MANAGEMENTUL-CLASEI-04

7/23/2019 MANAGEMENTUL-CLASEI-04

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-clasei-04 1/68

MANAGEMENTUL CLASEI



REGULILE ŞI ROSTUL LOR ÎN MANAGEMENTUL CLASEI

• un management eficient al situaţiilo !colae "esu"une "e#enţaegulilo

• egulile "ot fi im"use $e c%te "ofeso sau "ot fi negociate cu ele&ii

• egulile cae gu&enea#% situaţia 'nomal%( $int)o sal% $e clas%te*uie s% satisfac% um%toaele citeii+ relevanţa, transparenţa,

pozitivitatea




• "entu a fi relevante, egulile te*uie s% e&ite e-temele+s% nu fie nici at.t $e geneale /nc.t s% nu se "oti&easc%nici unei situaţii eale, $a nici at.t $e s"ecifice /nc.tfiecae lecţie nou% s% eclame alte eguli



• ele&anţa "esu"une o anumit% iea0ie a egulilo,"e#enţa unei compatibilităţi /nte acestea, "ecum !i orelativă flexibilitate /n inteioul iea0iei es"ecti&e




• ele&ii acce"t% mai u!o egulile al căror sens estetransparent

• tans"aenţa se o*ţine fie "in negocieea egulii aflate /n$iscuţie, su*liniin$u)i)se astfel necesitatea, fie "inclaificaea fa"tului c% este im"us% $e c0ia /n$e"linieaunei sacini !colae anumite 1cu alte cu&inte, esteim"us% $e situaţie2



• C0ia /n situaţia /n cae egulile ţin $e o instanţ%

su"eioa%, oaecum a*stact% "entu ele&i 1MinisteulE$ucaţiei Naţionale, ins"ectoat !cola, $iecţiunea !colii2se im"une claificaea acelo factoi cae au con$us laa"aiţia lo



• sloganul 'egulile nu se $iscut%( atest% incom"etenţ%$in "atea "ofesoului !i "oate genea efecte ne"l%cute /n contolul situaţiilo !colae




• o fomulae pozitivă a egulii ofe% o ţint% $e atins !i este"efea*il% unei fomul%i negati&e, cae "esu"une ce&a

$e e&itat

• este mai eficient s% s"ui 'lucea#% /n lini!te(, $ec.t 's%nu &% mai au$ c% &o*iţi(



• "entu Kasambira o egul% a$ec&at% este+

• univocă 1nu las% loc la inte"et%i2• necesară 1nu este im"us% $oa "entu a mai e-ista o

egul%2• poate fi impusă 1ele&ii te*uie s% fie con&in!i c% egulile

se &o a"lica, c% /nc%lcaea lo nu &a fi toleat% !i c%es"ectaea lo, /n sc0im*, &a fi ecom"ensat%2



• 34 5agea&es sugeea#% c% "ofesoul a te*ui s%negocie#e lista sa $e eguli /nc% /n cusul "imelo

/nt.lnii cu ele&ii



• Acestea pot acoperi mai multe domenii:

• intaea /n clas%• mi!caea /n tim"ul oei $e clas%• mo$alit%ţile $e a$esae



• c.n$ se &o*e!te !i c.n$ se tace /n sala $e clas%

• cine se ocu"% cu $isti*uiea mateialelo !i aec0i"amentelo atunci c.n$ este ne&oie $e acestea etc4




• $ac6 sistemul $e eguli $int)o !coal% "oate fi anteio

&eniii "ofesoului /n instituţia es"ecti&6, sistemul $eeguli cae funcţionea#% /n clas6 te*uie s6 "oateam"enta negocieii $inte "ofeso !i ele&i

• Se o*ţin astfel c.te&a a&anta7e+



) e-ist6 un sistem impersonal $e nome, ca atae ele&ii!tiu c6 nu $e"in$ $e ca"iciile "ofesoului

) egulile es"ecti&e s)au fi-at "in negociee, ceea ce aa&ut $e"t efect ce!teea stimei $e sine a ele&ilo



