol important. Caracteristicile contrabandei din Lituania sunt în principal similare, iar recenta recesiune economică a contribuit la creşterea contrabandei cu ţigări. Cazuri de contrabandă cu ţigări au fost raportate la toate frontierele, ţigările provenind din Belarus, Rusia – în special Kaliningrad, China – via portul Klaipeda şi având ca destinaţie finală alte ţări din UE, în principal Marea Britanie şi Germania. Un mod de operare interesant a fost identificat de autorităţile ruse în mai 2014, când o dronă lituaniană a fost reţinută pe teritoriul regiunii Kaliningrad. Obiectivul principal al acestei operaţiuni a fost contrabanda cu ţigări. Drona artizanală transporta cutii cu până la 10 kilograme de tutun, ataşate de aceasta cu bandă adezivă. FSB a estimat că această dronă (corpul său) a costat aproximativ 300 de ruble (mai puţin de 10 USD). Drona artizanală cu o anvergură a aripilor de patru metri s-a ridicat la o altitudine de până la 2.000 de metri şi a lăsat ţigările de contrabandă într-o zonă desemnată. Autorităţile anchetatoare au transmis că “aparatul de zbor” avea instalat un GPS, care permitea operatorului dronei să o controleze de la sol prin intermediul unui card 3D. Un cetăţean lituanian a fost identificat ca responsabil de controlul aparatului de la Kaliningrad şi, potrivit agenţiei de ştiri RBK, acesta a fost reţinut. Se presupune că el a trecut graniţa legal în Kaliningrad. La sosire, se raportează că s-a întâlnit cu un cetăţean de 51 de ani din regiunea Kaliningrad care l-a ajutat să cumpere ţigări pe care să le introducă prin contrabandă în Lituania. Transportul pe care cetăţeanul lituanian a încercat să îl introducă în ţara de baştină include 500 de pachete de ţigări în valoare de 25.000 de ruble (aproape 700 USD). Poliţia de frontieră rusă de la Kaliningrad verifică acum dacă drona respectivă ar fi putut fi folosită şi în alte scopuri decât contrabanda cu ţigări, întrucât aceasta era prevăzută cu o cameră foto care putea face fotografii şi posta materiale video online. Anchetatorii au sugerat că drona a fost construită şi lansată de o organizaţie de infractori care operează în Rusia şi Lituania şi este posibil să fi fost folosită şi în alte scopuri ilegale. Specificul acestei regiuni este dat de faptul că se află în vecinătatea regiunii Kaliningrad. Acest aspect necesită detalii suplimentare, având în vedere că pe teritoriul Kaliningrad-ului se află una din cele mai mari fabrici de ţigări care produce marca "Jin Ling".


21

Ca o observaţie generală, Europa este inundată de ţigări de contrabandă de provenienţă rusească, în valoare de cel puţin 1 miliard USD pe an. O întreagă reţea de fabrici şi rute a fost organizată pe teritoriul Europei, care au la bază marile rute de contrabandă alimentate anterior de principalele companii multinaţionale producătoare de tutun. Noul comerţ subteran cu ţigări implică o singură marcă, Jin Ling, care, în fiecare lună, se regăseşte în tot mai multe oraşe şi ţări din Europa. Jin Ling, o marcă aproape necunoscută autorităţilor cu câţiva ani în urmă, a ajuns să se dezvolte foarte rapid, ajungând acum să rivalizeze cu Marlboro pentru poziţia de cea mai populară marcă de contrabandă confiscată în Uniunea Europeană. Organizaţia care se află în spatele acestei pieţe negre în expansiune rapidă, Fabrica Baltic Tobacco (BTF) de la Kaliningrad, Rusia, are legături cu două din cele mai mari companii producătoare de tutun din lume. Reţeaua de fabrici din Rusia şi Ucraina a fost deţinută şi coordonată anterior de filiale ale Grupului Japan Tobacco International (JTI), numărul trei în lume la producţia de tutun. În urma anchetei a fost identificată o reţea de companii ruseşti şi din Europa de est, inclusiv 5 fabrici despre care se crede că au jucat un rol în fabricarea ţigărilor de contrabandă aduse în vest. Reţeaua de fabrici controlată de ruşi susţine acum că are o capacitate de producţie de peste 24 de miliarde de ţigări anual. Aceasta ar reprezenta echivalentul a 7% din cantitatea de ţigări importată legal în UE. Importate iniţial din China, ţigările marca Jin Ling sunt comercializate într-un pachet mare, foarte similar cu pachetul de Camel în ce priveşte culoarea, fontul şi stilul de prezentare. În locul cămilei, pachetele au imprimată imaginea unei capre de munte. Conform oficialităţilor vamale, ţigările Jin Ling nu pot fi comercializate legal în nicio ţară din Europa. Această marcă nu beneficiază de


22

niciun fel de publicitate şi nu poate fi achiziţionată în magazine. Ea este vândută exclusiv ilegal pe piaţa neagră din Europa. Ancheta privind ţigările Jin Ling, care a cuprins zece ţări, a fost efectuată de Consorţiul Internaţional pentru Investigaţii Jurnalistice (ICIJ), o reţea non-profit de jurnalişti independenţi. Sediul central al fabricii Baltic Tobacco se află în Kaliningrad, o porţiune de teritoriu rusesc anexată de Uniunea Sovietică după Cel de-al Doilea Război Mondial şi situată între Polonia şi Lituania. Această enclavă rusească independentă este un binecunoscut centru pentru activităţi de contrabandă şi crimă organizată. În oraşul Kaliningrad, capitala acestei regiuni, complexul de fabrici, birouri şi depozite întinse pe o suprafaţă de 8 acri al Baltic Tobacco este poziţionat discret, mai departe de drumurile principale. De pe malul râului, o potecă şerpuitoare nemarcată duce în cele din urmă la clădirea de birouri cu trei etaje a companiei, construită din cărămidă roşie. Nu există niciun indicator sau firmă care să identifice fabrica sau clădirea de birouri. De la Kaliningrad, ţigările produse la BTF sunt apoi introduse prin contrabandă cu milioanele direct prin Polonia sau pe rute mai indirecte prin Lituania, Letonia, Belarus şi Rusia. Oficialităţile de la Baltic Tobacco le recomandă clienţilor rutele marine, pentru că în acest fel pot livra containerele direct şi fără taxe vamale în portul Kaliningrad. Acestea asigură de asemenea transportul de la fabrica lor de la Liov din Ucraina, prin portul Odessa, aflat la Marea Neagră. Transportate pe uscat până în Germania şi de la porturile la Marea Baltică sau Marea Neagră, ţigările sunt apoi preluate de reţelele de infractori din cel puţin 12 ţări – Germania, Marea Britanie, Polonia, Letonia, România, Grecia, Turcia, Italia, Bulgaria, Olanda, Belgia şi Franţa. Niciunul din pachete nu conţine notificările obligatorii privind riscul pentru sănătate, scrise cu caractere mari, care sunt acum obligatorii în toate statele UE, caracterul lor ilegal fiind astfel foarte evident. Totuşi, unele pachete de Jin Ling descoperite în Europa sunt prevăzute cu etichete cu înscrisul „scutit de taxe vamale“ sau cu timbre ruseşti fără nicio valoare, care funcţionează aparent ca tehnică de marketing pentru a conferi prestigiu şi credibilitate acestor produse. Se pare că cei de la BTF tipăresc chiar ei aceste etichete cu textul “scutit de taxe vamale”, pentru a-şi prezenta produsele artizanale vândute pe piaţa neagră drept bunuri vândute pe "piaţa gri” – ca şi cum pachetele respective ar reprezenta pur şi simplu o versiune neautorizată a ţigărilor legitime. Aşadar, ţigările Jin Ling sunt produse legal în fabricile din Rusia, dar vizează piaţa ilegală din Europa. Amploarea şi rata uimitoare de creştere a contrabandei cu ţigări marca Jin Ling a făcut din această evoluţie un nou fenomen major în lumea crimei organizate,


23

forţând autorităţile vamale europene să ia atitudine prin alcătuirea unui grup de lucru internaţional responsabil de problema Jin Ling. Pentru a investiga fabrica Baltic Tobacco, reporterii de la ICIJ au vizitat Kaliningrad-ul sub acoperire, pretinzând că sunt contrabandişti care vor să pună la punct o nouă rută către UE. Oficialităţile de la BTF s-au dovedit nerăbdătoare să-şi ajute potenţialii noi clienţi. La fabrica principală a companiei, echipei i-au fost oferite containere de Jin Ling, fiecare conţinând peste 10 milioane de ţigări. Cu plata în avans, un container poate fi gata de transport în două săptămâni. Preţul practicat per container este de 102.500 USD (73.000 EUR) – aproximativ un cent/ţigară. Dacă marfa dintr-un container care ajunge în Suedia sau Germania este vândută la preţul legal, valoarea acesteia se ridică la 3,2 milioane USD (2,3 milioane EUR). În Marea Britanie sau Norvegia, unde accizele la ţigări sunt mari, valoarea aceluiaşi transport s-ar ridica la aproape 6 milioane USD (4 milioane EUR). Chiar şi la jumătate de preţ – care este de obicei preţul practicat pe piaţa neagră – profitul obţinut este imens. Începând cu 2005, autorităţile vamale europene care monitorizează comerţul la graniţele de est ale UE au confiscat cantităţi din ce în ce mai mari de ţigări Jin Ling ascunse în transporturi de alte mărfuri: fructe şi legume, peşte, materiale de construcţii, fertilizatori, cherestea, carton, produse de panificaţie, role de hârtie şi mâncare pentru cai. Poliţia din Lituania a descoperit pachete de Jin Ling ascunse în obiecte asamblate de mobilier. Autorităţile vamale din Germania spun că sunt familiarizate cu traficul de ţigări marca Jin Ling care intra şi tranzitează Europa via "Aleea Varşovia" până la Berlin şi Ruhr, ajungând apoi la porturile din Antwerp şi Rotterdam. Echipele lor de combatere a contrabandei folosesc pe scară largă dispozitive de interceptare a convorbirilor pe telefoanele mobile în încercarea de a bloca transporturile de ţigări. Aceştia au auzit contrabandiştii folosind termenul de "căpriţe" pentru transporturile de Jin Ling, datorită imaginii caprei de munte de pe pachetele de ţigări. Când un transport trece de autorităţi, contrabandiştii îşi trimit mesaje de genul "copiii au ajuns la destinaţie". Cologne, Munchen şi Berlin sunt oraşele germane cel mai mult vizate de contrabandiştii de Jin Ling. În Berlin se află 300 de puncte de vânzare pe piaţa neagră, în majoritatea acestora comercializându-se ţigări marca Jin Ling. Conform statisticilor nemţeşti, unul din trei locuitori din fosta Germanie de est fumează ţigări de contrabandă. În Rusia, fabrica Baltic Tobacco este o afacere de succes. Societatea a fost constituită oficial sub denumirea BaltiskayaTabachnayaFabrika – BTF – în august 1997. Din 2006, BTF şi-a dublat capacitatea de producţie la facilitatea sa din Kaliningrad de la 6,3 miliarde la 13 miliarde de ţigări pe an. O a doua


24

fabrică, situată în oraşul Armavir din zona Caucaz, aflată în sudul Rusiei, a fost achiziţionată în 2003 şi modernizată pentru a produce până la 1,8 miliarde de ţigări anual. Până în aprilie 2007, BTF a instalat două noi echipamente de fabricare a ţigărilor într-o a treia fabrică, situată la Liov, în Ucraina, cu o capacitate de aproape 10 miliarde de ţigări pe an. Datele raportate de Business Analytica, o societate rusească care oferă servicii de studii de piaţă, sugerează că vânzările efective cu amănuntul ale BTF reprezintă numai 0,1% din piaţa internă rusească sau aproximativ 400 de milioane de ţigări pe an. În urma verificărilor punctelor de vânzare care comercializează ţigări în oraşele din Rusia nu au fost găsite dovezi privind vânzarea de ţigări marca Jin Ling, nici măcar în Kaliningrad. Aceste ţigări sunt rareori folosite de fumătorii de categorie grea din Rusia. Alte fabrici producătoare de Jin Ling care merită a fi menţionate aici sunt situate în Republica Moldova şi Ucraina. Fabrica din Moldova se numeşte Tutun-CTC – este deţinută în proporţie de 90% de guvernul moldovenesc şi nu are legături directe cu grupul de la Kaliningrad. În martie 2006, un avocat care reprezenta un cetăţean din Chişinău a înregistrat drepturile de marcă comercială pentru o marcă identică ca nume şi ambalaj cu marca rusească Jin Ling în Macedonia, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Grecia şi Egipt. Ţigările moldoveneşti Jin Ling sunt produse “exclusiv în scopul exportării în alte ţări decât în cele în care producătorul rus îşi exportă produsele". Ca şi produsele Baltic Tobacco, marca moldovenească Jin Ling a fost identificată numai pe pieţele ilegale din vest, şi nu pe pieţele legale declarate de companie. Preţul de desfacere cu amănuntul pentru Jin Ling în Moldova, care apare în reclame, este de 20 de cenţi pachetul. O altă fabrică de ţigări Jin Ling este situată în Donetsk, în estul Ucrainei. Fabrica este exploatată de filiala Enterprise Tobacco Company Khamaday, iar produsele sale au fost de asemenea introduse prin contrabandă în Polonia şi în UE. Cu toate acestea, se crede că producţia realizată la Armavir, Donetsk, Chişinău şi alte fabrici este destul de modestă în comparaţie cu cea a uriaşei facilităţi de la Kaliningrad a Baltic Tobacco.

3. Principalele constatări privind contrabanda de ţigări şi modul de operare

Pe baza celor sus-menţionate, au fost făcute următoarele constatări principale, în ce priveşte contrabanda cu ţigări, aplicabile pentru toate ţările participante:


25

- Teritoriul celor 5 ţări serveşte în principal ca zonă de tranzit, majoritatea ţigărilor având ca destinaţie finală oraşe din Marea Britanie sau Germania; - Având în vedere profitul obţinut în urma vânzărilor cu amănuntul, destinaţiile celei mai mari părţi a ţigărilor sunt reprezentate de pieţele din Europa de vest; - China, Singapore, Emiratele Arabe Unite şi ţările asiatice sunt principalii furnizori, iar porturile unde se desfăşoară transporturi internaţionale de mărfuri sunt folosite ca puncte de intrare; - Porturile din regiune sunt folosite de asemenea ca zone de tranzit pentru ţigările de contrabandă care urmează să fie introduse mai departe în zonele de destinaţie folosind transportul maritim; - Mijloacele de transport cu o capacitate mai mică sunt mai frecvent folosite pentru a reduce riscurile şi eventualele daune care ar putea apărea în caz de sechestru; - Un număr mare de grupări din lumea crimei organizate sunt implicate în contrabanda cu ţigări în comparaţie cu cele care se ocupă de alte infracţiuni transfrontaliere, ca urmare a faptului că sunt încurajate de sancţiunile relativ mici şi de profitul mare; În urma analizării modului de operare, s-a constatat că mijloacele şi metodele folosite de grupările specializate în transportul şi vânzarea de ţigări de contrabandă sunt în permanentă schimbare, personalizate şi adaptate, în funcţie atât de măsurile luate de autorităţi, cât şi de condiţiile efective de executare a operaţiunilor. Principalele metode de lucru folosite de contrabandiştii de ţigări sunt următoarele: - traversarea zonei de frontieră verde prin locurile slab supravegheate sau unde autovehiculele poliţiei de frontieră nu au un acces foarte bun – specifice graniţei ucrainiene; - ascunderea ţigărilor în maşini vechi, modificate sau în unele prevăzute cu compartimente secrete, pentru a limita pierderile în cazul confiscării – caracteristică specifică pentru graniţa Moldovei, Rusiei şi Republicii Belarus; - folosirea serviciilor companiilor internaţionale de transport (pentru a introduce şi transporta ţigări de contrabandă/contrafăcute pe teritoriul ţărilor participante) – trăsătură specifică pentru graniţele Bulgariei şi Republicii Moldova; Contrabandiştii folosesc companii de transport care operează pe rute externe regulate, atât pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (ţara de provenienţă a produselor), cât şi în statele vestice (principala piaţă de vânzări pentru ţigările netimbrate), pentru că aceştia preferă camioanele care aduc mărfuri sau care traversează cele 5 ţări cu produse cum ar fi legume, fructe, combustibil, şerveţele, produse de panificaţie.


