Manual Incalzire Prin Pardoseala M U RO[1]

MEDA S.A. Oradea Depozit Oradea 0259 467155

Str Roman Ciorogariu 24, 3700 Depozit Bucuresti 021 4440870

Tel.: 0040 259 412255 Depozit Craiova 0251 163023

Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216

E-mail: [email protected] Depozit Sibiu 0269 244110

1

® WIRSBO sisteme

Încălzire în pardoseală Wirsbo Manual de bază




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


2

Cuprins _____________________________________________________________________________________________

Pagina

Introducere ................................................................................... 4 Capitolul 1 Încălzire în pardoseală Wirsbo Generalităţi ...................................................................................... 5 Confort ............................................................................................. 5 Eficienţă termică cu costuri scăzute de întreţinere ......................... 6 Adaptabil şi usor de instalat ............................................................ 6 Ambient curat şi sănătos ................................................................. 6 Libertate de proiectare deplină ....................................................... 7 Capitolul 2 Ţeava Wirsbo-PEX Încălzire în pardoseală Wirsbo ........................................................ 8 Material PE-X .................................................................................. 8 Marcare şi identificare ..................................................................... 8 Bariere de oxigen ............................................................................. 8 Contracţie pe lungime ..................................................................... 9 Depozitare ........................................................................................ 9 Capitolul 3 Aspecte decorative Şapa de beton .................................................................................. 10 În general ......................................................................................... 10 Fixarea serpentinelor prin legare de plasa de armătură ................ 10 Fixarea serpentinelor cu ajutorul benzilor de prindere sau cleme . 11 Podele din lemn suspendate ........................................................... 12 Podea mobilă ................................................................................... 13 Materiale pentru acoperirea podelelor ........................................... 14 Cerinţe de izolare ............................................................................ 15 Compatibilitate cu aerul condiţionat şi alte sisteme de încălzire .. 16 Temperatura podelei ....................................................................... 16 Controlul temperaturii apei ............................................................ 17 Controlul temperaturii încăperii ..................................................... 19 Timp de reacţie ................................................................................ 19 Proiectarea şi instalarea sistemului de încălzire în pardoseală ..... 20 Configurarea serpentinelor ............................................................. 20 Dimensiunea ţevii ........................................................................... 23 Adâncimea ţevii .............................................................................. 24 Raza ţevii ......................................................................................... 25 Forţe de dilatare şi contracţie ......................................................... 27 Poziţionarea distribuitoarelor ........................................................ 27




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


3

Capitolul 4 Metode de calcul Pagina Teme practice .................................................................................. 28 Norme de proiectare........................................................................ 28 Cerinţe energetice (valoare q) ......................................................... 29 Coeficient al schimbului termic, podele ......................................... 31 Valoare de transfer termic, acoperirea podelei .............................. 32 Structura podelei ............................................................................. 33 Temperatura apei ............................................................................ 34 Debitul apei ..................................................................................... 34 Scăderea presiunii ........................................................................... 36 Metode de calcul Echilibrarea serpentinelor .............................................................. 37 Pierderi de căldură descendente ..................................................... 38 Volum de dilatare ............................................................................ 38 Ansamblu de pompă ........................................................................ 38 Lista de materiale ............................................................................ 39 Capitolul 5 Exemplu de calcul Obiect de studiu ............................................................................... 40 Capitolul 6 Instalare Instalare şi umplere ......................................................................... 47 Punerea în funcţiune ....................................................................... 47 Întreţinere ........................................................................................ 49 Depistarea defectelor ....................................................................... 49 Probleme frecvent întâlnite ............................................................. 50 Capitolul 7 Date tehnice Wirsbo-pePEX ................................................................................. 51 Wirsbo-evalPEX .............................................................................. 51 Capitolul 8 Diagrame şi tabele Graficul căderii de presiune ............................................................ 52 Temperatura medie a apei/pierderi de căldură ............................. 53 Materiale ......................................................................................... 54 Capitolul 9 Anexă Calculul pierderilor de căldură descendente .................................. 57 Auto-reglare pasivă ......................................................................... 59 Capitolul 10 Formulare ..................................................................................... 60 Capitolul 11 Explicarea simbolurilor ............................................................ 61 Capitolul 12 Lista figurilor, tabelelor şi diagramelor Figuri ............................................................................................... 63 Tabele ............................................................................................... 63 Diagrame ......................................................................................... 64




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


4

Introducere _____________________________________________________________________________________________

Încă din anii 80 î.H, romanii au descoperit că cea mai bună metodă de a încălzi un spaţiu închis este introducerea căldurii sub nivelul zero al acestuia radiind astfel căldura în sus prin structură. Principiul este şi în zilele noastre la fel de veritabil. Această metodă excelentă de încălzire poartă numele de încălzire în pardoseală. Romanii au folosit un sistem de încălzire în pardoseală cu aer, hipocaustul, un sistem prin care fumul unui cuptor (al cărui combustubil era fie cărbune fie lemn) era dirijat prin hornuri aflate sub construcţie pentru a incalzi structura acesteia. În zilele noastre, bineînţeles, hipocaustul nu se mai foloseşte. Sistemele de încălzire în pardoseală au devenit treptat din ce în ce mai evoluate. În anii 1930 aceste sisteme se construiau folosindu-se ţevi de oţel. Mai târziu, în anii 1960 şi 1970 se folosea ţeavă de cupru. Acestea s-au comportat relativ bine dar s-au dovedit a fi nesigure pe termen lung. S-a constatat că ţevile metalice nu erau pur şi simplu concepute pentru a face faţă sarcinii impuse de o fundaţie de beton. De aceea, metodele ce foloseau ţevi din materiale plastice s-au dezvoltat. Ţeava Wirsbo-PEX folosită astăzi şi fabricată din molecule încrucişate de polietilenă face ca încălzirea în pardoseală să fie soluţia ideală pe termen lung pentru exigenţele sistemelor de încălzire. Spre deosebire de predecesorii si unii dintre concurenţii ei actuali, ţevile Wirsbo-PEX sunt concepute pentru a face faţă forţelor ce acţionează asupra componentelor sistemului de încălzire în pardoseală. Într-atât încât sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo îşi confirmă eficacitatea pe plan mondial, atât în domeniul rezidential cât şi comercial sau industrial. Acest manual oferă informaţiile elementare necesare proiectării sistemului de încălzire în pardoseală cu ţevi Wirsbo-PEX. Scopul este acela de a deprinde tehnicieni, ingineri şi specialişti cu avantajele proprii sistemului de încălzire în pardoseală Wirsbo. Materialul prezentant în acest manual este suficient pentru întreaga proiectare a unui sistem de încălzire în pardoseală în apartamente individuale sau case de marime obişnuită. Informaţii suplimentare pentru alegerea echipamentelor necesare unui sistem de încălzire mai mare pot fi oferite de către Wirsbo. Proiectarea şi instalarea sistemului de încălzire în pardoseală Wirsbo este relativ simplă. Cu toata acestea, pentru cele mai bune rezultate, instalarea trebuie efectuată de către specialisti.

Figura 1 Hipocaust, prin anii 80 î.d.H




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


5

Capitolul 1 Încălzire în pardoseală Wirsbo-Uponor _____________________________________________________________________________________________

Generalităţi

Confort

Figura 2 Curba temperaturii ideale de încălzire

Figura 3 Curba temperaturii încălzirii în pardoseală

Studiile demografice indică faptul că în prezent, tot mai mulţi oameni aleg, mai mult ca niciodată, să îşi petreacă timpul acasă fie datorită timpului liber extins, fie datorită dezvoltării sporite a tehnologiei ce face posibilă munca la domiciliu. Confortul căminului este mai important ca niciodată, atât pentru proprietari cât şi pentru constructori iar încălzirea acestuia folosind cea mai bună metodă posibilă este prioritatea numărul unu. Aici intervine încălzirea în pardoseală, şi anume încălzirea în pardoseală Wirsbo.

În plus, mişcarea aerului, fără ca circulaţia aerului să fie necesară, este de asemenea la un nivel redus, ceea ce ajuta la impiedicarea pierderilor de căldură. Alte metode de încălzire nu ating această performanţă. Fig. 4 – 7 de dedesubt arată că radiatorul, convecţia, aerul forţat şi sistemele de încălzire în tavan nu furnizează suficientă căldură la, sau aproape de nivelul podelei, în timp ce în cazul sistemului cu aer forţat, se produce exces de căldură la temperatură ridicată. Pe lângă acestea, atât sistemele cu radiatoare sau cele cu convectie crează zone de căldură inegale, care pot crea disconfort în timp ce încălzirea cu aer forţat duce adesea la o distribuţie inegală de temperatură.

Studiile arată că împărţirea ideală admisă a temperaturii pe verticală pentru cel mai înalt grad de confort, diferă după cum se vede în fig. 2. Cel mai potrivit mediu interior este acela în care temperatura podelei variaza între 22 – 25ºC iar temperatura la nivelul capului între 19 – 20ºC. Cu alte cuvinte, oamenii se simt mai confortabil cu picioarele puţin mai calde decât capul. Încălzirea în pardoseală este metoda de încălzire ce face ca distribuţia temperaturii în încăpere să se apropie de ideal (vezi fig. 3). Întreaga suprafaţă a podelei devine astfel un radiator cu temperatură scăzută ce încălzeşte suprafaţa într-o încăpere, asigură o distribuţie egală de temperatură pe orizontală şi înconjoară trupul cu căldură. Pierderile de căldură, unul dintre factorii principali ai disconfortului fizic, este redus la minimum. Pe de altă parte, pierderi de căldură datorate unei podele reci nu există.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


6

Figura 4 Curba temperaturii încălzirii cu radiatoare (stânga), iar figura 5 curba temperaturii încălzirii cu convectoare (dreapta) Figura 6 Curba temperaturii încălzirii cu aer forţat (stânga), iar figura 7 curba temperaturii încălzirii în tavan (dreapta)

Eficienţă termică cu costuri scăzute de întreţinere

Adaptabil şi uşor de instalat Ambient curat şi sănătos

Încălzirea în pardoseală este cea mai eficientă metodă de transfer a căldurii. Este concepută pentru a oferi confort la temperaturi mai scăzute faţă de cele folosite la sistemele cu radiatoare sau convectoare datorită faptului că persoanele şi obiectele sunt încălzite direct prin contactul cu podeaua (temperaturile la suprafaţa podelei sunt în general calculate a rămâne la, sau sub valoarea de 29ºC). Temperaturile pot fi controlate cu exactitate pe principiul încăpere cu încăpere. În plus, datorită faptului că există prea puţine componente supuse mişcării, singurele componente care vor avea nevoie de reparaţie sunt simple şi ieftine de reparat sau înlocuit. Sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo este adaptabil la o varietate largă de surse de încălzire: geotermală, cu lemne, motorină, electrică sau solară. Astfel, dacă circumstanţele impun, poate fi transformată pentru cea mai eficientă sursă din punct de vedere financiar. În plus, este adaptabil practic oricărui tip de podea şi poate fi totodată interconectat şi cu alte tipuri de instalaţie dacă necesitaţile impun aceasta. Deasemenea, este şi foarte uşor de instalat.

Sistemele de încălzire cu convectoare şi aer forţat se folosesc de circulaţia aerului pentru randament. Sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo în schimb, permite o mişcare a aerului în mod natural. Astfel, praful şi alte particule purtate în aer precum polenul, nu sunt împrăştiate atât de rapid prin locuinţă făcând din aceasta un spatiu de locuit mai sănătos şi mai curat. Totodată, acest sistem nu foloseşte radiatoare în care se adună praf şi care pot provoca răni prin opărire spre exemplu, iar pentru că sistemul de încălzire în pardoselă Wirsbo funcţionează silenţios, face ca acesta să nu perturbe prin producerea de zgomote sau sunete supărătoare. Şi mai mult, pentru că suprafaţa podelei este caldă, curăţarea şi uscarea se fac uşor şi rapid, uscarea rapidă fiind avantajul distinct pentru băi şi coridoare.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


7

Libertate de proiectare deplină

Cu sistemul de încălzire ascuns vederii, sub podea (şi protejat astfel de eventualele deteriorări din exterior), o incăpere poate fi proiectată, decorată şi mobilată după preferinţele arhitectului sau ale proprietarului. Se obţine astfel o suprafaţă locuibilă mai întinsă fără radiatoare grilă sau voluminoase, ce reduc aspectul încăperii. Sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo este ideal pentru decorarea cea mai pretenţioasă a spaţiilor interioare.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


8

Capitolul 2 Ţevi Wirsbo-PEX _____________________________________________________________________________________________

Sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo Material PE-X Marcare şi identificare Bariere de oxigen

Prima ţeavă Wirsbo-PEX a fost produsă în anul 1970. De atunci, atât Wirsbo-pePEX cât şi Wirsbo-evalPEX au fost special concepute şi îmbunătăţite pentru sistemele de încălzire în pardoseală. Wirsbo poate oferi acum o gamă completă pentru încălzirea în pardoseală, un sistem ce cuprinde o gamă largă de ţevi şi accesorii atent alese pentru performanţă optimă. Ţevile Wirsbo-PEX sunt produse din molecule de polietilenă încrucişate de înaltă densitate în conformitate cu procedeul Engel. Încrucişarea este definită ca un proces chimic în care structura bidimensională a catenei de polietilenă CH- este schimbată într-o structură tridimensională în care legăturile chimice unesc catenele CH- unele de altele. Noua structură face imposibilă topirea sau dizolvarea materialului PE-X fară a-i distruge mai întâi componenţa. Materialul Wirsbo-PEX are caracteristici comune oricărui material plastic şi câteva, care sunt unice: • Nu este afectat de coroziune sau eroziune • Nu este afectat de aditivii din beton • Dilatarea termică scăzută nu va provoca fisuri nici în materialul PE-X şi nici în betonul în care este fixat • Rezistent la fisurare în cazul în care se zgârie până la 20% din grosimea peretelui acestuia • Are forţe de fricţionare foarte scăzute • Are greutate scăzută • Este suficient de flexibil pentru a permite curbări cu rază mică • Este flexibil până la temperaturi de -40ºC • Are flexibilitate, ce va absorbi imediat pana la 70% din impactul de presiune al apei • Are flexibilitate, ce va absorbi zgomotul produs in orice punct al conductei Fabricarea ţevii, proprietăţile materialului şi tehnica de instalare sunt aprobate în conformitate cu diferite standarde internaţionale. În cele mai multe cazuri este posibilă observarea standardului de fabricare folosit la controlul inscripţionării ţevilor. În plus faţă de standardele caracteristice, ţevile Wirsbo sunt marcate cu inscripţie de control al calităţii şi, în funcţie de categoria de ţeavă, cu autoritatea de supraveghere a producţiei caracteristică. Totodată, în unele cazuri, sunt inscripţionate cu semne pentru presiunea şi temperatura maximă admise în timpul utilizării, şi sunt întotdeauna inscripţionate cu numele producătorului, diametrul exterior, grosimea peretelui, data fabricaţiei şi marcaj metric continuu. Ţevile Wirsbo-pePEX şi Wirsbo-evalPEX sunt învelite cu un strat suplimentar de plastic, care serveste drept barieră pentru difuziunea oxigenului. Marcajele “pe” şi “eval” reprezintă două tehnici distincte de difuziune a oxigenului. În cazul Wirsbo-pePEX, produs folosit în special la încălzirea în pardoseală, stratul conţine un material la temperatură joasă ce conferă o bună elasticitate. Ţevile Wirsbo-pePEX au fost concepute în mod special pentru folosirea în instalaţii ce lucrează cu temperaturi scăzute şi de până la 60ºC. Ţevile Wirsbo-evalPEX, simultan faţă de ţevile Wirsbo-pePEX, sunt concepute pentru folosirea la temperaturi de până la 80ºC.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


9

Fig. 8 Barieră de oxigen la o ţeavă Wirsbo-pePEX Contracţie pe lungime Depozitare

Indiferent de tipul de barieră de oxigen ales, ţevile sunt testate mereu în conformitate cu standardul DIN 4726/4729, ce are în vedere numai ţevile PEX cu barieră de difuziune a oxigenului.