• "e $e alt% "ate, "atici".n$ la negocieea egulilo, ele&iicon!tienti#ea#% necesitatea acestoa




) ele&ii /nţeleg aţiunea unei "e$e"se, $ei&at6 $in /nc6lcaea unei eguli, mic!o.n$u)se astfel iscula"aiţiei uno eacţii afecti&e necontolate atunci c.n$sunt "e$e"siţi



) ele&ii /n&aţ% c6 oice gu" social e-ist6 at.ta tim" c.tfuncţionea#% anumite eguli

) managementul clasei se &a s"i7ini "e"on$eent "eautoitate !i nu "e "utee




• instituiea unui sistem $e eguli necesit% tim", $eoaecemulte $inte ele $e&in lim"e#i !i e&i$ente "entu ele&i /numa "o$uceii uno inci$ente

• /n astfel $e situaţii, "ofesoul te*uie s% $o&e$easc%autoitatea $e a im"une !i $e a /nt%i egula es"ecti&%



• nu te*uie fi-ate eguli cae nu "ot fi im"use sau cae nu

"ot fi es"ectate, $eoaece aceasta ae im"licaţiinegati&e at.t /n ceea ce "i&e!te autoitatea "ofesoului,$a !i, mult mai ga&, /n ceea ce "i&e!te i$eea $e o$ine!i $e coeenţ%



• negocieea egulilo "esu"une /n mo$ e-"licit !inegocieea uno "e$e"se "entu /nc%lcaea lo8 nu esteecoman$a*il ca e&entualele "e$e"se "entunees"ectaea uno eguli s% fie 0ot%.te $u"%"o$uceea inci$entului



CAU9E ALE COM:ORTAMENTULUI:ERTUR;ATOR AL ELE<ULUI

1. antipatie în raport cu şcoala8 /ntuc.t nu face "ate $in antici"%ilelo, !coala $e&ine iele&ant% "entu unii ele&i, ia uneoi, c0ia'agasant%(



• /n ca#ul ele&ilo aflaţi /n aceast% situaţie, "e$e"sele$ecug.n$ $in tansgesaea ta$iţiilo scise=nesciseetc4 $e&in iele&ante /n "lan e$ucati&




• /n acest ca#, "ofesoul te*uie s% e#ol&e $ou%"o*leme+

>4 ce!teea ele&anţei, a sensului muncii !colae

?4 e&itaea conflictelo $e intees cu ele&ii /n cau#%



• ele&anţa !colii "entu eu!ita /n &iaţ% 1mai alesec0i&alat% cu un stan$a$ economic i$icat2 "ae cu totul"us% su* semnul /nte*%ii ast%#i, ia munca "ofesouluica"%t% uneoi accente sisifice4




• %m.ne "osi*ilitatea moti&%ii ele&ilo "in inteme$iuluno factoi "o"ii instituţiei !colae



• @ennet0 Mooe enumea+

) a a&ea a!te"t%i ma-ime /n a"ot cu ele&ii

) cecet%ile au ele&at c% ele&ii au ten$inţa $e a fi la /n%lţimea a!te"t%ilo "ofesoului




) a ofei "in e-em"lul "o"iu un mo$el "entucom"otamentele $oite

) $e "il$%, acesta "oate a%ta entu#iasm "entu o*iectul

$e stu$iu "e cae /l "e$% !i "entu lucul cu ele&ii



• este ecoman$a*il ca "ofesoul s% comunice ele&ilosco"uile "e cae le um%te!te, mi7loacele !i stategiile"e cae intenţionea#% s% le utili#e#e /n acest sco","entu a)i im"lica at.t /n "ocesul $e ela*oae ao*iecti&elo, c.t !i /n acela $e "oiectae a mi7loacelo !ia stategiilo a$ec&ate

es"onsa*ilitate




• a sta*ili o atmosfe% "o#iti&%, $e em"atie "entu fiecae

ele& /n "ate, $a f%% a "ie$e $in &e$ee centaea lo"e ceea ce te*uie f%cut /n clas%



