Managementul clasei de elevi, managementul organizational

8/19/2019 Managementul clasei de elevi, managementul organizational

1/10

Delimitarea conceptelor: management educa ional, managementul organiza iei colare,ț ț ș

managementul clasei. Componente i func ii ale managementului clasei de elevi ș ț

Din perspectiva etimologiei, conceptul de „management“ prezintă semnifica ii diferite (Joi a,ț țE., 2000, p.1, !ădu "#aciu, !., 200$, pg 1%"1&'ț

lat. manus trimite spre ideea de „m)nă, manevrare, pilotare, conducere sau strunirea

cailor“* fr. manège, it. maneggio, engl. to manage care +nseamnă „a reu i, a conduce, a rezolva,ș

a face fa ă la, a diria, a iz-uti, a struni elemente pentru un el, a administra, a manevra, aț țstăp)ni, a se descurca, a găsi miloace, a se pricepe, a c)rmui, a duce la -un sf)r it“*ș

engl. management semnific)nd ideea de activitatea sau arta de a conduce sau administra ,

a-ilitatea de organizare, reu ita +n atintengerea o-iectivelor, adoptarea unor deciziișoptime +n proiectarea i realizarea proceselor*ș

engl. manager indică func ia de director, conducător, administrator, organizator,ț

coordonatorr de ecipă.

/iteratura de specialitate oferă o multitudine de defini ii ale managementului. Două dintrețcele mai semnificative ar putea fi următoarele

Elena #iron (2011, p. $&' define te termenul ca fiind „un proces +n care oamenii afla i +nș ț pozi ii de conducere +ntr"o organiza ie diriează direct i influen ează activită ile altor ț ț ș ț ț persoane din organiza ie cu scopul de a eficientiza produsele relevante isau serviciile +nț șordinea nevilor clien ilor cu scopul de a atinge o-iectvele institu iei.“ț ț

n 1%, 3. !eece (apud !ădu "#aciu, !., 200$, p.1&' propune următoarea defini ieț ț„procesul de coordonare a resurselor umane, informa ionale, fizice i financiare, +nț șvederea realizării scopurilor organiza iei.“ț

Din punct de vedere educa ional, conceptul de management se găse te +n mai multe ipostazeț șmanagementul educa ional, managementul colar (al organiza iei colare)ț ș ț ș iș managementul clasei de elevi.

Managementul pedagogic (educa ional)ț este definit +n 1 de către 4. Jinga (apud #iron, E.,2011, p.$2' ca fiind „ tiin a i arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalită i potrivitș ț ș ț

unor finalită i acceptate de individ i de societate.“ i este caracterizat (apud Joi a, E., 2000, p.ț ș ș ț2&' ca „un ansam-lu de principii i func ii, de norme i metode de conducere care asigurăș ț șrealizarea o-iectivelor sistemului educativ, la standarde de calitate i eficien ă c)t mai +nalte, iar ș țla nivelul fiecărui su-sistem educativ se afirmă note specifice.“

5anagementul educa ional se referă la conducerea actului educa ional +n ansam-lul său sau laț țconducerea educa iei la nivel macro (al politicilor educa ionale'* el cuprinde elemente strategice,ț țreferindu"se i la nivelele nonformal i formal.ș ș

1


2/10

Elemente definitorii ale managementului educa ional pot fi sintetizate astfel (6ergu , 7., 2010,ț ț p. 20'

" 8rezintă un comple9 de ac iuni concepute i aplicate pentru a asigura func ionarea optimăț ș ța sistemului educa ional i a procesului de +nvă ăm)nt*ț ș ț

" :tilizează optim resurse umane (cadre didactice, elevi speciali ti', materiale, economice,șdidactice, informa ionale, ergonomice, temporale*ț

" ;e -azează pe participarea unor factori (care in de coală, de comunitate sau sistemulț șsocial', pe descentralizare, pe creativitate ac ională i depă e te conducerea empiricăț ș ș ș -azată pe -unul sim sau prin simpla imitare a unor modele sau e9perin e similare*ț ț

" m-ină aspectul teoretic (concepte, metode de a-ordare', cu cel metodologic (+nacumularea i procesarea informa iilor necesare, +n realizarea activită ilor specifice', cuș ț țcel tenologic (de rezolvare concretă a diferitelor situa ii, procedee, opera ii' i deț ț ș practică managerială.