Reţineti că ţevile se pot contracta cu până la 1.5% datorită descreşterii temperaturii şi a presiunii după folosire. (Vezi de asemenea capitolul următor).Cu toate acestea, acest fapt nu prezintă nici o problemă dacă fitingurile agreate de Wirsbo sunt folosite şi montate corect şi în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Aceasta va asigura că prinderea ţevii pe fiting rămâne mai puternică decât forţa de contracţie. Ţevile Wirsbo-pePEX sunt livrate din fabrică în spirală în timp ce ţevile Wirsbo-evalPEX sunt livrate fie în spirală fie în lungime de şase metri. Ţevile sunt împachetate în cutii sau înfaşurate în folie neagră de plastic. Instrucţiunile de instalare şi informaţiile despre produs sunt incluse. Un set de dopuri speciale care ar trebui sa rămînă la locul lor cât mai mult timp posibil pe durata instalării pentru a împiedica acumularea de mizerie în interiorul ţevilor, este de asemenea livrat. Este recomandată depozitarea ţevilor în ambalajul original pentru cât mai mult timp posibil. Ţevile nu trebuiesc expuse radiaţiilor UV (raze solare). Produsele pe bază de uleiuri, solvenţi, vopsea sau benzi nu trebuie sa intre în contact cu suprafaţa ţevii întrucât compoziţia acestora ar putea avea efecte adverse asupra materialului.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


10

Capitolul 3 Aspecte decorative _____________________________________________________________________________________________

Şapa de beton În general Fixarea serpentinelor prin legare de plasa de armatură

Figura 9 Podea de beton cu izolaţie dedesubt. Serpentinele sunt aşezate pe plasa de armătură şi fixate strâns cu sârmă înainte de turnarea betonului.

În şapele de beton sau “instalaţie umedă”, suprafaţa şapei radiază căldură şi astfel se obţine o temperatură uniformă pe suprafaţa podelei. La turnarea betonului, orice gol de aer, mai ales în apropierea ţevilor, trebuie evitat datorită faptului că aerul este un slab conductor termic. De aceea este necesară aplicarea de vibraţii betonului. Ca şi alternativă pentru a preveni această problemă, se găsesc pe piaţă aditivi pentru beton care nu afectează ţevile Wirsbo-pePEX sau Wirsbo-eval-PEX. Există mai multe metode de fixare a ţevilor de încălzire în pardoseală, metode ce variază în funcţie de standardele construcţiei clădirii cât şi de practică. Metodele următoare se aplică în general la instalarea în beton dar trebuie reţinut că există şi alte metode, ce implică diferite tipuri de accesorii pentru fixarea ţevilor înainte de turnarea betonului. • Ţevile sunt aşezate în conformitate cu planul de fixare dorit • Grosimea minimă a betonului ce acoperă ţevile trebuie să fie de 30 mm • Grosimea maximă a betonului ce acoperă ţevile trebuie să fie de 70 mm • La instalaţiile mari, acolo unde riscul de deteriorare al ţevilor de către alţi

constructori sau chiar vehicule, serpentinele trebuiesc imediat acoperite cu beton.

Plasa de armătură din oţel folosită la consolidarea podelei este o modalitate simplă şi convenabilă pentru fixarea serpentinelor conform modelului impus. • Aşezaţi plasa de armătură pe toată suprafaţa podelei • Distanţa maximă de fixare dintre punctele de fixare pe plasă trebuie să fie

de 750 mm. La curbură, aceasta trebuie să fie de 300 mm.

Notă: Asiguraţi-vă că plasa nu este aşezată direct pe izolaţie. Plasa are în mod normal rolul de a consolida structura de beton.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


11

Figura 10 Şapă de mortar peste beton. Serpentinele sunt aşezate pe plasa de armatură şi fixate strâns cu sârmă înainte de turnarea betonului Fixarea serpentinelor cu ajutorul benzilor de prindere sau cleme

Fig 11 Podea de beton peste izolaţie din plăci de polistiren. Serpentine aşezate pe benzi de fixare din plastic cu clemă de prindere sau cu cleme

Aici serpentinele sunt fixate în şapa de mortar deasupra betonului

Banda de plastic pentru fixare este un accesoriu livrat cu sau fără cleme de prindere. Benzile de fixare cu cleme de prindere sunt potrivite atunci când materialul de dedesubt este din plăci de polistiren. Dacă materialul de dedesubt este din beton, se folosesc benzi de fixare fără cleme de prindere iar acestea se fixează în cuie direct în beton. • Aşezati benzile de plastic transversal faţă de traseul ţevilor • Prima bandă se fixează la aproximativ 300 mm faţă de perete pentru a lăsa loc de

întoarcere serpentinei • Următoarele şiruri de benzi sunt aşezate la o distanţă de până la 750 mm una

faţă de cealaltă. Aşezaţi ultima dintre ele la o distanţă de 300 mm faţă de perete

• Apăsaţi clemele de fixare în plăcile de polistiren • Prindeţi ţevile pe poziţie • Plasa de armătură este atunci aşezată peste serpentine Dacă se folosesc cleme de prindere • Fixaţi ţeava pe panourile de polistiren cu ajutorul clemelor de prindere • Distanţa maximă între punctele de prindere trebuie să fie de 750 mm. Pentru

benzi, distanţa maximă trebuie să fie de 300 mm Adesea, clemele de prindere se folosesc împreună cu benzile de fixare pentru a face instalarea rapidă şi uşoară.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


12

Figura 12 Serpentine aşezate în şapă. Ţevi fixate în benzi de plastic pentru fixare fără cleme de prindere

Podele din lemn suspendate

Figura 13 Secţiune Transversală a serpentinelor cu folie de degajare termică

• Fixaţi în cuie benzile de fixare fără cleme de prindere direct în beton • Fixaţi ţevile pe poziţie Podelele suspendate din lemn nu au o conductivitate termică atât de ridicată ca şi cele din beton. De aceea, pentru acest tip de instalare este necesară folosirea unei folii de degajare a temperaturii pentru a asigura o suprafaţă termică uniformă. Asiguraţi-vă că lemnul este bine uscat (umiditate maximă 10%). Urmatoarele indicaţii sunt generale şi sunt bazate pe o distanţă dintre centrele grinzilor de 600 mm (se poate folosi totodată şi o distanţă între centre mai mică de 600 mm) • Fixaţi în cuie scânduri de cel puţin 22x95 mm folosind două cuie la fiecare grindă (a

se folosi de preferinţă cuie zincate). Prima scândură trebuie fixată la aprox. 50 mm faţă de peretele exterior pentru a permite poziţionarea corectă a foliei de aluminiu.

• Lăsaşi jumătate de distanţă intre ultimele două grinzi fără scânduri. O altă scândură se aşează apoi de-a lungul ultimei grinzi în partea opusă peretelui. Asiguraţi-vă că este suficient spaţiu rămas pentru a permite fixarea serpentinelor.

• Aşezaţi folia de degajare termică pornind dinspre peretele exterior. Lăsaţi 300 mm liberi de la peretele opus pentru a permite serpentinei să se întoarcă pe acolo. Acoperiţi cu folie o suprafaţă cât mai mare (70-90%). Folia de degajare poate fi împărţită şi adaptată lungimii încăperii. Distanţa dintre folii trebuie să fie de cel putin 10 mm dar nu mai mult de 100 mm.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


13

Podele mobile Fig. 14 Secţiune transversală a podelei mobile

• Fixaţi folia de scânduri asigurându-vă că şănţuleţele ţevilor sunt aliniate. • Poziţionaţi ţevile conform planului de fixare • Aşezaţi bariera pentru vapori • Marcaţi traseul ţevilor pentru a evita găurirea acestora cu şuruburi • Plăcile de lemn aglomerat (grosime minimă de 20 mm) tăiate la 600 mm sunt aşezate perpendicular peste scânduri şi prinse în şuruburi. Marginile se lipesc. Dacă se aşează direct parchet laminat fără plăci aglomerate dedesubt, trebuie avut în vedere următoarele: • Structura trebuie consolidată. Scândurile trebuie să fie de cel puţin 28x70 mm. Acestea trebuie aşezate lăsând o distanţă de 25-30 mm de la perete şi trebuiesc prinse în cuie de toate grinzile cu exceptia ultimei dintre ele. Capetele scândurilor trebuiesc apoi ridicate în timp ce serpentinele sunt fixate de jur împrejur şi dedesubtul lor înainte de fixarea acestora în cuie, parchetul laminat urmând a fi aşezat perpendicular faţă de scânduri. • Observaţi că scândurile trebuiesc prinse în cuie zincate şi că doar a patra scândură trebuie astfel prinsă.

Pe fundaţiile de beton este posibilă instalarea încălzirii în pardoseală folosindu-se plăci de polistiren prevăzute cu caneluri pentru folia de degajare termică şi pentru ţevi. Această alternativă poate fi folosită pentru orice podea plană. • Pregătiţi podeaua (îndepărtaţi sau astupaţi) conform normelor sau regulilor

existente privitoare la toleranţă. Îndepărtaţi praful şi mizeria prin aspirare, spre exemplu.

• Podelele de beton la nivelul solului trebuiesc acoperite cu o folie de polietilenă de 0.2 mm rezistentă în timp (barieră pentru vapori).

• Aşezaţi plăcile de polistiren potrivit cu traseul de fixare al serpentinelor. Poziţionarea plăcilor trebuie făcută alternant pentru a reduce risipa de material şi pentru a împiedica îmbinările în linie dreaptă de-a lungul podelei.

• Aşezaţi folia de degajare termică în caneluri • Bucăţile pot fi împărţite şi modificate pentru orice lungime a încăperii. Distanţa

dintre folii trebuie să fie de cel putin 10 mm dar nu mai mult de 100 mm • Aşezaţi ţevile în caneluri peste folia de degajare termică




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


14

Materiale pentru acoperirea podelelor

Acoperirea podelei poate fi realizată în diferite moduri • Dacă se folosesc plăci aglomerate, acestea trebuie să aibă o grosime de cel

puţin 16 mm. Observaţi că dacă se folosesc plăci de polistiren de 30 mm grosime, plăcile aglomerate trebuie să fie de cel putin 22 mm grosime. Toate îmbinările trebuiesc lipite.

• Pentru parchetare se poate folosi atât parchet de 22 mm cât şi de 14-15 mm. Observaţi că dacă se folosesc plăci de polistiren de 30 mm grosime, parchetul trebuie să aibă cel puţin 22 mm. Toate îmbinările trebuiesc lipite

Componenţa suprafeţei podelei influenţează degajarea căldurii în timp ce materialele ce acoperă podeaua şi grosimea acestora influenţează transmiterea căldurii. O mochetă groasă ce acoperă întreaga suprafaţă a podelei acţionează ca un izolator şi astfer este necesară o temperatură mai mare a apei pentru a atinge aceeaşi temperatură a suprafeţei unei podele cu un acoperământ mai subţire. Pe de altă parte, materialele izolante ce acoperă podeaua conferă o temperatură mai uniformă la suprafaţă. Alte materiale de acoperire, cum ar fi gresia, sunt bune conducătoare termice şi necesită o temperatură mai scăzută a apei. Observaţi următoarele: Materialele pentru parchetarea podelei cum ar fi cheresteaua trebuie să aibă un conţinut de umezeală potrivit pentru folosirea la încălziri în pardoseală. Pentru podelele parchetate, Wirsbo recomandă o temperatură a podelei de maximum 27ºC. Pentru a afla gradul efectului pe care materialul acoperitor îl are la transferul de căldură, se poate folosi următoarea formulă. O valoare ridicată 1/R a materialului podelei indică faptul că transferul de căldură este mai eficace. Coeficientul materialului podelei

λ = conductivitate termică, W/mK d = grosime, m Exemplu: Care este coeficientul materialului unei podele acoperite cu parchet de 14 mm (0.014 m) grosime? Parchet = 0.013 W/mK Observaţi că dacă gresia este inclusă în acoperirea de 30 mm a ţevii, se calculează 1/R = 100. În caz contrar, se procedează conform calcului de mai sus.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


15

Cerinţe de izolare Figura 15 Izolarea clădirii

Există un număr de aspecte ce trebuiesc avute în vedere atunci când vine vorba de izolarea unei clă- diri. Aspecte generale privitoare la sistemul de incălzire cât şi specifice încălzirii în pardoseală, sunt, după cum urmează: Izolarea pardoselei Izolarea pardoselelor este recomandată pentru a reduce pierderile de căldură descendente. În cazul pardoselelor de la nivelul solului, astfel de pierderi pot cauza dificultăţi de controlare a temperaturii clădirii. O izolaţie de bună calitate trebuie folosită (valoare lamda < 0,04 W/m2,K). Diminuarea pierderilor descendente de căldură Pentru a diminua pierderile descendente de căldură a instalaţiei de încălzire în pardoseală aşezată într-o fundaţie la nivelul solului, grosimea izolaţiei trebuie mărită până la 80 mm. Această cifră este rezultatul calculelor bazate pe un necesar termic de 50 W/m2. Calculele sunt stabilite pentru a reduce pierderile descendente de temperatră până la un nivel de 10% din proporţia totală a cerinţei termice, cotă obişnuită a pierderilor termice descendente într-o locuinţă scandinavă de o singură familie, bine izolată, fără încălzire în pardoseală (vezi anexa pentru mai multe detalii). Acolo unde cerinţe specifice referitoare la economisirea căldurii descendente diferă în alte regiuni mondiale, se pot stabili alte norme pentru reducerea căldurii. Izolaţie împotriva umezelii Pentru a asigura un nivel acceptabil al umezelii betonului (<85%), diferenţa de temperatură prin izolaţia de dedesubtul şapei de beton trebuie să fie de aproximativ 40ºC. Calculat pentru o locuinţă cu un necesar termic de 50W/m2 raportat la suprafaţa totală a podelelor, grosimea izolaţiei de dedesubtul şapei de beton trebuie să fie de 100 mm (calcule efectuate pentru o locuinţă cu o lăţime de 10 m). Este esenţial să nu se depăşească un nivel maxim dat al umezelii betonului dacă acesta urmează a fi “acoperit”. Acest “acoperământ” poate fi un covor sau o podea din parchet. Dacă se atinge un nivel mediu de umezeală de peste 85%, acesta poate duce la un climat interior nesănătos. O locuinţă mai mare va menţine o parte a căldurii ca pe un “loc fierbinte” în mijlocul acesteia. Pentru a împiedica scăderea temperaturii de 4ºC prin izolaţie, grosimea izolaţiei trebuie mărită. Dacă laţimea casei este de 20 m, grosimea izolaţiei trebuie să fie de 120 mm. O casă mai mare va fi greu de izolat împotriva unor niveluri mai ridicate de umezeală. Aici se recomandă lăsarea simplă a pardoselei de beton sau folosirea unor plăci din piatră naturală.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