26

Putem menţiona câteva metode efective de eludare a controlului vamal: - metoda “capacul”, care constă din ascunderea pachetelor de ţigări printre alte categorii de mărfuri – în special cele cu accize reduse – care tranzitează legal punctele de frontieră; - metoda “cablul”, care implică transportul cutiilor cu ţigări cu ajutorul unui cablu fixat pe cele două maluri ale unui râu şi metoda "cotul", atunci când se alege o zonă în care un râu care separă două ţări, de exemplu România sau Lituania de ţările vecine, face un cot - în această zonă se dă drumul unei cutii impermeabile care este purtată de curenţi pe malul vecin; metode folosite în zona de graniţă din Ucraina, Rusia, Belarus şi Republica Moldova. - metoda “scafandrul” – folosită de proprietarii de costume de scafandru, care traversează graniţa naturală situată pe un râu, mai ales în sezonul rece, cu o cantitate semnificativă de ţigări (4-5 cartuşe per transport), transportate în cutii de carton impermeabile, înfăşurate în folie de plastic şi legate cu bandă adezivă; - maşini “izolate fonic” cu ţigări, unde pachetele sunt ascunse în diferite componente (cauciucuri, stâlpi, portiere etc) sau în pereţii dubli – acestea sunt folosite atât pentru introducerea, cât şi pentru scoaterea ţigărilor în şi din statele membre UE. - ascunderea ţigărilor în îmbrăcăminte sau la purtător, în ambalaje de produse alimentare sau în genţi cu fund dublu; - camuflarea ţigărilor în mijloace de transport potenţial periculoase (combustibili) sau în unele cu proprietăţi fizice sau chimice speciale, care nu permit un control eficace cu ajutorul echipamentelor de tip RAPISCAN sau pe bază de probă optică; - trecerea frontierei în zona de munte cu căruţe trase de cai, profitând de relieful accidentat din zona respectivă, care fac dificile controalele de rutină; - folosirea de şoferi şi vehicule care provin/sau sunt înregistrate în alte state UE, pentru a nu atrage atenţia organelor de control de la frontiera cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Rusia şi Belarus; - folosirea imunităţii diplomatice (paşaport diplomatic), care permite trecerea frontierei dintre state fără niciun control vamal. Ţigările „cheap whites” sau „illegal whites” – o nouă ameninţare pentru Uniunea Europeană Întrucât contrabanda este camuflată ca o tranzacţie comercială legală, aceasta urmează logica şi rutele comerciale obişnuite. În ultimii ani, scopul contrabandiştilor a fost penetrarea frontierelor externe ale UE şi accesul la pieţele care oferă un profit mai mare (de obicei, Germania şi Marea Britanie). În principiu, mecanismul care stă la baza traficului ilicit include următoarele etape:


27

achiziţionarea de bunuri de la un furnizor, transportul bunurilor, livrarea către un destinatar şi controlul vamal, precum şi distribuţia pe piaţa locală. În cursul atelierelor, participanţii au înţeles că ţigările „cheap whites” reprezintă o ameninţare foarte puternică pentru statele membre UE şi au fost puse multe întrebări pe tema acestora; prin urmare am decis să furnizăm mai multe detalii în cadrul acestui manual. Creşterea până la 33% a consumului total ilicit în doar câţiva ani

Sursă: KPMG – Raportul Project Sun Report, 2014

La ora actuală, nu există niciun acord standard între diferitele autorităţi cu privire la definirea ţigărilor tip “illegal whites”. Câteva definiţii pot fi menţionate aici: - Nielsen – mărci pentru care sunt colectate numai pachete care nu sunt vândute pe piaţa internă şi care nu aparţin niciunei companii internaţionale (PMI, JTI, BAT, IMPERIAL); - Proiectul Star – mărci de ţigări produse în afara UE şi/sau în Zonele comerciale libere şi distribuite astfel încât o mare parte din volumul acestora este vândut la un preţ foarte mic şi consumat în ţările UE, deşi aceste mărci nu sunt în general înregistrate şi nu sunt destinate a fi comercializate la punctele de desfacere legale care funcţionează pe aceste pieţe - Comisia Europeană – mărci fabricate legal pe o piaţă şi impozitate fie în vederea consumului local sau neimpozitate la export, vândute apoi cu bună ştiinţă comercianţilor care le transportă în altă ţară, unde produsele respective sunt vândute ilegal, fără plata accizelor aplicabile la nivel intern.


28

- Centru internaţional de impozite şi investiţii – ţigări care sunt comercializate la preţul corect şi produse în general în mod legal, dar care sunt folosite pentru contrabandă în ţări unde anterior nu existase o piaţă legală pentru desfacerea lor. Pentru a rezuma definiţiile sus-menţionate, termenul de “cheap whites” este folosit în industria tutunului pentru ţigările produse în întregime în mod independent de producătorii tradiţionali de tutun. Acestea sunt mărci de ţigări ieftine, deseori de calitate rezonabilă şi consecventă, care reprezintă o alternativă viabilă pentru ţigările contrafăcute, a căror calitate poate varia semnificativ. Cea mai populară marcă “cheap white” la ora actuală este Jin Ling, care este fabricată la Kaliningrad (Rusia), în Ucraina şi în Republica Moldova (vezi descrierea de mai sus). Motivele care se află în spatele acestei tendinţe sunt uşurinţa de aprovizionare şi lipsa oricăror riscuri. După cum am menţionat deja, unul din cei mai mari producători de ţigări “cheap whites” din regiune este la ora actuală compania rusă “BaltyskayaTabachnayaFabrika” sau BTF, înfiinţată în 1997. Marca sa, Jin Ling, deşi nu este legal comercializată, reprezintă aproximativ 20% numai din piaţa din Germania. Principalul furnizor de mărci “cheap white” la nivel global este de asemenea EAU. Mai multe fabrici situate de obicei în zonele comerciale libere, dotate cu echipamente moderne produc la comandă diferite tipuri de ţigări, pe lângă mărcile lor proprii. Exemple în acest sens includ principalele mărci de ţigări: - Kaanee American International Tobacco, EAU – Gold Mount, Sir, Kaany; - Walford Tobacco Company, EAU – Viva, Fency, MN, Lion, Ramses, Hill; - Oriental Group, EAU – Capital, Gold Seal, Fisher, Denver, Oris, Empire, D&J; - Gulbahar Tobacco, EAU – Mond, Mond International, Legal, Cherry, Genuine; - Jubilee Group, EAU – Richman, Range, Dunston, Maverick; - Al Maaras, EAU – Marble, Safari Star; - SEBA, Turcia – Baron, Business Club, London bridge, House of Seba, Valentin, Contesse Slims; - ZMC Import-Export, Turcia – Vigor, Winner; - Explosal, Cipru – Raquel, Raquel Slims, Gold Classic; - Mastermind Tobacco, Africa de sud – Yes, Supermatch, Legend; - Georgiades, Cigarettes Industry, Grecia – MG, Smoker; - Union Tobacco, Iordania – Miami, Mikado, Vegas; - Ray Tobacco, China – Ray, Walton, Jackman, Esti;

O anchetă financiară eficientă, proactivă şi strategică a contrabandei cu ţigări – SPECIFICS

Home/2011/ISEC/AG/4000002572

29

Aşa cum se poate vedea din cele menţionate mai sus, producătorii de “cheap whites” sunt originari din diferite zone ale lumii, iar numărul lor este în creştere, ceea ce indică profitabilitatea ridicată a activităţii desfăşurate de aceştia. Cu un deceniu în urmă, aceşti mici producători foloseau formatul standard de ţigări King Size de 85 mm, specific celor mai multe ţigări de pe piaţă, datorită accesului facil la echipamentele respective. Astăzi, imitându-i pe marii producători, aceştia pot reproduce diferite formate – 100 mm, Slims sau chiar Super Slims, precum şi formatul “Nano”, care necesită toate linii speciale de producţie şi investiţii suplimentare. Acest aspect este încă o dovadă cu privire la cererea în creştere de astfel de produse şi la profitul aferent. În plus, datorită controlului mai bun exercitat atât de autorităţile guvernamentale din ţările UE, cât şi de companiile legitime, folosirea ţigărilor produse în mod legal ca marfă de contrabandă a fost redusă, ceea ce contribuie de asemenea la creşterea cererii de mărci tip „cheap whites”. Exemple de mărci „cheap whites” produse în Insulele Canare În perioada 2004-2010, OLAF şi toate cele trei mari companii producătoare de ţigări la nivel global – Philip Morris International, British American Tobacco şi Japan Tobacco au încheiat contracte cu privire la nivelul de control menit să împiedice efectuarea de contrabandă cu ţigări autentice, prin promulgarea de


30

sancţiuni semnificative în astfel de cazuri. Această măsură s-a dovedit a fi una eficientă, reducându-se această sursă de marfă de contrabandă. Transportul ţigărilor reprezintă un alt factor important în ce priveşte contrabanda. Chiar şi pe timpul crizei economice la nivel mondial, volumele din sectorul transportului prezintă ample oportunităţi de operaţiuni ieftine de mutare a oricărui tip de mărfuri, fără ca acestea să fie detectate. Totuşi, în unele cazuri, colaborarea unui căpitan de vas sau chiar a unui întreg echipaj reprezintă elemente esenţiale pentru garantarea succesului. Contrabandiştii depind de sprijinul acordat de echipajul vasului datorită faptului că descărcarea ţigărilor se poate face în larg, din apele teritoriale ale statelor care au ieşire la litoral sau din apele de suprafaţă ale unui ţărm izolat. Atunci când detectează un astfel de vas, agenţiile de punere în aplicare a legii pot monitoriza vasul suspect. De aceea, de multe ori, se fac modificări cu privire la denumirea sau proprietarul vasului. Totuşi, deseori, transportul se face pe rutele comerciale obişnuite ale vaselor comerciale, ceea ce prezintă avantajul de a nu extinde cercul persoanelor implicate şi oferă posibilitatea ascunderii mărfurilor de contrabandă printre cele legale. În plus, astfel de transporturi trec prin mai multe zone libere/ noduri de transport, ca de exemplu Mersin, din Turcia, Jebel Ali din EAU, Port Said şi Alexandria din Egipt, Bar din Muntenegru, care sunt folosite pentru schimbarea documentaţiei sau a direcţiei, împiedicând în acest fel eforturile oficialităţilor vamale de monitorizare a încărcăturii din punct de vedere al analizei riscurilor. Următorul element este procesul de vămuire şi intrare efectivă a mărfurilor de contrabandă pe teritoriul pieţei finale sau al statului membru UE folosit ca ţară de tranzit. De multe ori, în astfel de cazuri, reţelele de infractori internaţionali caută sprijinul grupărilor locale din lumea crimei organizate care pot “facilita” sau ajuta la intrarea fără probleme a bunurilor în ţară. În cele mai multe cazuri, infractorii se bazează pur şi simplu pe volumul încărcăturii, care face imposibilă o inspecţie detaliată şi pe lacunele în procesul de analiză a riscurilor pe piaţa de intrare. Chiar şi în cazul unei operaţiuni de succes a autorităţilor vamale, pe baza informaţiilor culese, a profilului de risc efectiv sau a controalelor aleatorii, profitul obţinut la următorul container de mărfuri de contrabandă trecut cu succes peste graniţă compensează pierderile suferite. Atunci când ţigările “cheap whites” sunt importate în mod legal, evidenţa acestora este strict ţinută de autorităţile vamale şi sunt reexportate într-o ţară din afara UE. Pe traseu, ţigările sunt descărcate fie în altă parte pe Insulele Greceşti şi transportate mai departe în Europa centrală şi de vest, fie se întorc înapoi în ţară în mod ilegal. Vasele folosite sunt de obicei mici – având până la 2.000 de tone greutate netă – şi navighează sub pavilionul Ucrainei, Rusiei sau Turciei.


31

Locurile de descărcare sunt alese cu grijă pentru a permite unor astfel de vase să ajungă la punctul cel mai apropiat de plajă. Ţigările de contrabandă pot fi ascunse printre mărfurile legitime, ca de exemplu cherestea, portocale, sticle de ulei de măsline şi de floarea soarelui, alimente congelate, apă minerală, gem de portocale, uşi, cărămizi, corpuri electrice, obiecte de mobilier, haine, piele neprelucrată, pulpă de hârtie, boilere, jucării şi alte produse supuse unor accize mici. În vederea analizei riscurilor, este important să se monitorizeze greutatea containerelor folosite pentru transportul ţigărilor, avându-se în vedere că greutatea unui container este de 12-14 kg, iar când este încărcat complet, un container de 40’ cântăreşte între 12 şi 14 tone. Uneori, infractorii pierd din vedere acest detaliu, care constituie un important indicator de risc (în cazul în care există discrepanţe de greutate în declaraţia vamală). Ca o descriere generală a caracteristicii comune tuturor ţigărilor tip “cheap whites”/ “illicit whites”, acestea sunt produse în mod legal în ţările sursă, exportate şi vândute legal primului achizitor, dar acestea nu se regăsesc în cadrul cifrei de afaceri legale a ţării de producţie şi nici a ţării de destinaţie. În ultimii ani, au crescut semnificativ confiscările de ţigări ilegale/de contrabandă cu denumiri de marcă mai mult sau mai puţin cunoscute. Cu toate acestea consumul total de ţigări la nivel naţional nu corespunde volumului producţiei. Achizitorii ulteriori ai acestor ţigări introduc ilegal produsele în ţara de destinaţie folosind rute elaborate pentru a ascunde adevărata sursă şi ţara de plecare a transportului. Un mare număr de ţigări de tipul „cheap whites“ nu sunt disponibile în mod legal în ţările de destinaţie şi, în general, nu respectă standardele de reglementare aplicabile (acestea pot fi periculoase pentru sănătate întrucât conţin o cantitate mare de gudron, nicotină şi monoxid de carbon). De reţinut că informaţiile referitoare la locaţia fabricilor de producţie ale multor mărci de ţigări este destul de obscură; acestea nu coincid neapărat cu sediul comercial al producătorului înregistrat sau există mai multe locaţii de producţie situate în diferite ţări. Cea mai populară marcă de ţigări “cheap whites” este “Jin Ling”: aceasta este produsă în Rusia (BTF, Kaliningrad), precum şi în Ucraina şi Republica Moldova. Alte mărci populare de “cheap whites” sunt “Gold Classics”, “Palace” (care se pare că sunt produse în diferite ţări) şi “Raquel” (al cărei producător este localizat în Cipru, deşi se pare că există şi alte locaţii de producţie în mai multe ţări). Ţigările Jin Ling sunt produse, printre alte ţări, în Republica Moldova de către Tutun CTC, dar acestea sunt produse exclusiv pentru export şi nu sunt disponibile pe piaţa legală din Moldova. Conform informaţiilor de care dispunem, nu a fost înregistrat niciun caz de sechestru de ţigări Jin Ling de către


32

autorităţile vamale moldoveneşti pe teritoriul Moldovei. Conform raportului WCO, cele mai populare mărci de “illicit whites” în 2012 la nivel global au fost Jin Ling, Palace, Raquel şi Gold Classic. În Europa, confiscări semnificative de ţigări tip “illicit whites” au fost făcute în Irlanda (38 de milioane de ţigări în portul Dublin, marca: Golden Eagles) şi Grecia (53 de milioane de ţigări marca Cleopatra, în portul Kissamos; 23 de milioane de ţigări marca Raquel în portul Salonic). Ţigările de contrabandă au fost transportate via portul Rotterdam (cu destinaţia Irlanda), Muntenegru şi Libia (cu destinaţia Grecia) şi Egipt (cu destinaţia portul Salonic). Deseori, transporturile de ţigări “cheap whites” sau de contrabandă pleacă din porturile Mersin, Famagusta, Port Said sau Alexandria, cu destinaţia Durres, Bar, Odessa, Varna, Burgas, Constanţa. De multe ori, transportatorul este compania de logistică cu sediul în EAU – Al Sabah Shipping LLC, deşi afilierea acesteia cu contrabandiştii este necunoscută. În 2012, în ţările CIS, au fost confiscate peste 30 de milioane de ţigări “cheap whites”, în timp ce în Europa centrală şi de est, cantitatea de ţigări confiscate s-a ridicat la 170 de milioane de bucăţi, iar în Europa de vest la 300 de milioane de bucăţi. În timp ce în ţările CIS şi în Europa centrală şi de est, cantitatea de ţigări a rămas la nivele similare în comparaţie cu 2011, cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată în Europa de vest – unde cantitatea de ţigări s-a dublat în 2012. În ce priveşte ţările de plecare de unde pornesc transporturile de ţigări de contrabandă “cheap whites”, WCO raportează următoarele ţări în ordinea importanţei (număr de confiscări): Ucraina, Belarus, Federaţia Rusă, Grecia, Lituania şi Polonia. Strategia UE 2014 subliniază necesitatea contracarării comerţului ilicit cu “alte mărci” – expresia “alte mărci” este folosită pentru a descria alte mărci decât cele “principale”, fabricate de cei patru mari producători de la nivel global: Philip Morris International, Japan Tobacco International, British American Tobacco şi Imperial Tobacco Ltd. Strategia subliniază faptul că în ultimii ani, cota de mărci principale care fac obiectul activităţilor de contrabandă a scăzut, însă, pe de altă parte, “alte mărci” sunt în creştere. În plus, Strategia menţionează că, potrivit datelor disponibile, principalele ţări de provenienţă a produselor din tutun de contrabandă sunt, în ordinea importanţei, următoarele: China, EAU, Vietnam, Malaezia, Federaţia Rusă, Singapore, Belarus şi Ucraina. Conform raportului KPMG Project Sun Report 2014, consumul de ţigări “illicit whites” din UE a înregistrat cifra de 19,6 miliarde de ţigări în 2013. În acest raport, termenul “illicit whites” acoperă de asemenea şi mărcile: Minsk, NZ,


33

Premier, care sunt produse de Belarussian Tobacco Factory Neman (atât ţigările NZ, cât şi Fest au fost exportate în Transnistria în cantităţile cele mai mari în comparaţie cu alte mărci). Raportul KPMG a estimat consumul de ţigări „illicit whites” din UE după cum urmează: Fest (2,1 miliarde), Jin Ling (1,7 miliarde de ţigări), American Legend (1,5 miliarde), Ducal (1 miliard), Mink (0,8 miliarde), NZ (0,9 miliarde) etc. În 2013, conform studiului organizat în cadrul proiectului KPMG, Polonia a înregistrat cel mai mare consum de "illicit whites" din Europa, şi de asemenea, Italia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, România, Spania, Bulgaria, Lituania şi Germania sunt menţionate printre consumatorii de top de “illicit whites". Conform analizei RILO a WCO, în Polonia, ţigările Jin Ling şi Classic reprezintă mărcile confiscate cel mai frecvent în perioada 2008-2010. Această analiză a identificat Polonia în principal ca ţară de tranzit pentru „cheap whites” în drumul lor către Europa de vest – datorită preţului mai mare al ţigărilor în aceste ţări. O sub-categorie specială de “cheap whites” sunt mărcile de ţigări care imită alte mărci, prezentând o grafică şi culori foarte similare celor ale unor mărci populare de ţigări. Exemple de astfel de produse sunt “Dunston” (o imitaţie a ţigărilor “Winston”) şi “Monte Ceneri” (o imitaţie a ţigărilor “Monte Carlo”). Preţul acestor ţigări este în medie cu 50% mai mic decât cel al produselor originale. Ca urmare a faptului că ţigările “cheap whites” sunt de obicei produse în fabrici legale, indiferent de locaţia acestora, unii consumatori de ţigări ilegale le preferă în detrimentul mărcilor clasice, bine cunoscute, având în vedere că foarte multe mărci cunoscute de ţigări de pe piaţa neagră sunt contrafăcute. Cu toate acestea, chiar şi popularele ţigări “cheap whites” tind să fie contrafăcute după o vreme. Investigaţiile au scos la iveală faptul că există şi ţigări contrafăcute marca "Jin Ling", „Raquel” sau alte mărci de ţigări „cheap whites”.

