Parteneri:Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014; Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

Editorul materialului: Asociaţia „Caritas - Asistenţă Socială” Filiala Organizaţiei Caritas Alba Iulia, ianuarie, 2017.

Date de contact:

Adresa: RO-540053 Târgu Mureş, P-ţa Trandafirilor 61.Tel./Fax: +40-265-250.191, +40-365-805.832

Mobil: +40-737-844.567e-mail: unitednetworks@caritas-ab.rowww.caritas-ab.ro/ro/unitednetworks

Manual de bune practici al proiectului

United Networks — inițiativă integrată pentru incluziunea socială

a comunităților marginalizate2

Imprimă

Promotor de proiect: Asociaţia „Caritas – Asistență Socială” Filiala Organizaţiei Caritas Alba Iulia,

Parteneri: Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Direcția Generală de Asistență Socială și Pro-tecția Copilului Covasna, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, Caritas Norvegia.

Autori:

Adorjáni Júlia, coordonator metodologic András Lóránd, facilitator comunitar Bartha Zsuzsánna, facilitator comunitar Bodó Izabella, facilitator comunitarCristina Raţ, cercetător ştiinţificFehér Gabriella, coordonator judeţeanHubbes Kinga, coordonator localKosztándi Teréz, facilitator comunitar Ludescher László, manager proiect, director departamentSzabó Klára-Réka, asistent proiectTonk Gabriella, coordonator metodologicPersoana responsabilă pentru redactare şi editare: Pápay Kamilla, specialistă în relaţii publice

Valoarea totală a proiectului este de 1.756.996,00 lei, din care cofinanţarea este de 175.699,60 lei.

Durata proiectului era de 21 luni, fiind implementat în perioada mai 2015 – ianuarie 2017.

Editorul materialului: Asociaţia „Caritas – Asistență Socială” Filiala Organizaţiei Caritas Alba Iulia, ianuarie, 2017.

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Proiectul a beneficiat de fi-nanţare suplimentară prin Facilitatea Plus din Mecanismul financiar SEE 2009-2014, Programul RO10 – CORAI.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014; Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

Programul RO10 – „Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale”.

Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE accesaţi www.eeagrants.org, www.granturi-corai.ro.

2Manual de bune practici al proiectului

United Networks - inițiativă integrată pentru incluzinea socială

a comunităților marginalizate

2

Ne îndreptăm cu echipa spre marginea unui oraș transil-van mare, oraș bogat și de succes, mergem într-o vizită pe teren urmărind o mașină de gunoi care ne arată drumul. Pe măsură ce înaintăm, ambianța devine tot mai apăsă-toare: dispare sclipirea, totul este de un gri agasant, sunt din ce în ce mai multe barăci sărace şi deșeuri împrăștiate peste tot. Sosim și ne înfiorăm: un munte de gunoi înalt de câteva zeci de metri în jurul căruia zboară în cerc sute de ciori, utilaje care bubuie, grupuri de oameni care scormo-nesc între gunoaie pentru a-şi câştiga existența, aceasta fiind unica lor șansă de supraviețuire.

Vizităm o familie, într-o casă de chirpici cu două camere în care stă o familie mare de 3 generații cu copii mici. Căldura

este dată de o simplă sobă de fontă, dar emanată şi de lo-cuitorii casei, care discută senini despre problemele lor, deși pe noi parcă ne apucă plânsul. Întrebăm şi ni se răspunde: nu au electricitate, cea mai apropiată școală este la 5 kilo-metri peste dealuri și văi, iar pentru apă trebuie străbătută

o distanță mare, stat la coadă şi plătit. Trăiesc la periferia orașului și a supraviețuirii. O tânără doamnă ne arată imagini de pe un smartphone. În sinea mea se și naște judecata: bine că pentru acesta au bani. Apoi mi se face rușine, deoarece poate acest obiect este singurul care îi ajută să se rupă de realitatea crudă.

Copilul care se joacă în fața mea și care zâmbește, nu bănuiește nimic, el încă nu a conștienti-zat ce viitor amar îl poate aștepta. Sunt victimele problemelor structurale și păcatelor societății noastre. Cu un nod în gât mă gândesc că oricare dintre noi s-ar putea naște într-o mizerie ca aceasta și am putea fi noi cei judecați, marginalizați, compătimiți.