#radi ional, managementul educa iei implică următoarele niveluri (3oa, 7., 200, p. 12'ț ț1. management superior < prin care se prefigurează misunea i strategiile managementuluiș

prin politici educa ionale (reprezentat de 5.E.=.'*ț2. management intermediar < se ocupă de traducerea politicilor educa ionale +n teritoriuț

(reprezentat de 4nspectoratele colare'*Ș$. management tenice9ecutive < desfă urat la nivelul unită ilor colare.ș ț ș

=a activitate psiosocială, managementul educa ional se -azează pe trei caracteristiciț(=ristea, ;., 200%, p. 2>'

1. conducere sistemică (glo-ală, integratoare' reprezintă a-ordarea glo-ală a tuturor elementelor educa iei i a aplica iilor specifice a func iilor conducerii, la diverseț ș ț țniveluri'*

2. conducere optimă (de pilota' vizează pilotarea sistemului de +nvă ăm)nt, respectivț proiectarea i rezolvarea pro-lemelor la nivelul de +năl ime corespunzător resurselor ș țacestuia, conform cerin elor func ionale imediate i de perspectivă*ț ț ș

$. conducerea strategică (de prespectivă, inovatoare' vizează inovarea permanentă asistemului de +nvă ăm)nt, din perspectiva perfec ionării activită ii la nivelul structurii saleț ț țde adaptare internă.

7stfel, managementul educa ional ar reprezenta o metodologie de a-ordare glo-ală"optimă"ț

strategică a activită ii de educa ie, dar nu i un model de conducere a unită ii de -ază aț ț ș țsistemului de +nvă ăm)nt, aplica-il la nivelul organiza iei colare comple9e.ț ț ș

7c?iunile principale ale activită?ii de conducere glo-al " optimă " strategică a sistemului de+nvă?ăm)nt vizează informarea managerială " evaluarea managerială " comunicarea managerială.

2


3/10

7' 4nformarea managerială, necesară pentru evaluarea corectă a sistemului de +nvă?ăm)ntinclude @ase opera?ii principale (8eel, 5alcom. 1%, apud =riste, ;., 1, pg 2A>"2AA'

a' colectarea informa?iei, despre pro-lemele care urmează să fie evaluate, din diferitesurse e9terne*

-' stocarea informa?iei prin selec?ionarea datelor esen?iale @i ordonarea lor +n fi@iere, note,discete etc, +n paralel cu renun?area la datele neesen?iale pentru evaluarea pro-lemelor respective ale sistemului de +nvă?ăm)nt*

c' procesarea informa?iei necesare prin prelucrări statistice, analize"sinteze, compara?iilogice a datelor stocate pe criterii pedagogice e9plicite*

d' accesi-ilizarea informa?iei, rezultată din opera?iile anterioare, prin interiorizarea acesteiala nivelul psiologiei managerului*

e' diriarea informa?iei +n direc?ia proiectării @i realizării efective a viitoarei ac?iuni deevaluare manageriale.

3' Evaluarea managerială include trei categorii de opera?ii cu scop de control, necesare, +nultima instan?ă, pentru sta-ilirea liniei viitoare de conducere eficientă a sistemului @i a procesuluide +nvă?ăm)nt

a' măsurarea informa?iei, o-?inute anterior, pe criterii cantitative, constatative, fărăangaarea unor calificative @i decizii*

-' aprecierea informa?iei acumulate anterior, cu angaarea unor criterii calitative care permitsta-ilirea unei diagnoze pedagogice asupra stării sistemului @i a procesului de +nvă?ăm)nt*

c' decizia, realizată pe -aza diagnozei, sta-ilită anterior, valorificată pedagogic la nivelde prognoză care anticipează, pe termen scurt"mediu"lung, corectarea"ameliora"rea"austarea"restructurarea"reformarea stării sistemului @i a procesului de +nvă?ăm)nt.