Pe baza datelor prezentate, se evidenţiază următoarele caracteristici comune ale ţigărilor "illicit whites":


34

- Nu sunt de obicei ilegale la locaţia de producţie, ci numai când fac obiectul operaţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală; - Produse fără valoare de marcă sau cu valoare de marcă mică; - Nu există piaţă reală de desfacere în ţara de producţie; - Produse în volume mari pe pieţe cu cost mic de producţie; - Introduse prin contrabandă peste graniţă în vederea comercializării pe pieţe cu costuri ridicate; - Spre deosebire de companiile internaţionale producătoare de tutun, fabricanţii de “illicit whites” nu au nicio restricţie contractuală sau reglementare de respectat; - Ţigările „illicit whites” nu au nicio importanţă pentru autorităţile vamale pe piaţa de export, devenind o prioritate marcantă numai atunci când sunt introduse prin contrabandă într-o ţară UE. 4. MĂSURI EXISTENTE DE COMBATERE A CONTRABANDEI CU ŢIGĂRI

Pentru o mai bună abordare a fenomenului contrabandei cu ţigări, în special la graniţa estică, agenţiile de punere în aplicare a legii şi, de asemenea, procurorii trebuie să fie bine familiarizaţi cu instrumentele care le stau la dispoziţie. Acestea includ cooperarea internaţională la nivel operaţional, inclusiv anchete comune şi schimb de informaţii, asistenţă tehnică şi financiară acordată statelor membre şi ţărilor terţe, abordarea comercianţilor legali, negocierea de contracte cu ţările învecinate şi în contextual global, apropierea ratei accizelor şi a sancţiunilor aplicabile. Aceste măsuri au fost prezentate în detaliu în analiza inclusă în prezentul manual, dar principalele caracteristici trebuie menţionate din nou.

4.1. Măsuri antifraudă

• OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă al Comisiei, coordonează o serie de anchete pe scară largă care acoperă mai multe state membre şi ţări terţe pe baza solicitărilor de asistenţă primite de la statele membre conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 515/97 sau a solicitărilor autorităţilor statelor membre şi cooperarea dintre acestea şi Comisie, în vederea asigurării aplicării corecte a legislaţiei vamale şi a celei din domeniul agricol. Prin Programul HERCULE II, statele membre beneficiază de co-finanţare pentru achiziţionarea de echipamente tehnice, precum şi de asistenţă tehnică şi formare. OLAF organizează o Conferinţă anuală pentru grupurile de lucru din sectorul ţigărilor cu experţi din statele membre şi terţe ţări, care reuneşte


35

persoanele de contact desemnate de OLAF la nivel naţional în sectorul tutunului din statele membre şi din terţe ţări.

• Contactarea comercianţilor legitimi reprezintă de asemenea o parte importantă a strategiei Comisiei de combatere a contrabandei şi ţigărilor contrafăcute. Uniunea Europeană şi statele membre au semnat patru contracte multi-anuale executorii şi cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic cu cei patru mari producători din industria tutunului. Aceste contracte asigură faptul că producătorii îndeplinesc anumite proceduri în vederea prevenirii devierii produselor lor către canalele de comerţ ilicit. Aceste contracte şi rapoartele de cooperare rezultate cu producătorii din industria tutunului au reprezentat un mare succes, în special în ce priveşte reducerea comerţului ilicit cu produse autentice.

• Convenţia cadru privind controlul tutunului (FCTC), un tratat cu valoare juridică obligatorie a OMS, ratificată în prezent de 178 de părţi, a intrat în vigoare în 2005. În preambulul acestui protocol se subliniază faptul că Părţile trebuie "să ia în considerare faptul că măsurile eficace de prevenire şi combatere a comerţului ilicit cu produse din tutun necesită o strânsă cooperare şi o abordare cuprinzătoare la nivel internaţional a tuturor aspectelor legate de comerţul ilicit". Se speră că acest Protocol va furniza agenţiilor de punere în aplicare a legii implicate în combaterea fenomenului de contrabandă cu ţigări instrumente suplimentare de lucru şi că va creşte responsabilitatea producătorilor de ţigări.

4.2. Măsuri privind impozitele şi taxele vamale:

• Programele “Vamă 2013” şi “Fiscalis 2013”, administrate de Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei Europene (TAXUD) sunt folosite pentru sprijinirea iniţiativelor politice şi operaţionale din sectorul impozitelor şi taxelor vamale.

• Asistenţa tehnică, inclusiv expertiză şi asistenţă logistică, pe probleme de administrarea taxelor şi combaterea fraudei este furnizată de Comisie la solicitarea statelor membre.

• Apropierea legislaţiei. Apropierea valorii accizelor între statele UE şi vecinii acestora ar fi cea mai eficace soluţie pe termen mediu şi lung împotriva contrabandei cu produse din tutun şi cu alte produse supuse accizelor.

4.3. Sancţiuni

• Codul vamal actual al UE nu conţine prevederi specifice privind sancţiunile penale. Totuşi, Articolul 21 din Codul Vamal Modernizat stipulează obligaţia


36

statelor membre de a prevedea sancţiuni în cazul nerespectării legislaţiei vamale şi confirmă faptul că aceste sancţiuni trebuie să fie eficace, proporţionale şi să reprezinte un factor descurajator. Statele membre trebuie să notifice de asemenea Comisiei sancţiunile pe care le aplică.

• Convenţia din 1995 privind protejarea intereselor financiare ale UE (şi protocoalele aferente) acoperă fraudele pe partea de venituri şi fixează standardul minim pentru protejarea dreptului penal.

• Un studiu comparativ privind legislaţia statelor membre cu privire la regimurile naţionale de sancţiuni şi încălcările legislaţiei vamale indică diferenţe semnificative în ce privesc sancţiunile penale, o parte din acestea aplicându-se de asemenea şi pentru contrabanda cu ţigări.

4.4. Măsuri regionale şi trans-frontaliere

• Obiectivele comerciale şi vamale ale Parteneriatului estic includ combaterea fraudelor vamale şi facilitarea dezvoltării comerţului legitim la graniţa de est. Specificaţiile includ sprijinirea reformelor statelor partener în sectorul taxelor vamale, promovarea controalelor comune la graniţele UE cu Ucraina, Belarus şi Republica Moldova, precum şi seminarii internaţionale pe teme specifice. Contrabanda cu produse din tutun este acoperită de Iniţiativa emblematică privind gestionarea integrată a frontierelor (Iniţiativa emblematică IBM) a Parteneriatului estic.

Acestea activităţi pot fi sprijinite în continuare prin măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul poliţiei de frontieră şi al autorităţilor vamale, aşa cum se prevede în programul Iniţiativei emblematice IBM.

• Unul din principalele obiective ale programelor de cooperare trans-frontieră ale ENPI (Instrumentul european de vecinătate și parteneriat) este să asigure eficienţa şi siguranţa în zona de graniţă.

• Parteneriatul estic – un grup de experți în combaterea corupției. Printre participanţi se numără ţările care fac parte din Parteneriatul estic, state membre, instituţii UE, Consiliul Europei şi reprezentanţi ai societăţii civile.

• Misiunea de asistență și supraveghere la frontieră (EUBAM) este un organ de consiliere şi asistenţă tehnică înfiinţat la solicitarea preşedinţilor Moldovei şi Ucrainei, în vederea asistării acestor ţări în abordarea unei serii de activităţi infracţionale care se desfăşoară la frontiera comună, inclusiv contrabanda şi imigrarea ilegală, precum şi în vederea contribuirii la modernizarea gestionării serviciilor de frontieră conform standardelor europene. Misiunea este finanţată integral de Uniunea Europeană şi dispune de un personal de peste 200 de


37

membri, inclusiv 100 de experţi în sectorul vamal şi de frontieră din statele membre UE, care furnizează consiliere şi formare în beneficiul agenţiilor de punere în aplicare a legii din Moldova şi Ucraina. De la înfiinţarea sa, Misiunea a adus o contribuţie substanţială la controlul zonei de la frontiera Ucrainei cu Moldova, reducând contrabanda din această regiune. Contrabanda cu ţigări la graniţa Moldovei cu Ucraina a fost monitorizată de Misiune şi evaluată în 2013 ca reprezentând una din cele mai serioase ameninţări la adresa securităţii în zona de frontieră, conform Rapoartelor comune EUBAM de evaluare a securităţii în zona de frontieră. A fost elaborat un raport de evaluare privind exportul de ţigări în Transnistria în ce privesc cantităţile, mărcile de ţigări şi ţările de origine. Analiza a inclus o estimare a cererii de ţigări din Transnistria, precum şi a cantităţii care depăşeşte cererea, ambii indicatori de bază cu privire la scenariile viitoare şi la modurile de operare cu privire la contrabanda cu ţigări din zona Transnistria. S-a observat că într-o perioadă de douăsprezece luni, între 01 decembrie 2012 şi 30 noiembrie 2013, 8 miliarde de ţigări au fost exportate în regiunea Transnistria din Moldova. Ţigările exportate proveneau în principal de la producători din Rusia (Donskoy Tabak CJSC din Rostov-on-Don şi Baltic Tobacco Factory Ltd din Kaliningrad) şi din Belarus (Tobacco Factory Neman din Grodno). Cantităţi relativ mai mici proveneau din Moldova (Tutun CTC din Chişinău) şi alte ţări (China, Germania, Italia, Lituania, Polonia şi EAU). Cantitatea de ţigări exportate este de douăzeci de ori mai mare decât cererea estimată în TN. Dacă surplusul de ţigări este introdus prin contrabandă în Ucraina, acesta ar putea duce la pierderi financiare de 150 milioane EUR la bugetul Ucrainei, ca urmare a neplăţii taxelor vamale, TVA-ului şi accizelor. Dacă ţigările sunt introduse prin contrabandă în Moldova, ar putea cauza o pierdere financiară de 100 milioane EUR; iar dacă sunt aduse în UE, pierderea financiară se ridică la aproape 700 milioane EUR. În marea majoritate a cazurilor, ţigările aduse prin contrabandă în TN vizează segmentul de ţigări cu preţ mai mic. În raportul sus-menţionat, posibilele scenarii privind fluxul ilegal de ţigări din Transnistria au avut în vedere ambele direcţii: către Ucraina şi Moldova, cu posibilitatea extinderii în continuare a rutelor de contrabandă către statele membre UE. Acesta este doar un singur exemplu de implementare de către EUBAM a celor mai bune practice UE în combaterea contrabandei cu ţigări în cele două ţări; astfel, a fost creat un Grup special de lucru în vederea sprijinirii agenţiilor de punere în aplicare a legii din Ucraina şi Moldova în combaterea contrabandei cu ţigări.

4.5. Convenţia privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (Napoli II) – instrument care urmează să fie folosit în combaterea contrabandei cu ţigări


38

În această secţiune a analizei, accentul va fi pus nu numai pe instrumentele generale folosite de procurori şi de agenţiile de punere în aplicare a legii din statele membre UE în combaterea contrabandei cu ţigări, ci şi pe Convenţia privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (Napoli II). Acest instrument foarte util este folosit de 4 din ţările participante, cu excepţia României, unde Autoritatea Naţională a Vămilor a desemnat o persoană de contact, dar din cauza lipsei competenţelor de cercetare penală, această Convenţie este folosită la minim. Obiectivul general al Convenţiei Napoli II este reglementarea formelor specifice de cooperare ce implică măsuri transfrontaliere pentru prevenirea, investigarea și urmărirea în justiție a anumitor încălcări atât ale legislației interne a statelor membre, cât și ale regulamentelor vamale comunitare. Conform Convenţiei, statele membre ale Uniunii Europene îşi vor acorda asistenţă reciprocă şi vor coopera prin administraţiile lor vamale, pentru (Art. 1): a preveni și a descoperi încălcările reglementărilor vamale naționale și a urmări în justiție și a pedepsi încălcarea reglementărilor vamale comunitare și naționale. Convenţia nu afectează dispozițiile care se aplică privind asistența reciprocă în materie penală între autoritățile judiciare sau dispozițiile mai favorabile cuprinse în acordurile bilaterale sau multilaterale dintre statele membre care reglementează cooperarea. Administrațiile vamale vor folosi cooperarea transfrontalieră în conformitate cu prezenta Convenţie. Cooperarea transfrontalieră poate fi permisă în vederea prevenirii, investigării şi urmăririi în justiţie a încălcărilor în numeroase cazuri penale, inclusiv în cazul comerţului transfrontalier ilegal de bunuri supuse impozitării în vederea eludării taxelor sau pentru obţinerea unor plăţi neautorizate de la bugetul de stat pentru importul sau exportul de bunuri, în care amploarea operaţiunilor comerciale şi riscurile asociate privind taxele şi subvenţiile sunt atât de mari, încât ar putea reprezenta potenţiale costuri financiare considerabile pentru bugetul Comunităţilor Europene sau al statelor membre (combaterea fraudei).

Când vorbim despre livrări controlate (activitate care necesită reacţii rapide din partea agenţiilor de punere în aplicare a legii), Convenţia stipulează ca fiecare stat membru să se asigure că, la solicitarea unui alt stat membru, livrările controlate sunt premise pe teritoriul acestuia în cadrul investigaţiilor penale ale unor infracţiuni pasibile de extrădare (art. 22). Pe bază de acord reciproc, autorităţile mai multor state membre pot forma o echipă comună de anchete speciale (a nu se confunda cu Echipele comune de anchetă înfiinţate pe baza Convenţiei UE 2000 cu privire la asistenţa juridică reciprocă pe probleme penale) situată într-un stat membru şi compusă din ofiţeri cu specializări relevante care vor fi responsabili de următoarele sarcini (art. 24): implementarea investigaţiilor dificile şi solicitante şi coordonarea activităţilor comune.


39

• unui manual privind JIT-urile – care include aspectele practice care trebuie abordate la înfiinţarea unei JIT şi pe care părţile implicate într-o astfel de echipă JIT le pot folosi ca linii directoare;

În fiecare caz specific de schimb de informaţii, administraţiile vamale vor lua în considerare solicitările privind confidenţialitatea anchetei (Art. 27).

4.6. Echipe comune de anchetă (JIT-uri)

O echipă comună de anchetă (JIT) este o echipă de anchetă înfiinţată pe o perioadă limitată de timp, pe baza unui contract încheiat între două sau mai multe state membre UE şi/sau autorităţi competente, pentru un anumit scop. Statele care nu sunt membre UE pot participa la o JIT, pe baza acordului tuturor celorlalte părţi. Scopul unei echipe JIT este, prin definiţie, anchetarea cazurilor specifice, nefiind posibil să se stabilească un grup de lucru competent în toate cazurile pentru un anumit tip de infracţiune, şi nici înfiinţarea unei echipe operaţionale permanente în cadrul formei de organizare şi a conceptului JIT.

Cadrul legal pentru înfiinţarea echipelor comune de anchetă între statele membre UE este stipulat în art. 13 din Convenţia MLA 2000, precum şi în Hotărârea cadru privind echipele comune de anchetă din 2002.

Acest cadru legal a fost implementat în toate cele 5 ţări participante la proiectul SPECIFIC, dar, până în prezent, niciuna din aceste ţări nu a folosit acest instrument pentru combaterea contrabandei cu ţigări, ci mai mult în anchetele deschise pentru cazurile de trafic de droguri. Administraţia Fiscală şi Vamală Naţională din Ungaria este membră a unei Echipe comune internaţionale curente de anchetă, împreună cu Slovacia şi Republica Cehă, infracţiunea vizată fiind cea de fraudă bugetară. Ancheta a avut în vedere spălarea de bani şi frauda în materie de TVA prin comerţul de fier vechi, în care organizatorii sunt infractori unguri.