) a im"lica ele&ii /n mo$ acti&, utili#.n$ astfel$is"oni*ilitatea lo natual% $e a face ce&a

) a ele&a foate cla c% meit% s% /n&eţi, c% fiecae lecţietansmite ce&a foate im"otant, $ecisi& "entu &iaţa

ele&ilo8 altfel, ace!tia &o /nceca s% se sustag%




) a culti&a /nce$eea /n sine a ele&ilo4 Oicine &ea s% sesimt% "eţuit !i es"ectat



) a utili#a inteesele !i cuno!tinţele anteioae ale ele&ilo+ele&ii aco$% o atenţie mai mae !i se im"lic% mai mult$ac% su*iectul ae o leg%tu% &i#i*il% cu e-"eienţa !i

inteesele lo

) a utili#a i$eile ele&ilo, "entu c% /n acest ca# inteesul !i

im"licaea lo &o fi mai mai




) a utili#a cuio#itatea natual% a ele&ilo



) a "o&oca ele&ii "in solicit%ile la cae te*uie s%

%s"un$%



• temele u!oae $e&in cu tim"ul "lictisitoae

• "o*lemele "e cae le au $e e#ol&at te*uie s%)i"o&oace, $a s% nu)i $escua7e#e

• /n acest ultim ca#, efectul a fi simila cu acela al temelo

u!oae



) a utili#a /nt%iile "entu a ecom"ensa com"otamentele$e#ia*ile4 Nu $e "uţine oi, com"otamentul $e#ia*ileste 'uitat(, "entu a aco$a o atenţie s"oit% ele&ilo

cae ceea#% "o*leme




) a utili#a instuiea in$i&i$uali#at%, a$ic% a eali#a o"oiectae $ifeenţiat% a acti&it%ţilo $e /n&%ţae /n funcţie$e inteesele, ne&oile !i a*ilit%ţile ele&ilo

) a utili#a com"etiţia, /ntuc.t /n mo$ natual ele&ilo le

"lace s% inte /n com"etiţie !i s% c.!tige, s% fie cei mai*uni



) a e$uce an-ietatea ele&ilo




• conflictele $e inteese sunt geneate $e $isce"anţamanifest% $inte sistemul $e &aloi, inteese, ne&oi aleele&ilo !i sistemul "e cae /l e"e#int%=/ntuc0i"ea#%

"ofesoul

• calea cea mai "oti&it% "entu e#ol&aea unui astfel $e

conflict $e inteese "ae a fi negocieea



• procedura de negociere cuprinde patru paşi:

a. confruntarea poziţiilor ) e-"imaea $esc0is% asentimentelo $e c%te am*ele "%ţi8 sentimentele te*uieoientate c%te "o*lemele im"licate !i nu c%te "esoane




*. definirea conflictului în termeni acceptaţi de ambele părţi

) /n acest sco", centaea te*uie f%cut% "ecom"otamente !i nu "e caacteisticile in$i&i#ilo, "e"o*leme !i nu "e "esoane4 3e aceea, conflictul te*uie$efinit ca o "o*lem% $e e#ol&at !i nu ca o *%t%lie $ec.!tigat



c4 stimularea dorinţei de cooperare

) aceasta &a a&ea ca efect+ e$uceea sus"iciunii !ine/nce$eii8 mai *una /nţelegee a "unctului $e &e$eeo"us8 "ece"eea /n temeni "o#iti&i a conflictului8acce"taea mai a"i$% a /nţelegeii cu "atea a$&es%,$e&enit% acum "atene $e negociee



$4 negocierea şi adoptarea unei perspective comune deabordare a conflictului

) aceasta "esu"une $eta!aea $e "o#iţia iniţial% !i$is"oni*ilitatea $e a "i&i "o*lema !i $in "unctul $e&e$ee al celuilalt




2. nevoia de recunoaştere socială, mai ales $in "ateacolegilo

) unii ele&i simt ne&oia uno /nt%ii "eio$ice cae s% leateste ascen$enţa "e cae o $eţin "inte cei $e aceia!i&.st%