=' =omunicarea managerială prelunge@te decizia la nivelul unui proiect de ac?iune efectivă care poate fi prezentată de evaluator (inspector @colar, director de @coală, profesor"metodist, profesor"consilier etc.' prin

a' transmiterea directă a rezultatelor @i a sarcinilor imediate @i de perspectivă, pe -aza unui proces ver-al*

-' orientarea celui evaluat pe -aza unui gid+ndrumar metodologic, care anticipeazăcorectarea"ameliorarea"austarea"restructurarea"reformarea activită?ii +n func?ie derezultatele o-?inute @i de resursele e9istente.

:n concept su-ordonat managementului educa iei esteț managementul institu iei ț colare (organiza iei colare) ș ț ș . 7cesta este definit de către ;. =ristea (1, p.1A' ca fiind

„activitatea de conducere glo-ală"optimă"strategică a activită?ii de educa?ieinstruire proiectată @irealizată +n cadrul unită?ii de -ază a sistemului de +nvă?ăm)nt grădini?a, @coala primară, @coalagimnazială, @coala profesională, liceul, colegiu, facultate, etc.

3


4/10

După E.8ăun „Brganizatia este definită ca un sistem de activităti structurate +n urul unor finalităti (scopuri, o-iective' e9plicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi cede in statute i roluri -ine delimitate +n cadrul unei structuri diferen iate, cu func ii de conducereț ș ț ți coordonare a activitătilor.Cș

5anagementul organiza iilor colare se referă la analiză structurilor institu ionale i laț ș ț școordonarea acestora de către managerii de v)rf din +nvă ăm)nt, de la ministru la director dețcoală. ;tructurile analizate de managementul organiza iilor colare se referă mai ales la coli dar ș ț ș și la structurile asociative colare sau corelative colilor (organiza ii sindicale, asocia iiș ș ș ț ț

profesionale ale profesorilor, asocia ii ale elevilor i părin ilor, rela ii cu comunită ileț ș ț ț țeduca ionale'.ț

8rincipalele caracteristici ale unei organiza ii suntț E9isten a unor scopuri clar formulate i delimitate. u e9istă organiza ii +n sine ci doar ț ș ț+n raport cu anumite o-iective

;copurile organiza ionale sunt transindividuale, e9prim)nd organiza ia +n ansam-lul ei.ț ț=u toate acestea, ele nu tre-uie să ignore indivizii i aspira iile lor.ș ț 7ctivitătile sunt diferen iate func ional (diviziunea muncii' i reglementate socialț ț ș(structură socială determinată' +n cadrul unui sistem coerent de statute i roluri.ș 5odalităti proprii de organizare i conducere a activitătilor.ș ntr"o redare mai riguros structurată, autorul E. 8ăun redă astfel caracteristicile organiztiilor ;tructură organizatională, descrisă prin varia-ile cum sunt mărimea, comple9itatea,formalizarea, specializarea i diferen ierea activitătilor, pozi ii i roluri, rela ii i interac iuni.ș ț ț ș ț ș ț =ontrolul organiza ional staff, structură ierarică i niveluri de autoritate, -irocratizare,ț șcentralizare descentralizare.