În opinia participanţilor, JIT poate contribui la cooperarea autorităţilor implicate, facilitând schimbul de informaţii, iar costurile pot fi suportate de EUROJUST. Se poate spune că este un instrument foarte eficace; cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că diferenţele dintre legislaţiile naţionale privind dreptul procedural trebuie abordate la începutul organizării unei echipe JIT.

Europol şi Eurojust au sprijinit puternic folosirea JIT-urilor pentru anchetarea infracţiunilor la nivel UE şi, în cadrul unui proiect numit “Proiect JIT”, au elaborat împreună “Legislaţia privind JIT-urile - Ghid pentru statele membre UE”. “Proiectul JIT” este coordonat de Eurojust şi Europol. Acest proiect are în vedere sprijinirea înfiinţării de JIT-uri prin furnizarea:


40

EREA

deauna uşor să se

ăţii de punere în aplicare de ambele părţi ale frontierei, în

ă

gativ asupra economiei. Apropierea valorii accizelor între statele UE şi vecinii acestora ar fi

• pagină web JIT – disponibilă pe paginile web ale Eurojust şi Europol;

• întâlnire anuală pe tema JIT a reţelei de experţi naţionali.

5. MĂSURI PROPUSE ŞI IMPLEMENTATE ÎN CADRUL UNUI PLAN DE ACŢIUNE LA GRANIŢA DE EST PENTRU COMBATCONTRABANDEI CU ŢIGĂRI

Tendinţele de contrabandă recente indică faptul că eforturile şi măsurile continue nu sunt suficiente pentru soluţionarea acestei probleme. Aşa cum am arătat mai sus, infrastructura şi echipamentele de la graniţa estică prezintă în continuare lacune şi deficienţe pentru care nu este întotgăsească fonduri suficiente; cooperarea operaţională între serviciile şi autorităţile competente este uneori dificilă şi nu întotdeauna suficientă; corupţia autorităţilor vamale şi a poliţiei de frontieră rămâne o problemă de bază la graniţa estică; sancţiunile diferite prevăzute în diverse state membre şi aplicarea diferită a acestora reprezintă un stimulent puternic pentru contrabandişti în sensul acumulării de sancţiuni şi împiedicării investigaţiilor transfrontaliere; şi, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, diferenţele mari de preţuri şi impozite dintre statele UE şi vecinii acesteia fac ca strădaniile infractorilor şi ale grupărilor criminale organizate să merite efortul făcut. Prin urmare, se impun eforturi urgente şi coordonate din partea Comisiei, a statelor membre şi a ţărilor învecinate în vederea găsirii de soluţii adecvate pentru abordarea acestor probleme şi pentru combaterea acestui tip de fraudă.

5.1. Pentru a asigura un răspuns coerent, este necesar să se definească obiective clare care să vizeze toţi factorii care contribuie la această problemă

5.1.1. Obiectivul I: Sprijinirea capacităţii de punere în aplicare prin dezvoltarea capacităţii, oferirea de asistenţă tehnică şi formare

Consolidarea capacitspecial prin controale la principalele puncte de intrare/ieşire şi printr-o infrastructură şi echipamente adecvate reprezintă o parte a unei soluţii eficace.

5.1.2. Obiectivul II: Consolidarea factorilor de descurajare şi creşterea gradului de conştientizare (scăderea profitabilităţii contrabandei)

Regimurile naţionale de sancţiuni pentru activităţile de contrabandă trebuie sfie suficient de dure şi să asigure o protecţie eficace şi similară în toate statele membre pentru a evita acumularea de sancţiuni şi impactul ne


41

ătre toţi actorii, de la toate

rinse de acest grup ar putea fi făcute publice

terea crimei organizate dincolo de frontiere implică buna cooperare între

competente creşte

te vorba despre un fenomen ă o mare parte a

tutun se desfăşoară la

cea mai eficace soluţie pe termen mediu şi lung împotriva contrabandei cu produse din tutun şi alte produse supuse accizelor.

Creşterea nivelului de conştientizare poate reprezenta de asemenea un instrument puternic în vederea descurajării populaţiei de la achiziţionare de ţigări ilicite sau alte produse ilicite supuse accizelor. Este de asemenea un instrument care poate fi folosit relativ uşor de cnivelurile. De fapt, măsurile de creştere a gradului de conştientizare pot însoţi toate măsurile existente sau preconizate pentru viitor în vederea asigurării unui efect de multiplicare. Un exemplu bun este cel al Germaniei, care foloseşte mijloacele mass-media pentru a transmite mesaje populaţiei cu privire la măsurile luate de autorităţi în combaterea contrabandei cu ţigări, cazurile soluţionate de agenţiile de punere în aplicare a legii, precum şi hotărârile Curţii luate împotriva contrabandiştilor.

De exemplu, în România, începând cu anul 2010, există un grup de lucru la nivel interministerial centrat pe fenomenele de evaziune fiscală şi pe 9 infracţiuni principale care duc la evaziunea fiscală, inclusiv contrabanda cu ţigări. Rezultatele măsurilor întrepîn fiecare trimestru, o dată pe an sau la nevoie (cazuri majore duse la bun sfârşit de Procuratură sau de o instanţă). În acest fel, publicul larg ar putea vedea că guvernul se îngrijeşte de bugetul general şi, de asemenea, contrabandiştii pot vedea că riscă pedeapsa cu închisoarea dacă sunt implicaţi în contrabanda cu ţigări.

5.1.3. Obiectivul III: Consolidarea punerii în aplicare a legii printr-o mai bună cooperare operaţională, inclusiv prin schimbul de informaţii

Combaautorităţile competente de ambele părţi ale frontierei din regiunea respectivă, inclusiv schimbul de informaţii. O mai bună cooperare şi un mai bun schimb de informaţii între autorităţile vamale naţionale şi alte autorităţi semnificativ eficacitatea măsurilor de descurajare a contrabandiştilor. Aceste autorităţi trebuie să lucreze într-un mod coordonat.

5.1.4. Obiectivul IV: Creşterea cooperării internaţionale

Contrabanda nu reprezintă numai o problemă pentru UE, şi aceasta nu poate lupta singură împotriva unui astfel de fenomen. Esglobal, care necesită soluţii globale. Având în vedere coperaţiunilor de contrabandă, în special contrabanda cu graniţa de est, cu ţigări provenite în principal din Moldova, Ucraina şi Rusia, şi,


42

are; 2) Factori de descurajare şi creştere a gradului de conştientizare; 3)

de control a capacităţii tehnice la punctele de frontieră terestră

echipamentelor tehnice (pe termen mediu)

facilitării ă

finanţare pentru

omânia), X-Ray,

e combatere a contrabandei sunt acoperite de prioritatea 15 a

înmatriculare (pe termen mediu)

din ce în ce mult, din Belarus, UE trebuie să promoveze o strânsă cooperare cu aceste ţări pentru a aborda problema contrabandei.

5.2. Pentru atingerea acestor obiective, se impun următoarele măsuri în baza unui Plan de acţiune pentru combaterea contrabandei cu ţigări la graniţa estică a UE.

Măsurile pot fi clasificate în următoarele patru categorii, ce corespund obiectivelor descrise mai sus: 1) Creşterea capacităţii, asistenţă tehnică şi formConsolidarea cooperării operaţionale; şi 4) Intensificarea cooperării internaţionale.

5.2.1. Creşterea capacităţii şi asistenţa tehnică

5.2.1.1. Măsuri(pe termen scurt)

5.2.1.2. Promovarea integrităţii şi consolidarea măsurilor anti-corupţie

5.2.1.3. Finanţarea

Pot fi identificate soluţii adecvate pe termen mediu în vederea achiziţionării de echipamente relevante fără ca vreuna din ţările participante sfie însărcinată cu găsirea unor surse naţionale substanţiale deun proiect de interes european mai larg. Acest lucru permite tuturor statelor membre să utilizeze pe deplin programele disponibile, UE putând în acest fel să îşi maximizeze investiţiile. Orice soluţie trebuie să se reflecte în structura programelor incluse în viitorul Cadru financiar multi-annual.

Ca urmare a atelierelor organizate, reprezentanţii autorităţilor fiscale şi/sau vamale sunt informaţi cu privire la folosirea echipamentelor tehnice care asigură securitatea la graniţa UE; de ex. Rapiscan, Roboscan (Runităţile K-9 specializate în detectarea produselor din tutun, precum şi alte tipuri de echipamente.

5.2.1.4. Finanţarea în baza Facilităţii de implementare Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice (EUSBSR) (pe termen mediu şi scurt) Proiectele transfrontaliere dEUSBSR (“Scăderea volumului şi a efectelor negative cauzate de infracţiunile din zona de frontieră”). Fondurile totale disponibile în baza Facilităţii de implementare se ridică la 10 milioane EUR şi trebuie utilizate în totalitate.

5.2.1.5. Recunoaşterea automată a codurilor containerelor şi a plăcuţelor de


43

fost identificate anumite puncte slabe specifice la noile frontiere externe în ce

enecesare cu fluxul de trafic legitim. Aceste

direct legat de existenţa unei pieţe neoficiale/a unor reţele de desfacere cu amănuntul, DGTAXUD are în vedere organizarea unui

iscal. Acest atelier trebuie să furnizeze o

articipanţi din partea ţărilor care fac parte din Parteneriatul estic, a statelor membre şi a organizaţiilor partenere.

Ca parte a Programului de facilitare a tranziţiei pentru anumite măsuri de consolidare instituţională din noile state membre pentru perioada 2004-2006, au

priveşte recunoaşterea automată şi monitorizarea traficului suspect la frontiera externă a UE, fără interferenţe npuncte slabe au fost abordate prin consolidarea capacităţii operaţionale şi de punere în aplicare a serviciilor de control de frontieră din statele membre relevante prin furnizarea unor fonduri de 10 milioane EUR pentru instrumentele de recunoaştere automată a containerelor şi plăcuţelor de înmatriculare la frontierele externe. Datorită importanţei acestui proiect şi faptului că încă mai există anumite lacune clare în această infrastructură – în special, regiunea Kaliningrad şi graniţa de sud-est (BG, RO, GR), programul Hercules II a fost folosit pentru furnizarea fondurilor necesare pentru eliminarea lacunelor identificate. Cu toate acestea, condiţia de co-finanţare în proporţie de 50% pare să fie un obstacol în calea extinderii acestui proiect ambiţios şi foarte util. Prin urmare, trebuie explorată posibilitatea consolidării şi modernizării infrastructurii instrumentului de recunoaştere automată a containerelor şi plăcuţelor de înmatriculare şi de extindere a acoperirii la ţările din Parteneriatul estic şi Rusia, prin intermediul altor fonduri UE, ca de exemplu Instrumentul european de vecinătate şi de parteneriat (ENPI).

5.2.1.6. Formare şi ateliere

Organizarea de sesiuni de formare şi de ateliere reprezintă de asemenea o modalitate utilă de sprijinire a statelor membre şi a ţărilor învecinate în vederea consolidării punerii în aplicare a legii.

Întrucât comerţul ilicit este

atelier Fiscalis pentru statele membre cu privire la bunele practici în abordarea canalelor de distribuţie pentru comerţul ilicit şi operaţiunile de comerţ ilicit de pe piaţa internă, din punct de vedere fplatformă pentru schimbul de opinii, experienţe şi sugestii în vederea îmbunătăţirii şi identificării de posibile măsuri viitoare la nivel UE de combatere eficace a comerţului ilicit.

Seminarii regionale şi naţionale specifice, tururi de studiu şi formare cu privire la fraude, contrabandă şi anti-corupţie sunt avute în vedere în contextul Iniţiativei emblematice IBM a Parteneriatului estic de îmbunătăţire a aptitudinilor şi cunoştinţelor necesare pentru efectuarea de controale şi inspecţii eficace. Acestea vor implica experţi p


44

t membru

umularea de sancţiuni), ceea ce duce la existenţa unor "lacune

rile imense cauzate UE şi bugetelor naţionale, precum şi la efectul pe care e lângă marca

atât de evidentă, încât nu mai are nevoie de nicio

şte evaziunea fiscală. Practica legală (judiciară) a

5.2.2. Factori de descurajare şi de creştere a nivelului de conştientizare

5.2.2.1. Sancţiuni şi măsuri de punere în aplicare a legii la nivel UE (pe termen mediu şi scurt)

La ora actuală nu există nicio apropiere a acestor prevederi legale la nivel UE care să asigure faptul că operatorii sau contrabandiştii dintr-un stariscă sancţiuni similare dacă operează în alt stat membru.

Acest lucru încurajează contrabandiştii să folosească porturi/puncte de intrare către UE unde legislaţia naţională prevede cele mai mici sancţiuni pentru contrabandă (acce încurajează fraudele" în cadrul UE. Apropierea nivelului şi a severităţii sancţiunilor va duce la crearea unui mediu „la fel de impermeabil la fraude peste tot”.

5.2.2.2. Creşterea gradului de conştientizare (pe termen mediu şi scurt)

Este foarte important ca toate măsurile propuse să fie însoţite de măsuri adecvate de creştere a gradului de conştientizare şi, de asemenea să se aibă în vedere măsuri suplimentare în acest sens. Comisia, statele membre şi ţările partenere trebuie să crească gradul de conştientizare publică cu privire la pierdeacestea le au în final asupra contribuabililor şi consumatorilor. Pcomunicatele regulate şi conferinţele de presă organizate pentru ainiţierea unor măsuri concrete, vor fi vizate de asemenea o serie de programe şi rapoarte specifice în ziare şi în cadrul emisiunilor TV, precum şi interviuri cu oficialităţi importante.

5.2.2.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la nivelul legislativ prin punerea în evidenţă a legăturii dintre contrabandă şi alte tipuri de crimă organizată.

Contrabanda nu este numai un “pivot” al crimei organizate, ci este de asemenea un “liant” care facilitează componentele acesteia. Legătura sa cu alte tipuri de crimă organizată este prezentare. Este nevoie doar de observaţie, analiză şi cercetare pentru a descoperi regulile care guvernează şi reglementează această legătură. Legătura dintre contrabandă şi diverse alte infracţiuni este atât de strânsă, încât poate crea confuzii, cum ar fi în ce privedemonstrat legătura din contrabandă şi corupţie, traficul de droguri, spălarea de bani, terorism, imigrare ilegală etc.


45

at proporţii semnificative, acoperind peste

astice. De nfiinţare a

e şi reducere a contrabandei.

inistrativă (pe termen scurt, mediu şi lung).

strativ (ACA-uri). Măsurile nistrativ, schimbul de informaţii ă şi desemnarea unor puncte de

Pentru combaterea acestui fenomen complex, măsurile separate luate de instituţiile cu competenţă directă sunt deseori insuficiente; prin urmare, este necesar să se ia măsuri drastice de contracarare în sectorul legislativ.

De exemplu, în România, în perioada 2008-2009, contrabanda cu ţigări din Republica Moldova şi Ucraina a lu40% din piaţa din România. Măsura imediată luată a fost una de natură legislativă, prin modificarea Codului vamal şi a Codului fiscal printr-o Hotărâre de guvern (OUG 54/2010) ce introduce măsuri suplimentare drasemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis un ordin de îunui grup de lucru interministerial compus din reprezentanţi ai tuturor agenţiilor de punere în aplicare a legii din România: Procuratură, Ministerul Finanţelor – Garda Financiară, Autoritatea vamală, cu obiectivul clar de contracarare a evaziunii fiscale, în toate formele existente, inclusiv contrabanda cu ţigări. Aceste măsuri legislative suplimentare, împreună cu prevederile legale anterioare, au dus la scăderea contrabandei cu ţigări de la 40% în perioada 2011-2012 la aproximativ 12%, sub media europeană de 11% în 2013 (studiile de cercetare Novel).

Acelaşi rezultat pozitiv a fost observat efectiv pentru toate bunurile supuse accizelor (tutun, alcool, combustibili), ceea ce a dus la o creştere importantă a impozitelor încasate.

În acest caz, se poate vedea foarte clar că politica poate genera măsuri precise şi eficiente de combater

5.2.3. Consolidarea cooperării operaţionale

5.2.3.1. Acorduri de cooperare admOLAF a început să stabilească legături mai strânse cu partenerii operaţionali din ţările terţe şi de la nivelul organizaţiilor internaţionale prin acorduri bilaterale sau multilaterale de cooperare la nivel adminispecifice avute în vedere includ sprijin admioperaţionale, protecţia datelor, formare reciproccontact în vederea unei strânse cooperări. A fost negociat un acord de cooperare cu Serviciile vamale ucrainene, primul astfel de acord încheiat cu o ţară membră a Parteneriatului estic. Ca obiectiv pe termen mediu, OLAF intenţionează să folosească din ce în ce mai mult experienţa ACA cu Ucraina în vederea consolidării şi intensificării cooperării cu alte autorităţi din cadrul Parteneriatului estic.

5.2.3.2. Operaţiuni vamale comune (pe termen scurt)


46

te. Acestea contribuie la îmbunătăţirea cooperării practice dintre autorităţile vamale şi, de asemenea, la dezvoltarea unei mai bune

ecifice. În 2013, agenţiile

şte combaterea comerţului ilegal cu ţigări. Rolul său este de ctivelor acordurilor privind tutunul

n punct de stfel încât

ştere susţinută a

e sunt produse în Kaliningrad, iar pierderile generate de acestea sunt

Operaţiunile vamale comune (JCO) reprezintă un instrument foarte eficient în combaterea contrabandei şi fraudelor în anumite zone cu risc şi/sau pe rutele comerciale identifica

înţelegeri a riscurilor asociate rutelor comerciale spdin România, în principal Autoritatea Naţională a Vămilor, a participat la 3 JCO-uri centrate pe combaterea contrabandei cu ţigări: Romoluk, Demontări şi Depozite.

