UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A

MASTERANZILOR

3

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE.

REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A MASTERANZILOR

2016

Coordonator volum: Conf. univ. dr. AUREL GHEORGHILAŞ

EDITURA UNIVERSITARĂ, BUCUREŞTI

EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE (C.N.C.S.) ŞI

INCLUSĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ŞI

CERTIFICATELOR UNIVERSITARE (C.N.A.T.D.C.U.) ÎN CATEGORIA EDITURILOR DE PRESTIGIU

RECUNOSCUT.

ISSN 2068-3871

4

C U P R I N S

APOSTOL

LARISA - ELENA - Analiza gradului de valorificare turistică. Studiu de caz:

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari, Comuna Berca . .

5

BODEANU

DANIELA

- Influența mass-media asupra fluxului de turiști din

Municiupiul Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

12

CIUVAGA

ARIADNA - Aspecte de dezvoltare durabilă a turismului în

comuna Bran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

19

DOBRE

GEORGIANA ALINA

- Turism și ecoturism în Cheile Nerei . . . . . . . . . . . . . . . .

32

DUMITRU

CRISTINA GABRIELA - Posibilități de diversificare a agrementului turistic din

zona periurbană a Bucurștiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

43

GIUȘCĂ

MĂDĂLINA CRISTIANA - Evaluarea riscurilor și siguranței turiștilor în

proximitatea Gării de Nord - București . . . . . . . . . . . . .

48

POPESCU

MIHAELA - Percepția turistică privind peisajul cultural din

orașul Sinaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

53

RĂDUȚĂ

CORINA GABRIELA - Eficiența dezvoltării formelor de turism durabil pe

teritoriul orașului Covasna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

64

STOIAN

ANDREI-IRINEL - Amenajarea turistică în zona șoselei de altitudine

Transalpina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

71

VASILE

MARIANA CĂTĂLINA - Efectele crizei economice asupra circulației turistice din

Stațiunea Predeal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

78

VÎLSĂNESCU

MIHAELA RAISA - Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – modalități de

promovare și exploatare turistică . . . . . . . . . . . . . . . . .

84

ZANFIR

ANDREEA-ELENA - Rolul accesibilității și educației turistice în dezvoltarea

durabilă a Parcului Național Cozia . . . . . . . . . . . . . . . . .

94

5

APOSTOL

LARISA - ELENA

Data şi locul naşterii: 16.02.1993, Buzău Studii: Absolventă a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti, a specializării de Geografia turismului, promoţia 2015. În prezent masterandă în cadrul Facultăţii de Geografie – Gestiunea spaţiului turistic si servicii de ospitalitate. Domenii de interes: rezervaţii naturale, conservarea patrimoniului

turistic, măsuri de dezvoltare a potenţialului turistic în judeţul

Buzău.

ANALIZA GRADULUI DE VALORIFICARE TURISTICĂ. STUDIU DE CAZ:

VULCANII NOROIOȘI DE LA PÂCLELE MARI, COMUNA BERCA

APOSTOL LARISA - ELENA

Abstract: The Berca village has a great potential for tourism, by being located in a favorable climate for

development of several types of tourism, because of unique phenomena such as Muddy Volcanoes, one of the

areas with a great touristic potential and importance for its attractiveness and its diversity of offers. A better

promotion of these tourism resources would contribute to the tourism development in the area, with an increase

of its technical infrastructure. This study aims to observe the overall perception of tourists and to study their

motivation for choosing it. All of these are for a better analysis of certain significant factors that influence the

decisions of tourists in many situations, and to understand their needs, in order to find out how important and

popular these natural elements are for tourists.

Cuvinte cheie: potenţial turistic, Vulcanii Noroioşi, valorificare turistică, chestionar

INTRODUCERE

Lucrarea de față, intitulată “Gradul de valorificare turistică în cadrul Vulcanilor Noroioşi de la

Pâclele Mari, comuna Berca” încadrează direcția de cercetare în arealul Subcarpații Buzăului, care se

află poziționați într-o zonă de confluență a mai multor zone diferite atât din punct de vedere natural,

cât și din punct de vedere istoric, rezultând în timp o zonă cu trăsături comune, dar și cu o specificitate

aparte prin elemente esențiale de tradiții și continuitatea acesteia, precum și resurele naturale deosebite

ale zonei.

Zona comunei Berca este înzestrată cu o varietate mare a potențialului turistic într-un climat

favorabil multor tipuri de turism datorită prezenței unor fenomene unice precum Vulcanii Noroioși,

care se înscriu printre zonele cu o mare importanță și potențial turistic prin atractivitatea zonei și

diversitatea ofertei turistice, iar o mai bună promovare a acestor resurse turistice ar favoriza

dezvoltarea turismului în zonă într-o manieră mai amplă, alaturi de o modernizare și o dezvoltare a

infrastructurii tehnice și turistice, factori care pot duce la o valorificare a zonei.

Scopul acestui studiu de caz este de a observa percepția turiștilor asupra Vulcanilor Noroioși în

vederea motivației acestora de alegere a acestei zone pentru analiza unor anumiți factori foarte

importanți, care influențează deciziile turiștilor în mai multe situații. Obiectivul acestui studiu o

reprezintă înțelegerea nevoilor turiștilor pentru a afla cât de importante și de apreciate sunt anumite

elemente turistice componente naturale și antropice ale zonei.

Chestionarul aplicat a fost formulat special pentru a afla în ce manieră este valorificat potențialul

turistic al Vulcanilor Noroioși, doar cei de la Pâclele Mari din perspectiva turiștilor deoarece este o

diferență de infrastrucură tehnică între cele doua, ceea ce ar duce la o diferență între percepțiile celor

50 de persoane. Se dorește astfel o apreciere a frecvenței turiștilor, revenirea sau dorința acestora de a

se mai întoarce, precum și durata vizitei în funcție de infrastructura turistică diversă, care ar putea să

atragă turiști pe un interval mai mare de timp.

6

Principala pemisă propusă la începutul realizării acestui studiu constă în faptul că potenţialul

turistic al zonei este mare şi diversificat şi este şi foarte apreciat de către turişti. O altă premisă constă în faptul că deşi există un potenţial turistic mare, acesta nu este valorificat la potenţialul său maxim, fapt ce împiedică o dezvoltare mare a turismului în zonă.

METODOLOGIE

Pentru realizarea acestui articol a fost luată în vedere abordarea acestei teme a gradului de

valorificare turistică în cadrul Vulcanilor noroioşi de la Pâclele Mari din comuna Berca prin lansarea

unei ipoteze că această zonă nu este valorificată la maxim prin aplicarea mai multor metode de

cercetare și principii.

A fost utilizată atât cercetarea documentară, cât şi metoda chestionarului, care a avut drept ţintă

determinarea gradului de valorificare turistică şi a lipsurilor din punct de vedere turistic prezente în

acest areal prin observarea percepţiei turiştilor asupra acestei zone și concretizarea acestui grad de

valorificare prin aplicarea unui chestionar într-un număr de 50 de răspunsuri adresat turiștilor, la fața

locului, care se aflau acolo în vizitarea Vulcanilor Noroioși, dintre care 52% erau femei și 48% barbați

de diferite vârste și zone de proveniență diverse.

ATUURILE TURISTICE ALE ZONEI

Rezervația Naturală “Vulcanii Noroiosi”,

aflată în administrația comunei Berca, este un

geomorfosit complex de tip geologic și botanic,

fiind unul dintre cele mai importante obiective

turistice din zona Subcarpaților Buzăului,

valorificat și promovat la nivel național, chiar și

internațional şi este un fenomen rar din întreagă

lume, de aceea dispune de o valoare științifică

mare. Valoarea sa estetică mare este dată de

aspectul selenar și contrastul cromatic puternic al

obiectivului turistic natural.

Linia de falie a anticlinalului Berca -

Arbanași dispune de zăcăminte de petrol, care au

dat naștere erupțiilor de gaze naturale, vulcanii

fiind grupați în 3 zone: Pâclele Mici, Pâclele Mari și Beciu. Pâclele se găsesc răsfirați pe suprafața

comunelor Berca și Scorțoasa, cei mai cunoscuți fiind cei de la Pâclele Mari, pe un drum marcat și

asfaltat. Înscriși pe lista rezervațiilor din România încă din anul 1955, Vulcanii noroioși, unici în țară,

cu o suprafața de 5 ha, unde se găsesc o serie de plante rare, precum arbustul gărdurarița (Nitraria

Schoberii), plantă din Asia Centrală, aici fiind singurul loc din țara unde se găsește această specie.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Scopul primei întrebări (Fig. 1) a fost de a afla ce

procentaj din totalul persoanelor respondente nu se află pentru prima data la Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari, pentru a se putea evidenția faptul ca în zona studiată turiștii revin la un anumit interval de timp, vizitând această zonă de mai multe ori de-a lungul anilor. După cum se poate observa, procentul celor care se aflau aici pentru prima dată este de 42%, mai redus decât cel al persoanelor care nu se aflau la prima vizită (58% din totalul de 50 de persoane respondente).

Fig. 1 – Este prima dată cand vizitați

Vulcanii Noroioși ?

Foto 1 – Rezervația naturală Vulcanii Noroioși

7

2. a. Vizita la rude; b. Zonă în transit; c. Vizitarea vulcanilor noroioși, în mod special;

d. Cunoașterea zonei, curiozitate

3. a. Referințe ale prietenilor, rudelor; b. Internet; c. Reclame în ziar, Tv; d. Ghiduri turistice

Fig. 2 – 2. Cărui fapt se datorează vizita dvs. ?; 3. Ce anume v-a determinat să alegeți această zonă?

Întrebările 2 si 3 (Fig. 2) au scopul de a afla motivul turiștilor pentru care se aflau în vizitarea

acestei zone, întrebarea 2 punând in evidență faptul că mai mult de jumătate din respondenți (52%) se

aflau aici din dorința de a vizita Vulcanii Noroioși, in mod special, iar 22% au vizitat Vulcanii

Noroioși deoarece se aflau în zona comunei Berca și din simpla curiozitate și din dorința de a cunoaște

mai multe lucruri despre această zonă de o importanță turistică si o raritate importantă. Doar 14% se

aflau în vizită la rudele din județul Buzău, care au crezut de cuviință că acest obiectiv este unul dintre

principalele destinații turistice din Buzău, care merită vizitat într-o scurtă excursie cu musafirii lor, iar

12% din repondenți se aflau in tranzit către alte destinații turistice mai importante, Vulcanii Noroiosi

aflându-se pe drumul lor de tranzit, fiind un popas al acestora pentru relaxare și odihnă.

Întrebarea 3 surprinde faptul ca turiștii aflați aici au ales această zonă cu un procent majoritar de

76% datorită referințelor prietenilor sau ale rudelor, ceea ce înseamnă cu alte cuvinte că această zonă

nu se bucură de o publicitate foarte mare pe internet, tv, ziar sau ghiduri turistice. Această lipsă de

publicitate nu este un lucru favorabil acestei zone, însă cadrul natural deosebit si importanța ei a făcut

ca multitudinea de turiști sa crească oricum doar din recomandări ale persoanelor care au mai vizitat

zona sau chiar ale rudelor care locuiesc in județ. 12% au aflat acest lucru din ghiduri turistice, iar 8%

de pe internet, însă doar 4 %, mai exact doar 2 din 50 de persoane, au răspuns ca au auzit de această

zonă din ziar, reviste sau TV.

La cea de-a patra întrebare (Fig. 3), repondenții au răspuns

într-un procent majoritar de 80% că vizita lor durează doar o

zi, iar doar 20%, majoritatea celor care se aflau în vizită la

rudele din zonă, au răspuns ca vor sta in zonă un week-end.

Niciun respondent nu a ales varianta de a sta în zonă peste 3

zile. Acest lucru se datorează în primul rând infrastructurii

turistice nu prea dezvoltate, lipsa dotărilor pentru agrement si a

structurilor de cazare si de alimentație mai diversificate, ceea

ce a făcut din această zonă o destinație turistică ideală pentru

cei în tranzit sau în vizite scurte doar pentru a vizita acest

obiectiv turistic și atât.

Fig. 3 - 4. Cât timp durează vizita

dvs. în zonă ?

Prin întrebarea a 5-a (Fig. 4) se dorește cunoașterea impresiilor turiștilor față de infrastructura

tehnica a zonei, respondenții considerând accesul bun (50%) spre satisfăcător (32%), iar 10%

considerând că acesta se află într-un stadiu nesatisfăcător, un procent mai mare decât cei care îl

considerau foarte bun (8%). Rezultatul intrebarii 6 (Fig. 5) arată faptul că infrastructura tehnică este

medie și că o îmbunătățire a acesteia ar fi mai mult decât binevenită, ca drept urmare la întrebarea a 6-

a, 86% au răspuns ca este necesară o modernizare a căii de acces fața de 14% care au considerat că nu

este nevoie, aceasta aflându-se într-o stare bună spre foarte bună.

8

Fig. 4 – 5. Cum considerați accesul până la acest obiectiv ? Fig. 5 – 6.Considerați necesară

modernizarea căii de acces ?

Din punctul de vedere al atractivității zonei si a factorilor care i-au determinat pe turiști să aleagă

această zonă, întrebările 7, 8 si 9 sunt cele care surpind acest lucru.

7. a. cadru natural deosebit; b. odihna, liniştea;

c. importanţa turistică; d. raritatea

Fig. 7 – 8. Cum apreciați cadrul

natural al zonei ?

Fig. 6 – 7. Ce vă atrage, în mod deosebit, la acest loc ?

Întrebarea a 7-a (Fig. 6) este cea care surpinde elementul maxim de atractivitate al zonei și cel care

dezvoltă o circulație turistică importantă. Cei mai mulți turiști (42%) consideră ca raritatea vulcanilor

este cea care atrage un așa număr mare de turiști, pe când 32% consideră că elementul de atractivitate

este cadrul natural deosebit, care impresionează prin aspectul selenar și contrastul puternic al culorilor.

16% consideră ca importanța lor turistică la nivel național și chiar internațional face ca oamenii să

aleagă această zonă ca vacanță și doar 10% sunt și mai mulțumiți de odihna și de liniștea, pe care o

oferă această zonă.

Întrebarea a 8-a (Fig. 7) se referă strict la cadrul natural dintre elementele de atractivitate ale zonei,

având un rezultat mare de 82% în cazul turiștilor care consideră cadrul natural unul deosebit si doar 18

% îl consideră satisfăcător, pe când niciun respondent nu a considerat ca acesta este nesatisfăcător,

varianta a 3a nefiind aleasă de niciun turist.

Fig. 8 – 9. Considerați că potențialul

turistic este valorificat suficient? Fig. 9 – 10. Cum apreciați infrastructura turistică?

9

Întrebarea a 9-a (Fig. 8) reprezintă percepția turiștilor față de potențialul turistic al zonei, aceștia

considerând in proporție de 88% că acesta nu este valorificat suficient, pe când doar 12% îl vad ca

fiind bine valorificat. Zona deține elementul principal de atractivitate, care poate dezvolta o circulație

turistică foarte mare, însă lipsa unei infrastructuri turistice nu atrage turiștii cum ar fi trebuit.

Întrebările 10 si 11 vor arăta percepția turiștilor față de cum este valorificată această zonă.

Întrebarea a 10-a (Fig. 9) arată percepția turiștilor față de infrastructura turistică a zonei și de

dotările sale în acest caz. 40% o cosideră ca fiind bună, iar 38% satisfăcătoare. 22% o consideră chiar

nesatisfăcătoare, aceasta neîmplinind nevoile turiștilor în acest domeniu, astfel că niciun respondent nu

a considerat să aleagă varianta că aceasta ar fi foarte bună.

La întrebarea a 11-a (Fig. 10), respondenții au simțit nevoia de a alege mai multe variante de răspuns deoarece, din punctual lor de vedere, infrastructura turistică este precară și toate elementele de infrastructură sunt slab puse în evidență. De dotările de agrement (40%), turiștii au simțit cel mai mult nevoia în comuna Berca, acestea lipsind din zonă, urmate de unitățile de cazare (34%), în zonă găsindu-se doar 3 unități de cazare importante. 26% consideră că unitățile de alimentație publică sunt slab puse în evidență.