Mergem la o altă familie unde aflăm că orașul i-a aruncat pe ei și pe câteva sute de semeni la groapa de gunoi în sensul strict al cuvântului, într-o mizerie și mai mare, deoarece „nu se încadrau în imaginea de urbanism și în societate”.

Orice înseamnă sărăcie, problemă socială, ne este mai confortabil să lăsăm ascunse probleme-le sociale, sărăcia și suferința, undeva departe de privirile noastre.

Cuvânt înainte

László Ludeschermanager de proiect, director departament

Pe drumul din periferie

3

O imagine similară se poate vedea zi de zi, poate cu o intensitate mai redusă la marginea mai multor sate, orășele, în ghetouri, în mahalale, departe de drumurile principale. Societatea ma-joritară în schimb nici nu știe sau nu vrea să știe de multe dintre acestea.

Simt o presiune puternică și mă întreb dacă atâtea probleme sociale pot fi rezolvate? Există re-surse suficiente sau un obiectiv realizabil la capătul muncii noastre sociale? Poate fi eradicată această sărăcie extremă, această mizerie? În sinea mea simt o neputință.

Echipa ține o evaluare a vizitei de pe teren. Sunt tineri, dinamici, instruiți, au încredere unul în celălalt și cred că există speranță, există succese parțiale și bineînțeles trebuie să facem ceea ce ne revine! Deși nici împreună nu putem eradica total sărăcia, nu atingem obiectivul final al demersului nostru profesional, dar credem că viața și scopul nostru este să nu ne oprim, ci să avansăm tot înainte.

Mulțumiri tuturor acelora care împreună cu noi cred că nici un semen al nostru nu este „un deșeu” care trebuie îndepărtat, ci o ființă care are dignitatea sa.

Această ediție este „o hartă” care ilustrează căile pe care se poate avansa și îl îndeamnă pe ci-titor să nu parcurgă acest drum de unul singur, să caute aliați, parteneri. Fiecare partener – fie civil, voluntar, angajat al autorității locale sau al unei instituții guvernamentale – este o nouă resursă, un ajutor, crescând şansele reuşitei muncii noastre.

Proiectul United Networks la rândul lui a experimentat de nenumărate ori cum e traiul în ne-siguranță, la periferie, dar a reuşit de fiecare dată să treacă peste obstacole.

Mulțumim celor care au crezut în proiect, au făcut ceva pentru acesta și ne-au fost parteneri pe acest drum, care a ajuns doar la finalul unei etape, iar după speranțele noastre începe de-adevăratelea abia acum.

4

Cartografierea profilului social și economic al comunelor din cele trei județe, realizată în prima etapă a proiectului, a conturat o imagine de ansamblu asupra nevoilor și resurselor locale, dar nu a permis dezvăluirea inegalităților dintre satele comunei și posibila existență a unor zone marginalizate și sever deprivate.

Cele șase luni de continuare a cercetării sociologice realizate de către Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca ne-au permis să explorăm realită-țile sociale ale comunelor din rețea nu doar cu ajutorul cifrelor statistice, dar și din perspectiva reprezentanților instituțiilor locale și a propriilor noastre observații și experiențe de teren.

Demersul nostru a urmat abordarea cercetării calitative, ce pune accent pe interacțiunea dintre cercetător și actorii sociali, pe observație la fața locului și încercarea de a înțelege procesele sociale în particularitățile lor locale.

Astfel, ne-am deplasat în comunele din rețea și am realizat interviuri cu primari, secretari ai primăriilor, referenți sociali, directori de școală, mediatori școlari și mediatori sanitari. Conver-sațiile noastre au durat în medie o oră și s-au desfășurat în incinta primăriilor și a școlilor, sau, în cazul mediatorilor sanitari, în spații neutre unde puteam păstra confidențialitatea conversației. Acolo unde a fost posibil, am vizitat și comunitățile marginalizate deprivate, formate majoritar din etnici romi cu o istorie locală a muncii precare.

