Manevrele Leopold
2
Manevrele Leopold Timpul 1– acomodarea gravidei cu mâna examinatorului; se va face cu blândeţe, deplasând palma deschisă pe întreg abdomenul femeii gravide. Palparea permite aprecierea consistenţei peretelui uterin, a cantităţii de lichid amniotic, cu posibilitatea decelării contracţiilor uterine sau a mişcărilor fătului. - Timpul 2 – delimitarea fundului uterului: mâna stângă a examinatorului porneşte din regiunea suprasimfizară, alunecând uşor pe tegumentele abdominale până ajunge la fundul uterului, când marginea cubitală a mâinii va deprima peretele abdominal şi va delimita precis înălţimea fundului uterin, raportând-o la elementele anatomice de reper (simfiză pubiană, ombilic, apendice xifoid) sau se poate măsura înălţimea fundului uterin cu un centimetru de croitorie, de la marginea superioară a simfizei pubiene până la tangenta la fundul uterului. În continuare se măsoară circumferinţa abdominală maximă la nivelul cicatricii ombilicale. - Timpul 3– palparea polului inferior al uterului (segmentul inferior) se realizează cu mâinile situate paralel cu plicile inghinale, precizându-se ce formaţiune fetală ocupă segmentul inferior, adicăprezentaţiafătului: a) formaţiune rotundă, regulată, nedepresibilă în prezentaţia craniană. b) formaţiune mai voluminoasă, neregulată, depresibilă în prezentaţia pelviană.
description
Ginecologie
Transcript of Manevrele Leopold
Manevrele Leopold
Timpul 1– acomodarea gravidei cu mâna examinatorului; se va face cu blândeţe, deplasând
palma deschisă pe întreg abdomenul femeii gravide. Palparea permite aprecierea
consistenţei peretelui uterin, a cantităţii de lichid amniotic, cu posibilitatea decelării
contracţiilor uterine sau a mişcărilor fătului.
- Timpul 2 – delimitarea fundului uterului: mâna stângă a examinatorului porneşte din
regiunea suprasimfizară, alunecând uşor pe tegumentele abdominale până ajunge la fundul
uterului, când marginea cubitală a mâinii va deprima peretele abdominal şi va delimita
precis înălţimea fundului uterin, raportând-o la elementele anatomice de reper (simfiză
pubiană, ombilic, apendice xifoid) sau se poate măsura înălţimea fundului uterin cu un
centimetru de croitorie, de la marginea superioară a simfizei pubiene până la tangenta la
fundul uterului. În continuare se măsoară circumferinţa abdominală maximă la nivelul
cicatricii ombilicale.
- Timpul 3– palparea polului inferior al uterului (segmentul inferior) se realizează cu mâinile
situate paralel cu plicile inghinale, precizându-se ce formaţiune fetală ocupă segmentul
inferior, adicăprezentaţiafătului:
a) formaţiune rotundă, regulată, nedepresibilă în prezentaţia craniană.
b) formaţiune mai voluminoasă, neregulată, depresibilă în prezentaţia
pelviană.
c) segmentul inferior este gol în prezentaţia transversală.
De asemenea se apreciază raportul între prezentaţie şi strâmtoarea superioară a bazinului
osos (prezentaţie mobilă, aplicată, fixată, angajată sau coborâtă).
- Timpul 4 – se palpează cu ambele mâini regiunea fundului uterin, delimitând formaţiunea
fetală care ocupă această regiune a uterului.
- Timpul 5 – palparea flancurilor uterului se execută ţinând cu o mână unul din flancuri şi
palpând şi batotând cu cealaltă mână zona opusă. Se delimitează astfel un plan regulat, dur,
neted reprezentat de spatele fetal situat în unul din flancuri, stâng sau drept (stabilindu-se
poziţia fătului),respectiv formaţiuni mai neregulate, depresibile, adică părţile mici fetale, în
flancul opus, în cazul în care fătul este în aşezare longitudinală. În aşezarea transversală se
va palpa într-unul din flancuri o formaţiune cu caracterele capului fetal iar de cealaltă parte
o formaţiune cu caracterele pelvisului fetal.