16

Compatibilitate cu aerul condiţionat şi alte sisteme de încălzire

Figura 16 Încălzirea în pardoseală Wirsbo poate fi folosită cu orice sursă de energie

Temperatura podelei

Încălzirea în pardoseală poate fi combinată şi cu alte sisteme cum ar fi aerul condiţionat, radiatoare sau convectoare. Aceste sisteme trebuiesc astfel potrivite pentru a nu influenţa regulatorul termic al sistemului de încălzire în pardoseală. Aceasta înseamnă că, aerul condiţionat spre exemplu trebuie să funcţioneze la o temperatură cu 2-3ºC mai mică decât temperatura încăperii fixată pentru încălzirea în pardoseală. Regulatorul termic pentru podea al încălzirii în pardoseală trebuie să depăşească celelalte sisteme pentru a putea funcţiona în mod eficient. Piciorul omului poate fi considerat termometrul corpului. În zonele cu ierni friguroase, oamenii s-au preocupat de temperatura pardoselei de sute de ani. Aceasta se poate dovedi prin folosirea timpurie a unei încălziri rudimentare a pardoselei sau prin folosirea de materiale cu căldură proprie ridicată precum parchetul sau covoarele. S-ar putea spune că factorul determinant al temperaturii suprafeţei unei podele este piciorul omului. O temperatură a suprafeţei podelei de 21ºC crează sentimentul de confort. Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Standardizare ISO 7730, temperatura ideală se situează între 19-26ºC. Cu toate acestea, sistemele pot fi proiectate să asigure o temperatură de 29ºC acolo unde cerinţe speciale se impun, spre exemplu în băi. Este important ca un sistem de încălzire în pardoseală să fie astfel proiectat pentru a asigura ca temperatura să nu depăşească 29ºC. O temperatură mai ridicată va produce disconfort. Temperaturile ridicate sunt o întâmplare rară pentru sistemele de încălzire în pardoseală şi pot fi totodată considerate drept o risipă de energie. Este de asemenea important să asiguraţi că puterea termică este astfel dimensionata încât scăderea temperaturii pe întreaga suprafaţă a podelei să nu depaşească 5ºC. O scărede mai mare a temperaturii ce crează o temperatură inegală a podelei este percepută de om ca fiind neconfortabilă.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


17

Figura 17 Reprezentare a temperaturii la suprafaţa podelei

Control temperaturii apei

Figura 18 Diagrama principiului pentru temperatura constantă de tur a apei

Notă • Diferitele materiale folosite la acoperirea podelelor impun diferite limitări

în ceea ce priveşte temperatura. Spre exemplu, se recomandă pentru parchet o temperatură maximă de 27ºC. Vezi capitolul de mai sus despre materialele folosite la acoperiea podelelor, pentru mai multe detalii.

Există mai multe modalităţi de a controla temperatura apei la încălzirea în pardoseală.

Temperatură de tur constantă a apei la un debit constant Această metodă se foloseşte numai dacă podeaua încălzită este folosită ca sursă secundară de încălzire. Va satisface numai cererea minimă de căldură. Un alt sistem de încălzire va trebui să controleze temperatura încăperii. În aceste condiţii, o temperatură constantă de tur va asigura o temperatură relativ constantă la suprafaţa podelei. Dacă încăperea trebuie să aibă o anumită temperatură prestabilită, temperatura de tur a apei trebuie fixată cu 2-3ºC sub acel nivel. În caz contrar, temperatura podelei poate, în anumite situaţii, să depăşească sistemul de control al temperaturii încăperii.

Temperatură de retur constantă a apei la un debit constant A se folosi după cum s-a specificat deasupra. Dacă încăperea trebuie să aibă o anumită temperatură prestabilită, temperatura de retur a apei trebuie fixată cu 8-10ºC sub acel nivel.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


18

Compensarea temperaturii interioare prin temperatura apei de tur cu debit constant Anumiţi experţi în controlul climatului interior sunt de părere că metoda de control a temperaturii interioare este cea mai bună metodă. Motivul pentru aceasta este faptul că majoritatea clădirilor au o inerţie termică foarte ridicată. Aceasta înseamnă că o schimbare rapidă a temperaturii exterioare va produce doar o schimbare lentă a temperaturii interioare. Vor trebui câteva zile pentru ca temperatura interioară să se schimbe. Cu alte cuvinte, controlul temperaturii interioare se va armoniza cu inerţia termică a clădirii. La folosirea acestei metode de control, riscul ca temperatura climatului interior să atingă minime sau maxime, este scăzut.

Compensarea temperaturii exterioare prin temperatura apei de tur cu debit constant Contrar celor de mai sus, un control al temperaturii exterioare este, potrivit unor experti, cea mai bună metodă. Motivul pentru aceasta, este faptul că e posibil atunci lucrul cu o curbă termică presetată a apei de tur, ca funcţie a temperaturii exterioare. Principalul avantaj este acela că atunci când intervine o creştere a temperaturii exterioare, sistemul de control va reduce imediat temperatura apei de tur, reducând astfel pierderile de căldură nedorite. Pe de altă parte, o scădere a temperaturii exterioare va produce întotdeauna o creştere nuanţată a temperaturii climatului interior.

Debit varialil la temperatura apei de tur constantă Anumiţi experţi consideră că metodele de control a temperaturii climatului interior folosind un debit variabil al apei de tur la temperatură constantă, sunt primele metode moderne de control a temperaturii. În general, randamentul termic poate fi estimat masurând diferenţele de temperatură dintre turul şi returul instalaţiei termice. O diferenţă de temperatură mare reprezintă un randament termic scăzut iar o diferenţă de temperatură mică, prin urmare, reprezintă un randament termic ridicat.

Temperatură constantă la suprafaţa podelei Metoda ce foloseşte o temperatură constantă este adesea folosită în locurile în care temperatura podelei este esenţială, cum ar fi bazine de înot, cabine de duş, etc. Întrebuinţarea temperaturii constante a podelei poate fi întâlnită doar ca parte a unui sistem de control al climatului interior. Temperatura încăperii va fi reglată de către un alt sistem de încălzire. În oricare dintre situaţii, dacă temperatura suprafeţei podelei este mai mare decât temperatura presetată a încăperii, podeaua încălzită va depăşi în anumite situaţii sistemul de control al temperaturii interioare.

Principii inginereşti şi filozofii Dupa cum s-a arătat în aceste metode diferite de control a temperaturii apei, metodele, în majoritatea cazurilor trebuiesc combinate pentru a asigura un control eficient al climatului interior. Astfel, este de o importanţă maximă asigurarea ca unitatea corespunzătoare să fie controlată. Nu trebuie să existe suprafeţe care să degaje căldură prin radiere sau convecţie, generând astfel temperaturi ce vor depăşi unitatea de control. O greşeală obişnuită este aceea de a fixa nivele de temperatură pentru sistemele de încălzire şi racire prea apropiate unele faţă de celelalte şi folosirea acestora ca sisteme de control individuale şi nu interconectate. În anumite cazuri, cele două sisteme pot, precum caii de curse pe ultima sută de metri, să funcţioneze una împotriva celeilalte la putere maximă. O modalitate de a evita aceasta este folosirea unui control al temperaturi externe care, la un anumit nivel de temperatură, porneşte un sistem în timp ce îl inchide pe celălalt.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


19

Controlul temperaturii încăperii

Timp de reacţie

Figura 19 Diagrama caracteristică a timpului de reacţie

Controlul temperaturii încăperii este necesar pentru a asigura cel mai bun climat interior. Cerinţe diferite de căldură apar într-o clădire, în funcţie de factorii externi (orientarea clădirii, vânt, etc.) sau de factorii interni (lumină, foc deschis, intervalul de timp locuit, etc.). Încălzirea în pardoseală poate face faţă tuturor acestor cerinţe. Fiecare încăpere poate fi controlată cu precizie cu ajutorul unui termostat de încăpere. Cu toate acestea, în cazul ”spaţiilor compartimentate” diferitele “încăperi” pot fi controlate ca una singură. Aici Wirsbo recomandă folosirea unui singur termostat pentru controlul întregului spaţiu deschis, termostatul urmând a fi instalat în “încăperea” cu cea mai mare cerinţă de căldură. În mod normal, aceasta este încăperea cu cei mai mulţi pereţi exteriori sau ferestre. Regulator pornit-oprit Termoregulatoarele Wirsbo funcţionează după principiul pornit-oprit. Se presupune spre exemplu că temperatura încăperii este oarecum mai scăzută decât setarea termostatului. Aceasta va face termostatul să solicite caldură. Folosind principiul pornit-oprit, termostatul va acţiona şi va solicita căldură timp de 5 minute. După aceasta se va opri indiferent de temperatura curentă a încăperii (în anumite limite). Dacă temperatura încăperii este încă scăzută faţă de nivelul presetat, termostatul va acţiona din nou după 5 minute solicitând căldură pentru încă cinci minute. Şi aşa mai departe. Ideea din spatele acestui principiu de control este asigurarea unei temperaturi la suprafaţa podelei cât mai uniformă posibil, o temperatură uniformă a podelei conferind un grad mai ridicat de confort decât una neuniformă. În decursul celor 5 minute în care termostatul acţionează, apa este recirculată la debit ridicat umplând circuitul de încălzire în pardoseală cu apă proaspată la o temperatură constantă. Controlul debitului Un circuit de încălzire în pardoseală poate funcţiona bineînţeles cu un control al debitului. Un debit mai mare va asigura un randament termic al podelei mai ridicat pe când un debit mai scăzut va asigura opusul. Totuşi, aceasta va face ca temperatura la suprafaţa podelei să fie inegală.

Diferiţi factori corelaţi conditiilor climatice şi arhitecturii clădirii, influenţează timpul de reacţie al unei instalaţii de încălzire în pardoseală.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


20

Proiectarea şi instalarea sistemului de încălzire în pardoseală

Configurarea serpentinelor

Condiţii climatice Timpul de reacţie diferă în funcţie de temperatura exterioară. Sistemele de încălzire sunt concepute pentru a face faţă celor mai scăzute temperaturi ale anului. Cu toate acestea, ele nu sunt concepute să lucreze bine numai în acele perioade de timp, datorită faptului că în lunile de dinainte şi de după acel anotimp rece, ramâne o rezervă de capacitate ce va accelera timpul de reacţie. Arhitectura clădirii Izolaţia unei clădiri, valoarea U, va complementa performanţa sistemului de încălzire. Dacă clădirea este prost izolată, având drept rezultat risipirea căldurii, timpul de reacţie va fi influenţat de pierderile de căldură. Podeaua va fi de asemenea influenţată de timpul de reacţie. La construcţiile cu şape de beton, şapa va păstra energie, iniţial încetinind timpul de reacţie. La construcţiile publice, acest efect de păstrare poate fi folosit pentru a economisi energie pe timp de noapte sau în week-end-uri, o scădere a temperaturii fiind acceptată atunci când clădirile nu sunt ocupate. Sistemul poate fi controlat, spre exemplu, de un temporizator săptămânal programat să ţină seama de reacţia sistemului. Casele cu podele suspendate sau podele mobile, au în schimb, un timp de reacţie mai scurt, deoarece lemnul are masa termică scazută.

Proiectarea şi instalarea corectă sunt esenţiale pentru funcţionarea satisfăcătoare a sistemului. Caracteristici de proiectare precum configurarea şi pasul serpentinelor, dimensiunea ţevii şi adâncimea sunt fundamentale, în vreme ce alte aspecte importante care influenţează performanţa sistemului sunt valorile calculate cum ar fi temperatura apei şi debitul necesar impus. În final, instalarea corectă şi echilibrarea serpentinelor vor asigura performanţa şi eficienţa. Sunt trei modalitati principale de configurare a serpentinelor încălzirii în pardoseală. Alegerea configuraţiei depinde de tehnica şi metoda folosită în construcţie în diferite ţări. În general, la planificarea configuraţiei serpentinelor, o atenţie deosebită trebuie acordată primului traseu de tur de-a lungul pereţilor exteriori sau a altor posibile zone cu temperaturi scăzute. La acest stadiu, trebuie să se asigure ca ţeava să nu treacă prin structura de rezistenţă. Scăderea de temperatură în serpentine trebuie menţinută la un nivel scăzut de aproximativ 5ºC pentru a evita temperatura inegală a podelei.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


21

Figura 20 Configuraţia A, o singură serpentină

Figura 21 Configuraţia B, ţeavă tur şi retur în paralel

Configuraţia A

Configuraţia A este uşoară de instalat şi asigură o distribuţie mai egală de temperatură la suprafaţa podelei. Diferenţele de temperatură pe suprafeţe mici sunt menţinute la minimum. Avantajul principal al configuraţiei A este faptul că poate fi adaptată oricărui tip de podea. Poate fi totodată modificat cu uşurinta potrivit cerinţelor diferite de energie alternând pasul serpentinei. Configuraţia A este potrivită pentru majoritatea sistemelor de încălzire în pardoseală a locuinţelor. În ceea ce priveşte raza de curbură relativ mică, este recomandată folosirea unei ţevi foarte flexibile cum ar fi Wirsbo-pePEX. Configuratia B

Caracteristic pentru această configuraţie este faptul că atât ţeava de tur cât şi cea de retur sunt paralele. Configuraţia B asigură o temperatură medie, dar pe suprafeţe mici temperatura are o variaţie mai mare. Este potrivită petru încălzirea suprafeţelor mari cu necesar termic ridicat, cum ar fi biserici, hale sau spaţii deschise în care topirea zăpezii este necesară.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


22

Figura 22 Configuraţia C, ţeavă tur şi retur în paralel: dispunere elicoidală

Configuraţia C Această configuraţie este practic o variantă a configuraţiei B, dar este dispusă în formă de spirală. Configuraţia C este potrivită locuinţelor cu necesar termic mai ridicat şi este mai putin recomandată pentru podelele din lemn. Această configuraţie depăşeşte problema regidităţii întâlnită la unele ţevi prin faptul că nu are coturi. Totodată este permisă aşezarea ţevii la un pas mic.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


23

Dimensiunea ţevii

Diagrama 1 Temperatura apei ca factor al diametrului ţevii

În acest manual, Wirsbo recomandă folosirea ţevii Wirsbo-pePEX de 20x2.0 mm, care îndeplineşte cerinţele majorităţii instalaţiilor. Cu toate acestea, folosirea altor dimensiuni de ţeavă trebuie avută în vedere, acolo unde, spre exemplu, se impun cerinţe specifice pentru necesarul termic şi căderea de presiune. Dimensiunea poate fi de asemenea stabilită, în funcţie de flexibilitatea ţevii. Dimensiuni diferite a ţevilor impun ajustări compensatorii temperaturii apei. Diagrama 1 de mai jos indică aceast raport cu ajutorul unei constante. Dacă o ţeavă de 15 mm spre exemplu este folosită în locul uneia de 20 mm, temperatura apei trebuie mărită cu constanta de 1.02 şi anume cu 2%. Trebuie avut în vedere că pentru a menţine debitul apei constant, viteza apei trebuie ridicată, fapt ce va duce în schimb la o scădere de presiune semnificativă.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