Scopul nostru a fost de a realiza pentru fiecare comună câte un studiu de caz asupra nevoilor și resurselor existente la nivel local pentru îmbunătățirea situației familiilor nevoiașe, de cele mai multe ori familii de etnie romă. Aceste studii au fost completate de analize SWOT întocmite de colectivul de cercetători prin consultarea colegilor de la Asociația Caritas – Asistență Socială și de la DGASPC-urile celor trei județe. Analizele SWOT s-au concentrat pe problema incluziunii sociale (participare școlară, acces la servicii sociale și medicale, relații de muncă și participare în viața co-munei) și pe dimensiunea spațială a marginalizării și segregării comunităților deprivate de romi.

Studiile realizate vor putea fi folosite pentru fundamentarea unor strategii locale pentru dezvol-tare inclusivă și îmbunătățirea situației familiilor care trăiesc în condiții adverse, justificarea necesi-tății și fezabilității unor proiecte și cereri de finanțare, combaterea atitudinilor discriminatorii față de comunitățile deprivate de romi și întărirea dialogului social la nivel local, județean și regional.

Mai mult decât cifrele: inegalități, nevoi și resurse în viziunea reprezentanților instituțiilor locale Networks

5

Comunele participante în rețea unde am realizat studii de caz:

; În județul Mureş: Pănet, Saschiz, Nadeş, Sărățeni, Zagăr, Viişoara

; În județul Harghita: Şimoneşti, Corund, Praid, Secuieni, Porumbeni Mari, Dârjiu, Săcel, Atid

; În județul Covasna: Ojdula, Boroşneu Mare, Vâlcele, Brețcu, Hăghig, Zăbala, Comandău.

Principalele concluzii:

; Rolul important al unor mediatori școlari și sanitari implicați, necesitatea de a extinde rețeaua de mediatori și în comunitățile deprivate în care locuitorii nu își asumă formal apartenența la etnia romă;

; Necesitatea unor programe de tip centru-de-zi, after-school și șansa a doua pentru copiii care au depășit vârsta de școlarizare;

; Promovarea participării școlare a mamelor minore;

; Efectul pozitiv al programului „Fiecare copil la grădiniță”, pilotat de Ovidiu Ro și preluat din 2016 ca program național;

; Utilitatea unor programe interetnice și interculturale locale pentru combaterea prejudecăților și pentru școlarizarea împreună a copiilor din familii de etnii și situații socio-economice diferite;

; Punerea în valoarea a experiențelor de muncă în străinătate pentru dezvoltarea economi-că locală, inclusiv prin inițiative de economie socială;

; Soluționarea marginalizării spațiale a familiilor deprivate de romi, care adâncește și cro-nicizează problemele cu care se confruntă aceste familii. Locuirea în zone izolate, segre-gate și extrem de sărace, întâlnită în câteva dintre comune, pune în pericol nu doar par-ticiparea socială și economică, dar și drepturile fundamentale ale copiilor și adulților din aceste comunități.

6

Intervenția locală

Atunci când lucrăm cu comunități marginalizate, pentru a putea efectua o intervenție co-respunzătoare necesităților, este deosebit de importantă implicarea directă a membrilor co-munității dezavantajate. Orice intervenție comunitară care neglijează includerea celor direct afectați de marginalizare izolează sau distanțează respectiva comunitate, în loc să ofere sprijin și înțelegere. Aceasta este motivul pentru care metodologia proiectului se bazează pe de-mersuri de tipul „de jos în sus”, ceea ce înseamnă că orice intervenție are loc pornind de la necesitățile și prioritățile respectivei comunități. Prin această abordare se creează un spațiu comun pentru instituții și comunitățile marginalizate, care deschide posibilitatea înțelegerii problemelor comune și începerea unei colaborări reale prin care se poate ajunge la integrarea socială.

Metodologia proiectului are la bază experiențele proiectului „Preparatory Phase for Model Project: making the most of EU Fund for Sustainable Housing and Inclusion of disadvantaged Roma (explicitly but not exclusively targeted) in Cluj Metropolitan Area”, realizat de echipa locală a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare la Pata Rât, Cluj Napoca.

In cadrul proiectului, prin intermediul proceselor de facilitare comunitară, am oferit sprijin pentru trei localități. Alegerea localităților s-a făcut din prisma mai multor criterii: am căutat localități cu o populație sub 20.000 de locuitori, cu fenomene pregnante de marginalizare socială, iar populația de etnie romă reprezintă peste 5% din totalul populației. În același timp, un criteriu esențial a fost deschiderea primăriei la o inițiativă de acest gen, dedicarea pentru incluziunea comunității defavorizate, îndeosebi în ceea ce privește rezolvare problemelor care vizează copiii și tinerii din aceste comunități.