=omportamentul organiza ional < scopuri, cultură i climat organiza ional, eficacitate.ț ș ț ;cm-area organizatională < fle9i-litate, iner ieinova ie, dezvoltarea personaluluiț ț

8entru asigurarea func ionării organiza iei este necesar ca aceasta să se centreze, +nț ț primul r)nd pe activită ile ce tre-uie realizate i apoi asupra persoanelor care le vor +ndeplini.ț șBamenii, cu personalită i diferite, cu tre-uin e i interese diferite, tre-uie stimulate pentru aț ț șac iona eficient +n +ndeplinirea o-iectivelor organiza iei.ț ț

7stfel, +ntr"o unitate de +nvă ăm)nt, managementul se manifestă la următoarele niveluriț

• 5anagementul de v)rf (nivelul conducerii' care sta-ilesc o-iectivele, strategiile iș politicile, reprezintă organiza ia +n raporturile cu administra ia centrală isau locală, fiindț ț șrăspunzători de procesele decizionale de ansam-lu ale organiza iei. ;unt interesa i deț țela-orarea planurilor pe termen lung, responsa-ilitatea principală fiind aceea de a orientaactivitatea +n viitor, de a formula o-iectivele i strategia la nivelul glo-al al organiza iei,ș țde a facilita i stimula adaptarea organiza iei la scim-are i de a monitoriza rela iile cuș ț ș țcomunitatea sau societatea +n care functionează. n asigurarea managementului strategic

4


5/10

un rol principal +l au directorul unitătii de invătămant i =onsiliul de administra ie. 8entruș țasigurarea unui management strategic de calitate, este nevoie ca directorul să depăseascănivelul de manager i să indeplinească rolul de lider.ș

• 5anagementul de miloc (nivelul comisiilor, cadrelor didactice, compartimentelor' care

coordonează, supravegează mai multe compartimente func ionaleforma iuni de lucruț ț

ecipe de muncă i urmăresc alocarea optimă a resurselor +ntre domeniile func ionale aleș ținstitu iei de invătămant orient)nd munca managerilor opera ionali .ț ț

• 5anagementul opera ional (nivelul colectivelor de elevi' unde se analizează modul deț

organizare al lec iilor i al clasei.ț ș

7ceste nivele se află +ntr"o str)nsă legătură, ce poate fi o-servată +n organizarea comitetelor deadministra ie, a comitetelor de elevi, de părin i, a celor profesorale, a comisiei metodice i aț ț șcelorlalte institu ii care cola-orează cu organiza ia respective, care cola-orează spre o organizareț țeficientă i -enefică pentru to i indivizii implicati +n sistemul educa ional.ș ț ț

:n alt concept su-ordonat managementului educa iei esteț managementul clasei de elevi .7cesta este a-ordat la nivelul microsistematic al maganementului general al domeniuluitiin elor deoarece este adaptat spa iului unei grupeclase +n care se realizează un efort educativ"ș ț ț

informativ.

5anagementul clasei de elevi este definit de către !. 4ucu (2000, apud #iron, E., 2011, p. $2'ca fiind „domeniul de cercetare +n tiin ele educa iei care studiază at)t perspectivele teoretice deș ț ț

5


6/10

a-ordare ale clasei de elevi c)t i structurile dimensional"practice, +n scopul facilităriișinterven iilor cadrelor didactice +n situa iile educa ionale concrete, prin e9erci iul microdeciziilor ț ț ț țeduca ionaleț “.

=u alte cuvinte, managementul clasei de elevi se referă la clasa de elevi, la coordonarea tutror

resurselor umane, materiale i financiare ale acesteia cu scopul cre terii eficien ei educa ionaleș ș ț țsau la sensul ac ional, practic al managementului educa iei, realizat de cadre didactice la nivelulț țclasei.

7cest domeniu de analiză i interven ie s"a +ndreptat ini ial spre analiza situa iilor ș ț ț ț pro-lematice din clasă, pe dezvoltarea capacită ilor necesare men inerii i sporirii disciplinei,ț ț școntrolului grupului* apoi, el s"a transformat +ntr"un suport teoretic i metodologic pentru ceișcare doresc să creeze +n clasă un spa iu al cola-orării, +nvă ării eficiente, autocunoa terii,ț ț șautoevaluării, autocontrolului, scopul final fiind acela de a"i auta pe viitorii profesori sădo-)ndească competen ele necesare o- inerii succesului +n activitatea didactică.ț ț