) acest lucu se "oate eali#a cel mai u!o "o&oc.n$autoitatea "ofesoului

) $ac% "o&ocaea nu este acce"tat%, "in contaminae,oice ele& &a ce$e c% "oate sfi$a autoitatea"ofesoului, ia clasa &a fi sc%"at% $e su* contol




• 3. izolarea socială :

) unii ele&i mai la*ili "si0ic simt ne&oia acut% $e a fi $oiţi!i acce"taţi $e c%te colegii lo



) "entu c% se intega#% mai geu, $e o*icei suntmaginali#aţi, ceea ce le "o&oac% un mimetisme-ageat /n a"ot cu com"otamentul gu"ului

) /n $oinţa $e a fi asem%n%toi celolalţi mem*i aigu"ului, &o e-agea, "o&oc.n$ $ificult%ţi $e contol

"ofesoului




• 4. comportamentul impulsiv

) este caacteistic acelo ele&i cae "a inca"a*ili s%antici"e#e consecinţele actelo lo

) li"siţi $e o sociali#ae a$ec&at%, inca"a*ili s%)!i e"ime"oniea $e a "o&oca, ace!ti ele&i "ot constitui o"o*lem% $ificil% "entu "ofeso




• 5. ignorarea regulilor

) ceea ce nu "esu"une nea"%at ignoaea lo cu *un%!tiinţ%

) instituiea unui sistem $e eguli cee tim" !i, oicum,

/ntot$eauna &a funcţiona un sistem fomal 1mai stict2 !iunul eal 1mai le7e2



) egulile e-istente 1cele cae funcţionea#% $e fa"t2 seinstituie $e multe oi "in '"esiunile( "e cae ele&ii lefac asu"a "ofesoului, "entu a &e$ea /n ce m%su%acesta este $is"us s% se a*at% $e la sistemul fomal




• 6. conflicte între sistemele opuse de reguli

) a"a atunci c.n$ un ele& "ose$% setui o"use $e eguli,$eoaece unul "oate "emite ceea ce altul inte#ice

) $e o*icei, un ele& "ose$% un set $e eguli "entu !coal%,unul "entu acas% !i unul "entu gu"ul $e "ieteni $incae face "ate



) in&aia*il, setul $e eguli mai le7e este cel $e acas%

) ciocniea $inte aceste iea0ii $ifeite "oate geneacom"otamente $e&iante, $ac% "ofesoul nu o*se&% la

tim" acest lucu !i nu ia m%suile a$ec&ate




• . transferul afectiv

) un com"otament ne"oti&it /n clas% "oate fi acce"ta*ilacas% sau cu "ietenii



) ele&ii "ot o"ea !i un tansfe afecti&+ e-4 anti"atiaesimţit% faţ% $e tat%l s%u "oate acţiona "in tansfeasu"a "ofesoului !i "in inteme$iul acestuia, asu"a!colii /n geneal



) tansfeul afecti& ) cu efecte negati&e /n com"otament )se "o$uce mai ales c.n$ a"a "o*leme /n familie+$i&oţ, se"aaea "%inţilo etc4




• dintre factorii proprii mediului familial care induc uncomportament perturbator !n sala de clasă"#$urston" %eld$usen şi &enning amintesc:

) egulile tat%lui sunt "ea le7ee, "ea sticte sau li"site $ecoeenţ%

) su"a&eg0eea "e cae mama o e-ecit% este /n cel mai

*un ca# coect%, $a "oate fi !i total ina$ec&at%



) "%inţii manifest% in$ifeenţ%, uneoi c0ia ostilitate faţ%$e co"ii

) mem*ii familiei sunt angenaţi /n me$ii socio)"ofesionale $ifeite !i au "ea "uţine lucui /n comun