În baza celor de mai sus, cele trei localități alese au fost Pănet (județul Mureș), Șimonești (județul Harghita) și Ojdula (județul Covasna).

7

O privire asupra comunităților unde am lucrat:Pănet

Comuna Pănet are o populație de 6033 de persoane, procentul romilor fiind 8, 8% conform Recensământului din 2011, dar primăria estimează un procent de 11%. Comuna este formată din 5 sate. Intervenția a avut loc în două dintre acestea: Cuieşd şi Hărțău. În satul Hărțău

populația este în curs de îmbătrânire, infrastructura este precară și nu există servicii sociale. Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România

(2016), satul Cuieşd face parte din zonele marginalizate ale țării. Locuitorii din zonele segregate sunt în mare majoritate de etnie romă, folosind în mod curent limba romani. Principala sursă de venit o constituie munca sezonieră din străinătate. O situație alarmantă o reprezintă problematică absenteismul şcolar în rândul copiilor proveniți din zona segregată a satului Cuieșd, iar în comunitate nu există profesor de limba romani și nici mediator școlar rom sau mediator sanitar.

8

Şimoneşti

Comuna este compusă din 14 sate, având o populație de 3834 de locuitori. Dintre aceştia s-au declarat de etnie romă mai puțin de 2%, dar conform estimărilor autorităților locale populația de origine romă este mult mai numeroasă, aceştia practicând şi me-serii tradiționale rome precum împletitului coșurilor de nuiele. Conviețuirea populației maghiare şi rome a fost paşnică de-a lungul istoriei. Datele statistice prelucrate în cadrul proiectului indică faptul că localitatea face parte dintre cele mai deprivate din punct de vedere al veniturilor în județul Harghita. Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România

(2016) satul Şimoneşti, sediul comunei, este printre zonele marginalizate ale țării. O problemă importan-tă o constituie alimentarea deficitară cu apă pota-bilă, în special în perioada verii. Munca sezonieră în străinătate a îmbunătățit oarecum situația economi-că a locuitorilor, dar infrastructura comunei necesită mai multe investiții. Serviciile sociale lipsesc la ni-velul comunei. La începutul intervenției nu existau programe de tip after-school sau centre de zi pentru copii din familiile dezavantajate.

9

Ojdula:

În comuna Ojdula comunitatea locală a romilor se estimează a fi formată din aproximativ 900 de persoane (din totalul populației comunie de 3.560 de persoane în 2015). Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Loca-le din România (2016), satul Ojdula face parte din zonele marginalizate ale țării. Comunitatea romilor din Ojdula foloseşte limba maghiară ca limba ma-ternă. Majoritatea romilor trăiesc în comunitățile segregate Kishilib şi Jozsias. În comunitatea din Kishilib există cca. 250 de gospodării aglomerate

în două străzi practic paralele iar în comunitatea din Jozsias există cca. 30 de gospodării separate într-o stradă îngustă, situată pe deal, vizavi de co-munitatea Kishilib. Condițiile de locuire în general sunt precare, unele gospodării neavând rezolvate nici măcar utilitățile de bază. Majoritatea familiilor rome din Ojdula trăiesc din venituri obținute din muncă în străinătate, numai aproximativ 50 de fa-milii beneficiază şi de prestații sociale. În general, ei nu dețin terenuri agricole, nici animale. Unele familii au declarat că prestează munci ocazionale

în domeniul agriculturii (ca zilieri) în comunitatea locală sau confecționează mături, coşuri. Din punct de vedere al religiei, romii din Ojdula se împart în: romano-catolici, penticostali şi adventişti.

10

Pașii procesului de intervenție: În cele trei localități au lucrat în paralel trei echipe locale distincte, urmând principii profesionale unitare. Deși proiectarea și implementarea intervențiilor locale s-a bazat pe aceeași logică profesi-onală, incluzând pași bine definiți, pe parcursul celor trei procese de dezvoltare comunitară s-au născut și realizări diferite, specifice locului.