24

Adâncimea ţevii

Diagrama 2 Temperatura apei ca factor al adâncimii ţevii

Adâncimea ţevii este direct proporţională cu temperatura apei. Diagrama 2 arată acest raport. Cu cât ţeava este poziţionată mai adânc faţă de nivelul podelei, cu atât temperatura apei va trebui să fie mai mare. Cu toate acestea, poziţionarea mai adâncă asigură o distribuţie mai uniformă a temperaturii. În beton, adâncimea recomandată este de 30-70 mm. Dacă ţeava este poziţionată prea aproape de suprafaţa şapei, temperatura la suprafaţa podelei va avea o variaţie prea mare. Pe de altă pare, dacă ţeava este poziţionată prea adâncă în şapă, parte a energiei termice va fi absorbită. Această situaţie va mări timpul de reacţie. Notă • În instalaţiile în care materialul ce acoperă ţevile are o conductivitate termică

scazută (lemn), ţeava poate fi poziţionată mai aproape de suprafaţa podelei. • Atunci când ţevile sunt poziţionate în beton, este importantă prevenirea

formării pungilor de aer care pot micşora transferul termic către beton.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


25

Pasul ţevii

Diagrama 3 Temperatura apei ca funcţie a pasului ţevii

Atât din punct de verede economic cât şi tehnic, pasul tevii (distanţa dintre centrele a două serpentine consecutive) de 300 mm este cel mai potrivit pentru proiectarea şi instalarea celui mai bun sistem de încălzire în pardoseală. Pasul de 300 mm este uzual încălzirilor în pardoseală scandinave. Un factor important ce determină pasul ţevii este variaţia de temperatură la suprafaţa podelei. Studii asupra oamenilor arată că un picior dezgolit nu poate sesiza o variaţie de temperatură mai mică de 2ºC. Un pas de 300 mm pentru configuraţia A de mai sus, fixat în beton la o adâncime de minimum 30 mm, păstrează temperatura între valorile la care piciorul nu poate sesiza nici o diferenţă a temperaturii podelei. Sunt trei factori principali în ceea ce priveşte proiectarea încălzirii în pardoseală: necesarul termic, temperatura apei şi pasul ţevii. Necesarul termic este bineinţeles factorul determinant. Pentru a simplifica calculele de proiectare, fie temperatura apei fie pasul ţevii pot fi menţinute neschimbate.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


26

a) Temperatura constantă a apei Dacă temperatura apei de tur este menţinută la un nivel constant, un fapt teoretic arată că paşi diferiţi vor contracara distribuţia inegală a temperaturii. Cu toate acestea, modificarea pasului va da rezultate doar între anumite valori ale temperaturii. Astfel, în locuinţele cu o structură diferită a podelei: cu o fundaţie de beton şi o podea suspendată la primul nivel spre exemplu, unde diferenţa de temperatură a apei necesare pentru fiecare etaj este de peste 15ºC, este dificilă compensarea diferenţei numai alternând pasul ţevii. De aceea, se folosesc cu precădere sisteme cu sursă de apă la temperatură constantă acolo unde încălzirea în pardoseală reprezintă un sistem secundar de încălzire şi/sau acolo unde apa de tur este disponibilă doar la aceeaşi temperatură: spre exemplu când pentru sistemul de încălzire în pardoseală se folosesc sisteme de recuperare a căldurii sau pompe de călură.

b) Pasul constant al ţevilor Menţinerea constantă a pasului ţevilor va impune temperaturi diferite pentru apa de tur. Cu toate acestea, munca de proiectare (desenele, etc.) şi instalarea vor fi mai uşoare. Instalatorul specialist va avea de-a face doar cu un singur pas iar temperatura apei poate fi reglată cu uşurinţă după aceea. Trebuie totuşi avut în vedere că se impun limite în ceea ce priveşte temperatura apei (vezi “Temperatura podelei” mai sus si “Temperatura apei” la capitolul 4). În situaţiile în care un sistem cu temperatură mai înaltă ar putea fi instalat, trebuiesc avute în vedere un pas diferit al ţevilor şi o poziţionare a acestra. Acolo unde circuitul este proiectat cu un alt pas decât cel de 300 mm, se impune o creştere a temperaturii apei cu doar 10%. Pe de altă parte, un pas al ţevii de 100 mm va necesita o reducere a temperaturii apei cu doar 10%. Cu toate acestea, observaţi că va fi nevoie de mai multă ţeavă pentru a acoperi aceeasi suprafaţă, facând astfel instalaţia mai costisitoare.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


27

Forţe de dilatare şi contracţie

Diagrama 4 Dilatare termică, longitudinală

Poziţionarea distribuitoarelor

O atenţie deosebită trebuie acordată poziţionării distribuitoarelor în faza incipientă a proiectării. Distribuitoarele trebuiesc poziţionate cât mai aproape de centrul clădirii dacă circumstanţele permit aceasta, astfel încât lungimea ţevilor între distribuitoare şi între zonele individuale de încălzire să fie cât mai mică. Aceasta va ajuta la echilibrarea sistemului şi la îmbunătăţirea controlului termic al fiecărei încăperi. Totodată ele trebuiesc astfel poziţionate pentru a permite întreţinerea cu usurinţă a acestora ajutând astfel la minimalizarea pierderilor de apă pe parcursul întreţinerii. Aspectul estetic este un factor minor atâta timp cât distribuitoarele sunt ascunse vederii, în interiorul pereţilor, spre exemplu.

Dilatare termică La instalaţiile în pardoseală în care se foloseşte ţeavă Wirsbo-pePEX de 20x2.0 .mm şi Wirsbo-evalPEX ≤ 25x2.3 mm, forţele de dilatare termică sunt neglijabile. Dilatarea longitudinală nu poate avea loc atunci când ţevile Wirsbo sunt fixate în beton cu toate că o dilatare transversală va duce la o uşoară creştere a grosimii peretelui. Aceasta înseamnă că ţeava nu va deteriora betonul producând crăpături spre exemplu, ca în situaţia sistemelor cu ţevi metalice. În general Forţa maximă de dilatare va apărea atunci când o ţeavă fixată va fi încălzită până la temperatura maximă de exploatare a acesteia de 95ºC. Pe de altă parte, forţa maximă de contracţie, va fi totalul dintre contracţia termică şi micşorarea longitudinală a ţevii atunci când aceasta a fost instalată în poziţie fixă la temperatura de funcţionare maximă. Sistemul se contractă în continuare datorită micşorării ţevii fixate şi supuse la temperatura şi presiunea maximă de lucru. Pentru informaţii suplimentare vezi tabelul 10 din capitolul 8.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


28

Capitolul 4 Metode de calcul _____________________________________________________________________________________________

Teme practice

Norme de proiectare

Un plan complet al instalaţiei de încălzire în pardoseală include: • Specificaţii ale materialului necesar • Un desen al poziţionării ţevilor • Informaţii tehnice cu privire la căderea de presiune, temperatura apei şi reglări

pentru echilibrarea serpentinelor.

Proiectul poate fi realizat manual (vezi exemplul de calcul din Capitolul 5). Primul pas înaintea începerii proiectării şi calculării este acela de a verifica dacă toate informaţiile necesare sunt la îndemână: Este nevoie de :

• Un plan simplu, lizibil, al clădirii care să indice scara • Detalii despre necesarul termic (W/m2). • O indicaţie cu privire la locul unde urmează să fie instalat boilerul şi al locului

reţelei şi ramificaţiilor de conducte ale clădirii • Obiecte practice precum cele de măsurat, un instrument pentru măsurarea

distanţelor pe desene şi un şablon pentru schiţarea serpentinelor. O primă prioritate este acordată poziţionării distribuitoarelor, (vezi capitolul precedent). Distribuitoarele pot fi poziţionate într-o garderobă sau cămară, sub o chiuvetă sau în interiorul peretelui fiind apoi acoperite cu capac. În clădirile publice se pot folosi cutii metalice ce se pot încuia. Principiul este acela de a atribui o serpentină fiecarei încăperi. Încăperile mai mari pot necesita 2 sau mai multe serpentine. Un termostat poate controla până la 5 serpentine iar distribuitoarele pot deservi până la 10-12 serpentine. Cu toate acestea, într-o casă de mărime normală, se recomandă restrângerea acestei cifre la 6-8 serpentine. În ceea ce priveşte structura podelei, trebuiesc avute în vedere reglementările naţionale şi standardele privind deversarea, bariera de vapori, etc. Pentru casele construite din beton, izolaţia trebuie mărită cu 80 mm pentru a reduce pierderile descendente de căldură. Grosimea izolaţiei trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa. Podelele suspendate trebuiesc de asemenea izolate (pentru mai multe detalii privind cerinţele de izolare, vezi capitolul precedent). În toate cazurile trebuiesc urmate instrucţiunile producătorului materialelor destinate acoperirii podelei.

Acest manual propune următoarele norme de proiectare: •O temperatură interioară de 20ºC •Un randament termic pentru casă <100 W/m2 excluzând pierderile descendente de căldură (pentru a limita temperatura podelei la 29ºC) •O scădere a temperaturii de la un capat la celălalt al serpentinei de aprox. 5ºC •O configuraţie a serpentinei de tip A (vezi capitolul precedent) •Un pas al ţevii de 300 mm •Serpentine Wirsbo cu ţeavă Wirsbo-pePEX (20x2.0 mm) •Ţeavă Wirsbo-evalPEX pentru tur.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


29

Cerinţe energetice (valoare q)

Condiţiile climaterice şi tehnicile folosite la construcţii în Scandinavia solicită în mod normal o valoare q de 50 W/m2 (densitatea fluxului termic) pentru a obţine o temperatură interioară de 20ºC. Necesarul termic scăzut este rezultatul izolării excelente a clădirilor scandinave (ferestre cu trei rânduri de sticlă, etc.). Aceasta poate fi adesea folosită la calculare în ţările cu un climat mai blând. Cu toate acestea, este pe cât se poate de practic să se calculeze pentru valoarea q 100 W/m2, valoare care acoperă necesarul de energie pentru aproape toate aplicaţiile şi asigură o temperatură a podelei de 29ºC – temperatura maximă a podelei confortabile. Observaţi că raportul dintre valoarea q şi temperatura podelei este independentă faţă de orice variabilă de proiectare a încălzirii în pardoseală cum ar fi debitul şi temperatura apei, pasul, adâncimea, dimensiunea ţevii şi configuraţia serpentinei (vezi secţiunea de mai jos intitulată “Coeficient al schimbului termic, podele”). Calculând o valoare q de 100 W/m2 opusă unei valori q de 50 W/m2 nu influenţează cantitatea (numărul de serpentine) de material necesar instalării. Aceasta însemană că munca de proiectare se realizează mai uşor pentru că lista de materiale necesare va fi aceeaşi indiferent de valoarea q. Mai curând parametrii care se vor schimba în funcţie de mărimea valorii q sunt debitul de apă, care în schimb determină mărimea ţevilor de tur, mărimea pompei sau reglajul acesteia şi temperatura apei care determină reglarea temperaturii apei de tur. Valoarea q este rezultatul următorului calcul:

P = Necesar termic, W Apodea = Suprafaţă podea, m2

În general P, necesarul termic, depinde de însăşi arhitectura clădirii şi este necesar a fi luat în calcul indiferent de tipul sistemului de încălzire ales. Aşa că este un factor standard pentru procesul de proiectare. Totuşi, atunci când se vorbeşte despre sisteme de încălzire, este importantă înţelegerea anumitor factori implicaţi. Formula generala pentru calcularea valorii P este: (c = tavan, f = podea,…, w = perete) ∆T = Ti - To,ºC Ti = Temperatura interioară, ºC To = Temperatura exterioară, ºC Uc = Coeficient al transferului termic global pentru suprafaţă c, W/m2 K Ac = Aria suprafeţei c, m2 V = Volumul de aer din clădire/încăpere m3 Cp = Căldura specifică a aerului la presiune constantă pentru 1 m3, kJ/kg K aprox. 1.0 kJ/kg K (1 J = 1Ws) ρ = 1.20 kg/ m3 pentru aer la 20ºC n = Rata de schimb a aerului, timp/oră

W/mA

P q valoare 2

podea

=

W) 36001000 x n x x C x V A x U A x U A x (UT x P pwwffcc ρ++…++∆=




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


30

Figura 23 Repartizarea pierderilor termice

Exemplu: Se calculează valoarea q a urmatoarei locuinţe: Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele:

Calculaţie:

Este interesant de observat procentajul pierderii termice a locuinţei. Raportul ferestrelor este de numai 8% din suprafaţa totală dar sunt responsabile pentru 30% din pierderile de caldură totale. Repartizarea pierderii de căldură poate varia în funcţie de tipul de încălzire folosit. Radiatoarele şi sistemele bazate pe convecţie spre exemplu, au cea mai ridicată temperatură la nivelul tavanului (vezi figura 4) cauzând astfel pierderi mai mari de căldură ventilată. Aceasta este uneori corectată prin folosirea suplimentară a unei pompe de căldură sau a unui schimbător de căldură pentru a obţine căldură din aerul eliminat. Sistemele de încălzire în pardoseală au o pierdere de căldură mai mare la nivelul structurii podelei (vezi figura 3). Aceasta poate fi corectată prin suplimentarea izolaţiei de dedesubtul podelei. (vezi secţiunea despre cerinţele de izolare în capitolul precedent şi de asemenea secţiunea despre pierderile termice descendente din acest capitol).

Comentariu:




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


31

Coeficient al schimbului termic, podele

Diagrama 5 Schimb termic suprafaţa podelei

Coeficientul schimbului termic al unei podele αpodea, este 10 – 12 W/m2 K. αpodea conţine două elemente, radiaţia şi convecţia, fiecare înregistrând aproximativ 50% din totalul αpodea. Formula următoare poate fi folosită pentru calcularea medie a temperaturii suprafeţei podelei. Exemplu:

Se calculează temperatura podelei unei locuinte cu valoare q de 63 W/m2 Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele: Calculaţie:

(Observaţi ca această cifră să nu depăşească temperatura maximă a podelei, vezi secţiunea “Temperatura podelei” în capitolul precedent). ∆Tα = (tpodea –ti) poate fi văzută în diagrama 5 de mai jos. Această diagramă ia în considerare natura suprafeţei podelei, fie că aceasta este netedă (plăci) sau nu (mochetă). Diagrama pentru suprafeţe netede este aliniată standardului DIN 4725. Scăderea de temperatură, ∆Tα, este de aproximativ 5.7ºC, ce poate fi adăugată la ti = 20ºC. Astfel temperatura podelei va fi de 20 + 5.7 = 25.7ºC.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


32

Valoare de transfer termic, acoperirea podelei

Diagrama 6 Scăderea temperaturii prin materialul care acoperă podeaua

Materialul folosit la acoperirea podelei cât şi grosimea acestuia va avea efect asupra scăderii de temperatură prin acest strat. Valoarea de transfer termic poate fi calculată conform următoarei formule: R = rezistenţa conductivităţii termice, m2K/W λ = conductivitate termică, W/mK d = grosime, m Exemplul 1: Se calculează valoarea ratei de transfer 1/R pentru o podea din parchet. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele: Calculaţie: Scăderea temperaturii prin materialul care acoperă podeaua Scăderea temperaturii prin materialul care acoperă podeaua poate fi observată în diagrama 6 de mai jos.