Dimensiuni structural-func ionale ale managementului clasei de elevi ț

6eorgeta Diac (2010, p. &A' precizează faptul că managementul clasei + i propune să a-ordezeșclasa de elevi i pro-lemele sale din mai multe perspective. 8ornind de la scopul formativ, seș poate distinge o perspectivă practic"aplicativă care structurează demersul managerial pe trei paliere

a. 8reventiv* -. 7c ional (+n sensul lansării unor propuneri pentru rezolvarea pro-lemelor minore apăruteț

+n spa iul comple9 al clasei'*ț

c. !ezolutiv (orientată către rezolvarea conflictelor maore apărute +n acest spa iu'.ț

B altă perspectivă de a-ordare a acestiu tip de management este aceea a dinamicii structural"func ională. n acest caz, se pot eviden ia c)teva dimensiuni ale managementului clasei de elevi,ț țcum ar fi (4ucu, !., 2000, pg A1"%' dimensiunea ergonomică, psiologică, socială, normativă,opera ională i inovatoare.ț ș

Dimensiunea ergonomică. 4nvestiga iile realizate pe domeniul managementului clasei dețelevi au +nceput să atingă i anumite su-iecte considerate p)nă +n prezent elemente cone9eș procesului instructiv"educativ. 7ceste pro-leme ale structurii ergonomice (dispunerea

mo-ilierului +n clasă, vizi-ilitatea i pavoazareaamenaarea sălii de clasă' sunt considerateșfundamentale +n economia generală a procesului didactic, ca proces managerial. 7 adar, suntșvizate realizarea i dispunerea mo-ilierului +n clasă +n diverse situa ii educa ionale, aranarea iș ț ț ș plasarea catedrei, a diverselor materiale au9iliare desfă urării procesului didactic importante +nșcaptarea i men inerea interesului elevilor pentru acesta, aranarea elevilor +n -ănci pentru a leș ț putea face vizi-ile activită ile, pavoazareaamenaarea sălii de clasă pentru crearea unui climatțfamiliar i +n acela i timp personalizat.ș ș

6


7/10

Dimensiunea psihologică are +n vedere at)t caracteristicile de ordin psiologic strict, c)t i peșacelea care in de psiologia educa iei. Elementele centrale ale acestei dimensiuni suntț țreprezentate de cunoa terea, respectarea i e9ploatarea particularită ilor individuale ale elevilor.ș ș țFactorul central poate fi capacitatea de muncă a elevilor +n clasă, iar principalele capacită i dețmuncă ale elevilor sunt capacitatea de muncă nominală (totalitatea resurselor energetice iș

func ionale ale organismului i ale sitemului psiic uman'*ț ș capacitatea func ională de muncăț (energia fizică i psiică solicitată i utilizată efectiv +n activitatea colară'*ș ș ș capacitatea demuncă disponibilă (rezervele de energie psiică i fizică de care dispune elevul la un momentșdat'* capacitatea de muncă auxiliară (poten ial energetic de rezervă'.ț

Dimensiunea socială. 7naliza clasei de elevi din această perspectivă reprezintă asociereadintre clasa de elevi i grupul social. n mod tradi ional punctele de vedere sunt oarecumș țconsonante +n ceea ce prive te tematica fundamentală a clasei de elevi ca grup social structura,șsintalitatea i pro-lematica liderilor sunt doar c)teva din ariile de preocupare ale investiga iilor ș țde tip sociologic +n clasa de elevi. #oate demersurile anterioare pot căpăta o relevan ă deose-ităț

pentru clasa de elevi +n măsura +n care cadrul didactic le cunoa te i pro-ează capacită iș ș țmanageriale strălucite +n planul aplicării lor practice.