Am considerat că pentru a combate marginalizarea este necesară înființarea și menținerea unui spațiu social informal comun, care face posibil dialogul permanent dintre membrii co-munității dezavantajate și reprezentanții instituțiilor locale. Un asemenea spațiu al dialogului devine posibil prin intermediul facilitării comunitare și instituționale.

Facilitarea comunitară:

Pe parcursul facilitării comunitare am identificat, în fiecare dintre cele trei localități, comunitățile dezavantajate țintă ale intervenției locale și ne-am străduit să stabilim o relație de încredere cu membrii acestora. Apoi s-a efectuat la nivelul comunităților dezavantajate câte o cercetare sociologică cantitativă și o evaluare calitativă, prin interviuri, a nevoilor și resurselor comunității. Pe baza rezultatelor am întocmit rapoarte ce descriu profilul comunităților. Următorul pas a fost demararea unui proces de consultare pe parcursul căruia membrii comunității de romi și-au validat și prioritizat problemele identificate prin cercetarea sociologică și interviurile calitative, creând astfel schema planului de urgență valabilă pentru acea comunitate. Într-un final, echipele proiectului au lucrat la formarea unor echipe locale de acțiune informale, a căror membri, în majoritatea lor de etnie romă, au fost mobilizați și implicați în mod regulat în procesele de luare de decizii și de realizare a propunerilor comunității.

Facilitatea instituțională:

În paralel cu procesul facilitării comunitare, în pași similari, s-a efectuat și facilitarea instituțio-nală. În primul pas am cartografiat aria instituțiilor, organizațiilor și antreprenorilor locali, apoi ne-am străduit să clădim o relație de încredere cu reprezentanții acestora. Ca rezultat al proce-sului de consultare am centralizat necesitățile, posibilitățile, resursele și propunerile formulate de reprezentanții antreprenorilor, organizațiilor și instituțiilor din domeniul social, educațional, sanitar, cultural, turistic și administrativ, cu o deosebită considerație în ceea ce privește cone-xiunile cu comunitățile rome locale.

Prin activitățile de facilitare comunitară şi instituțională echipele locale de acțiune informală şi reprezentanții instituțiilor interesați au avut posibilitatea de a discuta şi a elabora propunerile pe termen scurt, mediu şi lung.

Privind dinamica acestui demers, după conturarea unei liste mai lungi a nevoilor exprimate și a posibilităților realist estimate, facilitatorii comunitari au inițiat un proces prin care actori locali – membrii ai comunității rome, reprezentanți ai autorităților și organizațiilor locale – au stabilit

11

priorități privind acțiunile care pot fi realizate pe durata proiectului. Nevoile care puteau fi adresate într-un termen relativ scurt, și care se refereau la îmbunătățirea condițiilor de viață folosind în principal resurse locale, au fost cuprinse într-un Plan de Nevoi de Urgență.

Dacă acesta este un exemplu de proces bottom-up în care nevoi concrete au fost exprimate și adresate prin efortul comun al autorităților și comunității marginalizate, un alt fel de pro-ces bottom-up s-a realizat prin includerea nevoilor comunității marginalizate și a acțiunilor planificate pe termen mediu și lung în strategia de dezvoltare locală, la a cărei elaborare au participat și facilitatorii comunitari și reprezentanți ai comunității marginalizate.

Câteva ilustrări ale acestor procese de la nivelul celor trei comune: ; La Ojdula din partea comunității s-a for-

mulat problema de mai multe ori că spați-ile comunitare din Kishilib, folosite de către comunitatea romă precum străzile, piețele sunt murdare şi dezordonate şi vreau să transformă prin efort comun aceste locuri în spații mai frumoase, sănătoase și locuibi-le. Ca răspuns, în perioada aprilie-octom-brie 2016 au fost organizate de mai multe ori acțiuni de adunare a gunoaielor, curăța-rea șanțurilor și a albiei pârâului. În această perioadă, prin unirea forțelor comunității, am ridicat un avizier în Prundul din centrul cartierului și am reușit să montăm balus-tradă pe podul care duce în Kishilib pentru ca traversarea să fie mai sigură. Am organi-zat și organizăm în permanență acțiuni de acest gen.