Ultima întrebare (Fig. 11) arată dorința turiștilor de a mai reveni în această zonă, aceștia fiind 66%, iar restul de 34% au răspuns că nu știu încă, însă niciun respondent nu a spus că nu va mai reveni vreodată la Vulcanii Noroioși, ceea ce reprezintă un plus pentru această zonă si o speranță sau o motivație pentru o dezvoltare mult mai bună a infrastructurii tehnice și turistice.

Fig. 10 – 11. Care sunt elementele de infrastructură

turistică cel mai slab puse în evidenţă?

Fig. 11 – 12. Intenţionaţi să reveniţi?

Profilul respondentului este cel care oferă informații despre turiștii care preferă această zonă.

Profilul turiștilor este important pentru concluzionarea acestui studiu de caz prin care s-a dorit aflarea

percepției acestora asupra Vulcanilor Noroioși de la Pâclele Mari, precum si circulația turistică a

acestora. După completarea celor 50 de chestionare, poate fi trasă concluzia că 52% din totalul celor

care au răspuns sunt femei, iar 48% barbați.

Categoriile de vârstă predominante în care se încadrează turiștii sunt sub 25 de ani (40%) și între

25 – 34 de ani (38%), iar doar 16% se încadrează în categoria de vârstă între 35 – 49 de ani și 6%

peste 50 de ani, ceea ce semnifică faptul că circulația turistică este predominant tânără sub 35 de ani,

de unde rezultă și nevoia turiștilor de mai multe dotări de agrement.

În cazul studiilor turiștilor, cei mai mulți clasificându-se în categoria de vârstă până în 35 de ani,

50% dintre aceștia au studii universitare, doar 34% liceale și 16% post – universitare, niciun

respondent nu are doar studii gimnaziale. Drept urmare, venitul lunar pe familie deține un procent de

52% în categoria între 1000 – 2500 RON și 38% peste 2500 RON, doar 10% având un venit lunar sub

1000 RON. Situația familială a acestora evidențiază faptul că 64% dintre aceștia sunt necăsătoriți, doar

24% căsătoriți fără copii, însă doar 12% cu copii.

Profilul general al respontului îl reprezintă o persoană de sex feminin, aflată în categoria de vârstă

sub 25 de ani, necăsătorită, cu studii universitare și un venit lunar între 1000 – 2500 RON.

Proveniența turiștilor este diversă, însă predomină în mod special turiștii din județ, județele vecine,

dar și mai îndepărtate. Predomină turiștii din județul Buzău cu 34% și cei care provin din București

(20%). Un procent ridicat de 8% sunt turiștii care provin din județul Bacău si Prahova. Restul turiștilor

sunt într-un număr mai mic, dar important din punct de vedere turistic, mai exact 4% din Galați,

10

Vrancea, Constanța, Dâmbovița și chiar Timișoara, turiști aflați în tranzit și au auzit de această zonă

din ghidurile turistice sau internet. Un procent minor de 2% se aflau si turiști care provin din Tulcea,

Craiova, Brașov, Vâlcea și Vaslui.

CĂI ȘI MIJLOACE DE CONCRETIZARE A DIRECȚIILOR OPTIME. PROPUNERI

Evoluția turismului în zonă este puternic influențată de politicile de modernizare și dezvoltare din

ramurile economice care stau la baza unei valorificări mai superioare a potențialului turistic.

Principalul obiectiv este modernizarea infrastructurii turistice, dar și tehnice, care să permită accesul

mult mai ușor către Vulcanii Noroiosi și să ofere un confort și o siguranță mai mare turiștilor. Este

necesară modernizarea unității de cazare deja existente, si anume Pensiunea Vulcanii Noroiosi, aflata

într-o posibilă stare de confort redusă, precum și construirea a cât mai multor unități turistice cu o

capacitate de cazare de mai mare amploare și cu un grad mai mare de confort deoarece structura de

cazare este precară.

Zona este una bogată în resurse turistice de toate felurile, dar duce lipsa de valorificare și de noi

forme de turism aflate într-o mare posibilitate de realizare aici. Valorificarea potențialului turistic

natural, dar și antropic al zonei poate duce la o conștientizare a acestui potențial mare penru a crește

astfel gradul de atractivitate în dorința de a dezvolta această zonă prin investiții publice sau private.

Are loc o cerere pentru un turism rural și agroturism din ce în ce mai mare, ceea ce ar duce la creșterea

importanței zonei. Agroturismul reprezintă serviciile oferite spre consum de către gospodariile

țărănești cu scopul relaxării, agrementului, inițierii în arta meșteșugurilor specifice zonei. Prin turismul

rural se pune în valoare întregul potențial rural prin care se poate promova produsul turistic la nivel

local. O astfel de dezvoltare necesită o participare activă a întregii populații la realizările turistice de

primire și întreținere. Implicarea locuitorilor în dezvoltarea turistică locală este o soluție pentru

susținerea meșteșugurilor și a agriculturii pentru valorificarea și protecția patrimoniului turistic.

Această ofertă turistică ofertă un mare număr de motivații ale turiștilor deoarece reprezintă

diversitate, un mod nou de petrecere a timpului liber, de întoarcere la origini și de cunoaștere a

obiceiurilor și tradițiilor locale, a gastronomiei tradiționale, a contactului direct cu natura și a relațiilor

om – natură. Aceste resurse trebuiesc conservate și protejate de poluare și distrugere. Acestă zonă

pitorească, care dispune de obiective rare și importante din punct de vedere turistic, este avantajată de

lipsa poluării și de peisajele impresionante, care oferă ocazia unei excursii odihnitoare turiștilor.

Vulcanii Noroioşi sunt traversați în imediata apropiere de o rețea de drumuri importantă care face

legătura între Braşov şi Buzău, lucru de care ar trebui profitat din punct de vedere turistic, fiind o zonă

de tranzit, însă cu potențialul său turistic mare ar putea să atragă o parte din fluxurile turistice pentru

dezvoltarea unui turism itinerant. Este necesară dezvoltarea structurii de cazare și alimentație în

apropierea acestui traseu de tranzit, precum și modernizarea căii de acces spre Vulcanii Noroioşi de la

Pâclele Mici, semnalizând și făcând facil accesul către zonele turistice din apropiere, stârnind astfel

interesul turiștilor aflați în tranzit prin programe de divertisment, tematice și excursii scurte.

Pe viitor, se află în curs de dezvoltare turismul de afaceri, care va atrage mai mulți turiști în scopul

afacerilor și a congreselor, iar în timpul liber aceștia au posibilitatea vizitării unor zone turistice

importante din apropiere, precum Casa Matei, din comuna Berca, aflata in imediata apropiere a

Vulcanilor Noroiosi, care dispune de 50-60 de locuri în acest caz.

Ecoturismul este o altă formă de turism importantă, care nu a fost promovată până acum în zona

Subcarpaților Buzăului, însă poate fi făcută posibilă această valorificare și promovare a unui turism

durabil ecologic prin prezența rezervațiilor naturale și protejate în zonă, precum Rezervația botanică și

geologică a Vulcanilor Noroioși de la Pâclele Mici și Pâclele Mari. Este necesară amenajarea unor

baze turistice în limitele impuse de ecosisteme, precum și puncte de acces, de circulație turistică, baza

materială turistică, obiectivele turistice bine delimitate, precum și refacerea obiectivelor turistice aflate

într-o stare precară.

Este necesară rezolvarea unor anumite probleme impuse de ecoturism pentru o dezvoltare durabilă

a acestuia în aceste zone protejate, precum stabilirea unor scopuri de protecție, de recunoaștere a

particularităților naturale aflate în componența arealelor, comunicarea și colaborarea populației în

acest scop și acordarea sprijinului și consultațiilor de specialitate, sisteme de transport durabile în

scopul circulației turistice și monitorizarea ei și a informațiilor despre aceste zone, precum și

respectarea și menținerea zonelor protejate și a standardului de protejare. Realizarea unor noi produse

11

și a unor vacanțe cu resurse energetice reduse duce la conservarea și menținerea protecției zonei. Acest

mediu natural protejat și nepoluat reprezintă o resursă importantă pentru realizarea unor produse

turistice prin modernizarea infrastructurii și evitarea supraaglomerării zonei. Peisajele naturale

necesită un grad de protecție foarte important prin planuri de dezvoltare durabilă și de calitate a

mediului.

Turismul de week-end este, de asemenea, o formă de turism diversă, care se realizează pe întreg

arealul subcarpatic, având principalele motivații de odihnă, agrement și relaxare. Este foarte

importantă realizarea unor puncte de agrement mult mai diverse și mai răspândite, fiind un lucru de

care comuna Berca este lipsita pe alocuri, fiind zona necunoscuta din acest punct de vedere, dispunand

de închirieri de atv-uri in cadrul Casei Matei. Vulcanii Noroioși dețin marcaje rutiere, pliante și puncte

de informare. Astfel nu există excursii ample organizate, ci doar cu anumiți ghizi locali neoficiali,

precum și custodele din cadrul Vulcanilor Noroioși dispus să îți răspundă la orice nelămurire. Sunt

necesare aplicate anumite activități de marketing pentru promovarea serviciilor turistice, precum și

cultura acestei zone prin dezvoltarea unor programe de strategii. Promovarea acestor produse turistice

trebuie să țină cont de posibilitățile și ideile locale, să se afle într-o poziție de armonie între aceste

strategii de dezvoltare și cadrul natural local.

Turismul deține un aport important în economia comunei Berca, insa în direcția de concretizare a

propunerilor de dezvoltare, lipsa unei infrastructuri tehnice este o cauză decisivă pentru stagnarea

turismului. În prezența unei infrastructuri tehnice mai bune, lipsa infrastructurii turistice nu permite

totuși turiștilor decât un popas, făcându-l un obiectiv turistic de tranzit. Lipsa unei diversificări din

punct de vedere turistic nu duce la o creștere a gradului de atractivitate a zonei, în special lipsa

dotărilor de agrement, fiind o necesitate a turistului de menținere a interesului prin diversitatea

agrementului și de posibilitățile diverse de petrecere a timpului în zonă.

CONCLUZII

Evaluarea potențialului turistic, cât și abordarea de modalități în scopul valorificării resurselor

turistice a reprezentat scopul inițial al acestei lucrări, care a dus la evidențierea câtorva concluzii

esențiale. Potențialul turistic natural surprinde faptul că Vulcanii Noroiosi, mai precis comuna Berca

este deținătoarea unor importante resurse turistice deosebite, unice și protejate. Fenomenul deosebit de

la Vulcanii Noroioși necesită o atenție deosebită din punct de vedere ecologic, cât și legislativ, dar este

necesara și educarea populației prin dezvoltarea din punctul de vedere al conștientizării asupra

importanței mediului și a valorii turistice.

Rezultatele chestionarului se potrivesc parțial cu ipotezele anterioare aplicării chestionarului, dar

și diferă față de acestea în cazul scopului turiștilor în această vizită. Conștientizarea acestui potențial

mare al acestei zone poate fi realizat prin acest studiu detaliat al acestuia, care poate crește gradul de

atractivitate într-o dezvoltare mult mai complex prin investiții publice, private sau chiar mixte. O

promovare mai accentuată a zonei, nu doar prin intermediul altor turiști, ci și prin publicitate tv, ziar,

reviste poate oferi oportunități mult mai mari în investiții în infrastructura tehnică și turistică, realizând

mai multe locuri de muncă și astfel ar contribui la o revitalizare a zonei.

Concluziile finale și recomandările studiului de caz sunt bazate pe faptul ca scopul și obiectivele

inițiale ale acestui chestionar sunt îndeplinite, realizând astfel statistici și grafice pentru a arăta

frecvența și procentul rezultatelor finale în scopul unei mai bune înțelegeri a acestora.

BIBLIOGRAFIE

Baciucu, L., 1980, Județele Patriei – Buzău, Editura Sport – Turism, București Deșliu, A., 1997, Buzău – ghid turistic, Editura Terra, Focșani Posea, G., 2012, Relieful resursa de baza a turismului – geodiversitate si geomorfosituri,

Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

www.turismbuzau.ro www.wikipedia.ro www.util21.ro/ghid-turistic-Romania

12

BODEANU

DANIELA

Data şi locul naşterii: 28.04.1993, Bucureşti

Studii: Absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele

Comunicării, din cadrul Univesităţii Bucureşti, în anul 2015. În

prezent, masterandă în cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii

Bucureşti, la programul de studii Gestiunea Spaţiului Turistic şi

Servicii de Ospitalitate.

Domenii de interes: mass-media, jurnalism, televiziune,

comunicare şi relaţii publice, publicitate, geografie, turism,

dezvoltare durabilă în turism, social media şi metode de promovare

în turism.

INFLUENŢA MASS-MEDIA ASUPRA FLUXULUI DE TURIŞTI DIN

MUNICIPIUL SIBIU

BODEANU DANIELA

Abstract: Sibiu, a small city in Romania, counting only 170.000 residents, lately became one of the

most popular destinations among foreigners interested to visit this Eastern Country. It was always considered a

beautiful destination but being featured in the national and international media influenced people all over the

world to come and visit. Sibiu started to catch international press attention back in 2007 when the city was

named the Capital of Culture in Europe. In addition, in 2014, Klaus Iohannis, former mayor of the city, was

elected the president of Romania. This way, the city got more attention after the president himself made a huge

lobby in its favour. In 2015, Sibiu was included in the top list of the most insightful medieval cities next to

places like Regensburg in Germany, Tallin in Estonia, Praga in Czech Republic or Bruges in Belgium. Back in

2013, Sibiu was already featured in a documentary released by CNN as one of the most beautiful but unknown

cities in Eastern Europe. Only in 2013, Sibiu gained more than 71.000 foreigners excited to discover the beauty

and mistery of this destination. Forbes Magazine also featured an article with the most suitable places for people

to move and live in. Sibiu was included in top 10. In conclusion, this lovely place in Romania was highly

promoted by the international press which brought to it hundred thousands of tourists every year. In this case,

press coverage did help to improve tourism.

Keywords: sibiu, cultural capital, best destination of Romania, sibiu tourist, medieval city, peaceful

place, historical place, city loved by germans, press helps sibiu to develop

INTRODUCERE

Deşi nu se află printre cele mai mari oraşe ale ţării, cu doar 170.000 de locuitori şi o suprafaţă

de 121 km², Sibiul este unul dintre cele mai frumoase oraşe din România recunoscute pe plan

internaţional. Hermannstadt, aşa cum se numeşte în limba germană, a reuşit să însumeze cele mai

multe laude şi cele mai multe nominalizări în tot felul de topuri realizate de ziariştii de peste hotare.

De multe ori, a ocupat chiar locuri de frunte în aceste clasamente ale celor mai frumoase sau

interesante destinaţii turistice, fapt ce a contribuit evident la creşterea numărului de turişti străini din

zonă. Practic, se poate spune că Sibiul este una dintre cele mai importante cărţi de vizită ale României

în afara graniţelor.

Oraşul a fost dintotdeauna pe harta turistică a vizitatorilor străini şi români, datorită bogaţiei

sale arhitectonice medievale, a ospitalităţii locuitorilor şi a specificului german care se simte, şi astăzi,

în tot ce înseamnă Sibiul. Odată cu desemnarea sa drept Capitală Culturală Europeană pentru anul

2007, alături de Luxemburg, atracţiile sale turistice au fost foarte bine promovate, mai ales cele

culturale şi istorice, iar turişti din toată lumea s-au arătat din ce în ce mai interesaţi să ajungă la Sibiu

măcar o dată în viaţă. Fapt ce a însemnat un aspect deosebit de important pentru turismul românesc.

De atunci, statisticile arată că numărul turiştilor care vizitează Sibiul creşte în fiecare an.

13

Mass-media sunt extrem de

importante în influenţarea fluxului de

turişti dintr-o anumită zonă. Această

influenţă poate să fie una pozitivă, care

să-l determine pe turist să viziteze un

anumit loc, dar poate fi şi una negativă,

care să prezinte aspectele mai puţin

plăcute ale unei destinaţii şi astfel să-l

facă pe eventualul turist să renunţe la

vacanţa planificată acolo. De aceea,

trebuie înţeles faptul că puterea presei

este foarte mare în ceea ce înseamnă

determinarea alegerii unei destinaţii.