Dimensiunea normativă surprinde, +n principal, preocuparea pentru cristalizarea unuiansam-lu de regulinorme care reglează desfă urarea unei activită i educa ionale. ormele careș ț țtre-uiesc interiorizate de către elevi sunt ini ial cele e9plicite (prescriptive, cunoscute, clar țe9primate' i apoi cele implicite (ascunse, care se construiesc +n cadrul grupului'.ș

Dimensiunea opera ională.ț ;uccesul +n ac iunile cadrului didactic nu este asigurat numaiț prin raportarea simplă la normele clasei, ci i printr"o raportare a acestora la normele colare +nș ș

general. 7-ordarea acestui su-iect este importantă deoarece contri-uie la con tientizareașecili-rului dintre normele e9plicite i cele implicite.ș

Dimensiunea inovatoare reprezintă o condi ie esen ială a optimizării interac iunilor i aț ț ț șmicrodeciziilor educa ionale +n universul grupului. 4ndependen a atitudinală i de interven ie aț ț ș țcadrului didactic +n situa ii de criză este dependentă de capacită ile inovatoare ale acestuia.ț ț4novarea +n planul rela ional al clasei de elevi nu este numai rezultatul presiunii for elor socialeț ținovatoare, ci i al presiunilor elevilor care ac ionează din interior. De i are, de o-icei, atri-uteș ț șiner iale, inovarea poate să rezulte i din interiorul sistemului clasă.ț ș

Componente i func ii ale managementului clasei de elevi ș ț

n opinia speciali tilor +n domeniul educa iei, scopul managementului colii i al clasei esteș ț ș ș+ncuraarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor ișcomportamentelor colare pozitive. De aceea, rezultatele colare, eficen a didactică aș ș ț profesorului i comportamentul elevilor i a profesorilor rela ionează direct cu managementulș ș țclasei i al colii. 7stfel, managementul clasei cuprinde trei componente esen ialeș ș ț

7


8/10

1. Managementul con inutuluiț se referă la deprinderile aplica-ile tuturor disciplinelor ișactivită ilor. o iunea de management al con inuturilor intervine c)ndț ț ț profesorulprofesorii se află +n postura de a coordona spa iul, materialele, ecipamentelețaferente, mi carea i a ezarea elevilor, precum i materialul de studiu propriu"zis,ș ș ș șintegrate +ntr"o arie curriculară sau +ntr"un program de studiu.

n principal, managementul educa ional se caracterizează prin asigurarea cooperăriițelevilor +n timpul activită ilor de +nvă are, iar +n central deprinderilor de management alț țclasei se află managementul activită ilor instruc ionale, corelarea i integrarea activită ilor ț ț ș țsuplimentare i rezolvarea pro-lemelor specifice disciplinei*ș

2. Managementul problemelor disciplinare se referă la tenicile necesare rezolvării pro-lemelor de disciplină a clasei i se fundamentează pe credin ele despre natura umană.ș ț#otodată, se mai referă i la controlul profesorului asupra consecin elor demersuluiș țdidactic. =omponenetele unui plan de management al pro-lemelor disciplinare suntrecompensarea comportamentului responsa-il, corectarea comportamentului iresponsa-ili inadecvat, ignorarea , controlul consecvent, mustrări ver-ale u oare, +nt)rzierea,ș ș

a ezarea preferen ială +n -ănci, timp c) tigat, timp pierdut, anun areaș ț ș ț părin ilorsupravegetorilor, contracte scrise, sta-ilirea comportamentelor adecvate +nțafara clasei i măsuri de recompensare. E9emplele anterioare pot fi identificate +nșe9emplele de predare eficientă*