; Pentru tinerii romi din Ojdula am organizat în mod regulat activități educative în care am discutat despre responsabilitatea față de comunitatea locală și mediul lor de viață, importanța voluntariatului și a implicării civice. Dar tinerii romi au luat parte și la activități de autocunoaștere organizate în grup, și-au dezvoltat competențele de utilizare a limbii române prin cursuri de conversație, au participat la excursiile la Kőlikhoz (Gaura de Piatră) și cetatea Ika, respectiv la clubul de filme unde au vizionat filme cu scop educativ, discu-tând apoi împreună cu facilitatorii comunitari morala filmului.

12

; La Şimoneşti după o coordonare și consultare mai îndelungată pe parcursul lu-nilor mai – iunie 2016, am reușit să demarăm renovarea terenului de joacă al grădiniței loca-le. Am efectuat amenajarea spațiului (turnarea trotuarelor, construirea straturilor de flori etc.), renovarea echipamentelor (leagăne, toboga-ne, etc.), cât și renovarea casei din poveste din centrul terenului de joacă. La lucrările de reno-vare au participat, pe lângă cei 40 de părinți lo-cali, și lucrători ai Primăriei, angajați ai școlii din localitate și, respectiv, mai mulți antreprenori locali, dând dovadă de o adevărată solidaritate comunitară.

; În concordanță cu nevoile comunității, folosind resurse materiale și umane locale, a fost pornit un grup de studiu al limbii germane la începutul lunii noiembrie 2016. Grupul format din tineri locali se întâlnește săptămânal într-o sală de clasă a școlii locale și, cu ajutorul unui profesor de limbă germană proaspăt absolvent, de etnie romă, localnicii se străduiesc să își însușească bazele limbii germane.

; În aprilie 2016 am organizat o zi familială intitulată Limbile iubirii de ziua familiei mele. Evenimentul a promovat un mod de gândire axat pe familie și relațiile de iubire, participând aproximativ 130 de persoane. În cadrul programu-lui au avut loc avut spectacole, concursuri, jocuri și tombolă.

13

; În Pănet din toamna anului 2016 au început activitățile tematice, derulate în două gru-puri în funcție de vârstă, pentru copiii preșcolari și cei din școala primară. Astfel, ne-am putut concentra mult mai eficient asupra necesităților specifice categoriei de vârstă a copiilor. Copiilor din clasele V-VI le-am organizat, în mod distinct, cursuri teo-retice și practice de ciclism, răspunzând astfel dorinței formulate de ei de avea mai multe activități sportive pe viitor. Succesul activității noastre s-a arătat și prin faptul că, la scurt timp, am primit solicitări similare și din partea copiilor din clasele VII-VIII, cărora ne-am angajat să răspundem de îndată ce condițiile meteo vor deveni favorabile.

Bazându-se pe strategiile şi planurile de acțiune locală elaborate în cele trei localități benefi-ciare ale intervenției sociale, s-a întocmit portofoliul de proiecte integrate. Fiecare portofoliu conține câte 10 proiecte, dintre care trei sunt integrate şi vizează simultan mai multe dintre domeniile-cheie ale incluziunii. S-a acordat prioritate temelor care abordează îmbunătățirea situației copiilor și a tinerilor din comunități dezavantajate, marginalizate.

Folosind aceste portofolii, s-au făcut demersuri pentru depunerea mai multor proiecte. În ca-zul comunei Pănet, demersurile s-au concretizat prin depunerea proiectului intitulat „Educație de calitate, viitor sigur - inițiativă pentru sprijinirea incluziunii şi accesului la educație de cali-tate în comuna Pănet”. Pornind de la inițiativele din Șimonești şi Ojdula, cu ajutorul relațiilor instituționale întărite prin colaborările de la rețelele județene, s-a creat o rețea de centre de zi pentru copii dezavantajați cuprinzând 11 localități din județul Harghita, inclusiv comuna Șimonești în care s-a realizat intervenția, cât și comuna Ojdula din județul Covasna. Activită-țile acestor centre de zi vor fi susținute prin sprijinul financiar al Fundației FAER (finanțat prin Fondul de coeziune elvețian și Fundația HEKS), Consiliul Județean Harghita, și consiliile locale partenere.