5.2.3.3. Ofiţer de legătură (pe termen scurt)

La mijlocul anului 2011, OLAF a înfiinţat un post de ofiţer de legătură la Kiev. Principalul rol al ofiţerului de legătură este să îmbunătăţească şi să dezvolte relaţiile şi fluxul de informaţii dintre OLAF şi autorităţile ucrainene, în special în ce priveasemenea să contribuie la îndeplinirea obieîncheiate cu actorii din această industrie. La Cairo, OLAF va avea în curând proprii ofiţeri de legătură pentru a coopera mai îndeaproape cu autorităţile egiptene. Aşadar, reţeaua este în curs de expansiune.

5.2.3.4. Acorduri cu producătorii de tutun (pe termen mediu şi scurt)

Comisia va încerca de asemenea să încheie mai multe acorduri şi cu alţi producători din industria tutunului. Este în interesul reciproc al producătorilor şi al UE să folosească această oportunitate pentru a coopera mai îndeaproape, prin semnarea unor acorduri cu caracter obligatoriu divedere juridic, pe baza exemplului pozitiv al acordurilor existente, aproducătorii legitimi să îşi asigure securitatea lanţului de aprovizionare, iar produsele lor să nu ajungă pe piaţa ilegală din UE.

5.2.3.5. Eliminarea importurilor ilegale de ţigări “cheap whites” (pe termen scurt)

Una din problemele cu care se confruntă autorităţile de punere în aplicare a legii din statele membre este creşterea numărului de ţigări “cheap whites” aduse prin contrabandă în UE. De exemplu, din 2005, s-a înregistrat o crecontrabandei cu ţigări Jin Ling de provenienţă rusească, introduse în UE. Ţigărilestimate a se ridica la 700 milioane EUR pe an în UE. OLAF a menţinut o legătură constantă cu Serviciul Vamal Federal al Federaţiei Ruse (FCS) cu privire la ţigările Jin Ling.

5.2.3.6. Îmbunătăţirea schimbului de informaţii (pe termen lung)


47

de date dedicate stocării de mesaje de avertisment sau dosare de anchetă (Sistemul de informaţii al vămilor) (CIS), Dosarul de

ual Assistance

abordare necesită nu

te în vedere în contextul Cadrurilor strategice privind

ada 19-20 octombrie 2011 la Cracovia a contribuit la îmbunătăţirea dialogului dintre statele membre UE şi statele vecine din est, în

izării serviciilor vamale.

În contextul combaterii fraudei, statele membre folosesc sisteme de raportare dedicate mijloacelor specifice de transport sau tipurilor de fraudă (Marinfo, Yachtinfo, Ciginfo) şi baze

anchetă vamală (FIDE)). De la mijlocul lui iunie 2010, MutBroker (MAB), o interfaţă pentru utilizatorii din business înfiinţată pentru statele membre şi Comisie în vederea introducerii automate a unui caz individual în mai multe sisteme backend (de ex. sistemul de informaţii al vămilor (UE), (SM), Marinfo, Yachtinfo, Ciginfo) este pe deplin operaţional. Statele membre trebuie să meargă mai departe prin stabilirea unui sistem backend unic (în locul multiplelor componente existente), astfel încât întregul caz să poată fi actualizat şi căutat de către grupurile adecvate de utilizatori. Grupurile Marinfo/Yachtinfo vor fi consultate în prealabil.

Se poate avea de asemenea în vedere punerea la dispoziţie a instrumentelor IT poşta MAB (un sistem securizat de mesagerie) şi baza de date MAB pentru ţările membre ale Parteneriatului estic şi pentru Rusia pe baza unui mecanism care permite deţinătorului datelor să restricţioneze accesul la informaţii în funcţie de fiecare caz individual. O astfel de numai amendarea Regulamentului Consiliului (CE) 515/97, care este prevăzută la ora actuală, dar şi elaborarea unei convenţii sau decizii specifice cu privire la extinderea AFIS (sistemul de informare anti-fraudă) / aplicaţiilor MAB la ţările în curs de aderare, (potenţiale) ţări candidate, ţările vecine şi Rusia. Un astfel de instrument trebuie să aibă în vedere un nivel adecvat de protecţie a datelor personale în aceste ţări.

Un proiect pilot cu privire la schimbul de informaţii vamale prealabile (privind tranzitul) între UE şi Rusia este operaţional din ianuarie 2009. Schimburile de informaţii vamale prealabile, în măsura în care acestea pot contribui la îmbunătăţirea managementului riscurilor şi la funcţionarea serviciilor vamale, vor fi de asemenea avucooperarea vamală.

5.2.3.7. Alte măsuri de sprijin în baza Programelor Vamă şi Fiscalis (pe termen scurt)

Cea de-a şasea conferinţă pe tema cooperării vamale la graniţa estică a UE, desfăşurată în perio

domeniul securităţii şi siguranţei, facilitării comerţului, combaterii fraudelor şi modern


48

recum şi un nou acord pozitare au în vedere

ederea contracarării şi combaterii zelor, inclusiv apropierea

ale referitoare

baza intereselor reciproce ale

comerciale fluide şi sigure, b) managementul riscurilor şi

l înalt de la Vilnius, dedicată ţărilor membre ale “Parteneriatului estic” al Uniunii Europene – fostele state sovietice.

În plus, ţările membre ale Parteneriatului estic şi Rusia au participat ad-hoc la Măsurile vamale comune specifice din 2013. Măsuri de combatere a contrabandei ar putea fi de asemenea organizate în 2014.

5.2.4. Creşterea cooperării internaţionale

5.2.4.1. Negocieri de noi acorduri (pe termen mediu)

La ora actuală, Uniunea Europeană negociază noi acorduri de asociere cu ţările membre ale Parteneriatului estic, cu excepţia Belarusiei, pcu Rusia. Prevederile noilor acorduri cu privire la imcooperarea şi armonizarea politicilor în vfraudelor şi a contrabandei cu produse supuse accitreptată a valorii accizelor la produsele din tutun. Prevederile vamla prevenirea şi combaterea traficului transfrontalier ilicit de mărfuri, inclusiv cu produse din tutun (Rusia şi Republica Moldova).

5.2.4.2. Cadrele strategice privind cooperarea vamală (pe termen scurt, mediu şi lung)

După avizarea unui astfel de cadru de către Rusia în decembrie 2010, Comisia lucrează acum la proiect de prezentare a unui Cadru strategic pentru cooperarea vamală cu ţările vecine din est, pepărţilor în integrarea economică, modernizarea şi convergenţa serviciilor vamale. Un astfel de cadru ar putea fi elaborat pe baza a trei priorităţi de mare amploare: a) rute combaterea fraudei şi c) modernizarea serviciilor vamale. În cadrul celui de-al doilea domeniu prioritar, ar putea fi avute în vedere măsuri concrete şi relevante pentru combaterea contrabandei, ca de ex:

- Dezvoltarea managementului riscurilor: un management al riscurilor pe baza datelor electronice şi procesării este indispensabil pentru realizarea unui nivel mai mare de protecţie împotriva fraudelor. Schimburile de bune practici sunt deosebit de importante. Proiectul pilot privind schimburile de informaţii vamale prealabile, în prezent în curs de desfăşurare în Rusia, ar putea fi extins şi la alte ţări vecine, în special Belarus şi Ucraina.

- Combaterea fraudei: dialogul cu fiecare din partenerii relevanţi în combaterea fraudei ar putea fi consolidat, având ca obiectiv realizarea unei mai bune înţelegeri a provocărilor şi elaborării unor răspunsuri adecvate.

Pe 29 noiembrie 2013, Georgia şi Moldova au iniţializat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană la întrunirea la nive


49

stea, pe 27 iunie 2014, şefii celor 28 de ţări ale Uniunii Europene au semnat acorduri comerciale

u combaterea ată în cadrul

ă experţii

senţial ca acest Protocol

ţului ilicit. Detaliile privind acest Protocol au fost deja furnizate.

ste considerată o infracţiune. Răspunderea penală a fost ă în vederea eliminării pierderii de venituri la bugetul de stat în urma

eîncasării taxelor şi impozitelor vamale. Contrabanda cu ţigări face ca statul să îşi piardă o parte din veniturile realizate în urma comerţului legal cu ţigări.

Semnarea acestor acorduri a reprezentat primul pas în procesul de ratificare a acordurilor de asociere cu UE. Din păcate, Ucraina a decis să nu semneze acordul, ceea ce a dus la evenimentele de la Kiev. Cu toate ace

şi economice de mare amploare cu Ucraina, Moldova şi Georgia.

5.2.4.3. Conferinţa privind contrabanda cu tutun (pe termen scurt)

Există o serie de ţări şi servicii de punere în aplicare a legii care nu comunică sau nu comunică suficient la nivel naţional şi internaţional în regiune. Pentru a aborda această problemă specifică, în iunie 2011, OLAF a decis să organizeze o conferinţă “operaţională” dedicată, la nivel regional, cu participarea personalului operaţional de la nivel naţional responsabil pentrcomerţului ilicit cu produse din tutun. Conferinţa a fost finanţProgramului Hercules II. Scopul acestei conferinţe a fost să reuneascoperaţionali din cadrul diverselor servicii de punere în aplicare a legii, în vederea facilitării cooperării şi schimbului de informaţii. Se preconizează că OLAF se va afla în centrul acestor noi schimburi de informaţii şi va contribui la coordonarea internaţională a cazurilor penale pe măsura apariţiei acestora, unde este cazul, împreună cu Eurojust. Au fost invitaţi reprezentanţi ai serviciilor vamale, poliţiei, poliţiei de frontieră şi serviciilor de securitate din următoarele ţări: Ucraina, Moldova, România, Bulgaria şi Ungaria.

5.2.4.4. Protocol încheiat cu FCTC în vederea eliminării comerţului ilicit cu produse din tutun (pe termen scurt)

În 2011, OMS a organizat două grupuri de lucru, la care Comisia a contribuit cu sume semnificative de bani în cadrul Programului Hercules. Textul Protocolului a fost acceptat în noiembrie 2012 la Conferinţa Părţilor organizată în Coreea de Sud şi acum acesta este deschis pentru ratificare. Este esă rămână un text de bază, care va contribui la atingerea rezultatelor aşteptate în vederea combaterii eficace a comer

6. Caracteristicile specifice reglementărilor locale privind confiscarea mijloacelor delincvenţilor

Până acum am stabilit că în toate ţările participante la proiectul SPECIFIC, contrabanda cu ţigări einstuitn


50

exemplu posesia de arme sau corupţia, au ca unic scop sprijinirea acestei

urt posibil. Prin urmare, una din cele

demonstreze infractorului şi publicului că, până la urmă, contrabanda cu ţigări nu merită

bandei

da cu ţigări, în special arme.

Contrabanda cu ţigări este astfel un alt tip de evaziune fiscală şi de eludare a taxelor vamale. Alte infracţiuni comise în contextul contrabandei cu ţigări, ca de

contrabande sau apărarea împotriva grupărilor concurente.

De asemenea, în toate cele 5 ţări, sunt prevăzute sancţiuni pentru infractorii care se ocupă de contrabanda cu ţigări. Sancţiunile depind în funcţie de numărul de ţigări de contrabandă, deci de gravitatea daunelor aduse statului, precum şi de eforturile depuse de infractori în vederea săvârşirii infracţiunii. Dacă respectiva contrabandă este săvârşită de un infractor care face parte dintr-o bandă şi aceasta reprezintă principala sa sursă de venit, este "profesia" sa, respectiva infracţiune este sancţionată cu închisoarea. Pedeapsa cu închisoarea poate fi de câţiva ani, în funcţie de mai mulţi factori.

Cu toate acestea, experienţa din Germania ne arată că până şi pedepsele cu ani buni de închisoare nu constituie un factor suficient de descurajator. Nu este neobişnuit ca un infractor să accepte o sentinţă de închisoare pe termen lung, dacă este sigur că după eliberare, dispune de suficiente bunuri dobândite ca urmare a infracţiunii respective şi poate duce o viaţă confortabilă.

Contrabandiştii cu ţigări au un singur obiectiv: să câştige cât mai mulţi bani posibil, într-un interval de timp cât mai scmai importante obiective ale luptei de combatere a contrabandei cu ţigări este reducerea mijloacelor delincvenţilor acumulate în urma respectivelor infracţiuni. Confiscarea mijloacelor delicventului supus procedurilor penale deserveşte nu numai scopul compensării daunelor aduse statului prin contrabanda cu ţigări. Ceea ce este mai important, trebuie să se

efortul. Trebuie să fie foarte clar nu numai că aceşti infractori riscă lungi pedepse cu închisoarea, ci, mai mult decât atât, riscă să îşi piardă întreaga avere.

Se va face distincţia între două tipuri de indisponibilizare de proprietate:

1) Sechestrarea obiectelor folosite pentru comiterea infracţiunii

2) Sechestrarea mijloacelor dobândite prin comiterea infracţiunii în cauză.

1.) Sechestrarea obiectelor folosite pentru comiterea infracţiunii

Fără îndoială că ţigările contrafăcute sau de contrabandă pot fi confiscate. De asemenea, este un fapt confirmat că sumele de bani lichizi asociate contracu ţigări pot fi de asemenea confiscate. Acelaşi lucru este valabil pentru telefoanele mobile sau alte obiecte, direct legate de contraban


51

e, de

te vorba despre

majoritate cazurilor deţinute de terţe părţi. În special, se spune că

a în contrabanda cu ţigări nu

Mai dificilă este problema statutul legal al mijloacelor de transport folositexemplu al autovehiculelor, situaţie valabilă în toate ţările participante la conferinţă. Acestea au deseori o valoare mare, mai ales dacă escamione sau nave.

Potrivit legislaţiei tuturor ţărilor participante la Conferinţă, mijloacele de transport sunt confiscate dacă acestea sun proprietatea infractorului. Cu toate acestea, experienţa ne arată că autovehiculele folosite pentru contrabanda cu ţigări sunt, în de multe ori se folosesc vehicule închiriate. Terţele părţi invocă dreptul de proprietate şi pretind că nu ştiau că vehiculul respectiv va fi folosit pentru comiterea unei infracţiuni. De multe ori este greu de dovedit că respectiva terţă parte ştia că vehiculul în cauză urma să fie folosit pentru contrabanda cu ţigări.

Cu toate acestea, există posibilitatea confiscării acestor autovehicule, atunci când le-au fost aduse modificări structurale în vederea ascunderii ţigărilor. Astfel de modificări structurale pot consta din compartimente sau dispozitive de prindere. În cazul camioanelor, aceste schimbări afectează de obicei numai remorca, dar nu şi, partea mai valoroasă a vehiculului, tractorul. Punerea sub sechestru se poate face pe baza a două argumente:

a) Datorită schimbărilor de mijloace de transport, de care terţa parte, are de obicei cunoştinţă, se suspectează că o astfel de terţă parte ştia de asemenea şi căvehiculul va fi folosit pentru contrabanda cu ţigări. Prin urmare, persoana respectivă a fost implicată în contrabanda cu ţigări. Asta înseamnă totodată că poate fi deschisă o anchetă împotriva respectivei terţe persoane. În cadrul acestei anchete, autovehiculul poate fi sechestrat.

Notă: nu este exclus ca procedurile împotriva unei terţe persoane să nu ducă în final la o condamnare pentru că implicarea acesteipoate fi dovedită până la urmă. Este posibil ca vehiculul să trebuiască să fie returnat. Cu toate acestea, sechestrul temporar asupra vehiculului este important. Pentru că, în timpul acestuia, vehiculul în cauză nu poate fi folosit în mod economic. Acest lucru are un impact negativ semnificativ asupra terţei părţi în cauză. Prin urmare, auditul, persoana căreia îi este închiriat autovehiculul şi ce se întâmplă cu acesta sunt informaţii identificate cu mai multă exactitate.

b) Datorită modificărilor structurale aduse autovehiculului, există riscul ca acesta să fie folosit din nou pentru contrabanda cu ţigări. Astfel, vehiculul reprezintă un pericol pentru comunitate. Această situaţie nu este diferită de cea a unei arme confiscate, indiferent de cine este proprietarul ei. Pe baza acestui argument, instanţele din Germania au pronunţat deseori sentinţe de confiscare.


52

ijloacelor dobândite prin comiterea infracţiunii în cauză.

cele

ersoană este presupusă nevinovată, până când se

enţii

lătit de delincvent umitul

t conc

Depinde de reglementările statutare ale diverselor ţări dacă instanţele din ţările respective care participă la conferinţă vor lua aceleaşi decizii de punere sub sechestru pe baza acestui argument.

2.) Sechestrarea m

În cazul sistemelor judiciare ale tuturor ţărilor implicate, precum şi în cazul Germaniei, mijloacele unei persoane private sunt protejate de Constituţie împotriva accesului statului. Autorităţile anchetatoare trebuie prin urmare să plece de la premisa că persoana în cauză a dobândit mijloacele respective în mod legal. Dacă autorităţile anchetatoare vor să confişte mijloace aparţinând unei persoane private, acestea trebuie să dovedească că proprietatea respectivă a fost dobândită în mod ilegal.

În ţările anglo-americane, situaţia este diferită, aplicându-se inversarea sarciniiprobei. În aceste ţări, individul trebuie să dovedească că a dobândit mijloarespective în mod legal; acesta trebuie să explice şi să demonstreze originea mijloacelor.