Mass-media trebuie privite ca fiind cele

mai la îndemână modalităţi de

promovare. Mijloacele de transmitere în masa a informaţiei sunt extrem de variate; de la tradiţionala

presă scrisă, care acum a trecut în online în proporţie covârşitoare, până la audio-vizual, CD-uri,

panouri, pliante etc. În momentul de faţă, Internetul reprezintă cea mai importantă sursă şi resursă

pentru a cerceta influenţa mass-media pe un anumit subiect, deoarece comasează toate mediile la un

loc, într-o uriaşă bază de date.

În ceea ce priveşte influenţa mass-media în determinarea fluxului de turişti din Sibiu, se poate

spune că este aspectul principal care a asigurat succesul de care se bucură oraşul la capitolul turism.

Chiar dacă frumuseţile oraşului şi manifestările culturale au existat şi înainte de 2007, dacă nu s-ar fi

vorbit despre ele, prin intermediul mijloacelor de comunicare, valul de turişti în continuă creştere din

Sibiu ar fi fost mult mai mic. Evenimentele din anul 2007, prilejuite de numirea oraşului drept

Capitală Culturală Europeană, i-au făcut pe jurnaliştii străini, veniţi în România cu această ocazie, să

laude Sibiul în recenziile lor, să revină aici şi să-l recomande şi altora.

Astfel, aşa cum se va vedea şi în cadrul lucrării, fluxul turiştilor din Sibiu a crescut

semnificativ, de la an la an, în ultimii ani înregistrându-se chiar recorduri în acest sens. Anul trecut a

venit cu un numar care a confirmat trendul ascendent, cifrele arătând acest lucru încă din primele luni.

În acest sens, un avantaj demn de menţionat este şi alegerea preşedintelui Klaus Iohannis, în

noiembrie 2014, fost primar al Sibiului şi omul care face lobby oraşului său ori de câte ori are ocazia.

Victoria din alegerile prezindenţiale i-a dat un plus de credibilitate, iar cei care l-au votat au pus, cu

siguranţă, Sibiul la loc de cinste pe lista de călătorii. Nu a fost nici greu să se lase convinşi, având în

vedere şi cartea autobiografică a preşedintelui, scoasă imdiat după alegeri şi ale cărei stocuri s-au

epuizat imediat după punerea în vânzare. Aici, Klaus Iohannis povesteşte detalii din copilăria sa şi

despre cum a crescut bucurându-se de frumuseţea Sibiului. Maniera de descriere a oraşului este

subiectivă, dar, cu toate astea, nu face decât să sublinieze încă o dată principalele atracţii turistice,

pitorescul şi liniştea străduţelor lăturalnice, dar şi deja faimoasa calitate a locuitorilor de a primi

oaspeţii.

Apariţia carţii ,,Pas cu pas” a preşedintelui nu a fost altceva decât o altă formă de transmitere a

informaţiei în masă, de la un personaj care se bucură de încrederea populaţiei. Poate că după creşterea

numărurului de turişti de care s-a bucurat Sibiul în preajma lui 2007, mulţimea de vizitatori din anii

2014-2015 este următoarea cea mai însemnată pentru că a avut la bază evenimetul politic menţionat.

Creşterea a venit şi din interiorul graniţelor, dar şi din afară, preşedintele ţării reprezentând o altă

garanţie a calităţii serviciilor în memoria colectivă.

SCURTĂ PREZENTARE

Mulţi experţi în turism sau turişti simpli deopotrivă s-au întrecut în luade la adresa Sibiului de-

a lungul timpului. Un lucru este cert! Pe lângă frumuseţe, arhitectură deosebită şi ospitalitate, Sibiul

are un farmec aparte, un spirit care odată simţit te aduce înapoi. Este un oraş istoric cu un patrimoniu

arhitectural ce se întinde pe 80 de hectare. Din fericire, Cetatea medievală a Sibiului a rămas intactă

după Cele Două Râzboaie Mondiale şi regimul comunist. Aici, dar şi în alte locuri ale oraşului se

păstrează amprenta acelor vremuri. Turnul Sfatului, Primăria Veche sau Casa Haller sunt doar câteva

14

dintre elementele care amintesc de viaţa de cetate din trecut şi care îi fascinează pe turiştii străini mai

ales. Sibiul se prezintă turiştilor cu 10 muzee şi expoziţii permanente, la care se adaugă numeroase

expozitii si târguri periodice. Dintre acestea Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din

Romania, dar unul din cele mai importante din această parte a Europei. Este de preferat ca centrul

oraşului, adică partea veche, să fie vizitat la pas cu interes şi voie bună. Oricum, Sibiul poate constitui

o variantă de vacanţă indiferent de sezon.

Mărginimea Sibiului este o valoare inestimabilă pentru România, din punctul de vedere al

tradiţiilor care încă se mai pastrează acolo, al modului de viaţă liniştit pe care îl duc localnicii şi al

măreţiei naturii. Chiar şi Prinţul Charles al Marii Britanii şi-a cumpărat acum câţiva ani o casă în

comuna Viscri din această zonă devenită deja faimoasă datorită acestuia. Şi iată un alt amasador

important al României, Mărginimii şi Sibiului! Prinţul Charles a adus, cu siguranţă, un plus pentru

turismul din zonă, felul în care acesta se destinde de cate ori vine inspirându-i şi pe alţii. Mai mult

decât atât, Charles aduce 10.000 de turişti anual la Viscri. Casa de la Viscri, în care prinţul doarme

anual, cel puţin o noapte, poate fi închiriată de turişti, pe timpul verii, în schimbul a 160 de lei de

persoană pe noapte. E drept că satul este braşovean, dar se află foarte aproape de graniţa cu judeţul

Sibiu. Statiunea Păltiniş, care se află în apropiere, munţii Făgăraş, de la Transfăgărăşan până la Valea

Oltului, şi satele săseşti din jur, contribuie într-o şi mai mare măsură la reputaţia Sibiului de cea mai

importantă destinaţie turistică din România.

METODOLOGIE

Metoda de cercetare folosită a fost una descriptiv-interpretativă şi a presupus o documentare

amănunţită pe internet. Practic, s-a făcut o trecere în revistă a articolelor de presă, din ultimii câţiva

ani, care vorbesc despre Sibiu şi, mai ales, despre cum s-a modificat numărul de turişti de-a lungul

timpului şi ce a contribuit la acest lucru. S-a ţinut cont şi de tonul în care au fost scrise articolele şi s-a

constatat că acesta este în proporţie covârşitoare apreciativ. În majoritatea materialelor de presă, Sibiul

este descris ca fiind unul dintre oraşele din Europa de Est care merită vizitate. Atât jurnaliştii străini,

dar şi cei români, care, de cele mai multe ori, îi citează pe aceştia includ Sibiul în tot felul de topuri ale

,,calităţii” şi îi acordă doar calificative pozitive. Cea mai recentă laudă pe care a primit-o România, şi

implicit Sibiul, la nivel internaţional, este filmuleţul1 realizat de o blogger-iţă din Anglia care prezintă

celor interesaţi locurile emblematice ale ţării noastre. Video-ul a devenit viral pe internet, în ultima

perioadă, iar televiziunile l-au preluat şi au făcut ştiri pe marginea acestui subiect.

Metoda de cercetare s-a bazat pe citirea articolelor considerate utile în atingerea scopului şi pe

interpretarea acestora în funcţie de tonul utilizat. Luând în calcul metodele folosite de jurnalişti pentru

descrierea oraşului în cauză, s-a stabilit în ce proporţie au influenţat acestea numărulul de turişti care a

1 https://www.facebook.com/EduardPeterOficial/?pnref=story

15

vizitat Sibiul. În cea mai mare parte, indiferent de tipul de media prin care au transmise sau de limba

în care au fost realizate materialele, rezultatul a fost unul favorabil, acestea nemenţionând şi punctele

slabe, ci fiind persuasive în mod pozitiv la adresa cititorului.

În urma analizei, s-a constatat că mass-media influenţează şi când este vorba despre alegerea

unui destinaţii de vacanţă, dar şi în excursiile care au la bază satisfacerea unei nevoi şi nu a unei

dorinţe (călătorii de business). Astfel, a crescut foarte mult şi importanţa pe care oamenii o acordă

blogurilor de turism şi forumurilor în care se dsicută despre lucrurile la care să te aştepţi atunci când

mergi într-un anumit loc. Aici, oamenii schimbă direct părerile, de la unii la alţii, fără să fie nevoie de

cineva cu expertiză în domeniu sau care pur şi simplu a consultat mai multe surse oficiale înainte să

scrie şi transmite informaţia ,,ca la carte”. Pe astfel de platforme oamenii au încredere în cei ca ei, care

au trăit experienţa respectivă, şi nu într-un jurnalist care scrie din faţă unui computer. Concluziile

părţii de metodologie ar fi că internetul este cea mai mare bază de date la care se poate apela în

permanenţă.

REZULTATE

În funtea topurilor de prestigiu din turism.

În toamna lui 2015, Sibiul a fost inclus în topul celor mai frumoase oraşe medievale din

Europa, alături de oraşe precum Regensburg-Germania, Tallin-Estonia, Praga-Cehia sau Bruges-

Belgia. Sibiul a ocupat locul cinci ca frumuseţe, fiind urmat pe locul imediat următor, tot de un oraş

din România, cu profil asemănător, de Sighişoara. Mai devreme cu doi ani, în 2013, Sibiul fusese deja

lăudat de televiziunea americană CNN, fiind amintit într-un top al celor mai frumoase oraşe

necunoscute din Europa de Est. Sibiul împărţea clasamentul cu oraşele Poznan (Polonia), Odessa

(Ucraina), Karlovy Vary (Cehia), Kotor (Muntenegru), Durres (Albania), Veliko Tărnovo (Bulgaria) şi

Casovia (Slovacia).

Sibiul, numit „Praga fără turişti” de jurnaliştii de la CNN, i-a impresionat atât prin frumuseţile

locului, cât şi prin amabilitatea localnicilor, care lipseşte, potrivit acestora, în alte locuri din ţară.

Oraşul transilvănean are pieţe spaţioase, o galerie de artă extrem de frumoasă la Muzeul Brukenthal şi

biserici saxone restaurate. La capitolul mancare, jurnaliştii CNN recomandă restaurantele tradiţionale,

unde le-au plăcut sărmăluţele şi ciorba de burtă. Iar seara, consideră potivite pentru distracţie şi

relaxare barurile din zona Pieţei Mari.

În 2014, Sibiul se afla pe locul opt într-un top al celor mai frumoase oraşe din Europa, încă

nedescoperite de turişti, realizat de cei de la Huffington Post. Contracandidate au fost oraşe din state

precum Albania, Muntenegru, Elveţia, Slovacia, Macedonia, Italia, Grecia, Cehia, Portugalia sau

Spania.

Poate cel mai pomenit şi mai important top în care a fost menţionat vreodată Sibiul este cel

realizat de revista Forbes. Fascinaţi de Europa, şi de unele oaze de linişte care s-au mai păstrat aici,

americanii s-au gândit, şi au pus pe hârtie, care ar fi cele mai potrivite locuri de pe Vechiul continent

pentru o posibilă mutare. Sibiul ocupă locul opt, şi se află cu o poziţie în faţa Romei, imediat după

capitala ţării vecine, Ungaria. Clasamentul datează încă din 2008 şi a avut o atât de mare importanţă

pentru promovarea turismului românesc, încât foarte mulţi străini ştiu de aici de Sibiu. Şi, cu

siguranţă, şi-au propus să-l şi viziteze, dacă nu au facut-o deja, pentru că această listă certifică faptul

An Top Loc

2008 Forbes: Cele mai frumoase locuri în care să te muţi 8

2013 CNN: Cele mai frumoase oraşe necunoscute din Europa de Est -

Statistică: topul celor mai căutate destinaţii de către turiştii străini 4

2014 Huffington Post: Cele mai frumoase oraşe din Europa 8

2015 Cele mai frumoase oraşe medievale din Europa 5

16

că aici se află locuri care merită într-adevăr atenţie. Sibiul este cel mai idilic dintre toate, pentru că aici

nu există zgomot sau poluare, iar ţăranii din împrejurimi încă merg cu căruţa şi calul. Este un loc plin

de viaţă şi nealterat, cred experţii lor în turism despre Sibiu.

Ce arată statisticile din ultimii ani

Cu 71.000 de turişti străini atraşi în lunile ianuarie-noiembrie 2013, Sibiul se clasa pe locul 4

în topul celor mai căutate destinaţii româneşti de către străini. În acelaşi timp, a fost votat cel mai

frumos oraş al României în cadrul unui sondaj realizat de Ziare.com. Capitala ţării avea, în continuare,

cel mai mare număr de turişti - 685.000. Se pare totuşi că majoritatea celor care pun piciorul în

Bucureşti nu vine în scop turistic, ci în scop de afaceri.

Pentru a spori numărul de turişti străini, Sibiul este prezent în mod constant la târguri de

turism, organizate în Austria, Germania, Marea Britanie şi Bucureşti. Iar din 2013, Sibiul se vede bine

şi pe smartphone şi tabletă, datorită aplicaţiei Sibiu City App. Aici, turiştii pot găsi detalii despre

evenimentele culturale, posibilităţile de cazare, restaurantele oraşului, obiectivele, traseele tematice,

ghizii turistici, localizarea şi programul centrelor de informare turistică, transportul public etc. Un alt

mod de promovare folosit de Primăria Sibiului este distribuirea de hărţi şi broşuri despre oraş, dar şi

materiale de prezentare a unităţilor hoteliere, atât la târgurile de peste hotare, cât şi direct către turistul

care vine la un punct de informare. Tot în 2013, 6.595 de persoane din toată ţara au răspuns la

întrebarea: Care este cel mai frumos oraş din ţară? Aproape 21% dintre participanţii la sondaj au

indicat Sibiul ca fiind numărul 1. Pe locul al doilea s-a clasat Braşovul, care a fost ales de 19% dintre

votanţi, aproape 12% au spus ca Iaşiul, iar circa 10% au nominalizat Timişoara. Bucureştiul a fost

votat de doar 8% dintre participanţi.

Date din raportul primăriei, cu privire la anul 2014, mai arată că: 27.681 de persoane au

solicitat informaţii cu privire la obiectivele turistice, posibilităţi de cazare, masă şi transport local sau

programul de evenimente culturale şi sportive, dar au dorit şi materiale informative şi hărţi ale

oraşului. Cei mai mulţi turişti, 27%, au provenit din Germania, aproape 25% au fost turişti români,

urmaţi de turiştii francezi cu aproximativ 8%, turişti din Marea Britanie şi Austria. Sibiul a fost vizitat

de turişti mai inediţi din Africa de Sud, Costa Rica, Pakistan, Singapore, Afganistan, Cuba, Peru,

Malaezia şi Noua Zeelandă.

De altfel, în 2013, s-a constatat un record al numărului de turişti înregistraţi până atunci.

,,Încasările din taxa hotelieră pe care proprietarii de spații de cazare le virează la bugetul local (1% din

costurile fiecărei nopți de cazare) sunt singurul instrument care poate indica, cu exactitate, numărul de

turiști veniți la Sibiu. Iar acest indicator arată că, în 2013, la Sibiu s-a înregistrat cel mai mare număr

de cazări din ultimii nouă ani, aproape triplu față de cel calculat în 2005 și cu aproape o treime mai

mare decât cel din 2007, anul Capitalei culturale europene.”1 Din aceeaşi statistică, mai reiese faptul

că lunile în care s-a înregistrat cele mai mari sume încasate au fost în anotimpul cald, iar cele mai mici

în luna februarie. Primăria a încasat mai bine de două milioane de lei din această taxă hotelieră.

Cum era de aşteptat, 2014 a fost şi mai bun ca 2013 din punctul de vedere al numărului de

turişti. Managerii hotelurilor declarau că s-a dezvoltat şi o piaţă de coparate care merită luată în seamă,

dar că cele mai importante au fost evenimentele ce au atras mulţi turişti dornici de relaxare. Gradul de

ocupare a fost crescut şi de conferinţele medicale, de exemplu.

Încă nu s-a dat publicităţii un raport cu performanţele întregului an care tocmai s-a încheiat,

dar dacă e să ne luăm după primele luni ale lui 2015, acesta este şi mai promiţător pentru că a urmat

campaniei electorale a preşedintelui Klaus Iohannis. Acest lucru nu a făcut decât să atragă şi mai mulţi

turişti.