Exemplu ∆Tacoperământ≈6.2 ºC




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


33

Structura podelei

Diagrama 7 Scăderea temperaturii în diferite structuri de podea

Exemplul 2: Se calculează scăderea temperaturii prin materialul care acoperă podeaua Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele:

valoare q = 63 W/m2

Calculaţie: Scăderea temperaturii prin materialul care acoperă podeaua la o valoare q = 36W/m2 şi 1/R = 10 W/m2K poate fi observată în diagrama 6 de mai sus. Scăderea de temperatură este de aproximativ 6.2ºC. Ţevile încălzirii în pardoseală pot fi instalate în diferite tipuri de podea după cum este descris la începutul capitolului precedent. Scăderile de temperatură prin aceste podele pot fi observate în diagrama 7 de mai jos, unde: Curba A corespunde podelelor cu şape de beton*

Curba B corespunde podelelor mobile cu plăci aglomerate de 16 mm** Curba C corespunde podelelor suspendate din lemn cu plăci aglomerate de 22 mm**

*) Ţevi acoperite cu beton de 30 până la 70 mm

**) 80% din suprafaţa podelei acoperită cu folie de degajare termică din aluminiu

Exemplu: Se determină scăderea de temperatură prin şapa de beton a podelei Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele: Soluţie: Se poate observa în diagrama 7, curba A, o scădere a temperaturii, ∆Tstructură, de aproximativ 3.2ºC

Exemplu ∆Tstructură≈3.2 ºC




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


34

Temperatura apei

Debitul apei

Temperatura apei din ţevile instalaţiei în pardoseală este determinată de temperatura încăperii ce trebuie obţinută la o anumită valoare q. Această temperatură este temperatura medie a apei. Sistemele de încălzire în pardoseală Wirsbo sunt în mod normal concepute pentru o scădere a temperaturii de la un capăt la celălalt al serpentinei de 5ºC. Aceasta poate fi exprimată ca ∆Tserpentina = ttur – tretur = 5ºC. O mai mică scădere de temperatură prin serpentină asigură o temperatură uniformă a podelei. ∆Tserpentina = 5ºC înseamnă că temperatura apei de tur este calculată prin adăugarea a 2.5ºC temperaturii medii a apei iar temperatura apei de retur este calculată prin scăderea a 2.5ºC din temperatura medie a apei. Exemplu: Se calculează temperatura medie, de tur şi de retur a unei locuinţe. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele:

Calculaţie: Apa circuitului de încălzire în pardoseală trebuie să recircule pentru a ceda căldură podelei. Mărimea debitului de apă este determinată de cantitatea de căldură ce urmează a fi cedată şi de scăderea specifică a temperaturii apei. Debitul de apă al unei instalaţii poate fi calculat cu următoarea formulă: Exemplul 1: Se calculează debitul de apă pentru pompa de recirculare a sistemului de încălzire în pardoseală dintr-o locuinţă. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele:

∆Tserpentină = 5ºC valoare q = 63 W/m2 ti = 20ºC Tipul acoperirii podelei = parchet, 13 mm grosime Tipul structurii podelei = şapă beton (acoperire deasupra ţevii, 40

mm)

Temperatura medie a apei, tmedie = ti + ∆Ta + ∆Tacoperire + ∆Tstructură

∆Tα = 5.7ºC, vezi diagrama 5 ∆Tacoperire = 6.2ºC, vezi diagrama 6 ∆Tstructură = 3.2ºC, vezi diagrama 7 tmedie = 20 + 5.7 + 6.2 + 3.2 = 35.1ºC Temperatura apei de tur, ttur = tmedie + 2.5 = 35.1 +2.5 = 37.6ºC Temperatura apei de retur, tretur = tmedie – 2.5 = 35.1 -2.5 = 32.6ºC

3600 x T0.86 x P

Qapă∆

=

Q = Debit apă, l/s P = Necesar termic, W ∆Tapă = ttur – tretur, ºC




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


35

Calculaţie: Încăperile vor avea mărimi diferite conform planului de proiectare al locuinţei. Necesarul termic va fi proporţional cu suprafaţa fiecărei încăperi, lungimea serpentinelor fiind în consecinţă diferită. În mod normal, încăperea cea mai mare va avea cel mai mare debit. Necesarul termic poate de asemenea diferi în funcţie de poziţia încăperii şi de numărul de uşi şi ferestre exterioare. Exemplul 2: Se calculează debitul de apă al diferitelor încăperi din locuinţă. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele:

Calculaţie:

Nota: Viteza minimă necesară a apei pentru a împinge bulele de aer diferă în funcţie de mărimea ţevii. Într-un sistem de încălzire în pardoseală ce foloseşte ţeavă Wirsbo-pePEX de 20x2.0 mm, viteza apei trebuie să depăşească 0.2 m/s. Cu toate acestea, într-o locuinţă cu încăperi mici ce necesită un debit mic al apei, ce duce la o viteză mică a apei, o importanţă deosebită trebuie acordată umplerii instalaţiei descrisă în capitolul 6. Viteza apei poate fi calculată în felul următor:

Necesar termic = 6304 W ∆Tapa = 5ºC

l/s0.30 3600 x 5

0.86 x 6304 Q ==

P = 6304 W ∆Tapă = 5º Alocuinţă = 100 m2 Aîncăpere 1…8 = 20, 15, 12, 10, 15, 7, 8, 13 m2 (100 m2) Pîncăpere 1…8 = 1260, 946, 756, 630, 946, 442, 504, 820 W (=6304W)

l/s)0.24 ( Q

3600 x

0.86 x 1260

0.86 x P Q

1...8 incapere

incapere1 incapere

==

==∆

=

l/s0.039 0.024, 0.021, 0.045, 0.03, 0.036, 0.045,

l/s0.065Tapa

PEX)- Wirsbobrosura vezi dimensiuni alte pentru mm; 20x2.0

pePEX- Wirsbopentru (0.197 l/m l/mmetru,per apei Volumul V

l/sapei, Debitul Q

m/s apei, Viteza

VQ

teava

teava

=

=

=

=

v

v




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


36

Pentru a dimensiona capacitatea pompei de recirculare a sistemului de încălzire în pardoseală, trebuie să fie disponibile informaţii despre scăderea totală a presiunii şi despre debit. Debitul de apă poate fi obţinut după cum s-a aratat în secţiunea de mai sus. Scăderea totală a presiunii poate fi obţinută prin adăugarea căderii de presiune de-a lungul: 1. Serpentinelor sistemului de încălzire 2. Distribuitoarelor 3. Ţevilor de tur şi retur 4. Boilerului, valvelor, etc. Exemplu: Se calculează capacitatea necesară pompei de recirculare pentru un sistem de încălzire în pardoseală dintr-o locuinţă. Notă: Graficul valvei (diagrama 8) folosit la exemplificarea calculelor în acest manual, a fost inventat exclusiv pentru a ilustra şi a simplifica aceste calcule. Astfel că nu trebuie folosit pentru aplicaţii practice. Pentru calculele reale este esenţială folosirea diagramei corespunzătoare pentru distribuitorul specific folosit. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele: Calculaţie:

Observaţi că scăderea de presiune a boilerului, valvelor, etc. nu este inclusă în acest calcul.

Scăderea presiunii

Debit total de apă, Q = 0.3 l/s Lungimea ţevilor de tur şi retur, L = 10 m Scăderea de presiune potrivită a ţevilor de tur şi retur, 0.2 kPa/m Deibitul de apă pentru cea mai lungă serpentină = 0.06 l/s Lungimea celei mai lungi serpentine = 70 m

Scăderea de presiune pentru cea mai lungă dintre serpentine poate fi citită în diagrama 9, alegând parametrii 0.06 l/s şi 70 m = 0.085 x 70 = 5.95 kPa Scăderea de presiune pentru valve (distribuitoare) poate fi citită în diagrama 8, alegând parametrul 0.06 l/s, valvă complet deschisă = 3.0 kPa (vezi notă). Scăderea de presiune pentru ţeava de tur şi retur este obţinută prin înmulţirea lui 10 cu 0.2 kPa/m = 2 kPa Scăderea de presiune totală = 5.95 + 3.0 + 2.0 = 10.95 kPa Valoarea capacităţii necesare pompei de recirculare pentru această instalaţie este: Q = 0.3l/s p = 10.95 kPa




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


37

O instalaţie cu serpentine de diferite lungimi şi necesar de debit al apei, va avea diferite scăderi de presiune pentru fiecare dintre serpentine. Pentru a obţine o distribuţie egală de temperatură între încăperi în faza de instalare, scăderea de presiune dintre serpentine trebuie echilibrată (egalizată). La sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo, aceasta se poate realiza cu ajutorul unui robinet din distribuitorul de retur. Exemplu: Se calculează reglarea robinetului din distribuitorul de retur al sistemului de încălzire în pardoseală Wirsbo. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi mai sus plus următoarele:

Lungime serpentina = 70, 53, 42, 35, 53, 26, 30, 46 m in incaperea 1...8 Qincapere 1…8 = 0.060, 0.045, 0.036, 0.030, 0.045, 0.021, 0.024, 0.039 l/s Cadere presiune serpentina 1…8 = 5.25, 2.39, 1.30, 0.77, 2.39, 0.29, 0.45, 1.61 kPa

Calculaţie: Cea mai lungă serpentină (încăperea 1) are un debit de 0.06 l/s. Scăderea de presiune la distribuitor poate fi observată în diagrama 8. Aceasta este de 3.0 kPa şi include scăderea de presiune la distribuitorul de tur şi retur cu valvele complet deschise. Scăderea de presiune totală a celei mai lungi dintre serpentine şi a valvelor distribuitorului este de 5.25 + 3.0 = 8.25 kPa.

Diagrama 8 Graficul valvei distribuitorului

Echilibrarea serpentinelor




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


38

Nr. încăperi

Lungime serp. m

Debit Serp. l/s

Cădere pres. serp.

kPa

Cădere pres. valvă

kPa

Total

kPa

Dif.* Reglare valvă**

1 70 0,06 5,25 3,0 8.25 3.0 5.0

2 53 0,045 2,39 1,75 4.14 5.86 3.0 3 42 0,036 1,30 1,1 4.40 6.95 2.7

4 35 0,03 0,77 <1.0 <1.77 7.48 2.5 5 53 0,045 2,39 1.75 4.14 5.86 3.0 6 26 0,021 0,29 <1.0 <1.29 7.96 2.2 7 30 0,024 0,45 <1.0 <1.45 7.80 2.3 8 46 0,039 1,61 1.3 2.91 6.64 2.8

*) Se citeşte cea mai înaltă valoare din coloana Total. Aceasta este 8.25 kPa. Se scade din 8.25 kPa valoarea corespunzătoare din coloana “Cădere presiune serpentină”. Aceasta va da diferenţa de presiune. **) Reglarea valvei poate fi citită în diagrama 8. Pentru încăperea 1, valva este complet deschisă şi anume 5 rotaţii. Pentru celelalte încăperi, reglarea valvelor poate fi obţinută folosind valorile din coloana “Debit serpentină” şi “Diferenţe”. Spre exemplu, pentru încăperea 5 debitul serpentinei este de 0.045 l/s iar diferenţa de presiune este de 5.86 kPa ceea ce dă 3.0 rotaţii ale valvei din poziţia închis. Dacă nu se adaugă izolaţie suplimenatară podelei într-o locuinţă, pierderile de căldură descendente vor creşte atunci când se instalează un sistem de încălzire în pardoseală, pentru că podeaua însăşi este mai caldă. Tipul de material al structurii podelei şi grosimea acestuia influenţează pierderile de căldură. Un alt factor este diferenţa de temperatură (temperatura apei minus temperatura de dedesubt) prin structura podelei. În mod normal, o izolare suplimentară a podelei de 80 mm este suficientă pentru împiedicarea pierderilor de căldură descendente (vezi capitolul 3 de mai sus). Mai multe detalii pot fi găsite în capitolul 9, anexă. La sistemele de încălzire în pardoseală, necesarul de vase de expansiune este acelaşi ca pentru orice alt sistem. Volumul de apă din sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo poate fi calculat după cum urmează:

V = Vţeavă x L V = volumul de apă din ţeava încălzirii în pardoseală, l Vţeavă = aproximativ 0.2 l/m pentru Wirsbo-pePEX 20x2.0 mm L = lungimea totală a ţevii, m = aprox. 3.5 m/m2 la c/c 300 mm

Volumul de apă per m2 conform tabelului de mai sus va fi de aproximativ 0.71 l/m2. Volumul apei de tur şi al boilerului trebuiesc incluse atunci când se alege vasul de expansiune. Coeficientul de expansiune al apei este de 1.8 x 10-4 /K la 20ºC. Ansamblul de pompă şi schimbător sunt în mod normal necesare pentru a asigura o temperatură optimă a apei şi presiune în sistemul de încălzire în pardoseală. Sistemele de încălzire în pardoseală lucrează cu o pierdere termică redusă şi trebuie să fie adaptate diferitelor surse de căldură. Sistemul de încălzire în pardoselă Wirsbo poate fi livrat cu ansamblu de pompă şi schimbător.

Tabel 1 Reglarea valvei

Pierderi de caldură descendente

Volum de dilatare

Ansamblu de pompă




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


39

O listă precisă de materiale necesare sistemului de încălzire în pardoseală Wirsbo trebuie alcătuită atunci când se proiectează instalaţia. Lungimea şi dimensiunea ţevilor de alimentare (Wirsbo-evalPEX) depinde de arhitectura specifică a cladirii. Cu toatea acestea, restul sistemului poate fi estimat după cum urmează:

Lista de materiale

Tabel 2 Valoare estimativă a accesoriilor

Serpentine Wirsbo-pePEX 20x2.0 mm. Lungime teoretică 3.33 m/m2 (pas de 300 mm). Cu toate acestea în mod general, sunt necesari 3.8 m/m2 dar incluzând ţeava de alimentare a distribuitorului şi pierderile, sunt necesari aproximtiv 4.2 m/m2.

Sârmă pentru legat 2 bucăţi/metru ţeavă (un pachet conţine 250 bucăţi)

Suporturi pentru ţeavă curbată

2 suporturi/serpentină

Bandă plastic de fixare 2.2 benzi/ m2

Cleme prindere 2 cleme/metru ţeavă (7 cleme/ m2 la c/c 300 mm)

Bandă izolaţie Pentru podele din şapă. Trebuie fixată de jur împrejurul tuturor pereţilor şi al stâlpilor înainte de turnarea şapei.

Folie degajare termică Aprox. 2.5 bucăţi/m2. Foliile sunt de 1.15 m lungime şi pot fi înjumătăţite sau împărţite în 3 sau 6 bucăţi egale după necesităţi. (O modalitate de estimare a numărului de folii necesare, este de a calcula câte bucăţi de 1/6 sunt necesare pe lungimea ţevii).