Faptul că autorităţile anchetatoare trebuie să dovedească că mijloacele unei persoane provind dintr-o activitate infracţională complică situaţia în cazul punerii mijloacelor sub sechestru. Dar acest lucru trebuie acceptat. El este rezultatul aplicării principiului folosit în toate sistemele juridice ale ţărilor implicate, conform căruia o pdovedeşte contrariul. Nu se întrevede nicio schimbare a legii în acest sens.

Conform legislaţiei tuturor statelor implicate, punerea unui sechestru asupra bunurilor unei persoane se poate face în următoarele condiţii:

1) Dacă se poate demonstra că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune.

2) Dacă se poate demonstra că în urma comiterii unei infracţiuni, persoana în cauză a dobândit o anumită sumă de bani, care se regăseşte în bunurile acesteia.

În aceste condiţii, suma respectivă poate fi confiscată.

Conform legislaţiei din Germania, se poate confisca suma pe care delincvau dobândit-o ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni. Dacă, de exemplu, un delincvent a dobândit suma de 100.000 EUR de la cumpărătorul ţigărilor, în urma contrabandei, cei 100.000 EUR pot fi confiscaţi. Preţul ppentru achiziţionarea ţigărilor nu va fi dedus din această sumă. Aşa n“principiu al costurilor brute“ a fos eput în mod explicit de legiuitori atunci când au adoptat legislaţia relevantă în cauză. Sechestrul nu se limitează la profitul obţinut în urma infracţiunii propriu-zise.


53

i măcar în ce priveşte area

ie confiscată contravaloarea sumei respective. Astfel încât autovehiculul sau bijuteriile în cauză pot fi sechestrate, iar proprietatea,

au încredere. Sunt deschise conturi

spective care i-au fost transferate proveneau în urma comiterii unei infracţiuni penale.

ul factor decisiv este existenţa unui motiv

pot fi confiscate. În cazul în care delincventul nu are motive legale pentru a-şi

Legislaţia ţărilor implicate nu este foarte clară nicincluderea “principiului costurilor brute”. Cu toate acestea, formulreglementărilor sugerează faptul că, şi în acest caz, nu numai venitul trebuie confiscat. De la această regulă face excepţie legislaţia din Ungaria. Conform art. 74 “câştigurile sau avantajele financiare rezultate în urma unor activităţi infracţionale” reprezintă obiectul sechestrului. Pentru că un avantaj reprezintă mult mai mult decât simplul câştig financiar, în Ungaria, sechestrul nu este limitat la profit.

Nu este nicio problemă dacă banii care au fost obţinuţi din vânzarea ţigărilor de contrabandă sunt găsiţi sub formă de bani lichizi în casa delincventului. De asemenea, nu este nicio problemă dacă suma corespunzătoare de bani se află într-un cont bancar pe numele făptuitorului.

Dar, de multe ori, banii proveniţi în urma unei infracţiuni penale, au fost investiţi. În general, nu poate fi confiscată nicio sumă de bani, dar există maşini de calitate, bijuterii scumpe sau proprietăţi imobiliare care aparţin delincventului. Legislaţia tuturor ţărilor implicate specifică în mod clar că în acest caz trebu

confiscată conform legislaţiei civile aplicabile în ţările respective.

Cu toate acestea, experienţa ne arată că, de multe ori, infractorii nu păstrează printre mijloacele proprii beneficiile rezultate în urma infracţiunii comise, ci le transferă altor persoane apropiate sau în care pe numele copiilor, proprietăţile aparţin oficial soţiei, iar vehiculele de calitate sunt înregistrate pe numele mamei.

Reglementările prevăzute de legislaţia ţărilor implicate cu privire la care proprietăţile pot fi confiscate de la terţe părţi sunt foarte diferite. În toate ţările este posibilă confiscarea proprietăţii unei terţe părţi care nu a fost implicată în comiterea infracţiunii, dacă persoana în cauză ştia că mijloacele re

În cazul persoanelor terţe care nu cunosc originea bunurilor sau care pretind că nu o cunosc, regulile sunt diferite.

În Germania, buna ştiinţă a unei terţe persoane nu este relevantă pentru sechestrul asupra bunurilor. Singurcivil pentru care delincventul a transferat bunurile în cauză unei terţe părţi. În cazul în care terţa parte în cauză a depus o plângere civilă împotriva delincventului, care a fost plătită de acesta, mijloacele respectivei terţe părţi nu


54

oană dacă aceasta le-a primit cadou de la delincvent sau dacă le-a achiziţionat la o valoare mult mai mică. Prevederile

substanţa în cauză i-au fost transferate pentru

un delincvent unei terţe părţi pot fi confiscate. Această

ijloacelor deţinute de către un condamnat.

ridice, pot fi de asemenea confiscate.

ului asupra mijloacelor făptuitorului şi ale

transfera bunurile către o terţă parte, acestea pot fi confiscate de la terţa parte în cauză.

În Estonia, sunt aplicabile reglementări legale similare. De asemenea, bunurile pot fi confiscate de la terţa pers

legislaţiei estoniene (art. 83, 84):

(3) Ca excepţie, o instanţă poate confisca obiecte sau substanţe … dacă acestea aparţin unei terţe persoane la momenul pronunţării deciziei sau hotărârii şi dacă persoana în cauză:

1) a ajutat, cel puţin din nepăsare, la folosirea obiectelor sau substanţei în cauză pentru comiterea sau pregătirea infracţiunii respective,

2) a dobândit obiectele sau substanţa în cauză, integral sau în mare parte, pe spezele delincventului, drept cadou sau în orice alt fel, la un preţ mult mai mic decât preţul normal de pe piaţă; sau

3) avea cunoştinţă că obiectele saua se evita confiscarea lor.

În Letonia, reglementările legale sunt foarte permisive. Mijloacele care au fost transferate de cătreprevedere este de asemenea aplicabilă dacă proprietatea respectivă a fost transferată de către o persoană juridică.

Secţiunea 42 Confiscarea mijloacelor

(1) Confiscarea mijloacelor reprezintă înstrăinarea forţată în proprietatea statului, fără nicio compensaţie, a mConfiscarea mijloacelor poate fi prevăzută ca o pedeapsă suplimentară. Mijloacele deţinute de către un condamnat, pe care acesta le-a transferat unei alte persoane, fizice sau ju

(4) Mijloacele deţinute de către o persoană juridică, care au fost transferate unei alte persoane, pot fi de asemenea confiscate.

În Lituania, pe lângă punerea sechestrcomplicilor săi, este posibilă şi sechestrarea mijloacelor terţelor părţi.

Articolul 72 Confiscarea proprietăţii


55

. Proprietatea transferată persoanelor fizice sau juridice poate fi confiscată, indiferent dacă persoanele în cauză au răspundere penală, dacă:

i;

în cauză au luat cunoştinţă sau ar fi trebuit ştinţă de faptul că proprietatea, banii sau

ă inţă şi dacă nu avut cunoştinţă de originea ilegală a bunurilor. În fiecare caz

infracţionale,

ca urmare a traficului ilegal de droguri sau în cursul acestei activităţi;

…

(5) Confiscarea proprietăţii nu se poate face:

ecţiunea 1), dacă proprietatea se dovedeşte a fi legitimă.

1. Confiscarea proprietăţii reprezintă luarea în proprietatea statului, fără niciun fel de compensare, a formei de proprietate care face obiectul confiscării şi care este deţinută de delincvent, de complicii acestuia sau de alte persoane.

…

3

1) Proprietatea le-a fost transferată în vederea săvârşirii unei infracţiun

2) La dobândirea acesteia, persoanelesă ia cunoştinşţă sau ar fi putut lua cunovalorile recent dobândite au fost obţinute în urma unei infracţiuni.

De asemenea, şi în Ungaria este posibilă punerea unui sechestru asupra mijloacelor terţelor părţi. Terţele părţi sunt protejate dacă au acţionat cu buncredindividual se va clarifica în instanţă dacă buna credinţă a părţii în cauză este sau nu acceptată. În plus, mijloacele sale nu pot fi confiscate dacă partea în cauză face dovada că proprietăţile sale sunt de origine legitimă.

§ 74

(1) Următoarele fac obiectul confiscării proprietăţii:

a) orice câştig sau avantaj financiar rezultat în urma activităţilor dobândit de către delincvent în cursul sau în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni;

b) orice câştig sau avantaj financiar obţinut de delincvent în legătură cu infracţiunile săvârşite în cadrul unei organizaţii de infractori;

c) orice câştig sau avantaj financiar obţinut de delincvent

a) cu privire la mijloacele rezervate pentru acoperirea oricărei pretenţii civile acordate în cursul procedurilor penale;

b) cu privire la mijloacele dobândite cu bună credinţă cu titlu oneros;

c) în cazul menţionat în paragrafele b) şi c) din subs


56

Articolul 112 – Confiscarea specială

(1) Următoarele categorii de bunuri sunt supuse confiscării speciale:

aptei prevăzute de legea penală;

fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau

,

ri reprezintă o infracţiune pe termen lung. De obicei, ancheta durează destul de mult. Acest lucru se întâmplă în special în

nsportă ril

te cazuri, se suspectează că mijloacele unui delincvent provin chiar din fracţiunile anterioare săvârşite.

te că nu se poate afirma cu certitudine dacă mijloacele existente ale delincvenţilor provin ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni sau

anumite infracţiuni prevăzute prin

ca urmare a unei serii complete de dovezi, iar

În România, conform art. 112 din Codul Penal, sechestrul poate fi pus pe proprietatea unei terţe persoane numai dacă aceasta are cunoştinţă de infracţiunea săvârşită.

a) bunurile produse prin săvârşirea f

b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau sunt destinate a

dacă în cazul în care aparţin altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;

3. Confiscarea extinsă

Numai contrabandă organizată cu ţigă

cazul în care se are în vedere nu numai prinderea persoanelor care traţigă e, ci şi a liderilor organizaţiei în cauză.

În cadrul acestui tip de anchetă se întâmplă de foarte multe ori să existe dovezi clare cu privire la transporturile de ţigări de contrabandă efectuate anterior, dar acestea să nu poată fi dovedite în detaliu. Numai ultimele acte dintr-o serie întreagă de acte pot fi astfel dovedite şi puse pe seama infractorilor. În special în acesin

Problema care apare es

dacă sunt mijloace dobândite în mod legal. Totuşi, în unele cazuri, este posibilă o confiscare extinsă. Aici intervine sarcina probei pentru mijloacele rezultate în urma săvârşirii unei infracţiuni. În Germania, Estonia şi România, această confiscare extinsă este posibilă numai pentru lege. În cazul acestor infracţiuni, este suficient să se arate că circumstanţele justifică presupunerea că bunurile în cauză au fost dobândite în scopul unor acte ilicite sau ca urmare a acestora, pentru a se putea efectua sechestrul.

Cu toate acestea, în Germania, această dovadă simplificată – ca urmare a hotărârii luate de Curtea Constituţională – este avută în vedere numai dacă judecătorul este convins pe deplin


57

dintre situaţia financiară şi standardul de viaţă al persoanei în cauză

ă sau

u pot fi

aprecierea că acuzatul a dobândit respectivele bunuri în urma săvârşirii unor acte ilicite trebuie să fie dovedită în detaliu.

În Estonia, sechestrul extins este posibil în anumite condiţii prevăzute prin lege. O condiţie suplimentară este ca delincventul să fie condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de peste 3 ani. De reţinut faptul că se impune demonstrarea faptului că mijloacele şi standardul de viaţă al inculpatului nu pot fi explicate pe baza venitului legal al acestuia. În acest caz, ancheta financiară descrisă mai jos este deosebit de importantă pentru că în cadrul ei se poate stabili îndeplinirea acestei condiţii.

Bunurile pot fi confiscate de asemenea de la terţi, în aceleaşi condiţii ca cele aplicabile sechestrului normal asupra bunurilor. Cu toate acestea, există o perioadă de 5 ani de satisfacere a condiţiilor de intrare în drepturi, după care mijloacele respectivei terţe părţi nu mai pot fi confiscate:

§ 832. Confiscarea extinsă a mijloacelor dobândite în urma unei infracţiuni

(1) În cazul în care o instanţă condamnă o persoană pentru săvârşirea unei infracţiuni şi impune pedeapsa cu închisoarea pentru o perioadă de peste trei ani sau închisoare pe viaţă, instanţa va confisca, în cazurile prevăzute de acest Cod, o parte sau toate bunurile infractorului, dacă acestea îi aparţin la momentul pronunţării respectivei hotărâri şi dacă natura infracţiunii, venitul legal sau diferenţa sau un alt factor justifică presupunerea că persoana respectivă a dobândit bunurile prin săvârşirea unei infracţiuni. Confiscarea nu se aplică bunurilor pentru care persoana în cauză poate demonstra că au fost dobândite în baza unor fonduri obţinute în mod legal.

(2) Ca excepţie, o instanţă poate confisca mijloacele unei terţe persoane … dacacestea aparţin terţei persoane în cauză la momentul pronunţării decizieihotărârii şi dacă:

1) acestea au fost dobândite, integral sau în mare parte, pe spezele delincventului, drept cadou sau în orice alt fel, la un preţ mult mai mic decât preţul normal de pe piaţă; sau

2) terţa persoană în cauză avea cunoștință de faptul că mijloacele respective i-au fost transferate pentru a se evita confiscarea lor.

(3) Mijloacele unei terţe persoane care au fost dobândite cu mai mult de cinci ani înainte de comiterea infracţiunii n confiscate.


58

urile care au fost transferate persoanelor care fac parte din familia făptuitorului sau apropiaţilor acestuia, pot fi de asemenea

este foarte cuprinzătoare, ea

uia, în cazul în care

ăvârşirii unui act interzis

3) în timpul procedurii penale, făptuitorul nu a putut demonstra legitimitatea

3. Proprietăţile care pot fi confiscate, specificate în partea a doua a

anzacţii false;

În Lituania, condiţia preliminară prevăzută pentru sechestrul extins este ca mijloacele delincventului să nu corespundă venitului legal al acestuia. O altă condiţie este săvârşirea unei infracţiuni grave sau moderate.

Sechestrul asupra bunurilor unei terţe persoane este posibil, dacă sunt îndeplinite anumite cerinţe, ca şi în cazul sechestrului normal. Din experienţa practică, se poate vedea că bun

confiscate. O atenţie deosebită se va acorda mijloacelor companiilor deţinute de respectiva terţă parte. Această reglementare necesitând eforturi susţinute în timpul desfăşurării anchetei.

Articolul 723 Confiscarea extinsă a proprietăţii

1. Confiscarea extinsă a proprietăţii reprezintă preluarea în beneficiul statului a proprietăţii sau a unei părţi a unei proprietăţi care aparţine unui făptuitor, care nu este proporţională cu venitul legal al acestexistă temeiuri să se presupună că proprietatea în cauză reprezintă produsul unei infracţiuni.

2. Confiscarea extinsă a proprietăţii se aplică în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) făptuitorul a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni moderate sau grave sau, în special a unei infracţiuni grave, comise în mod deliberat şi în urma căreia ar fi putut obţine foloase materiale;

2) făptuitorul a dobândit proprietatea în cursul sprin acest Cod, după săvârşirea acestuia sau cu cinci ani înainte de săvârşirea actului în cauză, dacă valoarea proprietăţii respective nu corespunde venitului său legal, iar diferenţa depăşeşte suma de 250 MSL sau dacă proprietatea în cauză este transferată altor persoane în perioada indicată la acest articol;

achiziţionării proprietăţii în cauză.

prezentului articol, care au fost transferate unor persoane fizice sau juridice, vor fi confiscate persoanelor în cauză din următoarele motive:

1) proprietatea a fost transferată prin încheierea unei tr

2) proprietatea a fost transferată membrilor familiei sau unor rude apropiate ale făptuitorului;


59

membru în Consiliul de conducere sau participant la entitatea în cauză sau deţin pu

ontroleze activitatea nţă sau rodusul

licii Lituania sau altor prevederi legislative.

laţiei din Ungaria, confiscarea extinsă este posibilă în cazul a

Organizaţie criminală înseamnă un grup de trei sau mai multe persoane care

Dacă o infracţiune a fost săvârşită în cadrul unei organizaţii criminale, sarcina

3) proprietatea a fost transferată unei persoane juridice, iar făptuitorul, membrii familiei sau rudele apropiate ale acestuia deţin funcţia de director,

cel ţin cincizeci la sută din pachetul de acţiuni (acţiuni, contribuţii etc) al persoanei juridice în cauză.

4) persoana căreia i-a fost transferată proprietatea sau persoanele care au ocupat funcţii de conducere în cadrul acesteia şi care erau îndreptăţite să o reprezinte, să ia decizii în numele acesteia sau să cpersoanei juridice au avut cunoştinţă sau se presupune că au avut cunoştiar fi putut avea cunoştinţă de faptul că proprietatea în cauză era de fapt punei infracţiuni sau că a fost dobândită cu ajutorul fondurilor ilegale ale făptuitorului.