,,Conform cifrelor oficiale prezentate de Direcția Județeană de Statistică Sibiu, în primele

nouă luni ale anului 2015, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, sosirile în

structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au crescut cu 11,4 %, iar înnoptările au

crescut cu 11,6 %; durata medie a unui sejur fiind de 1,6 înnoptări de persoană. Din numărul total al

persoanelor sosite în structurile de cazare turistică din judeţul Sibiu, 25,9% au fost străini. Spre

exemplu, în primele nouă luni ale anului 2013 s-au înregistrat 248.218 de sosiri, dintre care 60.306

1 http://www.turnulsfatului.ro/2014/03/06/2013-anul-record-in-ceea-ce-priveste-numarul-de-turisti-veniti-la-

sibiu/

17

fiind străini. Iar în 2014 cifrele au urcat la 276.613 sosiri, dintre care 71.519 străini.”1 Aceleaşi cifre

mai relevă faptul că peste trei sferturi dintre turişti preferă să se cazeze în hoteluri, iar că restul merg în

vile, cabane sau moteluri.

Creșterea a început să se simtă din 2011, când a fost depășită cifra înregistrată în 2007, iar în

Sibiu au ajuns 194.757 străini. Recordul a fost atins în 2014 când în oraș au intrat 258.834 turiști, cu

36.041 mai mulți decât în anul precedent și cu 72.304 mai mulți decât în 2007. Primăria Sibiu

confirmă faptul că fosta Capitală Culturală Europeană este din ce în ce mai des aleasă de turiști și în

2015.

”Peste 31.000 de turişti au intrat anul trecut într-unul dintre centre de informare turistică ale

primăriei Sibiu pentru a solicita informaţii, 27% dintre aceştia venind din Germania, 22% din

România, 8,7% din Spania, 6,9% din Franţa, dar şi din Austria, Belgia, Italia, Marea Britanie, Olanda,

Polonia, Ungaria, Canada, Israel, Japonia, SUA, Australia sau China.”2

Un alt avantaj pe care l-a avut anul trecut fenomenul creşterii numărului de turişti din Sibiu

este apariția de noi destinații aeriene care leagă Sibiul de multe orașe europene. Faptul că acum există

o legătură directă cu capitala Marii Britanii și că a mai apărut încă o linie aerieană cu Germania,

respectiv cea de la Dortmund, a făcut ca numărul de turiști străini care vizitează Sibiul să crească

vertiginos.

Legătura strânsă a Sibiului cu Germania se păstrează şi astăzi. Astfel, se explică numărul

mare de turişti nemţi care vin aici. Datorită persoanelor de origine germană, care s-au născut aici, şi

care ţin legătura cu rudelor lor din Germania, turismul prosperă.

Deşi presa, străină sau română, a adus în prim-plan doar aspectele pozitive care să pună Sibiul

în valoare, autorităţile sunt conştiente că există multe capitole la care mai trebuie lucrat. Gradul scăzut

de instruire al personalului din turism, lipsa de pregătire a antreprenorilor şi a unor ghiduri în cât mai

multe limbi străine sunt doar câteva dintre problemele identificate în ,,Strategia de dezvoltare a

judeţului Sibiu pentru perioada 2012-2020”3.

Se vorbeşte chiar de o dezvoltare a turismului prin promovarea prin el însuşi. Astfel, dacă

serviciile oferite vor fi extraordinare, turismul îşi va face reclamă prin însăşi calitatea sa. Iar turiştii vor

veni într-un anumit loc fără să mai aibă nevoie de alte confirmări, cum ar fi cele dinspre mass-media.

,,Turismul ca mass-media; posibilele contribuţii la stabilirea strategiilor europene la orizontul

secolului XXI-o posibilă redefinire a valorilor actuale, o posibilă definire a celor de mâine În ce

scopuri poate fi folosit turismul ca mass-media:-în activitatea turistică:-să se obţină mai mulţi bani din

activităţile de incoming, outgoing sau domestic să se dezvolte anumite zone, activităţi sau mijloace de

producţie-să se ridice nivelul de viaţă şi/sau să se reducă costurile sociale de ex.: prin dezvoltarea

activităţii balneare scade consumul de produse medicale chimice în domeniul politic sau social-să se

atragă simpatia sau interesul-să se ofere ca premiu de compensare sau ca şi cale de defulare-reversul

celor două situaţii de mai sus.”4

CONCLUZII

În urma celor prezentate, este evident faptul că numărul de turişti în continuă creştere din

Sibiu se datorează unui concurs de împrejurări favorabile, de mai multe feluri, care au condus la

succesul de care se bucură acest oraş şi implicit România. Mass-media sunt principalii factori care au

contribuit la râspândirea informaţiei despre Sibiu pentru a-l face cunoscut până în cel mai îndepărtat

colţ de lume. Internetul care comasează toate tipurile de media este şi mai important din acest punct de

vedere. S-a scris în presă despre Sibiu şi înainte şi după 2007, dar este clar că valurile de turişti au

venit abia din 2007 încoace. Presa a rămas uimită atunci de frumuseţea Sibiului, mai ales jurnaliştii din

alte ţări, şi de-atunci au tratat Sibiul cu atenţie şi l-au inclus în topuri, care nu au avut alt scop decât să-

i facă reclamă pozitivă la nivel mondial. Presa autohtonă nu merită o analiză amănunţită pe acest

1 http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/18/crestere-masiva-a-numarului-de-turisti-in-sibiu-anul-2015-a-inceput-

promitator/ 2 http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/18/crestere-masiva-a-numarului-de-turisti-in-sibiu-anul-2015-a-inceput-

promitator/ 3 http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2015/10/strategia-anexa-31.pdf 4 http://www.ilierotariu.ro/documents/books/globalizare%20si%20turism.pdf

18

subiect pentru că, în cea mai mare parte, preia articolele despre Sibiu din cotidienele străine. Meritul ar

fi traducerea textului care îl face accesibil pentru un număr cât mai mare de oameni şi pentru cei care

nu ştiu o limbă străină. În afară de aceste influenţe asupra turistilor si a numarului lor, alte influenţe

pot veni din zona blogosferei şi a forumurilor. Dar aici, potenţialul turist este convins să aleagă sau nu

o destinaţie de unul ca el, nu de o părere avizată. Singurele minusuri vin din încă slaba dezvoltare

tuturor palierelor care ţin de asigurarea servicilor turistice la nivel înalt. Turistul poate să beneficieze

de o bună promovare, dar când ajunge la destinaţie poate să fie dezamăgit de ce găseşte, şi-atunci,

toate eforturile şi laudele sunt în zadar.

WEBOGRAFIE

http://www.rfi.ro/galerie-foto/viscri-adevarata-fata-satului-ce-l-fermecat-printul-charles

http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-sibiu-unul-dintre-cele-mai-reprezentative-orase-ale-

culturii-romanesti

http://www.oradesibiu.ro/2015/09/23/sibiul-se-afla-in-topul-celor-mai-frumoase-orase-medievale-

vezi-in-ce-companie-selecta-a-intrat/

http://jurnalspiritual.eu/sibiul-se-afla-in-topul-cnn-al-celor-mai-frumoase-orase-necunoscute-din-

europa-de-est/

http://www.turnulsfatului.ro/2015/09/27/sibiul-este-pe-locul-6-in-lume-in-topul-celor-mai-

convenabile-orase-care-merita-vizitate-in-2016/

http://www.antena3.ro/actualitate/sibiu-pe-locul-8-in-topul-celor-mai-frumoase-locatii-din-europa-

58319.html

http://www.comisarul.ro/diverse/sibiu-in-topul-celor-mai-bogate-jude%C5%A3e!-uite-pe-

ce_343351.html

http://www.gandul.info/financiar/sibiul-in-topul-celor-mai-frumoase-destinatii-inca-nedescoperite-din-

europa-galerie-foto-12426651

https://ro.wikipedia.org/wiki/Capital%C4%83_European%C4%83_a_Culturii

http://www.sibiu2007.ro/cms2/events.php?id=3

http://www.sibiu2007.ro/ro3/cultura.htm

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/sibiul-preferat-de-turistii-straini-93831.html

http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/18/crestere-masiva-a-numarului-de-turisti-in-sibiu-anul-2015-a-

inceput-promitator/

http://www.turnulsfatului.ro/2014/03/06/2013-anul-record-in-ceea-ce-priveste-numarul-de-turisti-

veniti-la-sibiu/

http://bucurestifm.ro/2014/09/17/capitala-pe-primul-loc-in-topul-oraselor-din-romania-la-numarul-de-

turisti-vezi-clasamentul/

http://m.oradesibiu.ro/2015/03/19/record-de-turisti-la-sibiu-in-primele-doua-luni-din-2015-explicatia-

e-simpla/

http://www.ziare.com/sibiu/stiri-actualitate/turisti-in-sibiu-statisticile-oficiale-vorbesc-de-cresteri-

5565860

http://www.turnulsfatului.ro/2015/07/05/turisti-in-sibiu-statisticile-oficiale-vorbesc-de-cresteri/

http://www.scritub.com/geografie/Prezentare-generala-a-judetulu15625.php

http://www.ilierotariu.ro/documents/books/globalizare%20si%20turism.pdf

http://www.huffingtonpost.com/ioana-budeanu/25-reasons-to-visit-roman_15_b_8869414.html

*accesate la datele de 30. 01. – 03.02 2016

Surse foto:

http://soundofice.eu/ro/sejururi/palatul-brukenthal-4-zile-in-transilvania-via-sibiu/

http://www.financiarul.ro/2013/08/30/podul-minciunilor-din-sibiu-un-loc-incarcat-de-istorie/

https://www.exeterinternational.com/blog/visiting-sibiu-the-romanian-capital-of-culture/

19

CIUVAGA

ARIADNA

Data și locul nașterii: 10.12.1991, Novii Urengoi, Rusia

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, specializarea Geografia Turismului. În prezent

masterandă în cadrul Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, specializarea Managementul Resurselor și

Activităților Turistice.

Domenii de interes: Management și Marketing în Turism, Turism

Cultural, Ecoturism, Turism Rural și Agroturism, Turism Montan,

GIS, Cercetare, etc.

ASPECTE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TURISMULUI ÎN COMUNA BRAN

CIUVAGA ARIADNA

Rezumat: Studiul geografic de dezvoltare prin turism pentru Comuna Bran se definește pe linia unui

studiu de geografia turismului care are drept scop să își lărgească perspectivele, acest lucru fiind posibil

introducând o structură nouă și integratoare. Astfel, se urmărește un demers clasic (care are, în prim plan, drept

obiect o entitate geografică turistică cu o ridicată complexitate teritorială, evolutivă și funcțională, ce utilizează

totalitatea elementelor geografico-turistice, de tehnici, mijloace și metode, care doresc a se direcționa spre

caracterizarea fenomenului turistic actual determinând noi direcții și perspective de abordare ce urmăresc o mai

bună analiză, dezvoltare, precum și un echilibru între mediu și turism), însă acesta este dublat de propunerea unei

noi viziuni de abordare în cercetarea geografiei turismului ,care v-a permite o analiză detaliată al arealului de

studiu, cea multidimensională, unde perspectiva geografică este integrată unei perspective mai cuprinzătoare cu

o tentă filosofică și spre transdisciplinaritate, economică, environmentală, antropo-sociologică.

Cuvinte cheie: turism, turism rural, ecoturism, dezvoltare durabilă, staţiunea Bran

INTRODUCERE

Tema dezvoltării durabile a constituit subiect de cercetare în România pentru numeroase studii

din care se remarcă cele dedicate turismului (Istrate și Bran, 1995; Neacșu, 2000) sau mediului

(Vadineanu, 2000), fiind o preocupare a politicilor de dezvoltare ale României (Albu, 2005 citat de

Bran, 2005). Această problemă, a dezvoltării durabile este abordată și de către Guvernul României în

diverse planuri și strategii precum: Ministerul Mediului – Centrul Național pentru Dezvoltare

Durabilă – Stategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013, Planul Național de Dezvoltare

Durabilă 2007 - 2013.

Observăm și necesitatea abordării unor lucrări pe această temă pentru a fi evidențiate aspectele

pozitive și negative ale arealului de studiu, de a se propune modalități de combatere a problemelor

existente și o mai bună desfășurare și dezvoltare a zonei, unde un rol de bază îl joacă turismul. Astfel,

studiul asupra dezvoltării durabile a Comunei Bran, prin aducerea la cunoștință a cercetării specifice

turismului rural, care reprezintă o analiză teoretică complexă a sustenabilității dezvoltării prin turism,

deschide o perspectivă mai largă pentru următoarele cercetări pe acest subiect.

SCURTĂ PREZENTARE A AREALULUI DE STUDIU

Comuna Bran este situată în partea sudică a județului Brașov, în nord - estul Culoarului

Depresionar Rucăr – Bran, la poalele Munților Bucegi. Comuna este formată din patru sate: Bran (sat

reședință de comună); Preduleț, Șimon și Sohodol. Poziția geografică favorabilă, elementele de

20

patrimoniu natural cât și cultural au oferit acestei localități posibilitatea de a se dezvolta din ce în ce

mai mult din punct de vedere turistic.

Tabel nr.1 Populaţia (1 iulie, 2010) şi suprafaţa totală Codul comunelor

INSSE

Numele localității Nr.

locuitori

Suprafața

totală

Densitate

a

Comuna Sate km² Loc./km²

40633 Bran Bran, Predeluț, Șimon,

Sohodol

5362 67,85 79

Sursa: INSS

Bran, impreună cu localitățile din jur, este leagănul turismului rural românesc. Așezat la

intrarea în culoarul Bran-Rucăr, vechi drum comercial și strategic între Țara Bârsei și Țara

Românească, Bran este prețuit pentru frumusețile naturii înconjurătoare. O stațiune climaterică de

interes local, azi este o stațiune în plină dezvoltare, centru național al turismului rural, ecologic și

cultural. Beneficiind de un sit natural deosebit, apropierea munților Piatra Craiului și aproape toate

localitățile din împrejurime cu un specific tradițional de mare valoare. Acest areal cu caracter montan

reprezintă, prin particularităţile sale complexe, cu valoare de unicat, o regiune de complementaritate

geografică, atât faţă de unităţile montane limitrofe, cât şi faţă de ţinutul subcarpatic din sud şi

Depresiunea Braşov din nord (Istrate și Bran, 1995). Astfel, dinspre nord, o primă poartă de intrare

este prin comuna Bran, pe Drumul Național 73 Brașov Pitești, pe traseul Braşov – Râșnov – Sohodol –

Bran – Moieciu – Rucăr, dinspre sud accesul rutier se realizează pe DN 73 Pitești-Brașov, prin satul

Podul Dâmboviței. Această zonă este intens tranzitată, datorită atracției pe care o exercită Cheile

Dâmbovicioarei, putând fi traversate și cu autoturismul cu ajutorul cruia se poate pătrunde în cazul

traseelor spre creastă până în satul Ciocanu.Tot dinspre nord, este prin Zărnești.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru realizarea acestui proiect am folosit o analiză diagnostic a dezvoltării staţiunii (cu

prezentarea situaţiei existente şi indicarea posibilităţilor de dezvoltare), consultarea bibliografiei

specifice din anii anteriori pe această temă și utilizarea unor date statistice realizate pentru Stațiunea

Bran, pe baza cărora am identificat numărul anual de turiști, numărul de sosiri, numărul de plecări,

numărul de înnoptări, etc. Am consultat materiale privind situația actuală a comunei, identificând

modificările pozitive și negative realizate pe parcursul anilor. Ca obiectiv final, mi-am propus să

studiez proiectele de dezvoltare durabilă realizate pentru comună adaptate problemelor actuale zonei și

am formulat propriile concluzii privind dezvoltarea durabilă și turismul durabil.

DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN COMUNA BRAN

Implementarea conceptului de turism s-a concretizat în perioda interbelică, atunci când oferta

turistică cuprindea două hoteluri cu restaurant și camere ce se puteau închiria și de asemenea o serie de

reședințe au fost construite în stil elvețian. După pauza forțată impusă de cel de-al doilea război

mondial și de regimul comunist, dezvoltarea turismului a fost reluată începând cu anii ’90 și

continuând inclusiv în prezent. Prin HG.298/2005 Branul a devenit stațiune turistică de interes local.