Plăci polistiren Wirsbo Cu caneluri pentru folia de degajare termică şi serpentine. Mărime (acolo unde se dă) 1200x1200 mm = 1.44 m2 şi anume 0.7 plăci / m2. Se calculează pierderi de 10-20%. Grosime 30 mm, 10 plăci/pachet Grosime 50 mm, 6 plăci/pachet Grosime 70 mm, 4 plăci/pachet

Distribuitoare Număr maxim de 10-12 serpentine / distribuitor. Distribuitoarele cu două, trei sau patru ieşiri trebuiesc asamblate după cerinţe. Dacă se foloseşte mai mult de un distribuitor, se va dovedi mai eficient din punct de vedere financiar legarea între distribuitoare decât folosirea de transformatoare individuale. Pentru fiecare distribuitor trebuie sa fie: O pereche de console O pereche de valve de închidere O pereche de dopuri

Regulator de temperatură al încăperii

1 termostat/dispozitiv de acţionare per încăpere, sau pentru încăperi mari cu mai multe serpentine, un număr de maximum 5 dispozitive de acţionare/termostat de încăpere. 1 dispozitiv acţionare/serpentină 1 cutie/distribuitor (maxim 12 serpentine) 1 transformator/maximum 15 serpentine (dispozitive acţionare)




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


40

Capitolul 5 Exemplu de calcul _____________________________________________________________________________________________

Obiect de studiu

Figura 24, Locuinţă: plan parter

Tabel 3 Cerinţe de proiectare

În următorul exemplu, un sistem de încălzire în pardoseală va fi instalat în locuinţa prezentată mai jos Se va specifica materialul necesar instalării, temperatura medie a apei, valoarea reglată pentru echilibrarea serpentinelor şi capacitatea pompei. Notă Este important ca planurile locuinţei să fie cotate dacă acestea sunt fotocopiate sau transmise prin fax de vreme ce acestea deformează scara planului. Desenul trebuie să reprezinte planul de situaţie al încăperilor la fiecare nivel în parte. Se dă: Cerinţe de proiectare ca şi în capitolul 4 de mai sus plus următoarele:

Necesar termic: 9950 W Suprafaţa locuinţei: 133 m2 (suprafaţă locuibilă) Structura podelei: beton Metodă de fixare a ţevii: Vezi capitolul 3, “Fixarea serpentinelor …”




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


41

Tabel 4 Sumar

Figura 25 Planul simplificat al locuinţei

Calculaţie:

Pasul 1 – Se completează planul conform figurilor 25 şi 26 În figura 25, din planul locuinţei au fost scoase detaliile inutile. Schema de bază a instalaţiei de încălzire în pardoseală este determinată de poziţionarea distribuitoarelor care trebuiesc aşezate cât mai spre mijlocul locuinţei (vezi capitolul 3). Observaţi că ţevile de alimentare pot trece atât prin pardosea cât şi prin tavan. În figura 26 de mai jos serpentinele au fost reprezentate. Observaţi că ţevile de alimentare trec de-a lungul pereţilor exteriori ai locuinţei şi că serpentinele sunt poziţionate paralel cu latura cea mai lungă a încăperii cu scopul de a reduce numărul de curbări. Se recomandă la început reprezentarea serpentinelor în încăperile cele mai îndepărtate de distribuitor, pentru a evita încălecarea ţevilor. Trebuie avută în vedere trasarea ţevilor intre pereţii interiori în funcţie de arhitectura locuinţei; acolo unde ţevile nu pot trece prin pereţii de susţinere, deschiderea pentru uşă reprezintă o alternativă.

Încăpere Tip Suprafaţă, m2 Material acoperire podele

L 11 Cameră de zi 22.0 Parchet L 12 Dormitor 8.4 Mochetă L 13 Dormitor 8.4 Mochetă L 14 Dormitor 8.2 Mochetă L 15 Bucătărie 19.9 Plăci gresie L 16 Hol 8.0 Plăci gresie L 17 Cameră de zi 17.8+2.5 Plăci gresie L 21 Debara 15.0 Plăci gresie L 22 Dormitor 14.9 Mochetă L 23 Baie ____7.5

≈ 133 Plăci gresie




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


42

Figura 26 Planul casei cu serpentine şi distribuitoare

Încăperile foarte mari necesită mai mult de o serpentină pentru a limita valoarea căderii de presiune a instalaţiei. Pe de altă parte, poate fi convenabil combinarea serpentinei unei încăperi foarte mici (<5 m2) şi puţin locuită, cu serpentina unei încăperi alăturate. Cu toatea acestea, băile, deşi au o suprafaţă mică, trebuie să aibă o serpentină separată. Pasul 2 – Se calculează maxima temperaturii medii a apei, max tmediu Valoarea q a locuinţei va fi după cum urmează:

Pentru a găsi care este încăperea cu cea mai înaltă temperatură medie, se ia fiecare încăpere în parte. Se are în vedere pentru fiecare caz, diagrama 10 din capitolul 8. Începând spre exemplu cu încăperea L11, camera de zi cu podea de parchet şi privind partea stângă a diagramei, găsiţi mai întâi temperatura necesară la suprafaţa podelei. Se ia scăderea de temperatură a valorii q de 75 W/m2 pentru suprafaţa netedă (parchet), care este de 7ºC şi se adaugă apoi temperaturii stabilite a încăperii de 20ºC, se ajunge astfel la o temperatură medie a suprafeţei podelei de 27ºC. Apoi, se ia căderea de temperatură prin parchet din mijlocul diagramei. Parchetul are valoarea de 1/R din 10 m K/W (vezi capitolul precedent “Coeficient al schimbului termic, podele”). La o valoare q de 75 W/m2, căderea de temperatură este de 7.5ºC. Se ia apoi căderea de temperatură prin structura podelei, care este beton (Curba A) din partea dreaptă a diagramei. La o valoare q = 75 W/m2, căderea de temperatură este de 4ºC. Se calculează acum temperatura medie pentru încăperea 11. Aceasta arată în felul următor:

2

podea

W/m75 133

9950

A

P q ===valoare

tmedie = 27+7.5+4 = 38.5ºC




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


43

Tabel 5 Temperatura medie pentru fiecare încăpere

Tabel 6 Lungimea serpentinei pentru fiecare încăpere

Se calculează acum valorile pentru fiecare încăpere în parte. Rezultatele din acest exemplu sunt după cum urmează:

Din tabelul de mai sus, temperatura maximă medie de 43.3ºC devine evidentă. Pasul 3 – Stabilirea temperaturii apei de alimentare O valoare de 2.5ºC trebuie adăugată temperaturii medii maxime a apei pentru a obţine valoarea apei de alimentare pentru pompa de recirculare (Vezi capitolul precedent “Temperatura apei”). Astfel, această temperatură va fi: Pasul 4 – Se calculează debitul total al apei

Folosind formula din capitolul 4, “Debitul apei”:

Debitul total al apei este de 0.471 l/s. Pasul 5 - Se calculează lungimea serpentinei pentru fiecare încăpere

Lungimea fiecărei serpentine este dată mai sus. Observaţi că lungimea serpentinei reprezintă lungimea ţevii de la şi până la distribuitor. Spre exemplu, în încăperea L11, aceasta este de 75 m + (2x6.5 m) = 88 m. Aceasta este de fapt cea mai lungă serpentină. Cu toatea acestea, în cazul de faţă unde valoarea q este de numai 75 W/m2, lungimea celei mai lungi serpentine nu prezintă nici o problemă. Cu toatea acestea, este foarte important a se observa faptul că la o valoare de 100 W/m2 şi folosind ţeavă Wirsbo-pePEX de 20x2.0 mm, lungimea maximă a celei mai lungi serpentine nu trebuie să depaseasca 80 m (aprox. 23 m2).

Încăpere nr. tmedie ºC L 11 38.5 L 12 43.3 L 13 43.3 L 14 43.3 L 15 32.8 L 16 32.8 L 17 32.8 L 21 32.8 L 22 43.3 L 23 32.8

tmedie + 2.5ºC = 45.8ºC

0.47 l/s 3600 x 5

0.86 x 9950

3600T x 0.86 x P

==∆

=Q

Încăpere nr.

Suprafaţă m2

Lungime serpentină, m

Obs./lungime de la distribuitor

L 11 22.0 75+13 = 88 2 x 6.5 m L 12 8.4 29+10 = 39 2 x 5 m L 13 8.4 29+7 = 36 2 x 3.5 m L 14 8.2 28+10 = 38 2 x 5 m L 15 19.9 68+1 = 69 2 x 0.5 m L 16 8.0 27-2 = 25 Partial acoperit de o altă

serpentină L 17 17.8+2.5 69+1 = 70 2 x 0.5 m L 21 15.0 51+1 = 52 2 x 0.5 m L 22 14.9 51+4 = 55 2 x 2 m L 23 _7.5_ 26+9 =_35_ 2 x 4.5 m 133 507




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


44

Pasul 6 – Se calculează căderea de presiune pentru cea mai lungă serpentină Cea mai lungă serpentină este în încăperea L 11 şi are 88 m. Debitul prin acestă serpentină este:

Căderea de presiune/m pentru ţeava Wirsbo-pePEX 20x2.0 mm poate fi citită în diagrama 9 (capitolul 8). Aceasta este de 0.14 kPa/m. Căderea de presiune în serpentină va fi de 0.14 x 88 = 12.3 kPa. Pasul 7 – Se calculează căderea de presiune în distribuitor Cel mai ridicat debit în distribuitor este de 0.078 l/s. Citind diagrama 8 (capitolul 4), graficul valvei, cu valvele complet deschise, căderea de presiune va fi de 5.2 kPa. Pasul 8 – Se calculează căderea de presiune pentru ţevile de alimentare Lungimea ţevilor de alimentare de la boiler până la distribuitor este de 8 m, (tur + retur = 8 x 2 = 16 m). Căderea de presiune/m este de 0.2 kPa/m. Prin urmare, căderea de presiune în ţevile de alimentare va fi de 16 x 0.2 = 3.2 kPa. Notă A se alege ţevile de alimentare (Wirsbo-evalPEX) astfel încât căderea de presiune să nu depăşească 0.2 kPa/m. În comparaţie cu ţevile metalice, ţeava Wirsbo-evalPEX poate fi folosită cu o cădere de presiune pe m2 mai mare deoarece viteza mai mare a apei nu conduce la eroziune sau zgomot perceptibil. Pasul 9 – Se calculează căderea de presiune totală a sistemului de încălzire în pardoseală

Se folosesc rezultatele obtinute la pasii 6-8 de mai sus:

Căderea totală de presiune este de 20.7 kPa Observaţi că există datele necesare alegerii pompei pentru această instalaţie, după cum urmează:

Pasul 10 – Echilibrarea căderii de presiune a serpentinelor La calcularea valorilor de echilibrare, se folosesc formularele 1 şi 2 (pentru copii, vezi capitolul 10). a) Se începe prin completarea coloanelor “Nr. Serpentină/Nume”, “Lungime serpentină”, “Necesar termic”, ”Debit serpentină”, “Cădere presiune: serpentină, distribuitor, totală D=L+M” în formularul 1. Se completează “Debit total” şi “Max D”. Se completează câte un formular pentru fiecare distribuitor.

b) Se completează în formularul 1 valorile S calculate şi se calculează S + Max D. Se compară valorile S + Max D pentru fiecare distribuitor, valoarea cea mai mare fiind “Valoarea căderii de presiune (A)”, în acest exemplu de 18.80 kPa.

l/s0.078 3600 x 5

0.86 x 75 x 22

3600 x T0.86 x P

Debit L11L11 ==

∆=

Cădere de presiune în serpentină 12.3 kPa Cădere de presiune în distribuitor 5.2 kPa Cădere de presiune în ţevile de alimentare __3.2 kPa__

20.7 kPa

Debit = 0.47 l/s Presiune nominală = 20.7 kPa Temperatură necesară a apei = 45.8 ºC




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


45

Figura 27 Formular 1, completat conform exemplelor de calcul

Figura 28 Formular 1, (continuare) completat conform exemplelor de calcul

c) Se completează apoi această valoare în formularul 2. La alegerea pompei, “A” este valoarea minimă a presiunii. Pentru poma din acest exemplu, debitul este de 0.47 l/s.

d) Se calculează apoi în formularul 1 “Dif A-S-L” pentru fiecare distribuitor. Coloana “Dif A-S-L” indică căderea de presiune necesară fiecărei serpentine pentru a echilibra întreg sistemul de încălzire în pardoseală.

Pentru a obţine valoarea corectă a căderii de presiune pentru fiecare serpentină, trebuiesc reglate valvele de retur ale distribuitorului. Numărul de răsuciri din poziţia închis poate fi luat din diagrama 8. În acest exemplu, serpentina L11 are cea mai mare valoare a căderii de presiune din întreaga instalaţie, prin urmare valva trebuie deschisă complet, şi anume 5 răsuciri. Celelalte serpentine sunt mai apoi ajustate şi obturate corespunzător. Spre exemplu, în serpentina L14 căderea de presiune trebuie să fie de 15.29 kPa. A se introduce în diagrama 8 această valoare şi debitul serpentinei de 0.03 l/s. Ajustarea de 2.2 rotiri poate fi mai apoi luată. A se repeta acest procedeu pentru toate serpentinele instalaţiei.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


46

Figura 29 Formular 2, completat conform exemplelor de calcul

Tabel 7 Lista componentelor, total

Pasul 11 – Lista de materiale pentru instalare Vezi capitolul 4 “Lista de Materiale”. În acest caz, sunt necesare următoarele:

Potrivit calculelor, lungimea nominală este de 507 m. Lungimile standard sunt de 60, 120, 240 şi 480 m. Un sul de 480 şi unul de 60 acoperă necesarul pentru instalare.

Ţevi: Wirsbo-pePEX 20x2,0 mm 540 m

Accesorii: Sârmă de legat 5 pachete (507 x 2/250 = 4,056

pachete) Suporturi pentru ţeava curbată 20 Bandă izolantă (50m/rola), 3 role Distribuitoare 3RWG 2 perechi Dostribuitoare 2RWG 2 perechi Console distribuitoare 2 perechi Valve de închidere 2 perechi Dopuri 2 perechi Termostate de încăpere, 10 Dispozitive de acţionare 10 Cutii 2 Transformator 1




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


47

Capitolul 6 Instalare ______________________________________________________________________________________________

Instalare şi umplere

Punerea în functiune

Distribuitoare, ţevi şi fitinguri Se fixează consolele distribuitoarelor pe perete. Este posibilă îngroparea în perete, adâncimea necesară fiind de 85 mm. Se asamblează distribuitorul şi se strânge în poziţie. Se montează un suport pentru ţeava curbată la baza peretelui sub distribuitor lăsând ţeavă suficientă pentru racordare la distribuitor. Se racordează ţeava la distribuitor şi se poziţionează serpentina conform planului de aşezare. Serpentinele trebuiesc aşezate în mod organizat. Se montează suport pentru ţeava curbată de retur în acelaşi mod ca şi pentru cea de tur. Se taie ţeava şi se racordează la distribuitor. Se marchează numărul serpentinei pentru identificare. Observaţi lungimea exactă a fiecărei serpentine folosind marcajele metrice şi comparându-le cu desenul de poziţionare. O abatere majoră a lungimii, poate necista o ajustare a reglării echilibrului serpentinelor. Umplere Se umple instalaţia conform următoarelor instrucţiuni: 1. Se închid toate valvele distribuitoarelor, cele de tur şi cele de retur cât şi

valvele de închidere. 2. Se racordează furtune la cele două dopuri ale distribuitoarelor. Se

racordează unul din cele două furtune la sursa de apă. Se duce celălalt furtun la sistemul de canalizare.