4. Confiscarea extinsă a proprietăţii prevăzută de acest articol nu se aplică în cazul proprietăţilor sau părţilor de proprietate care aparţin făptuitorului sau unor terţe părţi, dacă impunerea nu se poate face cu privire la astfel de persoane, ca urmare a tratatelor internaţionale ale Republicii Lituania, prevederilor Codului de Procedură Civilă al Repub

5. În cazul în care proprietatea sau partea acesteia care poate fi supusă confiscării este ascunsă, a fost consumată, aparţine unor terţe persoane sau este imposibil de confiscat din alte motive sau în cazurile în care confiscarea unei astfel de proprietăţi este inoportună, instanţa trebuie să impună valoarea pecuniară corespunzătoare proprietăţii sau unei părţi a acesteia care poate fi confiscate de la făptuitor sau de la terţe persoane.

Conform legisdouă tipuri de infracţiuni:

infracţiuni săvârşite în cursul sau în legătură cu efectuarea de trafic de droguri;

infracţiuni săvârşite în cadrul unei organizaţii criminale.

colaborează pe termen lung în vederea implicării deliberate şi în mod organizat în acţiuni criminale, care sunt pasibile de pedeapsa cu închisoarea pe o perioadă de cinci ani sau mai mare. Conform hotărârilor instanţelor, este suficient ca membrii individuali să fie doar delincvenţi ocazionali, dacă aceştia au luat cunoştinţă de faptele săvârşite de organizaţia criminală.

probei este inversată. Astfel, în acest caz, pârâtul trebuie să prezinte dovezi care


60

i

entru veniturile derivate

ţările participante la conferinţă, pentru că duce, potrivit legislaţiei naţionale, la

diferită, dacă ancheta nu poate demonstra săvârşirea

te pe baza surselor sale legale de venit. Dacă

l de grănicer. Această situaţie poate justifica uspiciunea întemeiată de corupţie.

să nege această prezumţie, că bunurile sale sunt rezultatul săvârşirii uneinfracţiuni.

Letonia nu are reglementări independente cu privire la sechestrul extins.

6. Evaziunea fiscală

În Germania, mai există încă posibilitatea obţinerii accesului la bunurile delincventului prin alte mijloace decât sechestrul, în principal ca urmare a evaziunii impozitului pe venit. Conform legislaţiei fiscale germane, contribuabilii trebuie să plătească impozitul pe venit şi pdin activităţi infracţionale. Asta înseamnă că un delincvent care este condamnat pentru contrabandă cu ţigări poate fi condamnat şi pentru evaziune fiscală privind impozitul pe venit, dacă acesta nu a raportat autorităţilor fiscale profitul înregistrat în urma contrabandei cu ţigări. Această abordare nu este posibilă în

dubla sancţionare, care nu este permisă.

Totuşi, situaţia esteinfracţiunii de contrabandă cu ţigări. În acest caz, se poate presupune că făptuitorul a dobândit proprietatea respectivă în mod legal. Dar, prin urmare, dacă este vorba de venit legal obţinut în ultimii ani, făptuitorul respectiv trebuie să îl raporteze autorităţilor fiscale şi să plătească impozitul pe venit datorat. Într-un astfel de caz, trebuie să se stabilească dacă delincventul a săvârşit evaziune fiscală privind impozitul pe venit. În acest caz, delincventul va fi sancţionat şi va trebui să plătească penalităţi.

Până şi Al Capone nu a fost condamnat în Statele Unite pentru infracţiunile comise, ci pentru evaziune fiscală.

7. Tehnici de anchetă financiară

În vederea confiscării mijloacelor unui delincvent, trebuie să se stabilească mai întâi de ce mijloace dispune acesta. Această sarcină face obiectul anchetelor financiare. Dar nu este singura sarcină a anchetatorilor.

Nu de puţine ori se întâmplă să existe referinţe că o anumită persoană deţine proprietăţi care nu pot fi explicaeste vorba despre un grănicer care deţine o casă imensă, cu piscină, care conduce un Ferrari, atunci există suspiciuni întemeiate că respectiva persoană nu a plătit aceste bunuri din salarius


61

inanciare se pot dovedi un instrument util etele financiare pot fi efectuate de

Măsurile de investigaţie practică indicate mai jos au ca obiectiv furnizarea unui

elaborat în colaborare cu poliţiştii

pecial, arhiva conţine un îndrumar cu

în cazul proceselor de anvergură, anchetatorii financiari din cadrul diverselor agenţii de punere în aplicare a legii se reunesc într-o

ele, iar ofiţerii de la poliţia financiară anchetează infracţiunile

autorităţi.

Deja, în acest stadiu, anchetele fpentru verificarea primei suspiciuni. Anchasemenea la începutul unei investigaţii şi au rolul de a dovedi, împreună cu alte probe, acţiunile întreprinse de făptuitor.

prim instrument pentru stabilirea unui sistem de succes în ce privesc anchetele financiare.

În Germania, acest sistem a fost rafinat de-a lungul timpului. Între timp, mai mulţi ofiţeri de poliţie, de la serviciile vamale, poliţia financiară şi procurori au beneficiat de formare specială în vederea conducerii unor anchete financiare de succes. Poliţia din Northrhine-Westphalia a din alte două state o arhivă, care reprezintă un instrument foarte util în anchetele financiare. Această arhivă include nu numai legile relevante privind confiscarea bunurilor, conţinute atât de Codul Penal, cât şi de Codul de Procedură Penală, cât şi hotărârile luate de instanţă. În sprivire la procedura care trebuie urmată pentru executarea cu succes a sechestrului în anumite situaţii, mai ales atunci când trebuie depusă o cerere în acest sens în instanţă.

În această arhivă sunt incluse companii şi agenţii guvernamentale de la care pot fi obţinute informaţii despre persoanele fizice şi proprietăţile acestora. Sunt indicaţi partenerii, adrese, numere de fax şi de telefon, adrese de e-mail şi alte date de contact.

Cea mai importantă caracteristică este faptul că în această arhivă sunt strânse la un loc toate experienţele anchetatorilor financiari, arhiva fiind în mod constant întreţinută şi actualizată. Acest lucru este posibil datorită faptului că arhiva este distribuită în format electronic şi este pusă la dispoziţia oficialităţilor. Periodic, arhiva este actualizată.

În plus, în Germania,

singură comisie. În cadrul procedurilor legate de contrabanda cu ţigări, funcţionarii vamali stabilesc existenţa actelor efective de contrabandă cu ţigări, ofiţerii de poliţie anchetează infracţiunile generale de corupţie sau încălcarea legii privind armcomise în cadrul contrabandei, cum ar fi evaziunea fiscală privind impozitul pe vânzări şi impozitul pe venit. Acest lucru se face sub supravegherea unuia sau mai multor procurori de la o procuratură centrală. În acest fel, sunt reunite cunoştinţele şi competenţele anchetatorilor proveniţi din cadrul mai multor


62

are a dosarelor şi a anchetei

până la momentul respectiv, întrucât acestea constituie probe relevante în ce priveşte săvârşirea infracţiunii.

Gestionarea anchetei

1.)

Înainte de anunţarea iniţierii procedurilor penale, trebuie să fie epuizate toate

După anunţarea iniţierii procedurilor penale, se vor efectua toate anchetele care,

cum şi cele care necesită prezentarea

Identificarea locuinţelor şi sediilor comerciale şi sechestrul asupra bunurilor ebuie să se facă simultan cu iniţierea procedurilor penale. Dacă au loc

după iniţierea procedurilor penale, se vor elabora fără de sechestru corespunzătoare.

e financiare se desfăşoară în continuare, fiind integrate în cadrul

1.) Principiile de gestion

Gestionarea dosarelor

Măsurile specifice anchetei financiare trebuie luate separat, în cadrul dosarului de anchetă financiară, care se adaugă dosarului principal.

În cadrul dosarului de investigaţie financiară se adună toate aceste măsuri care vor duce la sechestrul asupra mijloacelor.

În cadrul dosarului principal, sunt strânse rezultatele anchetelor financiare întreprinse

mijloacele posibile de investigaţie!

potrivit Codului de Procedură Penală, nu ar fi fost posibile anterior sau care au fost amânate din considerente tactice, prede probe după iniţierea procedurilor penale.

2.)

trdescoperiri ulterioareîntârziere documentele

Anchetelanchetei generale. Scopul acestora este colectarea de probe cuprinzătoare.

3.)

Identificarea reşedinţelor şi sediilor comerciale reprezintă unul din puţinele momente al unei anchete când anchetatorii au posibilitatea de a colecta o serie completă de informaţii, independent de persoana acuzată. Prin urmare, căutările


63

uie realizate cu foarte mare atenţie. În ce privesc anchetele financiare care toate aspectele legate de proprietăţi, venituri şi

upra acestora. În acelaşi timp, trebuie colectate probe care să demonstreze săvârşirea

acţiunii. Prin urmare, anchetele financiare trebuie să includă întotdeauna

le suspecţilor (6)

de întreţinere şi cheltuielile

jloace nu ar fi putut fi dobândite folosind aceste venituri

e dovezi cu privire la suspect şi la

l achiziţionării mijloacelor respective, precum şi

trebtrebuie efectuate, acestea privesc cheltuieli şi pot fi folosite, prin urmare, ca probe, în vederea documentării cazului (materiale video, fotografii).

2. Vedere de ansamblu: domeniile de anchetă

Obiectivul principal al anchetei financiare este să stabilească care sunt bunurile rezultate ca produs al unei infracţiuni şi să pregătească sechestrul as

infrurmătoarele elemente:

Constatări legate de persoana în cauză (3)

Anchete în vederea identificării mijloacelor delincventului (4)

Anchetarea venitului legal al suspecţilor (5)

Anchetarea costurilor de întreţinere a

Compararea veniturilor legale cu costurilecontractate pentru achiziţionare de mijloace/ conturile în care s-au efectuat transferuri de fonduri (7)

Aceste domenii de anchetă sunt folosite în mod direct pentru a stabili dacă stilul de viaţă al suspectului poate fi susţinut cu veniturile sale legale şi, prin urmare, pentru a vedea care milegale.

3. Constatări privind persoana în cauză

Pe baza surselor administrative interne şi a surselor externe disponibile, unelposibil chiar deteriorate, trebuie colectate mediul în care trăieşte acesta:

4. Anchete de identificare a proprietăţilor delincventului

În vederea identificării proprietăţilor făptuitorului este întotdeauna important să se stabilească momentucosturile implicate de respectiva achiziţionare sau volumul investiţiilor realizate. Numai în acest fel se poate determina cum au fost cheltuiţi banii în orice moment şi, ulterior, se pot face comparaţii cu privire la fondurile legale disponibile la momentul respectiv.

Proprietăţi


64

fica proprietăţile unei persoane.

aţii anonime online la

de vedere al unui posibil sechestru asupra

inute în urma solicitării de informaţii

ă existe martori.

ai multe întrebări şi indicii legate de mijloacele în cauză. De

ervabilă poate indica efectuarea de lucrări extinse de înainte de ridicarea unei noi construcţii. O clădire în

ţie de venit obţinut din chirii.

ţinute contractele de vânzare-identifica impozitele datorate. Contractul de

te un document care poate facilita ancheta financiară a ţiei şi, dacă este cazul,

Persoanele înregistrate la adresa de domiciliu

Cereri de informaţii la Oficiul de cadastru

Depunerea de cereri de informaţii la Oficiul de cadastru reprezintă modalitatea standard prin care se pot identi

Este absolut necesar să se poată face cereri de informrespectivul Oficiu de cadastru, la nivel naţional

În condiţiile actuale, riscul descoperirii premature a anchetei în curs de desfăşurare trebuie analizat cu atenţie în contextul tacticilor folosite de poliţie, astfel încât colectarea de informaţii trebuie evitată înainte de anunţarea iniţierii procedurilor penale şi trebuie reprogramată ulterior, pentru că altfel poate constitui un dezavantaj din punct mijloacelor.

Următoarele rezultate individuale pot fi obţde la Oficiul de cadastru:

- Cine este proprietarul?

- De când este înregistrat proprietarul?

- Cine a achiziţionat terenul? Notă: Este posibil s

- Cine au fost foştii proprietari?

- Sarcini înregistrate.

- Identificarea tipului şi dimensiunii proprietăţii în momentul achiziţiei.

Astfel apar mexemplu, o proprietate neexploatată poate duce la concluzia că după achiziţionare, o nouă construcţie a fost ridicată pe proprietatea respectivă. O clădire existentă uşor obsrestaurare sau demolare, care locuiesc mai multe familii este o indica

Management financiar

În cadrul managementului financiar, pot fi obcumpărare pentru a se putea vânzare-cumpărare esmijloacelor. Aici este specificat obiectul achiziaranjamentele speciale agreate de părţi.


65

ţie pot fi inspectate la autorităţile locale din domeniul fost depuse cereri cu privire la o clădire, acest lucru

ătoarelor observaţii, care, dacă este fotografii:

la alte mijloace, ca de exemplu autovehicule, ţe, bărci, motociclete.

ul percheziţiei, existenţa unui

Trebuie să se identifice persoanele înregistrate la adresa proprietăţii respective şi, de asemenea, ce persoane au fost înregistrate anterior. Acest pas este în special important în cazul locuinţelor unde stau două sau mai multe familii, pentru că în acest fel se poate documenta o altă sursă de venit.

Autorităţile din domeniul construcţiei

Documentele de construcconstrucţiilor. Dacă auindică folosirea de fonduri pentru lucrări de reconstrucţie.

În plus, din documentele de construcţie se pot obţine informaţii specifice, ca de exemplu cele privind posibile camere ascunse şi posibilitatea existenţei unor sisteme de securitate. Documentele de construcţie sunt de asemenea folosite pentru pregătirea percheziţiilor.

Inspecţia personală

Inspecţia vizuală, o metodă clasică folosită de poliţie, rămâne o parte indispensabilă a oricărei anchete. Aceasta trebuie însoţită de căutări pe internet, de exemplu, folosind “Google Earth”.

O atenţie deosebită trebuie acordată urmposibil, trebuie documentate discret cu

- Proprietatea a fost modificată prin investiţii, de exemplu: grădină de iarnă, şopron, piscină, garaje, adăposturi pentru autovehicule etc.

- Cine locuieşte acolo, conform numelui indicat la sonerie sau pe cutia de scrisori (dacă acest lucru se poate observa în mod discret în urma inspecţiei), în special este important de ştiut dacă suspectul locuieşte efectiv acolo. Reşedinţa reală este în mod frecvent diferită de cea înregistrată în acte.

- Pot apărea indicii cu privireremorci, rulote, căru

- Informaţii cu privire la sisteme speciale de securitate, care indică existenţa altor mijloace aflate în interiorul locuinţei şi care sunt de asemenea importante pentru pregătirea percheziţiei.

- Indicii care contribuie la siguranţa personală a ofiţerilor anchetatori în cursul implementării altor măsuri, ca de exemplu, în cazcâine pe proprietatea respectivă

Asigurare, evaluări


66

privire la valorile

ri etc.

odalităţile de accesare a informaţiilor bancare

rile bancare, inclusiv istoricul acestora, înainte rilor penale. Mai mult, se poate obţine de asemenea o listă

cu toate conturile bancare pentru care suspectul deţine sau a deţinut procură.

.

ţin conturile suspectului care pot fi

nevoie de o anchetă financiară care să aibă ca obiect persoanele care au eliberat

sau asociaţii de proprietari. Astfel, acestea oferă alte informaţii cu privire la

Alte mijloace private

Documentele legate de asigurarea clădirii şi în special de conţinutul asigurării pot fi identificate în mod normal primele în cazul unei percheziţii sau după notificarea societăţii de asigurări cu privire la deschiderea anchetei.

Documentele de asigurare conţin indicaţii foarte utile cu existente în casă, inclusiv la valoarea locuinţei, dar şi cu privire la existenţa unor bunuri specifice, ca de exemplu tablou

Active financiare

Băncile reprezintă sursele de autoritate folosite pentru stabilirea activelor financiare. Cu toate acestea, mînainte de anunţarea deschiderii anchetei, sunt foarte limitate.

Este posibil să se solicite Administraţiei fiscale eliberarea cel puţin a informaţiilor privind toate contude iniţierea procedu

În plus, se recomandă să se solicite informaţii cu privire la toate conturile bancare ale rudelor apropiate, soţiei, copiilor şi posibil, ale părinţilor

Pe baza datelor disponibile, se vor putea determina cel puţin următoarele aspecte: în care conturi bancare au fost efectuate operaţiuni, când au fost deschise conturile, când au fost închise conturile, care conturi sunt încă deschise la ora actuală.

Astfel, în acest fel pot fi identificate cel puîngheţate.

Dacă suspectul dispune de procuri pentru conturi bancare individuale, este

astfel de procuri.

Conturile pentru care suspectul deţine procură pot fi de asemenea conturi ale unei companii sau ale altor asociaţii, ca de exemplu beneficiari comuni

mijloacele suspecţilor.

Conturile pentru care suspecţii dispun de procură pot fi:

conturi ale unei societăţi, conturi ale altor asociaţii, ca de exemplu beneficiari comuni sau asociaţii de proprietari. Astfel, acestea oferă alte informaţii cu privire la mijloacele suspecţilor.


67

aţii disponibile.

ici, prin solicitarea de informaţii atât de la biroul de înregistrare, cât şi de la autorităţile de management financiar, se obţin informaţii

iţii la domiciliu, trebuie avute în vedere următoarele

ă sursă de informaţii, nu numai cu deţinute de suspect, ca de exemplu case de vacanţă,

ăţii.

fost achiziţionate în urma / în scopul comiterii infracţiunii sau că fost folosită pentru comiterea de infracţiuni.

pectul este implicat într-o corporaţie, acţiunile sale în respectiva corporaţie pot fi confiscate. Sursele relevante de informaţii înainte de anunţarea

tă aproape nicio posibilitate de identificare a acestora înainte de general, constatările privind

pr ţiei.