Impactul problemelor de natură politică și economică, în contextul politic de dinaintea anului

1989, ca un paradox, nu au influențat satele brănene, care au înflorit în perioada regimului de dictatură

comunistă deoarece aici localnicii nu au fost deposedați de terenuri în timpul colectivizării comuniste

pentru că terenurile nu prezentau interes din punct de vedere agricol, așadar datorită caracterelor

fizico-geografice naturale ale arealului. S-a încercat, totuși, o formă de cooperativizare sub forma

întovărășirilor, dar aceasta a dat greș. Diverși autori consideră că acest fapt istorico-politic explică

mentalitatea și comportamentele diferite ale brănenilor, ei fiind adesea percepuți ca fiind mai

individualiști și cu spirit antreprenorial mai dezvoltat. De asemenea, locuitorii sunt mai înstăriți ca

urmare a perioadei mai îndelungate favorizante economisirii. Câteva citate fiind elocvente: „despre

brăneni se poate spune orice, dar nu că sunt proşti sau leneşi“, „brăneanul este un om obişnuit, cu

ambiţia de a fi în rând cu oamenii, din punct de vedere spiritual şi material; român ca toţi românii,

21

poate ceva mai patriot “(Asociația „Fiii şi prietenii Branului“). Aceste afirmații nu au un cert caracter

științific, însă este perfect adevărat faptul că imediat după căderea comunismului, localnicii au integrat

rapid mecanismele pieței și s-au născut o serie de inițiative private, autofinanțate (Planul De

Dezvoltare Locală, 2013).

Evenimentele de la sfârșitul anului 1989 au surprins zona Branului într-o perioadă de reală

prosperitate economică, ceea ce a permis întregului areal să se dezvolte în ritm accelerat, ajungând să

fie una dintre cele mai căutate zone turistice din România. După anul 2008, se remarcă foarte clar, în

întreaga analiză a bazei statistice județene, scăderi ale numărului structurilor de cazare, ale sosirilor,

înnoptărilor și gradului de ocupare. Acestea sunt generate și de scăderea bugetelor familiale, lucru

evidențiat și de studiul IRES din anul 2012 care afirmă că: “Majoritatea persoanelor intervievate au

declarat că situația financiară a familiei lor s-a înrăutățit în ultimii 5 ani (iunie 2011 – 60%; iulie

2012 – 53%)”. Concluzionăm cu ideea că o destinație turistică durabilă trebuie să urmărească

îndeaproape evoluția problemelor economico-politice și să se adapteze continuu noilor tendințe

(Planul De Dezvoltare Locală, 2013).

Comunele se caracterizează prin faptul că locuitorii acestora deţin suprafeţe întinse atât de

pădure, cât şi de păşune ceea ce a generat numeroase aspecte negative legate de despăduriri. Populaţia

locală obţine venituri mai mult din zootehnie decât din cultivarea plantelor, suprafeţele propice unor

astfel de activităţi fiind reduse. În ultimii ani există o tendinţă crescută de dezvoltare a activităţilor

legate de turismul rural, şi aici un rol important jucându-l finanţările din cadrul Programului de

Granturi Mici. Populaţia locală lucrează în domeniul exploatării şi prelucrării masei lemnoase.

Veniturile obţinute în urma exploatărilor de masă lemnoasă au contribuit la o dezvoltare dezechilibrată

a construcţiilor. La toate acestea se adaugă ca prinicipală activitate economică: turismul.

Patrimoniul cultural istoric este extrem de important îndeosebi sub aspcetul promovării turistice a

arealului prin atracția reprezentată de Castelul Bran cu legenda sa asociată, precum și prin aspectele

etno-folclorice care întregesc patrimoniul cultural al arealului. În acelaşi timp, dezvoltarea păstoritului,

mai ales în satele brănene, a determinat extinderea păşunilor şi fâneţelor montane, înlocuind unele

suprafeţe de pădure. Pajiștile secundare reprezintă o asociație care ocupă, datorită păstoritului intens şi

străvechi, mari suprafeţe pe Platforma Bran.

În zilele noastre, Branul a început să se dezvolte rapid, toată această evoluție gravitând în jurul

Castelui Bran, locul care a suscitat mult interes, socotindu-se că aici ar fi lăcașul vampirilor, locul pe

unde a trecut și Vlad Țepeș, supranumit Dracula. A curs multă cerneală și mult "sânge" în peliculele

care s-au făcut pe marginea acestui subiect. Uneori, acest lucru simbolizează România ca entitate,

lucru nedrept, atâta timp cât România are și altceva de arătat. Ar trebui ca Branul să însemne altceva,

un loc de amintire a unor vremuri de demult și să nu se conserve neapărat o atmosferă morbidă, cu

mult sânge și teroare. Dar aceasta este latura negativă, atunci când analiza este mai atentă și se oprește

asupra fiecărui detaliu. Desigur, că și la Bran este soare și oamenii găsesc aici din plin ospitalitatea

românească.

Numeroasele filme realizate la Bran, nenumăratele articole scrise aici, milioanele de turişti

dornici să descopere una dintre cele mai fascinante mituri ale secolului, precum şi documentele

autentice ce îl însoţesc, frumuseţea locurilor, ospitalitatea gazdelor, sunt tot atâtea motive pentru care

merită să vii la Bran. Popularitatea cunoscută de poveştile şi anecdotele despre Prinţul Dracula,

precum şi larga circulaţie în ţările slave a legendelor despre omorurile săvârşite de „prinţul – vampir”,

dovedesc, o dată în plus, interesul pe care îl trezeşte Vlad Ţepeş şi Branul. Comparând cu numeroasele

dovezi care vin să motiveze acţiunile sale severe, istoricii consideră că acuzaţiile extrem de crude

pronunţate împotriva lui Vlad Dracula sunt în contradicţie cu logica istoriei şi legile ţării din acea

epocă.

Gospodăria brăneană tradiţională a fost adaptată ocupaţiilor de bază: creşterea animalelor şi

lucrul la pădure. În satele de sus, acestea s-au îmbinat, în proporţii reduse cu agricultura şi

pomicultura, fiind mai dezvoltate în satele colinare (Predeluţ şi Sohodol). Paralel sunt practicate

ocupaţiile meşteşugăreşti legate în principal de prelucrarea lânii (principala materie primă) şi a

lemnului. Ocupaţiile de bază în satele brănene sunt păstoritul, agricultura, creşterea vitelor şi lucrul la

pădure, acestea permiţând folosirea cu maxim de eficienţă a resurselor naturale specifice. Se

evidenţiază o intensă activitate pastorală, bazată în special pe turismul transhumant. Dintre ocupaţiile

secundare ale brănenilor, menţionăm: culesul din natură, vânătoarea, pescuitul şi albinăritul. Acestea

au constituit de asemena premise de dezvoltare a turismului rural în zonă, prin specificitatea lor.

22

Meşteşugurile practicate stau la baza unor schimburi comerciale neîntrerupte de-a lungul timpului, iar

în prezent contribuie la diversificarea ofertelor turistice, prin vânzarea de suveniruri specifice zonei.

Unele dintre aceste meşteşuguri au fost practicate din cele mai vechi timpuri: olărit, lemnărit, fierărit,

cojocărit, morărit, tăbăcărit. Portul popular este adaptat condiţiilor geografice şi ocupaţiilor

tradiţionale. Îmbăcămintea este confecţionată din postav de lână la care se adaugă şi bumbacul

începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Atât postavul de lână cât şi pânza de cânepă sau

din bumbac sunt ţesute la război (Patrașcu Cristina, 2013).

În zonă se pot organiza itinerarii etnografice pentru prezentarea meșteșugului tradițional,

prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui la stână, spălarea lânii în piuă, țesutul la război dar și

participarea la sărbători tradiționale: primăvara – Împărțitul laptelui; vara - Târgul lui Pantelimon;

toamna – Răvășitul oilor, când coboară de la munte (Plan De Dezvoltare Locală, 2013).

Portul popular brănean a evoluat lent, păstrându-şi specificitatea, unitatea stilistică şi armonia, dar

fiind în acelaşi timp influenţat de portul din Muscel. Epoca sa de maximă înflorire este considerată a fi

a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi până în primele decenii ale secolului nostru. Portul popular

din zona Branului, înrudit cu cel al zonelor învecinate – Muscel şi Dâmboviţa – scria Titus Haşdeu în

1979, relevă unele trăsături specifice, explicabile pe de o parte prin natura ocupaţiilor, iar pe de alta

prin asimilarea şi redarea în forme locale a unor elemente de fond transilvănean. Diferenţierile

portului pe bază de vârstă, sex, anotimp, condiţii sociale, au dus la o creaţie populară deosebit de

interesantă prin varietatea pieselor componente ale costumului, bogăţia coloristică şi ornamentală. Din

piesele costumului femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu lână sau bumbac în tonuri de roşu şi

negru cu fire aurii şi argintii, fota largă cu pulpane în vărgi, încreţită în spate, ştergarul de cap din

bumbac sau borangic, lăibărica de catifea neagră.

Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii de armonizare a cerinţelor

turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. Frumuseţea zonei rurale şi

conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât şi pentru

turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos. Turismul rural îşi

găseşte adepţi printre persoanele interesate de retragerea în natură, absenţa mediului mecanizat şi a

poluării sonore, întoarcerea la autenticitate şi tradiţii. Agroturismul este practicat în zona satelor

brănene, ce constituie un areal cu un potenţial natural, istoric şi turistic deosebit. Această formă

specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei ţărăneşti, a serviciilor de

cazare, masă, agrement şi alte servicii complementare acestora, fiind practicată de micii proprietari din

zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară, activitatea desfăşurată în gospodăria sau ferma proprie

rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit (Patrașcu Cristina, 2013).

Singurele pârtii de pe teritoriu sunt: pârtia de schi Zănoaga de la Bran, mica pârtie de la Șirnea

și pârtia de schi de la Cheile Grădiștei-Fundata. Mulți sportivi de renume ai schiului autohton provin

din zona Bran-Moieciu-Fundata, asigurând o bună publicitate în acest sens pentru teritoriu.

REZULTATELE CERCETĂRII

Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor

decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţional şi a căpătat valențe

politice precise în contextul globalizării. Prima definire a lui s-a referit la raporturile societăţii de

mediu. Elementul- cheie al dezvoltării durabile promovează echilibrul între dezvoltarea socio-

economică, protejarea mediului şi utilizarea suficientă. În sine, reprezintă un proces elaborat de

formulare şi luare a deciziilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii (Bran, 2005).

Toate formele şi activităţile turistice sunt dependente de mediul înconjurător ai cărui

componente devin resurse exploatabile. În acest context prin turism, sunt create acele produse care

comercializează aceste resurse şi le adăugă o valoare adăugată importantă. Astfel veniturile din turism

au valori mai mari în raport cu resursele naturale şi culturale folosite. Prin urmare interdependența

dintre mediu şi turism este mult mai evidentă şi puternică (Bran, 2005).

Aplicarea cerinţelor de dezvoltare durabilă are implicaţii multiple. Existenţa unor ţinte

generale şi specifice aduc avantaje reale în asigurarea unei creşteri economice sănătoase în echilibru

cu păstrarea calităţii actuale a mediului înconjurător. Trebuie să se dea prioritate tuturor formelor de

desfăşurare a turismului care conduc la economisirea de resurse preţioase şi rare, în mod deosebit apă

23

şi energie, să se dea prioritate şi să se încurajeze de către autorităţile publice naţionale, regionale şi

locale evitarea pe cât posibil a producerii de deşeuri.

Dezvoltarea durabilă deține avantaje vizibile în momentul în care este însoțită de acțiuni

orientate către protecția mediului. În plus, acest tip de dezvoltare economică solicită contribuţia

unităţilor de cercetare-inovare pentru a se asigura noi mijloace şi soluţii ecologice.

Starea turismului în comuna Bran

Baza de primire turistică este extrem de dezvoltată, remarcându-se o tendinţă generală de

creştere, cu o scădere care marchează începutul crizei economice, însă cu o redresare rapidă în ultimul

an în toate localităţile componente. Structurile de cazare se întâlnesc într-o varietate de forme,

începând de la un număr greu de estimat de gospodării care asigură condiţii de cazare şi masă pentru

turişti (şi care funcţionează în afara sistemului de clasificare a unităţilor turistice), pensiunile arondate

sau nu asociaţiei ANTREC, vile şi hoteluri, moteluri, cabane, sate turistice, campinguri. Pensiunile cu

una şi două margarete sunt cele mai numeroase şi au o gamă mai restrânsă de servicii, însă răspund

cererii turistice prin localizarea ideală la poalele masivului Piatra Craiului, cu privelişti deosebite.

Tipologic, majoritatea unităţilor de cazare sunt pensiunile agroturistice şi turistice rurale, sunt doar

câteva unităţi cu gradul maxim de confort, în stil hotelier, cabanele sau cabanele-restaurant, refugiile

montane.

Prin urmare, ceea ce întâlnim astăzi ca arhitectonică vizibilă în peisajul rural și montan se

structurează în jurul următoarelelor aspecte: raritatea caselor tradiționale aparținând de diverse epoci și

stiluri arhitecturale anterioare, rare cazuri de renovare și reconvertire a locuințelor vechi în locuințe cu

aspecte moderne și supraviețuirea unor case tradiționale alături de cele nou construite, inexistența

unui stil unitar și definitoriu al arealului prin abundența structurilor noi, fără a avea vreo legătură cu

arhitectura tradițională, singurele constante identificate sunt: locuințe/structuri de cazare mari, iar dacă

nu pot fi mari, măcar să fie colorate; apariția recentă a rusticului din lemn masiv, ceva mai bine

integrat în peisaj, cu eternul balansoar și foișor prezente în aproape fiecare gospodărie și declarate

substitute ale creșterii animalelor, remarcăm că acesta este un rustic adaptat stilului rural autohton, de

multe cu gust și potrivire îndoielnică, cel mai adesea fără conexiune cu rusticul designerilor,

aglomerări de structuri construite pe un teritoriu restrâns, neintegrate în peisaj și nepotrivite unele cu

celelalte, invadarea arealului periferic cu case și vile de vacanță, precum și cu structuri de cazare care,

cel mai adesea preiau modele occidentale și sunt relativ integrate teritoriului, supraviețuirea în cadrul

PNPC a refugiilor ascunse (“tainițe”) și crearea refugiilor de creastă din fibră de sticlă, cu formă

rotunjită.

Ca şi în cazul structurilor de cazare, numărul de locuri cunoaşte o sporire semnificativă,

capacitatea de cazare existenţă se menţine pe un trend pozitiv, fiind în creştere în anul 2012 (fig.1).

Conform datelor statistice oferite de DJS Braşov, în perioada 2001-2011 evoluţia diferitelor tipuri de

unităţi de cazare din Bran a fost următoarea:

Fig.1. Dinamica structurilor de cazare Fig.2. Dinamica numărului de locuri în structurile de cazare

Sursa: DJS Brașov

24

Specific Branului este faptul că majoritatea unităţilor de cazare (95%) sunt unităţi specifice

turismului rural, respectiv pensiuni turistice, care deţin majoritatea din numărul de camere oferite la

nivel de staţiune şi al locurilor de cazare. Distribuția camerelor după categoria de confort este una

comună staţiunilor din România, dominate de unităţi de cazare de 2 stele.

În ceea ce privește capacitatea turistică de cazare în funcțiune, în teritoriul rezultatele sunt similare

celor anterioare, în sensul creșterii constatnte a acesteia, cu o mică inflexiune negativă în perioada

2010 ca urmare a manifestării efectelor crizei economice (fig.2).

Fig.3. Sosirile turistice în structurile de cazare (2001-2012) Fig.4. Înnoptarile turistice în structurile de

cazare (2001-2012), Sursa: DJS Brașov

Sosirile turistice şi înnoptările au cunoscut o creştere continuă, cu o mică inflexiune negativă

în anul resimţirii crizei economice (2009), reluându-şi trendul pozitiv imediat după aceasta (Fig. 3,4).

Pentru arealul de studiu, situaţia statistică nu confirmă ceea ce s-a remarcat prin deplasarea în teritoriu

sau prin intermediul apelării şi interogării asupra disponibilităţii în perioadele suprapuse

weekendurilor, pe parcursul verii sau în timpul sărbătorilor de iarnă şi anume faptul că disponibilităţile

erau extrem de reduse.

În ceea ce priveşte durata medie a şederii (fig. 5), graficul realizat pe baza datelor obţinute de

la direcţiile judeţene de statistică, ne confirmă scăderea numărului de înnoptări.