CAU9E ALE COM:ORTAMENTULUI




) "%inţii nu &o*esc $es"e co"ii !i $es"e "o*lemele lo

) elaţiile soţ)soţie sunt li"site $e c%l$u%, oi nu sunt elaţii$e egalitate

) $e#a"o*%ile "%inţilo sunt mult mai numeoase $ec.t /ncua7%ile

) mamele nu sunt feicite /n me$iul /n cae t%iesc





) c.n$ co"iii ge!esc, sunt "e$e"siţi8 /n aceste "eioa$eautocontolul este mai $ificil

) "entu a)!i masca $e#inteesul, "%inţii "efe% s% cea$%c% influenţa 0ot%.toae asu"a co"iilo lo o aucolegii="ietenii

) tim"ul li*e al "%inţilo este li"sit $e semnificaţii "o#iti&e





• '. agresivitatea umană înnăscută B

• Ienus Ei*l)Ei*esfel$t D a ecunoa!te ineenţaagesi&it%ţii umane /n a"ot cu in$i&i$ul nu /nseamn% !ia acce"ta ine$uca*ilitatea acestuia

• as"ecte ale agesi&it%ţii se esimt /n multe $inte cau#eleunui com"otament in$e#ia*il





• Agresivitatea umană+ S"ectul agesi&it%ţii umane estelag4 Omul /!i "oate oienta agesi&itatea /n mo$ $iect /m"oti&a unui congene, lo&in$u)l, 7ignin$u)l &e*al sauioni#.n$u)l4 Agesi&itatea uman% "oate acţiona $easemenea in$iect, atunci c.n$ a$&esaul este &o*it $e

%u sau i se /ntin$e o cus%4 Agesi&itatea se "oatemanifesta !i "in efu#ul contactului social, a7uto sau$iscuţie, $e "il$%4 Agesi&itatea "oate fi /n$e"tat% /m"oti&a unui in$i&i$ sau unui gu", at.t /n conflictuli$eologic c.t !i /n cel amat4 Tutuo acesto fome le estecomun fa"tul c% cu a7utoul lo se e-ecit% asu"a unuicongene sau asu"a unui gu" $e congenei o "esiunecae con$uce /n cele $in um% la /n$e"%taea lo sau lasu"uneea acestoa faţ% $e cei cu ang /nalt sau faţ% $enoma gu"ului4 1F, "+ >H2





• (. anxietatea

) "oate genea com"otamente ina$ec&ate ca o fom% $ea"%ae /m"oti&a uno elemente ale me$iuluie$ucaţional+ e-amin%i, &o*itul /n faţa clasei, a fi 7u$ecat

/n faţa colegilo etc4





• 1). modul de manifestare a profesorului

) $e multe oi "oate cea "o*leme $e $isci"lin%, /n loc s%le e#ol&e8 iat% c.te&a atitu$ini ina$ec&ate+



>4 $e asu"ie a ele&ilo, "lec.n$ $e la "emisa c%o$inea este alfa !i omega /n e$ucaţie

?4 $e ignoae $is"eţuitoae a ele&ilo

F4 $e e&aluae a ele&ilo /n temeni constant negati&i !i$e"eciati&i



• eacţia ele&ilo la asemenea atitu$ini "oate lua fome

e-teme+ fuie, agesi&itate &e*al%, &an$alism, *%t%i etc4





• @4 :aul @asam*ia 1/n lucaea Lesson Planning and Class

anagement 2+ "inci"alele cau#e ale "o*lemelo $e $isci"lin% sunt"o"ii c.m"ului e$ucati& !cola !i se "ot gu"a astfel+

• probleme legate de profesor • probleme legate de elev





• ) probleme legate de profesor +

A4 lipsa de experienţă

;4 probleme de comunicare C4 diferenţe de atitudine

34 probleme personale

E4 proiectarea

J. resurse materiale adecvate G4 mediul





• ) probleme legate de elevi +

A4 presiuni din partea colegilor

;4 absenţa succesului academic C4 !rana şi somnul

34 plictiseala

MANAGEMENTUL-CLASEI-04

Documents

Transcript of MANAGEMENTUL-CLASEI-04