Întrebarea esenţială care se pune cu privire la identificarea altor mijloace, în special înainte de anunţarea demarării procedurilor penale, este cea privind sursele de inform

Cele mai numeroase şi mai de încredere sunt sursele de informaţii privind autovehiculele. A

complete.

Observaţie privind percheziţiile la domiciliu:

În cazul unei perchezdocumente:

Acorduri de vânzare

Chitanţe

Fotografii private: acestea constituie o bogatprivire la mijloacele apartamente (în special dacă casa sau apartamentul respectiv se află în afara ţării), iahturi etc, ci şi cu privire la vacanţe sau alte cheltuieli apărute în acest context

Bunuri de capital şi acţiuni deţinute în societăţi

Dacă suspectul este comerciant sau liber profesionist, este nevoie de mai multe informaţii cu privire la bunurile sale de capital.

Trebuie avut în vedere statutul juridic al societ

Dacă acesta este comerciant unic, proprietăţile comerciale îi sunt atribuite direct şi personal. Se poate pune sechestru pe activele companiei, dacă se poate dovedi că acestea ausocietatea respectivă a

Dacă sus

demarării procedurilor penale sunt Registrul Comerţului şi evidenţele de management financiar.

Împrumuturi/ credite private

Nu exisanunţarea demarării procedurilor penale. În

etenţiile private sau răspunderea se fac numai în cursul perchezi


68

explică situaţia sa financiară prin depunerea de contracte private de credit, pe prumut personal de la cercul

5. Anchetarea venitului legal al suspecţilor

şi, în măsura în care sunt oficiale, documentele

capitalul unei societăţi

. Anchetarea costurilor de întreţinere ale suspecţilor

ile efectuate în conturile bancare,

hiziţionarea de bunuri

legal disponibil, precum şi cu privire la costurile regulate de e este următoarea:

În cazul sechestrului, astfel de pretenţii private sunt avute în mod normal în vedere. Mult mai frecvent în practică se întâlneşte cazul în care suspectul îşi

care acesta pretinde că l-a primit sub forma unui îmsău de rude sau de prieteni apropiaţi. Achiziţiile efectuate pe bază de credite private sunt o scuză foarte des invocată!

Înainte de anunţarea demarării procedurilor penale, există în principiu doar trei mijloace disponibile în vederea identificării prealabile a surselor de venit. Acestea sunt extrasele de cont, evidenţele de management financiar, dacă legea permite accesul la acestea politicii de integritate a agenţiei.

Trebuie să se examineze următoarele aspecte:

- Venitul provenit din activităţi independente sau din participarea la

- Venitul obţinut din activităţi remunerate

- Venitul obţinut din bunuri de capital,

- Venitul obţinut din închirieri şi leasing, alte venituri.

6

Aici trebuie analizate în special operaţiuninclusiv conturile asociate cardurilor de credit.

7. Bilanţul veniturilor legale, cu evidenţierea cheltuielilor regulate şi a cheltuielilor contractate pentru ac

Contul de transferuri de fonduri

După efectuarea constatărilor cu privire la mijloacele existente şi achiziţionate şi la venitul întreţinere, întrebarea esenţială care se pun


69

său legal şi şi-a plătit

Aici este nevoie de contul de transfer de active şi fonduri. Analiza trebuie să se osibil cel puţin pe 3 ani.

centrul unei astfel de anchete financiare se află întotdeauna evaluările onturilor bancare. Aceste evaluări sunt întotdeauna foarte extinse şi necesită

ediata sa apropiere.

tivităţi de investigaţie, este util ca informaţiile detaliate privind contul să fie furnizate într-o formă care să poată fi analizată.

8. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

rem de important în combaterea infracţiunilor transnaţionale. De asemenea, agenţiile de punere în aplicare a

şi simplificate şi a unor tehnici operaţionale moderne.

ă, procurorii şi judecătorii. Este imperativ ca aceştia să dispună de contrabandei cu ţigări,

Suspectul a achiziţionat bunurile pe baza venituluicheltuielile de întreţinere folosind acest venit?

facă pe o perioadă mai lungă de timp, dacă este pAceastă etapă este necesară în vederea documentării unei comparaţii relevante a condiţiilor de trai.

Încmult timp. În majoritatea cazurilor, trebuie evaluate şi comparate o serie întreagă de conturi ale acuzatului şi ale persoanelor din im

Pentru implementarea acestei ac

Acest lucru este asigurat în mod ideal prin furnizarea unui dosar electronic pe CD.

Procurorii din întreaga lume joacă un rol ext

legii, în special cele care îşi desfăşoară activitatea în zona de frontieră, trebuie să dispună de echipamentele hardware şi de softurile necesare, precum şi de cunoştinţe şi aptitudini adecvate în vederea implementării unor proceduri de control îmbunătăţite Pentru a putea fi eficace în această eră digitală, fluxul rapid de informaţii între ţări, agenţii şi personalul din prima linie reprezintă un factor esenţial pentru un control eficace la frontieră şi pentru combaterea comerţului ilicit. Confruntată cu necesitatea promovării unei conectivităţi mai bune şi a unei interacţiuni mai armonioase, Uniunea Europeană pune un accent din ce în ce mai mare pe tehnologie şi inovaţie.

Factorii decisivi pentru combaterea cu succes a contrabandei cu ţigări sunt, în final, cunoştinţele şi aptitudinile anchetatorilor: organele de poliţie şi poliţiştii de frontierformare şi educaţie specializată în vederea combateriievaziunii fiscale şi în general a infracţiunilor de natură financiară. Experienţele înregistrate în cadrul celor trei ateliere au demonstrat că participanţii la acestea dispun de expertiza necesară. Atelierele au arătat de asemenea că schimbul de experienţă între anchetatorii din diferite ţări este extrem de util.

În Germania, judecătorii care trebuie să ia decizii cu privire la cazurile de contrabandă cu ţigări, evaziune fiscală sau alte infracţiuni economice se


70

em ar putea fi adoptat şi în alte state membre UE, în funcţie de legislaţia naţională.

Raportul WCO din 2010 privind contrabanda cu ţigări a arătat faptul că

e analiza cazurilor.

ooperarea multilaterală şi între agenţii cu

specializează în astfel de cazuri. Legea prevede deja înfiinţarea unei camere speciale la nivelul fiecărei curţi regionale, care să fie responsabilă de infracţiunile economice. Preşedintele acestei camere are de obicei mulţi ani de experienţă în domeniul infracţiunilor “gulerelor albe”. În acest fel se asigură faptul că judecătorii înţeleg foarte bine anchetele desfăşurate în cadrul acestor proceduri. Acelaşi sist

Contrabanda cu ţigări din ultimii ani reprezintă o ameninţare semnificativă reală pentru toate statele membre UE şi, de asemenea, pentru întreaga comunitate internaţională. Tendinţele recente arată importanţa în creştere a aşa-numitelor ţigări “cheap whites”. Pe termen scurt şi mediu, nu există niciun indicator că această tendinţă va suferi modificări, având în vedere facilitatea de aprovizionare şi cererea în creştere.

jumătate din volumul total de ţigări a fost identificat în porturile maritime, fiind efectuate sechestre pe aproximativ 16% din mărfuri, la nivel global. În plus, Ucraina este considerată una din cele mai frecvente ţări de origine pentru contrabanda cu ţigări descoperite la nivelul întregii Europe sau cu această destinaţie. Prin urmare, analiza şi monitorizarea operaţiunilor de sechestrare efectuate în această regiune trebuie să se desfăşoare în continuare. Cooperarea organismelor internaţionale de punere în aplicare a legii reprezintă unul din principalii factori de succes în vederea combaterii eficace a activităţilor de contrabandă, fapt demonstrat d Agenţiile de punere în aplicare a legii din statele membre UE şi nu numai trebuie să îşi concentreze atenţia pe analiza riscurilor, pe schimbul de informaţii şi pe identificarea tendinţelor comune. Procesul de colectare a informaţiilor trebuie să vizeze identificarea locurilor de încărcare, a canalelor de livrare, a punctelor folosite pentru stocarea ţigărilor şi a beneficiarilor finali de destinaţie.

rebuie intensificată de asemenea cTprivire la anchetele penale deschise împotriva organizatorilor şi facilitatorilor contrabandei cu ţigări. Trebuie organizate mai des ateliere cu participarea tuturor agenţiilor naţionale şi internaţionale (SECI, EUROPOL, OLAF şi alte agenţii UE), inclusiv a procurorilor, în vederea unei mai bune concentrări a eforturilor acestora şi a activităților de anchetare în abordarea fenomenului de contrabandă cu ţigări. Invitarea judecătorilor responsabili de anchetele financiare, inclusiv de cele legate de contrabanda de ţigări, va aduce numai beneficii în scopul facilitării combaterii acestui fenomen prin eforturi reunite.


71

ă faciliteze cooperarea externă cu ţările terţe. Ar putea fi furnizate servicii de

e stimări precise ale amplorii pieţei ilegale la nivel local/regional/naţional, pe

nsul operaţional al celor 5 state participante la

tituie o parte integrantă a tuturor cazurilor de

ac ale tre

În acelaşi timp, prin folosirea tuturor instrumentelor disponibile (ca de exemplu OLAF, EUBAM în Moldova şi Ucraina, ENPI etc), Comisia trebuie să continue

sasistenţă tehnică şi analitică pentru ca aceste ţări să ajungă să împărtăşească aceeaşi viziune privind problema contrabandei cu ţigări ca şi statele membre UE. Câteva sugestii pot fi implementate atât în ţările învecinate, cât şi în statele membre UE, după cum urmează: - Analizarea problemei – stabilirea naturii şi principiilor economice care se află în spatele contrabandei cu ţigări prin analizarea informaţiilor disponibile, în vederea elaborării de strategii precis orientate. Înainte ca fiecare stat interesat să îşi poată elabora o serie de răspunsuri operaţionale adecvate, este nevoia de înţelegerea profundă a naturii fenomenului de contrabandă şi a tendinţelor asociate acestuia. Înfiinţarea unor echipe analitice comune pentru toate agenţiile implicate (autorităţi vamale, poliţia de frontieră, administraţia financiară) poate fi benefică pentru rezultatul final - elaborarea unei strategii detaliate de combatere a contrabandei. - Estimarea dimensiunii problemei – statele învecinate trebuie să elaborezebaza celor mai bune şi mai exacte informaţii disponibile. Aceste estimări trebuie monitorizate în mod regulat. Compararea şi identificarea de elemente comune privind consumul şi producţia locală, plus importurile sunt activităţi care trebuie să se desfăşoare regulat în vederea identificării oricăror discrepanţe. Sursele deschise, inclusiv studiile de piaţă efectuate de marii producători de ţigări sunt foarte importante în vederea elaborării unor astfel de estimări. - Măsuri operaţionale – răspuproiect trebuie să aibă la baza analiza naturii fenomenului de contrabandă şi evaluarea celor mai eficiente şi eficace mijloace de abordare a acestei probleme. Măsurile trebuie să vizeze în primul rând cele mai vulnerabile legături cu reţeaua de contrabandişti, de obicei lanţul de aprovizionare al acestora, cauzând pierderi financiare infractorilor şi contribuind la colectarea de informaţii cu privire la modul de comunicare, transport şi organizare al acestora. Se va pune un accent tot mai mare pe posibilitatea confiscării bunurilor, pentru a elimina avantajele de natură economică ale activităţii de contrabandă. Ancheta financiară trebuie să conscontrabandă pe scară largă pentru a asigura faptul că mijloacele infractorilor sunt identificate şi că într-o etapă ulterioară se pot obţine ordine de sechestru pentru acestea. Folosirea informatorilor sau a altor măsuri operative în vederea pătrunderii în interiorul organizaţiei criminale este esenţială. Ca măsură preventivă, autorităţile vamale trebuie să urmărească cu stricteţe toate importurile/exporturile de ţigări sau materiale folosite pentru producerea

estora. Destinatarii acestor materi buie atent verificaţi, în special în


72

acă un rol semnificativ ca factor de descurajare.

izuală a acestora, deşi produsele contrafăcute imită unele

a leg

cazul companiilor nou înfiinţate. În cazul exporturilor producătorilor legitimi, mai ales dacă este vorba de cantităţi mari, autorităţile vamale trebuie să solicite asistenţa organismelor internaţionale în vederea monitorizării livrării şi asigurării legitimităţii tranzacţiilor. Pe lângă măsurile puse în aplicare de UE, există câteva măsuri universal acceptate care, dacă sunt implementate împreună şi urmărite în permanenţă, pot duce la reducerea semnificativă a ameninţării reprezentate de contrabanda cu ţigări. Este nevoie ca autorităţile legislative, executive şi judiciare ale statului afectat să întreprindă măsurile care se impun. Acestea includ: - Reducerea stimulentelor de natură economică – există dovezi care încurajează folosirea unor politici de impozitare rezonabile ca mijloc de reducere a comerţului ilicit. Cu toate acestea, deşi aceste măsuri s-au dovedit eficace, implementarea lor este dificilă în absenţa cooperării interguvernamentale. - Controale la frontieră – consolidarea graniţelor, în special a controalelor la punctele principale de intrare/ieşire reprezintă o soluţie eficace. De asemenea, este eficace punerea în aplicare a unor măsuri menite să contribuie la sporirea abilităţii autorităţilor vamale de a stopa traficul cu produse contrafăcute, inclusiv permiterea acestora să ia măsuri cu privire la mărfurile aflate în tranzit şi la cele din zonele comerciale libere. - Legislaţia – introducerea de noi sancţiuni sau consolidarea celor existente jo- Declararea contrafacerii de mărfuri ca infracţiune gravă – contrafacerea mărfurilor şi comerţul cu mărfuri contrafăcute trebuie tratate ca infracţiuni care duc la consecinţe grave, ca de exemplu confiscarea bunurilor, amenzi substanţiale şi sentinţe de reţinere în custodie a făptuitorilor. - Sechestrul pe bunuri şi distrugerea mărfurilor şi echipamentelor –

rodusele contrafăcute din tutun, ca şi echipamentele şi materialele folositeppentru fabricarea de ţigări contrafăcute trebuie confiscate şi distruse. - Identificarea produselor legitime – folosirea timbrelor fiscale, a avertismentelor privind sănătatea specifice ţării respective, precum şi alte elemente de marcare a pachetelor în vederea identificării produselor legitime sprijină identificarea vdin aceste elemente. OMS impune producătorilor un program special de “monitorizare şi urmărire” care permite urmărirea traseului parcurs de fiecare pachet de ţigări, de la producător la primul client, în vederea reducerii devierii produselor autentice. - Cooperare internaţională – mai buna cooperare şi schimbul de informaţii între autorităţile de punere în aplicare ii contribuie în mod semnificativ la


73

bun

mer

e şi pentru că tarifele sunt eliminate

aloare apropiată de nivelul din UE.

îm ătăţirea eficacităţii măsurilor de împiedicare a activităţii contrabandiştilor. Înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel regional şi sub-regional care să faciliteze schimbul de informaţii între agenţiile de punere în aplicare a legii s-a dovedit de asemenea o măsură de succes. Pe 27 iunie 2014, şefii celor 28 de ţări ale Uniunii Europene au semnat acorduri co ciale şi economice de mare amploare cu mai multe ţări care nu sunt membre UE, şi anume Ucraina, Moldova şi Georgia. Aşa numitele “acorduri de asociere” reprezintă un punct esenţial de reper pentru această zonă tumultoasă. În iarnă, în Ucraina, au fost organizate proteste care au făcut victime, când fostul preşedinte a hotărât să nu semneze acordul cu UE, sub presiunea autorităţilor de la Moscova. Protestele rezultate au condus la demiterea din funcţie a preşedintelui pro-rus Viktor Yanukovych, dar au atras furia Rusiei şi a militanţilor pro-ruşi din estul ţării.

Acest acord are ca obiectiv creşterea cooperării UE la nivel politic şi comercial cu statele care nu sunt membre UE. Documentul conţine o strategie extinsă cu privire la adoptarea aceloraşi reguli, standarde şi practici aplicabile pe întreg teritoriul UE. Ceea ce este şi mai important, aceste acorduri elimină aproape toate taxele practicabile la importul de bunuri şi servicii în UE. Obiectivul urmărit este intensificarea comerţului, a creşterii economice şi a numărului de locuri de muncă. Ţările semnatare vor avea de câştigat pentru că UE, care are o populaţie de 506 milioane de locuitori, este o piaţă de desfacere foarte mare pentru desfăşurarea de activităţi comercialmai rapid de către UE decât de ţările semnatare. Semnatarii convin să adopte reglementările UE privind contractele guvernamentale, concurenţa loială şi drepturile de proprietate intelectuală privind ideile şi invenţiile. Acestea convin de asemenea să consolideze supremaţia legii şi a curţilor independente. Adoptarea standardelor UE privind siguranţa alimentelor şi produselor va proteja consumatorii şi va facilita comerţul.

Pe lângă alte avantaje economice, rămâne de văzut în ce măsură acest acord va avea un impact asupra contrabandei cu ţigări în regiune şi dacă Moldova şi Ucraina îşi vor aduce accizele la o v

Manual privind un model comun de anchetare a contrabandei...

Documents

Transcript of Manual privind un model comun de anchetare a contrabandei...