Fig. 5. Durata medie a șederii (2011-2012), Sursa: DJS Brașov

Durata medie a sejurului, în perioada 2001–2011 a fost de 2,1 zile / turist. Este o durată relativ

mică a sejurului, care indică faptul că turiştii sunt în trecere prin staţiune, fiind interesaţi în principal

de vizitarea castelului Bran. Se poate afirma faptul că încă nu există o promovare corespunzătoare a

întregii oferte turistice existente la nivelul staţiunii fapt care face ca şederea turiştilor să fie redusă faţă

de potenţialul zonei, la fel şi încasările din turism.

25

În staţiunea Bran formele de turism practicabile sunt:

Turismul rural;

Turismul montan, prin drumeţie montană (pe cele 7 trasee montane omologate cu plecare din

localitatea Bran, din care 5 spre Masivul Bucegi şi 2 către Masivul Piatra Craiului) sporturile de

iarnă, practicate pe cele două pârtii;

Turism de circulaţie, care se practică sub formă de: turism de tranzit, pe drumul european E 574

(Bacău – Braşov – Bran – Piteşti – Craiova); turism itinerant cu valenţe culturale;

Turism de odihnă şi recreere favorizat de climatul tonic-stimulativ specific zonei, cadrul

peisagistic deosebit, mediul nepoluant.

Turismul de sfârşit de săptămână, practicabil în zonele montane şi subcarpatice;

Alte forme de turism: turismul activ (alpinismul; cicloturism; bungee jumping) turismul de

vânătoare şi pescuit sportiv; turismul de week-end; turismul ştiinţific (în ariile protejate de pe

teritoriul staţiunii: Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Rezervaţia Bucegi)

turismul de evenimente şi reuniuni.

Cei mai mulţi dintre cei care aleg să petreacă mai mult timp la Bran sunt persoanele care şi-au

construit case de vacanţă în zonă, în special din Bucureşti şi Constanţa sau a personalului firmelor care

deţin proprietăţi în Bran. Datorită numărului mare de turişti şi a persoanelor/firmelor care deţin case de

vacanţă, Staţiunea Turistică Bran este din ce în ce mai aglomerată în vârfurile de sezon (în special în

weekend). Acest aflux de turişti produce şi efecte negative: blocaje pe DN 73/E 574, depozitări

necontrolate ale deşeurilor menajere, suprasolicitări ale reţelelor de distribuţie etc. În ceea ce priveşte

turiştii români, aceştia sunt în majoritatea lor bucureşteni, întrucât Branul reprezintă o alternativă mai

ieftină din Valea Prahovei. Zona este vizitată şi de numeroşi turişti străini, printre care cei mai

numeroşi (conform datelor statistice) sunt (în ordine descrescătoare) cei din Israel, Germania, Italia,

Olanda, SUA.

Strategii de dezvoltare a turismul în Staţiunea Bran

Pe baza experienţei internaţionale şi a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt

considerate ca favorabile dezvoltării turismului zonele montane, litoralul şi Delta Dunării, iar prin

acţiunile desfăşurate de asociaţiile ce au ca obiect de activitate turismul rural şi agroturismul, numărul

zonelor şi localităţilor rurale atrase în circuitul turistic a crescut. După 1990, odată cu înţelegerea

importanţei turismului rural şi agroturismului şi corespunzător cu elaborarea unor reglementări legate

de dezvoltarea acestora, primele gospodării omologate au fost în zona Moeciu – Bran – Rucăr. În acest

context, studierea experienţei satului turistic Bran este în măsură să ofere elemente de referinţă pentru

dezvoltarea în această direcţie a altor localităţi şi pentru promovarea turismului rural pe piaţa

internaţională (Proiect Turism Internațional, 2002).

Pentru redactarea acestei secţiuni au fost consultate o serie de documente: Cadrul Strategic pentru

un turism durabil în comuna Bran (elaborat în cadrul Primăriei Bran); HCL de aprobare a

principalelor obiective de dezvoltare în perioada 2004-2007); Propuneri privind modernizarea şi

dezvoltarea turismului în Staţiunea Turistică Bran (Capitolul IV din Studiu de fundamentare pentru

reatestarea comunei Bran ca staţiune turistică, elaborat de Institutul Naţional de Cercetare –

Dezvoltare în Turism - INCDT, Bucureşti) ş.a. Observațiile realizate au demostrat următoarele

aspecte:

necesitatea diminuării accentului (prestatorilor, intermediarilor din turism, dar și al turiștilor) pe

serviciile de cazare și masă și accentuarea caracterului agremental al produsului turistic;

necesitatea unor locații și activități pentru copii, îndeosebi în localitățile cu cea mai mare

frecventare turistică: Bran, Moieciu;

necesitatea deschiderii și amenajării unor locații și activități pentru adolescenți și tineri, ca urmare a

faptului că segmentul de vârstă este extrem de numeros și sosește în areal în cadru organizat

(excursii școlare, universitare, practici, etc.);

diversificarea serviciilor de agerement pentru adulți care își găsesc ca unice ocupații în mediul rural

plimbarea, vizitarea obiectivelor turistice și achiziționarea de suveniruri;

diversificarea serviciilor agrementale pentru seniori, români (numeroși în areal) și străini (cu

așteptări mai mari).

26

Aspectul sau imaginea turistică creată și promovată, reprezentările pe care şi le fac vizitatorii

muntelui exercită, de asemenea, o mare influenţă asupra frecventării lor. Conceptul de reprezentare,

care evocă ansamblul credinţelor, ideilor şi impresiilor pe care o persoană le are asupra locului său de

destinaţie (Crompton, 1979), permite explicarea atracţiei psihologice a unei regiuni (Hunt, 1975).

Organizatorii voiajelor turistice ştiu că este foarte important să creeze imagini pozitive pentru a

dezvolta noi pieţe.

Tabel nr.2. Resursele turistice naturale și antropice din Stațiunea Bran Nr.

crt. Resurse Tip Scurtă descriere

1 Cadrul natural și

climatul din Bran

N Este reconfortant și tonic, ideal pentru activitățile umane și totodată

pentru cele turistice.

2 Munții Bucegi N Oferă peisaje inedite cât și posibilitatea drumețiilor montane sau a

practicării sporturilor extreme.

3 Munții Piatra

Craiului

N Oferă peisaje inedite cât și posibilitatea drumețiilor montane sau a

practicării sporturilor extreme.

4 Rezervațiile și

parcurile naturale și

naționale

N Încântă privirile vizitatorilor prin peisajele inedite și oferă posibilităţi de

vacanţă persoanelor care vor să se recreeze într-un cadru natural

nepoluat.

5 Domeniul Schiabil A Pârtia Bran - Zănoaga a fost inaugurată în anul 2005, și este situată la

mai puțin de 4 km de Castelul Bran. Aceasta prezintă o dificultate medie,

potrivită atât schiorilor începători, cât și celor avansați. Pârtia are o

lungime de 1000 de metri, și este dotată cu teleschi. Diferența de

altitudine este de 170 de metri. Pasionații sporturilor de iarnǎ se pot

bucura de disponibilitatea pârtiei datoritǎ tunurilor de zǎpadă artificială,

ce o fac practicabilă și în iernile cu mai puțină zăpadă. De asemenea,

pârtia este dotată cu instalație de nocturnă, pentru cei care doresc sǎ

schieze în timpul nopții. La baza pârtiei, se aflǎ mai multe centre de

închirieri cât și un centru de prim ajutor.

6 Ansamblul Castelului

Bran

A Cuprinde: Castelul Bran (1377-1382), Casa de Ceai (înc. Sec. XX),

Fântâna (1377-1382), Incinta fortificată, Donjonul, Turnul de Poartă,

Parcul (sec. XX).

7 Biserica Adormirea

Maicii Domnului

A Sat Bran (1820 – 1836).

8 Casa Principesei

Ileana

A Sat Bran (1931).

9 Ansamblul Vămii

Branului

A Sat Bran (sec XVI. – XVII). Este compus din: Vama Branului (sec.

XVIII); Incinta medievală (sec XVI-XVII); Capela Stella Maris (1947) -

alături de care se găseşte caseta cu inima reginei Maria într-o nişă zidită

în stâncă.

10 Biserica Sf. Nicolae A Sat Șimon (sec. XIX).

11 Muzeul Bran A Are trei secții sau case legate de activitatea pesonalităților culturale din

Bran.

12 Centrul etnografic și

folcloric

A Există numeroase posibilități de organizare a activităților turistice care să

vizeze numeroasele monumente de arhitectură și tehnică tradițională din

satele brănene; arta populară (port popular, cojocărit, țesături,

încondeierea ouălelor de Paște, sculptura în lemn, tăbăcărit sau tradițiile

și obiceiurile specific acestei zone etografice.

Zilele Branului - Una dintre cele mai importante manifestări ale creației

artistice din zonă, această sărbătoare în cadrul căreia se desfășoară Târgul

Pantelimonului, întâlnirea cu fiii și prietenii Branului și Hramul Sfintei

Maria tinde să devină o adevărată atracție turistică de la an la an. În

această oază de armonie și frumusețe, oamenii din Bran și nu numai se

adună la spectacole de dans și cântec popular specific, expoziții de

costume populare, icoane pe lemn și sticlă, țesături din lână și in,

ustensile casnice din lemn, sculpturi artistice și degustări de preparate

culinare tradiționale (http://dordeduca.ro/newsletter/brasov).

27

13 Împrejurimile Un factor deloc de neglijat în cadrul potenţialului turistic al zonei este

prezenţa unei multitudini de obiective turistice din localităţile şi

staţiunile turistice aflate în apropiere (Braşov şi Poiana Braşov, Moeciu,

Predeal, Râşnov, Sibiu, Sinaia, Zărneşti etc.), de unde posibilitatea

organizării unei varietăţi de circuite turistice (mai ales în cadrul

turismului cultural).

Sursa: Cristina Pătrașcu, 2013, Teza de Doctorat Studiu geografic

Ghidurile turistice, presa turistică și internetul, în ansablu - o inflație a informației asupra

arealului montan și brăneano-rucărean în diverse tipuri de materiale publicitare, iar internetul are

astăzi un rol totodată informativ de excepție, dar și greșit ca urmare a informațiilor adesea neveridice

sau contrafăcute.

Branul este punctul forte și principal al atracției turistice. La o analiză mai atentă, s-a remarcat

un aspect deosebit de important la nivel calitativ. Astfel, mai mult de jumătate dintre turiștii care au

vizitat Castelul se așteptau la mai mult, fiind dezamăgiți de prea marea publicitate pentru prea puțin

potențial atractiv. De asemenea, notorietatea Castelului și îndeosebi faptul că Branul se găsește pe

drumul de acces dinspre Transilvania spre sudul țării, determină și un număr extrem de ridicat al

turiștilor în tranzit atrași de marketingul produsului turistic actual. Pe termen lung aceste practici

conduc la aspecte nedurabile și la descreșterea fluxului turistic.

Păstrarea spiritului locului reprezintă, conform ICOMOS (International Council on

Monuments and Sites): o construcţie umană destinată să deservească nevoile sociale şi există

îndeosebi în comunităţile tradiţionale. Se asociază cu salvarea memoriei, vitalităţii şi perenităţii

comunităţii, se constituie din elemente materiale (situri, peisaje, clădiri, obiecte) şi imateriale

(amintiri, documente scrise, ritualuri, festivaluri, meserii, valori, etc.) care servesc împreună şi de

manieră semnificativă pentru a marca un loc şi a-i da un spirit. De remarcat sunt următoarele aspecte:

caracterul viu şi permanent al monumentelor, siturilor şi peisajelor culturale și viziunea mai bogată şi

mai dinamică asupra patrimoniului cultural. Au existat întrebări privind conservarea în așa fel încât

acel ceva să evolueze odată cu dezvoltarea turismului în areal, în general și a turismului durabil, în

special. Răspunsul este simplu, rezultat în urma simplei comparații între:

un muzeu (de exemplu muzeul în aer liber de la poalele castelului) și un sat care păstrează structura

tradițională (de exemplu, Fundățica);

portul popular purtat la o sărbătoare pe scenă de protagoniști și cel purtat într-o zi de sărbătoare, în

drum spre biserică;

Castelul Bran cu încăperi aproape vide și același castel în vremea Reginei Maria;

chinezismele și obiectele de pluș comercializate la târguri și la poalele Catelului Bran;

dansurile populare dansate pe o scenă și cele de la o nuntă tradițională;

micul dejun cu preparate achiziționate și cel pe bază de produse realizate “în casă” ș.a.m.d.

(Patrașcu Cristina, 2013).

Practic, “spiritul locului” este cel care ne transmite atmosfera care a închegat o comunitate și care a

definit-o sub aspect cultural și care astăzi trebuie să își găsească resursele de dezvoltare prin turism pe

baza următoarelor principii: conservarea ocupațiilor tradiționale, conservarea dansurilor tradiționale,

conservarea structurii tradiționale a satelor, conservarea produselor tradiționale, transmiterea și

conservarea legendelor locale, conservarea spiritului brănean.

Cererea turistică în arealul de studiu a crescut foarte mult în ultimul deceniu. Acestei evoluţii

cantitative i se juxtapune o similară evoluţie la nivel calitativ, rezultată în urma evaluărilor

răspunsurilor adresate turiştilor arealului. Una dintre căile de urmat pentru dezvoltarea durabilă a

arealului este turismul bazat pe produsele locale şi, mai mult, întreg arealul se poate constitui într-o

ofertă turistică bazată pe valorile locale, de fapt pe “secretele locale” (Patrașcu Cristina, 2013).

Considerăm că arealul studiat are două atu-uri turistice principale: recunoaşterea, atât pe plan

intern, cât şi extern ca areal legat de legenda lui Dracula. Aceste două argumente, care reprezintă

practic baza circulaţiei turistice din acest areal (fapt demonstrate de circulaţia turistică la Castelul

Bran), trimit la ideea de mister şi/sau secret. Misterele şi/sau secretele locului apar în publicitatea

arealului unde apar texte de tipul: "valorile păstrate în lada de zestre a României", "acest sanctuar al

naturii" (http://www.statiunea-turistica-bran.ro/), "Castelul Viselor" (http://www.bran-castle.com/),

etc.

28

Principalele obiective pot fi sintetizate astfel:

- astfel de iniţiativă favorizează dezvoltarea locală, sprijinindu-se pe diversitatea, calitatea şi

atractivitatea resurselor locale ale arealului studiat şi pe realizarea unui proiect de dezvoltare

turistică coerentă şi durabilă;

- acest demers determină conştientizarea actorilor locali asupra bogăţiei teritoriului Comunei Bran şi

favorizează crearea unei game de produse şi de prestaţii turistice capabile să realizeze şi să

statornicească în mod durabil imaginea de „local”.

- ar putea garanta calitatea ofertei turistice locale, prin certificări recunoscute;

- să permită diferenţierea de ofertele turistice clasice din teritoriile rurale propunând o ofertă de

prestaţii turistice locale personalizate capabile să răspundă aşteptărilor de descoperire ale turiştilor

(prin produsele locale, prin deţinerea informaţiilor şi experienţei în privinţa îndeletnicirilor locale,

prin istoria locurilor şi patrimoniul natural şi antropic, prin cultivarea tradiţiilor, prin peisaje

naturale şi antropice);

- să prezinte garanţia calităţii constante şi durabile a ofertei locale pentru vizitatori, rezultată în urma

certificărilor recunoscute;

- să se sprijine pe o reţea de actori şi profesionişti animaţi şi coordonaţi la scara arealului analizat.

Această reţea ar fi ideal să se bazeze pe prestatorii locali. Astfel, numai printr-un proces riguros și

coordonat la nivel local și regional, bazat pe inițiativa locală și calitatea prestării unor servicii turistice

care conservă tradiția și spiritul locului, aducând simultan venit, promovare și faimă prestatorilor, se

contruiește pilonul social al dezvoltării durabile prin turism.