14

Programe interculturale de vară pentru copii

La Hărțău, comuna Pănet în perioada 18-22 iulie 2016, a avut loc un program interetnic pentru copiii din clasele I-IV din Hărțău și Cuieșd. De-a lungul celor cinci zile copiii s-au putut aventura în lumea basmelor, au cântat, au pictat și au participat la diverse jocuri interactive. Succesul programul este pus în evidență și de numărul participanților: peste 100 de copii au venit la activități în cursul săptămânii. Un plus important adus de eveniment a constat în participarea unii alături de alții a copiilor cu limba maternă română, maghiară și romani, care s-au jucat împreună, au participat la activități meșteșugărești comune și au ajuns să cunoască mai bine cultura celuilalt.

La Şimoneşti, programul de cinci zile pentru copii a avut loc în perioada 26-30 iunie 2016, participând 33 de copii din clasele primare, proveniți din medii dezavantajate. Fiecare zi a avut o tematică particu-lară, astfel încât programul a putut contribui la dez-voltarea unor competențe diferite: copiii au învățat dansuri populare, muzică folclorică, jocuri din obi-ceiurilor regiunii și meșteșuguri tradiționale, dar și cum se stinge un incendiu, acordarea primului aju-tor, promovarea unui mod de viață sănătos, igienă, sport.

15

La Ojdula, programul intercultural a fost organizat în perioada 27 iunie – 1 iulie 2016, cu implicarea mai multor instituții și voluntari. Au participat copii din clasele primare ale școlii locale „Kun Kocsárd”, zilnic fiind prezenți aproximativ 80 de copii. Scopul nostru a fost, în primul rând, de a colora vara copiilor din familiile defavorizate, dar și de a facilita interacțiunile pozitive dintre copiii de etnii diferite, de a consolida acceptarea reciprocă.

Evenimentul s-a construit pe legenda „diamantelor din Ojdula.” Pornind de la imaginarul basmului, am organizat activități spor-tive, artizanale, de îndemânare, muzică, dansuri, zile cu povești și zile verzi dedicate protejării mediului înconjurător. Evenimen-tul s-a încheiat cu expoziția creațiilor copiilor.

16

Networking-ul, adică munca în rețea, în sensul strict este o metodă de sprijin, o formă a schimbului de informații și servicii între indivizi și grupuri în vederea atingerii unui scop comun. În sensul mai larg, networking-ul este o metodă de lucru complexă, desfășurată pe mai multe planuri, cu scopul de a construi legături strategice pe parcursul întrevederi-lor personale pentru sprijin reciproc în atingerea obiectivelor.

O carte de vizită, un număr de telefon, o adresă de e-mail în sine nu valorează mult. Dacă însă acestea se asociază unei persoane cunoscute, unei întâlniri față-în-față, eventual unei munci efectuate împreună, ușile se deschid, putem fi mai eficienți în rețeaua care ne conectează munca. Networking-ul așadar este un instrument pentru a lărgi capitalul legăturilor și o posi-bilitate de a învăța de la alții.

Proiectul în toată întregimea sa se construiește pe oameni, legături dintre oameni și preocu-pări comune. La început, forumurile regionale, demararea rețelelor județene, organizarea de-plasărilor regionale la seminarii și stagii de pregătire au constituit o parte definitorie a activită-ții noastre (despre acestea am relatat în detaliu în caietul nostru informativ precedent). Aceste rețele de legături constituie baza activităților noastre de intervenție următoare. În același timp, munca rețelelor este continuată iar cu ajutorul networking-ului se organizează două activități noi, pe care le vom prezenta detaliat în capitolele următoare.

Networking

17

Conferința intermediarăPentru promovarea incluziunii sociale a comuni-tăților marginalizate este foarte important să îm-bunătățim colaborarea inter-instituțională între domenii diferite (social, sănătate, educație, ocu-pare etc.) precum și mobilizarea actorilor comu-nitari, ceea ce la nivelul proiectului s-a concretizat la nivele diferite prin intervenția specialiștilor cu ocazia întâlnirilor organizate în cadrul forumurilor regionale, a rețelelor interjudețene operaționale, respectiv prin munca facilitatorilor comunitari.

Aceste rețele au fost create pentru a comunica permanent în cadrul echipei de proiect prin cele trei echipe locale județene pentru a vedea care este stadiul implicării comunității și ce se poate face pentru a încuraja mobilizarea comunitară, în condițiile specifice ale celor 21 de comunități, cu accent pe cele 3 comunități unde se desfășoară intervenția.