3. Se dă drumul la apă. Se deschid valvele de la capăt pentru umplerea şi evacuarea sistemului.

4. Se deschid valvele de tur şi retur pentru o serpentină. Se lasă apa să circule prin serpentină până când tot aerul este eliminat. Dacă apa nu circulă prin serpentină, se verifică dacă aceasta nu este ştrangulată.

5. Se închid ambele valve şi se repetă procedeul pentru celelalte serpentine, una câte una, până când toate serpentinele au fost umplute şi aerisite.

6. Se deschid toate valvele şi se trece la testarea presiunii (3-4 bar). Presiunea va scădea în primele ore dar se va stabiliza mai pe urmă, atâta timp cât nu există pierderi şi temperatura ambientală este constantă.

7. Podeaua poate fi terminată (betonată, acoperită cu plăci aglomerate, parchet, etc.) după o inspecţie finală care să ateste etanşeitatea sistemului.

Notă: Există riscul de deteriorare prin îngheţ dacă temperatura scade sub zero ºC. La punerea în functune, se urmăresc următoarele instrucţiuni: 1. Odată ce toate serpentinele au fost umplute, aerisite şi presurizate, se

închid toate valvele serpentinelor şi se deschid în schimb valvele de închidere.

2. Se unplu cu apă şi se aerisesc ţevile de alimentare şi boilerul. Aerisirea se poate realiza pe la dopurile distribuitoarelor (tur şi retur). În locuinţele cu mai multe etaje, aerisirea se începe de la subsol.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


48

3. Se deschid toate serpentinele şi se verifică încă o dată pentru a fi bine aerisite după cum s-a descris mai sus. Dacă încă mai este aer în serpentine, se repetă operaţia de umplere.

4. Sistemul se menţine în mod normal la o presiune de 0.5-1.5 bar. Se porneşte pompa şi se dă drumul la boiler. Se deschide o serpentină în distribuitor. Temperatura va începe să crească uşor. În scurt timp, se va putea simţi apa caldă reintrând în distribuitor. Se repetă procedura la toate serpentinele. La instalaţiile mari, se recomandă deschiderea simultană a unui singur distribuitor şi a unei singure serpentine. În mod normal, fiecare distribuitor trebuie prevăzut cu valvă de închidere.

5. Reglaţi valorile de obturaţie calculate pentru robineţi (valve de retur) pentru fiecare serpentină. Se notează numărul de răsuciri din poziţia închis (vezi capitolul 4, “Echilibrarea serpentinelor”). Această operaţie se realizează cu o cheie hexagonală de 4 mm. Dacă această procedură nu este realizată temeinic, întregul necesar termic al locuinţei poate fi acoperit de una sau două serpentine.

6. În cazul valvelor acţionate manual, temperatura apei de la boiler trebuie controlată pentru a evita excesul de căldură. Aceasta poate fi realizată de către un senzor extern de temperatură sau de către unul intern aşezat în centru şi de către un echipament de control. Datorită faptului că sistemul de încălzire în pardoseală este unul de temperatură joasă, temperatura maximă a apei în structuri suspendate din lemn nu trebuie să depăşească 55ºC. Aceasta trebuie să fie mai mică pentru structurile din beton. Acolo unde temperatura apei de alimentare este controlată de o unitate centrală, care percepe spre exemplu temperatura exterioară, se setează o curbă precisă de răspuns pentru a permite sistemului să funcţioneze între valorile impuse de către sistemul de încălzire.

7. La controlul temperaturilor din încăperi cu ajutorul termostatelor de încăpere şi al dispozitivelor de acţionare, temperatura apei de alimentare poate fi menţinută constantă pe tot parcursul anului. Caldura este transmisă în secvenţe de 5-6 minute până la atingerea temperaturii dorite a încăperii.

8. Este important ca echipamentul de control la sursa de caldură şi termostatele de încăpere să funcţioneze şi să fie setate în mod corespunzător şi corect, mai ales când materialul ce acoperă podeaua este parchetul.

Comentarii A. Şapa de beton Dacă sistemul de încălzire în pardoseală şi sursa de căldură au fost instalate, întreg sistemul poate fi pus în funcţiune chiar şi în momentul turnării şapei. Cu toatea acestea, observaţi că până la uscarea betonului (aceasta durează până la 17 zile într-o casă de o singură familie), temperatura apei trebuie să fie de maximum 25ºC. Dupa aceasta, sistemul de încălzire în pardoseală poate fi utilizat la parametrii doriţi. B. Podele suspendate din lemn Pentru casele construite din lemn, trebuiesc avute în vedere reglementarile locale sau recomandările referitoare la umiditatea lemnului. Totodată trebuiesc avute în vedere instrucţiunile producătorului referitoare la umiditatea parchetului folosit. Încălzirea în pardoseala va ajuta la menţinerea nivelului de umezeală stabilit. În conformitate cu SS-27 23 44 (Standard Suedez), conţinutul de umezeală nu trebuie să depăşească 10% nici în structura podelei ca întreg şi nici în parchet. Vezi capitolul 3, “Podele din lemn suspendate” şi “Materiale pentru acoperirea podelelor”. (Aceste cerinţe nu sunt specifice doar instalaţiilor de încălzire în pardoseală).




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


49

Întreţinere

Depistarea defectelor

Sistemul de încălzire în pardoseală Wirsbo nu necesită în principiu întreţinere şi este proiectat să funcţioneze multi ani. Trebuie totuşi avute în vedere anumite aspecte: 1. Presiunea sistemului de încălzire trebuie verificată din când în când. Dacă

presiunea sistemului este necorespunzătoare, se verifică cu ajutorul valvei de aerisire dacă sistemul a fost bine aerisit. O cantitate însemnată de aer va perturba circularea.

2. Dacă sistemul prezintă încă defecte, se verifică să nu curgă. Ar putea fi necesară re-strângerea racordurilor.

3. Dacă este necesar, sistemul poate fi reumplut. Dacă presiunea nu poate fi menţiută în urma acestor proceduri, trebuiesc urmate proceduri mai amănunţite de depistare a defectelor iar dacă este necesar, apelaţi la specialişti pentru a verifica întreg sistemul. La depistarea defectelor, urmaţi procedurile indicate mai jos.

1. Verificaţi dacă instalarea a decurs conform instrucţiunilor Wirsbo. În mod

special, serpentinele trebuie să fi fost aşezate conform planului de poziţionare. Necesarul termic şi tipul de podea trebuie de asemenea să corespundă specificaţiilor planului.

2. Asiguraţi-vă că instalaţia a fost marcată corespunzător. Serpentinele trebuie să fi fost bine marcate şi trebuie să indice cărei încăperi aparţin pentru a împiedica racordarea încrucişată a serpentinelor la distribuitoare. Asiguraţi-vă că toate serpentinele au fost corect racordate la distribuitoare.

3. Verificaţi dacă apa fierbinte la distribuitoare este cea corespunzătoare. Dacă nu, verificaţi următoarele: •Boilerul are capacitatea suficientă •Valvele sunt deschise •Pompa de recirculare a fost corect aleasă şi reglată conform curbei corespunzătoare •Echipamentul de control pentru temperatura apei furnizată este corect reglat. Nota 1: În cazul în care ţevile de alimentare de la boiler la distribuitoare sunt lungi, ar putea fi necesar un baipas în distribuitor pentru ca apa să circule in ţevile de alimentare. Nota 2: Podelele şi pereţii din beton consumă o cantitate de căldură considerabilă în timpul uscării. Podelele din beton trebuiesc lăsate să se maturizeze înainte de punerea în funcţiune a sistemului de încălzire. Ca şi alternativă, procedura menţionată în secţiunea punere în funcţiune de mai sus, poate fi aplicată. Nota 3: La verificarea instalaţiilor mari, este mai uşoră parcurgerea pe secţiuni.

4. Asiguraţi-vă că instalaţia a fost umplută cu apă şi aerisită conform instrucţiunilor Wirsbo. Aerul din serpentine este cauza cea mai des întâlnită care duce la o performanţă scăzută a sistemului. De aceea, instrucţiunile de umplere trebuiesc atent urmărite. Nota: Este aproape imposibilă aerisirea serpentinelor fără valvele de închidere a distribuitoarelor.

5. Asiguraţi-vă că instalaţia este corect echilibrată. Verificaţi încă o dată ca necesarul termic, lungimea serpentinelor, dimensiunile şi aşezarea ţevilor de alimentare să corespundă planurilor. Dacă aceasta nu se aplică, trebuiesc realizate calcule noi cu ajustarea corespunzătoare a echilibrului.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


50

Probleme frecvent întâlnite

1: Una dintre încăperi este rece Toate serpentinele funcţionează satisfăcător. Totuşi una dintre camere este rece iar căderea de temperatură a apei de retur este prea mare. Dacă acesta este cazul, necesarul termic pentru această încăpere este mai mare decât cel calculat. Verificaţi dacă temperatura ventilată livrată este prea mare şi dacă izolarea încăperii este suficientă. Dacă aceasta nu se aplică şi problema persistă, deschide-ţi valva de retur aproximativ 1/2 răsuciri. Dacă este necesar, creşteţi temperatura apei de alimentare şi reechilibraţi serpentinele. De asemenea, închide-ţi valvele de retur ale camerelor care sunt prea calde cu aproximativ 1/2 răsuciri. 2: Podelele sunt reci Podelele sunt reci cu toate că temperatura încăperii este corectă. Aceasta înseamnă că mai există o sursă de căldură în locuinţă. Dacă spre exemplu, sistemul de încălzire este o combinaţie între încălzire în pardoseală şi ventilaţie, verificaţi temperatura aerului. Aceasta trebuie să fie cu 2-3ºC mai mică decât temperatura dorită a încăperii. Dacă încăperea este încălzită de alte surse de căldură (spre exemplu de echipamente de birou, lămpi etc.) termostatul de încăpere şi dispozitivul de acţionare trebuiesc înlocuite pe distribuitor cu valve cu reglaj manual pentru a asigura un debit constant în serpentină. 3: Temperatura podelei din încăpere este prea mare Când temperatura podelei într-o încăpere este prea mare, înseamnă că temperatura apei din serpentină este prea mare. O cauză posibilă poate fi lipsa de etanşeitate a velvei de pe distribuitrul de tur. Închide-ţi din distribuitor debitul prin serpentină. Aceasta poate fi realizată cu ajutorul valvei manuale sau dacă distribuitorul este prevăzut cu dispozitiv de acţionare, prin deconectarea alimentării dispozitivului de acţionare. Închide-ţi de asemenea valvele de retur. Desfaceţi ţeava de retur a serpentinei. Dacă valva de tur este etanşă, nici un pic de apă nu va ieşi. Notă: Dacă apar probleme de etanşeitate a valvei, atunci trebuie schimbat tot distribuitorul de tur.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


51

Capitolul 7 Date tehnice ______________________________________________________________________________________________

Wirsbo-pePEX

Wirsbo-evalPEX

Proprietăţi speciale Termenul Wirsbo-pePEX indică faptul că ţevile Wirsbo-PEX sunt fabricate cu bariere suplimentare de difuziune a oxigenului PVOH (alcool polivinil). În sistemele de încălzire, moleculele de oxigen pot penetra peretele ţevilor oxigenând apa. De aceea ţevile Wirsbo-pePEX sunt prevăzute cu bariere de difuziune a oxigenului. Bariera, care este aplicată pe partea exterioară a ţevii Wirsbo-pePEX, conţine înveliş PVOH cu straturi suplimentare de polietilenă de ambele părţi. Între aceste straturi este aplicată o peliculă foarte subţire de lipici. Polietilena asigură o legătură puternică între ţeava Wirsbo-PEX şi stratul protector final de material PEX, care este aplicat la exteriorul barierei de difuziune. Grosimea totală a straturilor este de 0.3 mm. Ţeava Wirsbo-pePEX este atestată în conformitate cu DIN 4726 cu privire la difuziunea oxigenului. Proprietăţi speciale Termenul Wirsbo-evalPEX indică faptul că ţevile Wirsbo-PEX sunt fabricate cu bariere suplimentare de difuziune a oxigenului EVOH, alcool plastic etilvinil. Aici, un strat subţire de polietilenă modificată, insoţit de un strat la fel de subţire de plastic EVOH, este aplicat pe suprafaţa ţevii Wirsbo-PEX. Plasticul EVOH funcţionează ca o barieră de difuziune a oxigenului. Ţevile Wirsbo-evalPEX sunt de asemenea atestate în conformitate cu DIN 4726 cu privire la difuziunea oxigenului.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


52

Capitolul 8 Diagrame şi tabele ______________________________________________________________________________________________




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


53

Diagrama 9 Graficul căderii de presiune pentru ţeava Wirsbo-pePEX şi Wirsbo-evalPEX




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


54

Diagrama 10 Temperatura medie a apei/pierderi de căldură Materiale

Tabel 8 Materiale

Caldură specifică Material Conductivitate termică W/mK λ

Densitate Kg/ m3 ρ

kJ/kgK la 20ºC

cp

Mortat/Beton 1.2 2,000 1.0 Mortar din ciment 1.0 1,800 1.0 Mortar nisip şi ciment 0.9 1,700 1.0 Mortar nisip, ciment var 1.9 2,500 - Şapă 0.9 2,300 1.7 Beton Cărămizi/Bolţari Cărămida brută - - - Cărămidă clincher - - - Cărămidă cu orificii 0.60 1,700 - Cărămidă refractară 0.50 1,500 - Bolţari beton 0.70 2,000 - Bolţari cu orificii 0.60 1,500 - Structură uşoară 0.48 800 ~1.5 - " - 0.57 1,000 - - " - 0.66 1,200 ~1.9 Bolţari beton aeraţi 0.47 800 - Plăci podea Şapă ciment - - 0.8 Mozaic 1.05 - - Plăci piatră - - - Ardezie - - - Marmură 2.1..3.5 2,500..2,800 0.8 PVC 0.2 1,350 1.0 Finisaje podea Podea cherestea 0.12 500 ~2.4 Parchet 0.276 - - Linoleum - - - Marmură 3.37 - 0.9 Covor - - - Mochetă 0.094 0,04 - Izolaţie Fibră sticlă 0.035 - - Vată minerală 0.040 400 - Vată minerală deasă 0.045 50..200 - Polistiren 0.040 20-40 - Fibră de sticlă 0.035 - - Plăci

tari 0.13 1,000 - Plăci aglomerate din aşchii, moi 0.05 300 - Plăci aglomerate 0.14 600 2.3 Placaj 0.13 540 - Alte plăci aglomerate 0.22 840 ~1.0