$. Managementul rela iilor interpersonaleț are ca o-iect aptitudinile manageriale +ndomeniul rela iilor interpersonale pe care profesorulconducătorul de grup le e9ercită +nțraport cu elevii percepu i ca grup i se focalizează asupra clasei ca microsistem social.ț ș#re-uie să e9iste o legătură str)nsă +ntre coală i comunitate, care să fie revizuită iș ș șmodificată constant +n conformitate cu dinamica socială. 7t)t elvii, c)t i profesoriiș

tre-uie să fie con tien i de folosirea diversită ii umane +n vederea consolidării grupuluiș ț țcolarsocial. !ela iile profesor"elev sunt esen iale pentru asigurarea unui climat colar ș ț ț ș pozitiv, iar atunci c)nd apar pro-leme de disciplină colară, ele pot fi rezolvate fieșindividual, fie +n grup. Dacă +ncrederea reciprocă este mai puternică, elevii vor deveniindivizi rezponsa-ili mai devreme. n acest fel, „at)t educatorii, c)t i elevii devin co"ș participan i +n procesul de predare +nvă are, +ncerc)nd să o- ină rezultate individuale iț ț ț școllective c)t mai -une“ (FroGen H 4verson, apud 6ergu , 7., 2010, p. %>'ț

unc iile managementului clasei de elevi ț

5ultitudinea activită ilor manageriale poate fi sintetizată +n cinci categorii importante care seț

constituie +n func ii ale managementului, inclusive ale managementului educa ional. 7cesteaț țsunt planificarea, organizarea,conducerea, decizia i controlul.ș

!lanificarea „ reprezintă procesul de identificare i selectare a o-iectivelor ce vor fi urmăriteșde"a lungul unei perioade de timp, precum i modalită ile prin care acestea pot fi atinse.“ș ț(6ergu , 7., 2010, p. 2'ț

8


9/10

8rocesul de sta-ilire a o-iectivelor porne te de la v)rf i +ncepe cu sta-ilirea misiunii i scopuluiș ș șorganiza ieiinstitu iei respective, +n func ie de care sunt formulate o-iectivele pe termen lung deț ț țla care sunt precizate o-iectivele pe termen mediu i scurt pe -aza cărora sunt sta-ilite activită ileș țmanagerial pe o perioadă -ine definită. 7ceastă a-ordare poartă denumirea de management prino-iective.

:n management eficient are +n vedere i sta-ilirea unor politici i strategii care se referă laș șsitua ia generală a organiza ieiinstitu iei, aspecte func ionale ale acesteia, programe deț ț ț țdezvoltare, modelul de a-ordare a unor situa ii neprevăzute, atragerea de resurse etc.ț

8lec)nd de la cele trei categorii de elemente < politicile, strategiile i o-iectivele < se poateștrece la planificare, procesul +n urma căruia sunt sta-ilite o-iective precise i opera ionale,ș ținclusive +n ceea ce prive te activitatea dintr"o clasă de elevi.ș

"rganizarea „este procesul comple9, dinamic i fle9i-il de selectare i grupare a activită ilor ș ș ț

pentru atingerea unor o-iective comune, repartizarea responsa-ilită ilor de conducere pețcompartimente, +nvestirea cu autoritatea necesară a persoanelor care au primit funnc ii dețconducere i sta-ilirea unor linii de autoritate +n cadrul organiza ieiinstitu iei, sta-ilirea unor ș ț țcanale oficiale de comunicare prin care să se asigure coeren a i eficien a interven iei iț ș ț ț șactivită ilor.“ț

Func ia de organizare a procesului managerial urmează +n mod natural i logic celei deț ș planificare, prin intermediul căruia managerii pot implementa planul sau strategia care tre-uieurmată pentru +ndeplinirea o-iectivelor. n sens practic, func ia de organizare implică deciziețmanagerială rezultată +ntr"un sistem specializat de posturi coordonate i constă +n ac iuniș ț

destinate creării unui set sta-il de func ii i a rela iilor dintre ele. 8rin urmare, func ia deț ș ț țorganizare urmăre te să creeze o structură care să permit +ndeplinirea activită ilorsarcinilor ș ț planificate i să cuprindă rela iile ierarice necesare.ș ț

Conducerea „se referă la promovarea comportamentelor favora-ile atingerii o-iectivelor organiza iei, motiv)nd persoanele prin folosirea diferitelor stiluri de conducere, calitateațrela iilor interpersonale, modul +n care este favorizată comunicarea i cooperarea +n cadrulț șorganiza iei i modul de antrenare al personalului +n procesul decizional.“ț ș

4ndiferent de organiza ie sau institu ie, conducerea acesteia implică o anume responsa-ilitate dinț ț partea managerului. 5odul +n care aceste reu e te să" i assume responsa-ilitatea va duce cătreș ș ș

tipuri diferite de conducere.