Tabelul nr.3. Proiecte de dezvoltare durabilă în comuna Bran Titlu Obiectiv Durata Entitate

responsabila si

parteneri

Monumente

istorice

Realizarea măsurilor de semnalizare a tuturor obiectivelor 12 luni Buget local, PNDR*

Promovare Extinderea secțiunii dedicate turismului în cadrul paginii web

a comunității locale

12 luni Buget local, PNDR

Turism Realizarea unei rețele de colaborare a furnizorilor de servicii

turistice

12 luni PNDR

Turism Dezvoltarea domeniului schiabil (extinderea pârtiei Zănoaga,

prelungirea și omologarea pârtiei Măgura, realizarea pârtiei

Valea Șimonului-Gutanu)

72 luni PNDR, POR, Buget

local

Promovare Elaborarea unui pachet de publicații pentru promovarea

potențialului turistic al zonei

72 luni PNDR, Buget local

Infrastructura Realizarea elementelor de infrastructură legate de activitatea

turistică: parcări auto, noi trotuare, finalizarea centrului de

primiri urgente, echiparea cu dotări specifice pentru locurile

de joacă, realizarea de miniparcuri de distracție)

84 luni PNDR, POR, Buget

local

Turism Crearea unor programe de divertisment pentru a prelungi

șederea turiștilor în stațiune

72 luni PNDR

Turism Amenajarea și includerea de noi obiective în circuitul turistic

(case memoriale, gospodării tradiționale, puncte de belvedere

ale animalelor sălbatice, omologarea de noi trasee montane)

72 luni PNDR

Turism Realizarea de studii și cercetări referitoare la potențialul de

dezvoltare turistică cu privire la diferitele forme de turism

practicabile

84 luni PNDR

Urban Amenajarea unei rute auto ocolitoare în cazul producerii de

ambuteiaje

24 luni PNDR

Protecția

mediului

Finalizarea proiectului pentru realizarea sistemului integrat de

gestionare a deșeurilor

12 luni PHARE CES,

Bugetul local

(cofinantare)

Protecția

mediului

Diminuarea poluării aerului cu diferite noxe ca urmare a

intensificării activităților antropice

72 luni Programul „Life+”,

Fonduri pentru

Organizații

Nonguvernamentale

29

Promovare Campanie de conștientizare publică privind importanța

protejării și conservării mediului înconjurător desfășurată în

parteneriat cu ONG-uri, unități școlare, asociații de

agricultori

36 luni PNDR, Programul

„Life+”, Fonduri

pentru Organizații

Nonguvernamentale

Sursa: Programul Național Pentru Dezvoltare Rurală-Transcarpatica, 2013

În strategia generală de dezvoltare durabilă a comunei Bran susţinerea şi încurajarea

turismului a reprezentat o prioritate absolută. În acest sens s-a început promovarea staţiunii prin cadrul

natural, rezervaţiile şi parcurile naţionale, domeniul schiabil, monumentele istorice şi alte tipuri de

manifestări folclorice. Un factor deloc de neglijat în cadrul potenţialului turistic al zonei este prezenţa

unei multitudini de obiective turistice din localitățiile şi staţiunile aflate în apropiere.

Primul pas în atingerea acestui deziderat l-a constituit realizarea unei infrastructuri aferente,

capabile să susţină şi să încurajeze activităţile turistice în acest perimetru. Datorită numărului mare de

turişti şi a persoanelor ce deţin case de vacanţă, Staţiunea Turistică Bran este din ce în ce mai

aglomerată în vârfurile de sezon. Acest aflux de turişti produce şi efecte negative: blocaje pe DN 73/E

574, depozitări necontrolate ale deşeurilor menajere, suprasolicitări ale reţelelor de distribuţie, etc.

Pentru soluţionarea acestor probleme autorităţile locale au iniţiat proiecte de dezvoltare a

infrastructurii localităţii pentru a putea menţine actualul trend de dezvoltare şi statutul de staţiune

turistică.

Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare durabilă au mai multe direcţii de dezvoltare,

şi anume: modernizarea infrastructurii generale în vederea susţinerii dezvoltării durabile, extinderea

domeniului schiabil, realizarea unor noi elemente de infrastructură legate de activitatea turistică,

diversificarea ofertei turistice locale, semnalizarea adecvată a obiectivelor turistice din Bran, creşterea

calităţii serviciilor turistice şi promovarea proiectelor de parteneriat public-privat. Aspectele

turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului cultural, cu accent pe înţelegerea

stilurilor de viaţă contrastante şi a interschimbului de cunoştinţe şi idei. De aceea, turismul rural îi

atrage pe cei în căutare de contact personal şi interacţiune cu diverse culturi, medii şi grupuri de

oameni (Proiect Turism Internațional, 2002).

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Zonă montană cu peisaje de o rară frumuseţe în

Masivele Bucegi şi Bran, care constituie un

punct central important pentru menţinerea

echilibrului zonei

2. Existența edificiilor şi monumentelor de o mare

valoare

3. Posibilitate de practicare a diverselor tipuri de

turism într-un mediu nepoluat

4. Suprafețe largi de pajiști naturale

5. Existența pe suprafețe largi de teren agricol a

practicilor agricole tradiționale

6. Terenuri agricole lucrate în totalitate

7. Suprafețe întinse de pădure

8. Existenţa unui sistem central propriu de

alimentare cu apă

9. Existența unui sistem eficient de iluminat

public şi stradal

10. Existența unei reţele de transport bine

structurate

11. Existenţa unei infrastructuri destinate

activităților culturale (muzeul Bran, cămine

culturale, biblioteci)

12. Susţinerea manifestărilor culturale cu caracter

1. Depozitarea de deșeuri în spații necorespunzătoare

2. Lipsa susţinerii tinerilor pentru a se implica în

activităţi culturale specifice

3. Lipsa de competență managerială, profesională în

păstrarea și valorificarea patrimoniului

4. Grad scăzut de conștientizare a fermierilor privind

importanța practicilor agricole durabile

5. Lipsa tehnologiilor și echipamentelor medicale

moderne în unitățile de profil

6. Insuficiența marcajelor pentru traseele turistice, a

panourilor și centrelor de informare

7. Insuficiența spațiilor de agreement/petrecere a

timpului liber pentru turiști

8. Ponderea mare a persoanelor aflate fără loc de

muncă sau în căutarea unui loc de muncă

9. Numărul redus al programelor de instruire pentru

turism și neadaptarea celor existente la nișele de

piață

10. Migrație a populatiei la oraș, a forței de muncă din

teritoriu (în special a tinerilor) din cauza lipsei

oportunităților de angajare

11. Artizanat și activități meșteșugărești insuficient

valorificate

30

tradiţional de către Parohiile Ortodoxe.

13. Personal medical şi veterinar calificat

14. Forță de muncă disponibilă

15. Existența unor produse tradiționale/ecologice

16. Așezarea geografică – oferă posibilități de

legătură cu celelalte localități și zone ale țării

17. Existența obiceiurilor și tradiților, elemente de

etnografie și folclor

18. Existența poveștilor/legendelor locale

12. Acces greu la pieţe de desfacere pentru produse

tradiţionale

13. Lipsa produselor tradiţionale pe pieţele locale

14. Situația proprietății nerezolvată în totalitate

15. Standarde europene în domeniul agriculturii greu de

realizat

16. Insuficiența fondurilor pentru reabilitarea clădirilor

publice și a monumentelor care se degradează

iremediabil în lipsa unor intervenții în timp util

17. Pierderea meșteșugurilor tradiționale, tinerii

nemaifiind interesați în practicarea acestor meserii

18. Numărul mare al navetiștilor în rândul cadrelor

didactice și medicale

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI/RISCURI

I. Accesarea fondurilor naţionale şi europene

pentru restaurarea, conservarea şi punerea în

valoare a obiectivelor turistice

II. Cererea crescândă pentru practicarea

agroturismului, valorificării produselor locale

tradiționale/ecologice

III. Existenţa programelor de finanţare europeană

destinate creşterii capacităţii de cazare şi

diversificării serviciilor existente în mediul

rural

IV. Accesarea fondurilor nerambursabile pentru

punerea în valoare/conservarea patrimoniului

natural şi cultural

V. Accesarea fondurilor nerambursabile pentru

reabilitarea infrastructurii de bază (drumuri

comunale, sistem centralizat de canalizare)

VI. Experienţa parteneriatului între localităţi în

vederea dezvoltării social-economice a zonei

VII. Finanțări accesate de structuri asociative

public-public și public-privat

VIII. Experiențe anterioare de cooperare naţională şi

internaţională în domeniul mediului, social şi

ecoturistic

IX. Eficientizarea acţiunilor în domeniul serviciilor

sociale prin creşterea numărului de parteneriate

public-private/societate civilă

X. Existența programelor de formare profesională

pentru fermieri, adulți, agricultori

XI. Includerea satelor în circuite turistice

XII. Valorificarea poveștilor/legendelor locale

A. Orientarea turiştilor spre alte zone turistice din

vecinătate, cu oferte similare

B. Intervenţiile populaţiei alohtone

C. Standarde europene în domeniul agriculturii greu de

realizat

D. Insuficiența fondurilor pentru reabilitarea clădirilor

publice și a monumentelor care se degradează

iremediabil în lipsa unor intervenții în timp util

E. Exploatarea iraţională a resurselor neregenerabile

din teritoriu – pădure, faună, cinegetica

F. Interesul scăzut al autorităților centrale în sprijinirea

asociațiilor din mediul rural

G. Scăderea interesului ONG-urilor locale pentru

cumularea eforturilor în vederea atingerii unor

obiective comune din cauza intereselor diferite în

accesarea fondurilor

H. Reducerea drastică a fondurilor centrale alocate

administraţiilor locale

I. Scăderea interesului ONG-urilor locale pentru

cumularea eforturilor în vederea atingerii unor

obiective comune din cauza intereselor diferite

J. Pierderea specificității locale cauzata de invazia de

construcții noi

Din analiza tabelului de mai sus, observăm că numărul punctelor tari este egal cu cel al

punctelor slabe, iar numărul oportunităților este mai mare decât cel al riscurilor. Astfel, putem deduce

că dezvoltarea durabilă a comunei Bran este una cu perspective mari. Pentru a se atinge acest obiectiv,

odată identificate punctele slabe, acestea trebuie îmbunătățite și transformate în timp în puncte tari,

pentru a se putea asigura o dezvoltare a comunei pe termen lung.

31

CONCLUZII

Studiul geografic de dezvoltare durabilă prin turism în Comuna Bran se definește în teritoriu,

alegându-și un studiu, în încercarea de a modeliza dezvoltarea locală prin turism în acord cu legitățile

generale și principiile durabilității. Astfel, identificăm o serie de posibile răspunsuri locale, care prin

modelizarea de manieră durabilă în teritoriu pot răspunde problemelor globale, înțelegând, simultan,

cum cadrul global creează premisele coordonării eforturilor locale prin integrarea în matricea

durabilității dezvoltării prin turism. Toate acestea se supun nivelurilor legităților sistemic-integrative,

integrându-se acelui “dute-vino constant între aceste niveluri" (Edgar Morin, 2012). Abordarea

calitativă este cu mult mai presus de cea cantitativă în conturarea cadrului general turistic al arealului

studiat, dar mai ales a cadrului specific, brodat pe aspectele reale din teritoriu, al dezvoltării durabile

prin turism. Abordare este cu atât mai relevantă cu cât, adesea, informaţiile de natură cantitativă nu

oferă imaginea veridică și exactă a amplorii pe care o are turismul în acest areal. Astfel, interpretarea

calitativă are un rol primordial, mai ales atunci când în centrul analizei se regăseşte durabilitatea

spaţio-temporală. Studiul se constituie ca un suport-cadru de evoluție a arealului în ansamblu.

Aspectele turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului cultural, cu accent

pe înţelegerea stilurilor de viaţă contrastante şi a interschimbului de cunoştinţe şi idei. De aceea,

turismul rural îi atrage pe cei în căutare de contact personal şi interacţiune cu diverse culturi, medii şi

grupuri de oameni. Stresul cotidian al vieţii citadine îi îndeamnă pe locuitorii marilor metropole să

caute liniştea mediului încă netransformat radical de civilizaţie. Și dacă în ţările superdezvoltate din

vest acest mediu rural a început să se modernizeze din ce în ce mai mult, la noi în ţară, tradiţia şi

obiceiurile sunt încă foarte bine conservate. În încercarea de a cunoaşte o altă ţară şi oamenii săi, alte

tradiţii, numeroşi turişti străini aleg ca destinaţie România, mai ales ca urmare a promovării ofertei

turstice rurale efectuate de ANTREC la târgurile şi expoziţiile organizate peste hotare (Proiect Turism

Internațional, 2002).

BIBLIOGRAFIE

Bran F., (2005), Managementul Dezvoltării Durabile la Nivel Regional, Editura Infomarket,

Brașov

Dinuță G., Praovenu I., (2003), „Monumente de arhitectură şi tehnică tradiţională din satele

brănene (Repertoriu tipologic)”

Istrate, I., și Bran, F., (1995), Perspectiva Dezvoltării Durabile a Turismului Românesc, Editura

Tribuna Economică

Neacșu, N., (2000), Turism și dezvoltare durabilă, Editura Expert, București

Vădineanu, A., (2000), Dezvoltarea Durabilă – Teorie și Practică, Editura Universității București

Patrașcu Cristina (2013), Studiu geografic de dezvoltare durabilă prin turism în Parcul Național

Piatra Craiului și Culoarul Bran-Rucăr teză de doctorat, Cluj-Napoca

*** Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

*** Studiu de fundamentare pentru reatestarea comunei Bran ca staţiune turistică, Institutul

Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism - INCDT, Bucureşti

*** Planul Național de Dezvoltare Durabilă 2007-2013, Guvernul României, București

*** Programul Național Pentru Dezvoltare Rurală-Transcarpatica

*** Proiect TURISM INTERNAȚIONAL, (2002), Turism rural, ecologic și cultural în Comuna

Bran, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” - Braşov

http://www.probran.ro/content/html/imprejurimi.htm descrierea principalelor destinaţii turistice

pentru circuitele turistice cu plecare din Bran a fost realizată de istoricul Nicolae Pepene

http://dordeduca.ro/newsletter/brasov

http://www.galtranscarpatica.ro/wp-content/uploads/2013/07/Plan-Dezvoltare-Locala-

TRANSCARPATICA

http://www.statiunea-turistica-bran.ro

http://www.bran-castle.com

32

DOBRE

GEORGIANA ALINA

Data și locul nașterii: 30.08.1993, București.

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, la specializarea Geografia Turismului.

În prezent masterandă la Facultatea de Geografie, specializarea

Gestiunea spațiului turistic și servicii de ospitalitate.

Domenii de interes: Geografia turismului, managementul turistic,

turismul montan, ecoturismul și ecologia.

TURISM ȘI ECOTURISM ÎN CHEILE NEREI

DOBRE GEORGIANA ALINA

Abstract: The study called Tourism and Ecotourism in Nera Gorges is an attempt to visualize the

potential of the gorges and to promote it. The objectives of this study are the following: promotion of this

beautiful natural attraction represented by our subject, Nera gorges, setting the most important and attractive

points of the gorges, displaying the existing planning and development. The final point consist in to harness the

Nera gorges in terms of ecotourism. As the gorges lie in Banat Mountains, they have a strong natural potential,

as these mountains are known for its natural wealth. They make part of the „Cheile Nerei-Beușnița” National

Park and so they form, with Beușnița gorges, a protected area. The gorges show themselves as a major tourist

attraction with relief shapes and microforms that are spectacular (karst landscape with slopes, canyons, caves,

potholes, tunnels and others). The most important attractions are the seven tunnels (called „La tunele” - „At the

tunnels”), the area „La cârlige” (The „hook”), the Devil’s lake and cave, Beușița waterfall, La Văioaga

waterfall, Ochiul Beu lake. It has eight hiking trails, each with its own difficulty, which includes Nera, Beușnița

and Șușara gorges. It is known that the area was crossed since Roman times and not very long were performed

the facilities by local associations which besides promoting and protecting, they introduced the so called

organized tourism. What I am proposing are some development strategies related to ecotourism and the activities

that are included in this process and also rehabilitation of the facilities and buildings which mediates these

activities. This paper wants to underline the touristic potential of the Nera gorges area. Also, with the main

aspects of the existing landscaping, I aimed to present the real possibilities of tourism and, most important and

more specific, ecotourism development. This would increase the economic and social spheres of the community

life.

Keywords: Tourism, ecotourism, Nera gorges, harness, development

INTRODUCERE

Cu trecerea timpului, turismul s-a dezvoltat foarte mult și reprezintă în prezent un sector economic

și de activitate foarte important. M. Hunziker (1940) definește turismul ca fiind ”ansamblul de relații

și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât

sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă

oarecare.”