Pin 0.14 500 - Lemn,




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


55

Tabel 9 Materiale

Caldură specifică Material Conductivitate termică W/mK λ

Densitate Kg/ m3 ρ

kJ/kgK la 20ºC

cp

Altele Zăpadă 0.05 100 - 0.64 500 - Gheaţă 2.22 910 2.1 Agent frigorific, R12 - - 1.05 Amoniac - - 4.73 Glicol - 1160 2.40 Sticlă 0.93 2500 0.84 Nisip,(uscat) 0.41 1500 0.8 Metal Aluminiu 218 2700 0.89 Oţel, 0.85% C 59 7800 0.46 Cupru 395 8920 0.39 Elemente ale clădirii Valoare U W/ m2K

Ferestre Lemn 1 rând sticlă 5 2 rânduri sticlă 2.5 3 rânduri sticlă 1.9 Aluminiu 1 rând 5.8 2 rânduri 3.4..4.3 3 rânduri 2.7..3.5 Uşi Exterioare, simple 1.3 fără fereastră 3.4 cu fereastră Exterioare, duble 0.7 fără fereastră 1.7 cu fereastră Goluri de aer Grosime, Neventilat, mm valoare R, m2K/W

5 0.11 10 0.14 20 0.16




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


56

Tabel 10 Forţe de dilatare şi contracţie

Dimensiuni mm

Forţe maxime de dilatare N

Forţe maxime de contracţie

N

Forţe de contracţie

N

22x3.0 400 650 250 25x2.3 350 550 200 25x3.5 500 800 300 28x4.0 700 1,100 400 32x2.9 600 1,000 400 32x4.4 800 1,300 500 40x3.7 900 1,500 600 40x5.5 1,300 2,100 800 50x4.6 1,400 2,300 900 50x6.9 2,100 3,400 1,300 63x5.7 2,300 3,800 1,500 63x8.7 3,300 5,400 2,100 75x6.8 3,200 5,300 2,100 90x8.2 4,600 7,500 2,900 110x10.0 6,900 11,300 4,400




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


57

Capitolul 9 Anexă ______________________________________________________________________________________________

Calculul pierderilor de căldură descendente

Descriere calcul Scopul principal al acestui capitol este acela de a demonstra modul de calcul al grosimii izolaţiei necesare limitării la un anumit nivel al pierderilor de căldură descendente printr-o fundaţie de beton la nivelul solului. Calculele vor începe de la o casă fără încălzire în pardoeseală şi vor arăta ce grosime de izolaţie trebuie adăugată pentru a păstra constantă temperatura de sub izolaţie, neincluzând încălzirea în pardoseală. Calculele se vor face folosind teoria transmiterii căldurii prin straturi paralele. Supoziţii generale Pentru efectuarea calculelor, este necesară prezentarea unor supoziţii generale, după cum urmează: • Necesarul termic este de 50 W/m2 de podea încălzită (standard scandinav) • Conductivitatea termică a izolaţiei este de 0.035 W/m,K. • Conductivitatea termică a betonului este de 1.2 W/m,K. • Serpentinele circuitului de încălzire în pardoseală sunt aşezate în beton la o

adâncime de 50 mm faţă de suprafaţa betonului. • Grosimea betonului este de 100 mm. • Atunci când nici un sistem de încălzire în pardoseală nu este instalat,

grosimea izolaţiei de sub beton este de 70 mm (Norme de Construcţie Suedeze 1980, SBN 80).

• Pierderea de căldură este de 10% sau 5 W/m2 (valori standard scandinave) • Temperatura încăperii este de 21ºC • Încăperea are podea din parchet cu o grosime de 14 mm. Calculaţia 1 O fundaţie de beton fără sistem de încălzire în pardoseală. Se calculează temperatura la suprafaţa de jos a izolaţiei. În acest caz se calculează transmiterea de căldură de la suprafaţa podelei din interiorul locuinţei până la suprafaţa de jos a izolaţiei de sub fundaţia de beton. Din lista de valori precizate mai sus, avem următoarele: Cu toate acestea, astfel U = 0.417 apoi, de vreme ce q = 5W/m2, U = 0.417 W/m,K şi T1=21°C sunt date, temperatura de la suprafaţa de jos a izolaţiei poate fi calculată. Folosind ecuaţia q = U x (T1-T2) se poate calcula că T2 este de aproximativ 10ºC. Rezultat: Temperatura la suprafaţa de jos a izolaţiei de sub fundaţia de beton este de 10ºC.

2.40 0.0350.07

1.20.1

0.130.04

101

RT =+++=

R1 U =




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


58

Calculaţia 2 O fundaţie de beton unde un sistem de încălzire în pardoseală este instalat. La calcularea transmiterii de căldură prin fundaţia de beton, atunci când este instalat un sistem de încălzire în pardoseală, calculaţia trebuie realizată fie deasupra fie dedesubtul stratului circuitului de încălzire în pardoseală. În această calculaţie, se caută obţinerea temperaturii medii a circuitului de încălzire în pardoseală. Pentru a putea efectua acest lucru, se va calcula ca şi când ar exista un strat generator de căldură chiar în beton. Distanţa între acest strat şi suprafaţa podelei de beton se presupune a fi de 40 mm. Aceasta este distanţa dintre axul sistemului de încălzire în pardoseală şi suprafaţa betonului. Folosind aceeaşi metodă ca la calculaţia 1, se obţine: Astfel U = 4.312. Folosind ecuatia q = U x (T1 - T2) unde q = 50 W/m2, U = 4.312 W/m,K şi T2 = 21°C se obţine T1 = 33°. Rezultat: Temperatura medie a apei în sistemul de încălzire în pardoseală este de aproximativ 33ºC Calculaţia 3 O fundaţie de beton unde un sistem de încălzire în pardoseală este instalat. Se calculează grosimea izolaţiei necesare sub fundaţia de beton. În calculaţia 2 s-a aflat temperatura stratului generator de căldură din interiorul fundaţiei. În calculaţia 3 se va afla grosimea izolaţiei de sub fundaţia de beton necesară obţinerii temperaturii dorite la suprafaţa de jos a izolaţiei de sub fundaţia de beton. Distanţa dintre stratul generator de căldură şi suprafaţa de jos a fundaţiei de beton se presupune a fi de 60 mm. Folosind ecuaţia q = U x (T1 - T2), unde q = 5 W/m2, T1 = 33°C şi T2 = 10°C se obţine:

Folosind ecuaţia

se obţine ecuaţia Rezultat: Rezultatul ecuaţiei 3 este acela că, grosimea necesară izolaţiei este de 160 mm, cu 90 mm mai mare în comparaţie cu calculaţia în care sistemul de încălzire în pardoseală nu este prezent. Aceste calcule sunt făcute pentru o locuinţă bine izolată unde pierderile de căldură descendente nu depăşesc 10% din necesarul termic totalul al locuinţei.

0.23193 1.20.04

0.130.014

111 RT =++=

U = 0.21739

R1

UT

=

0.035X

1.20.06 4.6

U1 +==




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


59

Diagrama 10 Grosimea izolaţiei

Auto-reglare pasivă

Concluzii Cu o podea de parched cu grosime de 14 mm. şi cu sistem de încălzire în pardoseală instalat în şapa de beton, grosimea izolaţiei trebuie mărită de la 70 mm la 165 mm. Creşterea grosimii izolaţiei depinde de temperatura încălzirii în pardoseală, care în schimb, depinde de materialul podelei. Folosind spre exemplu plăci de gresie, unde plăcile au conductivitate termică de λ = 1.2 W/m,K, va rezulta într-o creştere a grosimii izolaţiei de la 70 la 130 mm. În concluzie, pentru a limita pierderea de căldură descendentă sub 10% din căldura totală, este necesară creşterea grosimii izolaţiei fundaţiei de beton cu 80 mm. Observaţi că în cazul în care se acceptă o pierdere de căldură descendentă, aceasta va reduce cantitatea de izolaţie suplimentară necesară. Diagrama 10 de mai jos indică grosimea izolaţiei ca funcţie a raportului dintre pierderea de căldură descendentă şi necesarul total de căldură al locuinţei. Deşi sistemele de încălzire în pardoseală sunt folosite cu regulatoare de temperatură de diferite grade de sofisticare, sistemul va funcţiona cu toate acestea dupa propria reglare pasivă. Nivelurile de temperatură ale podelelor sunt fixate cu puţin peste cele ale temperaturii aerului. Cu toate acestea, o creştere a temperaturii aerului datorată razelor solare sau al numărului ridicat de persoane dintr-o încăpere va face ca temperatura aerului să devină la fel ca cea a podelei. De îndată ce această stare este atinsă, legile fizicii arată că o degajare termică a podelei nu mai are loc. Acest efect face ca sistemul să fie ca şi oprit. Procesul este rapid şi precis. Degajarea termică a podelei va începe să scadă de îndată ce temperatura aerului creşte. Dacă se dă o temperatură a aerului de 20ºC şi a podelei de 23ºC, degajarea termică a podelei va scădea cu o treime pentru fiecare grad în plus al aerului.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


60

Capitolul 10 Formulare ______________________________________________________________________________________________

Calcul manual, valori date de echilibrare/Distribuitor Calcul manual, valori date de echilibrare/Ţevi alimentare




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


61

Capitolul 11 Explicarea simbolurilor ______________________________________________________________________________________________

Tabel 11 Explicarea simbolurilor

Simbol Unitate Descriere P W Necesar termic Pîncăpere 1 W Necesar termic pt încăperea nr 1 Pîncăpere 1..8 W Necesar termic pt încăperile 1..8 PL11 W Necesar termic pt serpentina L11 Q l/s Debit apă Qîncăpere 1 l/s Debit apă pt încăperea nr 1 Qîncăpere 1..8 l/s Debit apă pt încăperile 1..8 QL11 l/s Debit apă pt serpentina L11 valoare q W/ m2 Necesar energetic q W/ m2 Schimb caldură (sarcină) Apodea m2 Suprafaţă podea Ac m2 Aria suprafeţei “c” Alocuinţă m2 Aria podelei pt locuinţă Aîncăpere 1 m2 Aria podelei pt încăperea 1 Aîncăpere 1..8 m2 Aria podelei pt încăperile 1..8 Uc W/ m2K Coeficient transfer termic global pt

suprafaţa “c” Uf W/ m2K Coeficient transfer termic global pt

suprafaţa “f” V m3 Volum Vţeavă l/m Volum apă per metru al ţevii V l Volum apă Cp kJ/kg K Căldura specifică a aerului la presiune

constantă, aprox 1,0 kJ/kg K ρ kg/m3 Densitate aer, 1.2 kg/m3 la 20ºC n timpi/ora Rata de schimb a aerului Ti ºC Temperatura interioară To ºC Temperatura exterioară ∆T ºC Diferenţă temperatură (Ti-To) ∆ Tapă ºC Diferenţă temperatură a apei (tur-

retur) ∆Tα ºC Diferenţă temperatură (suprafaţă-aer) ∆Tacoperire ºC Diferenţă temperatură la nivelul

materialului care acoperă podeaua ∆Tstructură ºC Diferenţă temperatură în structura

podelei ∆Tserpentină ºC Diferenţă temperatură în serpentină

(temperatura apei) ∆Tjos ºC Diferenţă temperatură, descendentă,

prin construcţia podelei




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


62

Tabel 11 Explicarea simbolurilor (continuare)

Simbol Unitate Descriere t ºC Diferenţă temperatură tpodea ºC Temperatură podea ttur ºC Temperatura apei de tur tretur ºC Temperatura apei de retur tmediu ºC Temperatura apei medie tinferior ºC Temperatura de dedesubt tieşire ºC Diferenţa temperaturii aerului în

ventilaţie ti ºC Temperatura interioară a aerului R m2 ·K/W Rezistenţa conductivităţii termice 1/R W/m2K Valoare transfer termic λ W/mK Conductivitate termică d m Grosime αpodea W/m2K Coeficient transfer termic (difuziune)

de la podea v m/s Viteză apă p kPa Cădere presiune L m Lungime ţeavă Kv - Valoare Kv, Debit printr-o valvă la o

cădere de presiune de de 1 bar.




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


63

Capitolul 12 Lista figurilor, tabelelor si diagramelor ______________________________________________________________________________________________

Figuri Tabele

Text Pagina Hipocaust …………………………………………………………….. 4 Curba temperaturii ideale de încălzire ……………………. 5 Curba temperaturii încălzirii în pardoseală …………….. 5 Curba temperaturii încălzirii cu radiatoare ……………… 6 Curba temperaturii încălzirii cu convectoare …………… 6 Curba temperaturii încălzirii cu aer forţat ……………….. 6 Curba temperaturii încălzirii în tavan …………………….. 6 Barieră de oxigen ………………………………………………….. 9 Podea beton cu izolaţie ………………………………………….. 10 Şapă mortar peste beton ……………………………………….. 11 Podea beton peste polisitiren …………………………………. 11 Serpentine aşezate în şapă …………………………………….. 12 Secţiune transversală a serpentinelor ……………………… 12 Secţiune transversală a podelei mobile ……………………. 13 Izolarea clădirii …………………………………………………….. 15 Încălzirea în pardoseală Wirsbo poate …………………….. 16 Reprezentarea temperaturii la suprafaţa podelei ……… 17 Diagrama principiului pentru temperatură ……………… 17 Diagrama caracteristică a timpului de reacţie ………….. 19 Configuraţia A ………………………………………………………. 21 Configuraţia B ……………………………………………………… 21 Configutaţia C ………………………………………………………. 22 Repartizarea pierderilor termice …………………………….. 30 Locuinţă: plan parter …………………………………………….. 40 Planul simplificat al locuinţei ……………………………….… 41 Planul casei cu serpentine ………………………………..……. 42 Formular 1 …………………………………………………………… 45 Formular 1 (continuare) ………………………………………… 45 Formular 2 …………………………………………………..………. 46

Figura nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Tabel nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 11

Text Pagina Reglarea valvei ……………………………………………………… 38 Valoare estimativă a accesoriilor ……………………………. 39 Cerinţe de proiectare …………………………………………….. 40 Sumar ……………………………………………………..…………… 41 Temperatura medie pentru fiecare încăpere ……..…….. 43 Lungimea serpentinei pentru fiecare încăpere …..……. 43 Lista componentelor, total ………………………….…………. 46 Materiale ………………………………………………….………….. 54 Materiale ………………………………………………….………….. 55 Forţe de dilatare şi contracţie ……………………..…………. 56 Explicarea simbolurilor …………………………….…………… 63 Explicarea simbolurilor (continuare) ………….………….. 64




Fax: 0040 259 436577 Depozit Iasi 0232 236216


64

Diagrame

Tabel nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Text Pagina Temperatura apei ca factor ……………….…………………… 23 Temperatura apei ca factor ……………………………………. 24 Temperatura apei ca factor ………..………………………….. 25 Dilatare termică …………………………….……………………… 26 Schimb termic ………………………………………………..…….. 31 Scăderea temperaturii ……………………………………..……. 32 Scăderea temperaturii …………..………………………………. 33 Graficul valvei distribuitorului……………………….……….. 37 Graficul căderii de presiune……………..…………………….. 52 Temperatura medie a apei/pierderi de căldură ….……. 53 Grosimea izolaţiei ……………………………………….………… 59

Manual Incalzire Prin Pardoseala M U RO[1]

Documents

Transcript of Manual Incalzire Prin Pardoseala M U RO[1]