#sumarea deciziei „reprezintă unul dintre cei mai importan i pa i +n managementul serviciilor ț ședuca ionale. 8rocesul decizional se referă +n sens strict la alegerea unui mod opera ional deț țrezolvare a unei situa ii sau pro-leme din mai multe alternative e9istente. n sens larg, acestț proces include i inventarierea solu iilor posi-ile de rezolvare a unor situa ii sau pro-leme, peș ț ț

9


10/10

-aza unor informa ii culese +n preala-il i care tre-uie să ai-ă un grad c)t mai mare deț șcertitudine, astfel +nc)t decizia finală să capete un caracter opera ional c)t mai accentuat. “ț

8rocesul ra ional de luare a deciziilor constă +ntr"o serie de pa i pe care managerii +i urmează,ț șfie frontal, fie pe -aza intui iei, +n alegerea alternative considerate optime. 7ce ti pa i suntț ș ș

identificarea pro-lemei, generarea de solu ii alternative, selectarea alternative oprtime,țimplementarea solu iei alese, monitorizarea i evaluarea.ț ș

Controlul $ evaluarea $ monitorizarea

=ontrolul poate fi considerat ultima fază +n procesul managerial, const)nd +n comparareastadiului la care s"a auns la un moment dat cu o-iectivele planificate anterior. El este necesar pentru a preveni eventuale situa ii de criză i disfunc ionalită i, prote)nd organiza ia iț ș ț ț ț șfavoriz)nd preforman a +n cadrul activită ilor desfă urate de mem-rii acesteia.ț ț ș

Evaluarea poate fi definită ca procesul prin care se o- in informa ii asupra calită ii, eficien eiț ț ț ț

i dinamicii activită ilor manageriale sau a rezultatelor unui proiect sau plan de dezvoltareș ținstitu ională, prin raportare la o-iectivele sta-ilite prin func ia de planificare.ț ț

5onitorizarea reprezintă procesul continuu prin care se oferă informa ii i se asigură suport iț ș șconsultan ă su-ordona ilor sau su-sistemelor unei organiza ii pe parcursul derulării activită ilor ț ț ț țsta-ilite prin func ia de planificare.ț

%ibliografie:

3oa, 7., 200, Managementul clasei de elevi, Editura !4;B8!4#, =lu"apoca =ăpă +nă, 6., 201$,ț Managementul clasei de elevi, Editura Ioffman, =aracal =ristea, ;., 1, Dic ionar de termini pedagogiciț ,ditura Didactică i 8edagogică,ș

3ucure tiș =ristea, ;., 200%, Managementul organiza iei colareț ș , Editura Didactică i 8edagogică,ș

3ucure tiș 6ergu , 7., =eo-anu, =.,Diac, 6., =urelaru, ., 5arian, 7., =riu, !., 2010,ț Introducere

în managementul de elevi, Editura :niversită ii „7le9andru 4oan =uza“, 4a iț ș 4ucu, !., 2000, Managementul i gestiunea clasei de eleviș , Editura 8olirom, 4a iș Joi a, E., 2000,ț Management educa ional ț , Editura 8olirom, 4a iș !ădu "#aciu, !., 200$,ț Managementul educa ional ț , Editura =asa =ăr ii de tiin ă, =lu"ț Ș ț

apoca #iron, E., 2011, Managementul clasei de elevi, Editura 8erformantica, 4a iș• ăduva, E., 201$, managementul organiza iei colareț ș , Editura /egis, =raiova

10

Managementul clasei de elevi, managementul organizational

Documents

Transcript of Managementul clasei de elevi, managementul organizational