Conferința intermediară a oferit un alt prilej de networking și schimb de experiență, fiind organi-zate atât prezentări în plen, cât și 8 workshop-uri pe temele principale vizate în proiect. Prezența la conferință a reprezentanților principalelor minis-tere de resort ne-a permis să contribuim cu reco-mandări privind îmbunătățirea politicilor publice în domeniul incluziunii sociale a celor mai defa-vorizate comunități, cu focalizare explicită, dar nu exclusivă pe comunitățile marginalizate de romi.

Temele workshop-urilor în cadrul conferinței: dezvoltare economică bazată pe comunitate; economie socială: provocări şi oportunități; strategie, planificare, incluziune și sustenabilitate; multiculturalitate, folclor şi dezvoltare comunitară; dezvoltare comunitară participativă; pro-tecția copilului în cazul familiilor care provin din medii defavorizate; conştientizarea şi depă-şirea dezavantajelor structurale istorice din rândul comunităților de romi; rolul Grupurilor de Acțiune Locală în dezvoltarea locală durabilă și sustenabilă.

18

Seminar pe tema economiei socialeEconomia socială reprezintă ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, al căror scop este să ser-vească interesul general, interesele unei colectivități şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile şi/sau produ-cerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuția de lucrări.

Economia socială are la bază inițiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitu-lui către asociați (Legea 219 din 23 iulie 2015). Antreprenoriatul social înseamnă a urmări mai mult decât profitul afacerii: punerea în valoare a potențialul pornind de la nevoi, îmbunătățirea șanselor persoanelor dezavantajate și promovarea coeziunii sociale.

Scopul seminarului pe tema economiei sociale a fost prezentarea unor bune practici din domeniul economiei şi antreprenoriatului social din Norvegia, discutarea abordării temei în România, reliefarea importanței parteneriatelor în acest domeniu.

Seminarul a fost organizat în parteneriat cu Caritas Norvegia în perioada 30 – 31 august 2016, fiind condus de Unni Beate Sekkesæter, antreprenor social şi consultant al Centrul pentru Antreprenoriat Social şi Inovare în Norvegia, fondatoare şi CEO al unității Microfinance Norvegia.

Au participat reprezentanții autorităților publice locale beneficiare în cadrul proiectului United Networks, cât și facilitatorii comunitari.

19

Temele abordate au fost:

; Noțiuni introductive în antreprenoriatul social: Poveşti de succes din Norvegia, oportunități şi provocări

; Antreprenoriatul social – provocări şi posibilități în România

; Cum devenim antreprenori sociali?

; Sprijinirea comunităților marginalizate prin educație, tehnologie şi antreprenoriat

; Antreprenoriat „Do it yourself”: Cum să construim o întreprindere socială – sesiune de lucru participativă.

Pe lângă informațiile cu caracter general, s-a pus accent pe implicarea activă a participanților în sesiuni de lucru în vederea dezvoltării ideilor proprii.

Cuvânt înainte 2

Pe drumul din periferie 2

Mai mult decât cifrele: inegalități, nevoi și resurse în viziunea

reprezentanților instituțiilor locale Networks 4

Intervenția locală 6

O privire asupra comunităților unde am lucrat 7

Pașii procesului de intervenție 10

Câteva ilustrări ale acestor procese de la nivelul celor trei comune 11

Programe interculturale de vară pentru copii 14

Networking 16

Conferința intermediară 17

Seminar pe tema economiei sociale 18

Cuprins 20

Cuprins

Parteneri:Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014; Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

Editorul materialului: Asociaţia „Caritas - Asistenţă Socială” Filiala Organizaţiei Caritas Alba Iulia, ianuarie, 2017.

Date de contact:

Adresa: RO-540053 Târgu Mureş, P-ţa Trandafirilor 61.Tel./Fax: +40-265-250.191, +40-365-805.832

Mobil: +40-737-844.567e-mail: unitednetworks@caritas-ab.rowww.caritas-ab.ro/ro/unitednetworks

Manual de bune practici al proiectului

United Networks — inițiativă integrată pentru incluziunea socială

a comunităților marginalizate2