Ecoturismul a apărut în ultimele decenii ale secolului al XX-lea și a fost înțeles sub mai multe

aspecte de-a lungul timpului, însă cea mai complexă definiție, din punctul meu de vedere, a fost dată

de Uniunea Mondială a Conservării Naturii (iucn.org) – ecoturismul este o călătorie ecologică

responsabilă în areale naturale neperturbate, cu scopul de relaxare și apreciere a naturii și a oricărei

trăsături culturale, trecută sau prezentă din zonă, care promovează conservarea, având un impact

negativ redus și oferă beneficii pentru comunitățile implicate (1996).

Varietatea peisajelor naturale face ca turismul în România să se concentreze asupra acestora și

asupra istoriei sale bogate. Cu toate acestea, primele activități organizate în țara noastră au fost

realizate în secolul al XIX-lea, prim prisma apariției unei serii de asociații, organizații, societăți etc.

33

care își desfășurau activitatea pe unele arii geografice, căutând să atragă turiști din toate păturile

sociale și care sponsorizau de asemenea amenajarea unor obiective turistice.

Printre obiectivele amenajate de către aceste organizații se află și subiectul articolului de față, și

anume Cheile Nerei. Cu o mare varietate a peisajului care se schimbă la fiecare cotitură a sa, cheile

Nerei, sălbatice încă, reprezintă o eliberare din spaţiul antropic poluant şi o conectare cu natura. Sunt

considerate în prezent cele mai lungi şi unele dintre cele mai spectaculoase chei din România care

surprind prin varietatea formelor carstice. „Ele întrunesc sălbăticia Cheilor Carașului, splendoarea

Cheilor Bicazului și gingășia Cheilor Turzii.”1

Deși zona a fost puțin și târziu studiată din punct de vedere turistic și nu numai, aceasta a fost

explorată încă din timpul Imperiului Roman când s-a construit un drum de acces în capătul vestic al

cheilor, fiind săpate în calcar mai multe tunele de mici dimensiuni. Construirea sa a fost legată inițial,

strict de exploatările miniere și accesul către valea Dunării, acum însă, tunelurile fac accesul către chei

și reprezintă unul din punctele de atracție turistică ale acestora. Atractivitatea acestor chei este dată în

principal de multitudinea activităților ecoturistice ce pot fi practicate aici.

La acest proiect s-au folosit, ca metode de lucru, consultarea bibliografiei, examinarea în teren cu

realizarea de materiale fotografice, modelarea în Corel a hărții turistice. Astfel, lucrarea își propune o

analiză turistică și pe un segment mai specific, ecoturismul, a Cheilor Nerei și urmărește valorificarea

acestor chei, valorificare ce poate fi benefică pentru dezvoltarea economică a zonei dar și pentru

conservarea unui cadru natural deosebit.

LOCALIZARE

Cheile Nerei, ce fac parte din Parcul Natural Cheile Nerei-Beușnița, se află în partea de sud-vest a

României, mai exact în judeţul Caraş-Severin și separă două unități montane, munții Locvei și munții

Aninei, traversând o zonă calcaroasă între localităţile Sasca Română şi Şopotu Nou. Astfel, împreună

cu Cheile Beuşniţei alcătuiesc o arie protejată de interes naţional ce se găseşte pe teritoriul

administrativ al Comunei Sasca Montană, Comunei Şopotu Nou şi Comunei Cărbunari, rezervație

inclusă în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, înfiinţat în 1990. Parcul corespunde categoriei a IV-

a IUCN, rezervaţie naturală de tip mixt. Acesta se întinde din Munţii Aninei (partea sudică) până în

partea de nord a Munţilor Locvei, având o suprafaţă de 36.758 ha ce include 6 rezervaţii declarate şi

una propusă.

Cheile Nerei sunt considerate cele mai lungi chei din România, având circa 22 km din care 20 km

sunt reprezentate efectiv de chei. Au fost incluse în rezervația omonimă la propunerea făcută de L.

Botoșăneanu și Șt. Negrea în anul 1969 într-un studiu special.2

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Potențialul turistic natural este definit de Grigore M. (1974, p. 15) ca fiind „totalitatea

posibilităților, capacităților, condițiilor și, inclusiv, a rezervelor materiale, pe care le oferă cadrul

natural al peisajului geografic, pentru oricare formă de activitate turistică.”

Munţii Banatului dispun de o variată gamă de resurse turistice naturale, astfel că turismul aici s-a

dezvoltat încă din secolul trecut, când locuitorii oraşului Reşiţa şi din alte localităţi aflate la poalele

munţilor urcau pe platourile Semenicului pentru diferite sporturi de iarnă, în special pentru schi, sau

făceau excursii pe văile Caraşului, Nerei etc. Odată cu înfiinţarea unei asociații turistice la Reşiţa, în

1932, pentru promovarea turismului, ocrotirea naturii şi popularizarea principalelor obiective turistice,

a început să se dezvolte şi infrastructura turistică în această zonă, construindu-se prima cabană din

Munţii Semenic. Primele marcaje turistice s-au realizat tot în această perioadă.3

După preluarea în 1855 a domeniilor din Banatul Montan, StEG, amenajează cabane şi locuri de

agrement pe Valea Şuşarei, Valea Beiului şi Cheile Nerei. Societatea construieşte şi un drum pe malul

1 Orghidan T., Negrea Șt., Ravovița Gr., Lascu C., 1984, Peșteri din România: ghid turistic, Editura Sport-

Turism, București, p. 202 2 Orghidan T., Negrea Șt., Ravovița Gr., Lascu C., 1984, Peșteri din România: ghid turistic, Editura Sport-

Turism, București, p. 202 3 ***, 1983-2005, Geografia României. Geografia fizică, Vol I, Editura Academiei Romîne, Bucureşti, p. 489

34

drept al râului Nera, care urma să ajungă până la podul Bei, însă nu îl finalizează, motivul fiind

dificultatea apărută la străbaterea stâncilor de la Făeroaga Mare, ori a scăderii valorii activității de

lucru de la Sasca.

Valea Şuşarei a fost cea mai valorificată şi mai bine amenajată din acest punct de vedere în acea

perioadă, dat fiind faptul că Societatea StEG se ocupa de întreţinerea acesteia.1

Potenţialul turistic al cheilor Nerei este

unul însemnat, aici marea varietate a

cadrului natural, bogăţia florei şi faunei cu

multe elemente sudice determinând crearea

rezervaţiei naturale Cheile Nerei-Beuşniţa

din care face parte actual, prin includerea

cheilor în cadrul rezervației inițiale

Beușnița. Cheile în sine, luate singular,

atrag prin sălbăticia şi frumusețea lor şi sunt

considerate atracţie turistică dar atrag si prin

obiectivele turistice naturale de care dispun.

Mai mult, acestea reprezintă principalul

obiectiv turistic al Parcului Național Cheile

Nerei-Beușnița. Putem spune că aceste chei

dețin o valoare peisagistică și recreativă din

ce în ce mai apreciată de turiști, care odată

cu trecerea timpului devin mai atrași de această latură a potențialului natural.

Destinaţia prezintă un număr de 8 trasee turistice marcate ce includ sau au ca punct de trecere

cheile Nerei, cu grade diferite de dificultate, cauzată mai mult de distanţa de parcurgere de la un punct

la altul decât de diferenţa foarte mare de nivel (de doar 45 metri). Traseele sunt amenajate dar unele

sunt în stare necorespunzătoare.

Pornind din Sasca Română spre Podul Bei, un alt punct de intrare în parc, se traversează Nera pe o

punte suspendată pe cablu, se ajunge la o potecă ce traversează o zonă calcaroasă și apoi se trece

printr-un sistem de 6 tunele săpate în stânci, se zice din perioada romană, zonă numită ”La Tunele”

(foto 1). Traseul este marcat cu bandă roşie iar timpul de parcurgere este de circa 1 ½ ore cu piciorul.

De la Podul Beu se poate merge pe valea Beiului, cu superbele sale cascade ce se succed pe albia

de tuf calcaros, spre cascada Beuşniţa sau în continuare pe cheile Nerei, în amonte, spre Lacul

Dracului, cu o durată de aproximativ 7 ore.

Foto 2 zona „La cârlige”

Sursă proprie, septembrie 2014

Foto 3 Lacul Dracului

Sursă proprie, septembrie 2014

1 Victor Tăutu, 2010, Sasca Montană. Monografie, p. 265

Foto 1 zona “La Tunele”

Sursă proprie, septembrie 2014

35

Cascada Beușnița este una din cele mai spectaculoase cascade din zonă, ce cuprinde mai o

succesiune de mai multe cascade, cea mai mare având o cădere de 15 m. Până la cascadă, traseul pe

drum forestier este ușor de parcurs chiar și pentru copii și nu durează mai mult de 2 ore.

Traseul ce urmează cheile spre Șopotu Nou urmează un drum forestier de circa 4 km, după care

ajunge la Cantonul Damian unde există posibilitate de campare și de cazare (10 locuri). Pe această

porțiune din chei se traversează Nera prin albie. Aici sunt prezenți pereţi înalţi, surplombaţi și

spectaculoasa zonă „La cârlige” (vezi foto. 2). Mai departe, traversând cârșiile Barbașul Mare și

Barbașul Mic, se ajunge în punctul ”La Scaune” și apoi se coboară poteca marcată cu o cruce albastră

pentru până la Lacul Dracului. Pe această porțiune se găsesc numeroase peşteri precum Peştera

Dubova, Peştera Porcariului, Peştera Boilor, Peştera din Cârşia Albinii, Peştera de la Lacul Dracului,

majoritatea aflate pe versantul stâng al cheilor, dintre care o să prezint în continuare, pe cele mai

importante.

Peștera de la Lacul Dracului1 este impresionantă prin prezența lacului omonim. Se află mai exact în

versantul stâng al cheilor, format din Culmea Lacului, fiind suspendată la 3 m deasupra râului, la o

altitudine de 210 m.

Dinspre lacul Dracului se poate merge pe mai multe direcţii: o dată spre Şopotu Nou, traseu de

circa 2 ore 1/2 pe care se află Avenul Speranţei, Avenul Cutezătorii, şi a doua variantă spre Sasca

Montană prin Cheile Şuşarei, cu spectaculoasa cascadă Şuşara. Traseul prin Cheile Şuşarei, cu marcaj

cruce albastră, ajunge la un drum comunal, drum ce trece prin satul Cărbunari, şi apoi intră în chei.

Lacul Dracului (foto. 3) este cel mai mare lac carstic din România, format prin prăbușirea gurii

peșterii în care era cantonat. În jurul lui s-a perindat o legendă potrivit căreia în lac sar fi aruncat chiar

dracul după ce a pierdut un pariu cu un bătrân. Legenda spune că acest bătrân, pastor ce își plimba

caprele pe malul lacului, s-a întâlnit într-o zi cu un omuleț ciudat. Acesta îl provoacă pe păstor să îi

frigă un pește fără ca el să se îndoaie. Păstorul acceptă cu condiția ca și dracul să frigă capul unui țap,

fără ca acesta să rânjească. Așadar, păstorul ia peștele, îl frige și acesta nu se îndoaie. Dracul, la rândul

lui, ia capul de țap, îl leagă bine dar când îl frige, acesta își arată dinții. Astfel, de ciudă că a fost

păcălit, dracul se aruncă în apele lacului după care i-a rămas și numele.

Traseul de la lacul Dracului spre Șopotu Nou ajunge la moara Untan, aflată pe ogașul Meliugului,

și apoi la Poiana Meliugului. Mai departe se ajunge la cotul Blidăresei unde se află un sălaș, de unde

se desface drumul cu bandă galbenă. Traseul trece prin satul Driștie, chiar prin terenurile localnicilor,

după care se trece podul peste Nera sau prin albia râului, de unde se ajunge în Șopotu Nou.

Astfel, potențialul turistic al râului Nera este oferit de peisajul asociat acestuia, aici reprezentative

fiind peisajul cheilor, dar și de posibilitățile de agrement pe care le oferă (sporturi nautice).

Clima este favorabilă tot anul dar cu preponderență în sezonul mai cald când se practică în special

drumețiile și activitățile sportive.

Vegetația și fauna reprezintă de asemenea, un potențial turistic deosebit. Vegetaţia caracteristică

climatului submediteranean prezintă o floră spontană deosebit de variată: păduri de liliac, alun turcesc,

stejar pufos, cărpiniță, scumpie. Din speciile de animale se remarcă reptilele, caracteristică fiind vipera

cu corn, specii de păsări migratoare, căprioara, râsul, specii de pești: păstrăvi indigeni, păstrăvi

curcubeu etc.

Fiind integrate în cadrul unei rezervații naturale, cheile Nerei includ anumite restricții cu privire la

practicarea activităților de turism care pot avea efecte negative asupra mediului.

Așa cum precizează și Victor Tăutu în lucrarea sa monografică despre Sasca Montană (2010, p.

276), “In rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa pot fi practicate următoarele activităţi: drumeţii pe trasee

marcate, observarea şi studierea florei şi faunei; observarea reliefului carstic (chei şi pereţi calcaroşi,

grohotişuri, lapiezuri, doline, izbucuri, cascade, peşteri, peste 400), rafting, alpinism, speologie,

cicloturism, tiroliană, rappel, călărie”.

Excursii pe văile din aceasta zonă a țării se realizau încă din secolele trecute însă, în ultima

perioadă, odată cu conștientizarea populației asupra potențialului turistic de aici și deci dezvoltarea

continuă a turismului, cu introducerea de investiții pe acest plan, turiștii au fost din ce în ce mai atrași

1 Orghidan T., Negrea Șt., Ravovița Gr., Lascu C., 1984, Peșteri din România: ghid turistic, Editura Sport-

Turism, București, p. 210-212

36

de drumețiile în aceste chei dar au ieșit în evidență și alte activități sportive care pot fi practicate de

turiștii mai aventuroși și curioși.

Astfel, raftingul pe râul Nera, tiroliana, rappelul (coborâre printr-un sistem de coardă dublă a unui

perete vertical), alpinismul au devenit valoroase pentru atragerea vizitatorilor. Alpinism se poate

practica pe pereții verticali, cu fisuri și surplombe, de până la 200 m precum Cârșia Rolului, Turnu

Begului, Cârșia Șoimului, Cârșia Căprariului etc.

Fig. 1. Harta turistică a Cheilor Nerei

Speoturismul a devenit și el din ce în ce mai căutat de amatorii care se organizează în grupuri

pentru a explora aceste peșteri, în unele cazuri necesitând echipament de protecție sau recomandarea

unui ghid specializat.

37

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Pe lângă potențialul turistic natural bogat, arealul cheilor mai dispune și de câteva obiective

turistice antropice aflate în localitățile aferente sau în apropierea acestora, incluse de altfel, în

potențialul turistic antropic.

Sasca Montană și împrejurimile sale oferă câteva obiective turistice: mănăstirea Nera, colecția

muzeală „Victor Tăutu”, Crucea Otmanului, Casa Verde, vechiul drum roman.

Colecția lui Victor Tăutu este considerată „Muzeul satului” Sasca Montană, dedicat istoriei și

culturii locale. Acesta conține diferite obiecte de colecție și documente pe care domnul Tăutu, geolog

de meserie, le-a strâns de-a lungul anilor.1

Casa Verde (foto 4.) reprezintă un proiect ecologic recent al doamnei Ileana Mavrodin (arhitect,

constructor și proprietar) și este singura

casă de acest gen din România

construită din cob. Se află pe malul

drept al Nerei, la ieșirea din chei, vis-à-

vis de Sasca Română.

Mănăstirea Nera2 reprezintă unul din

așezămintele monahale noi din Banat,

fiind așezată pe malul stâng al Nerei de

la care și-a luat numele, în mijlocul unui

platou numit Poiana Popii și înconjurat

de pădure. Terminată în 1997, atât

biserica din lemn a mănăstirii cât și

celelalte clădiri reprezentând cele zece

chilii și biblioteca, au fost date în

funcțiune. Biserica a primit hramul

„Sfânta Treime” și „Cuvioasa

Parascheva„. În incinta mănăstirii au fost

amenajate o bibliotecă, diferite ateliere: de icoane (pictură și litografiere), de sculptură în lemn și de

muzică psaltică.

Fiecare localitate are propriile evenimente și sărbători locale desfășurate anual sau nu. Mai mult,

zona deserveşte diverse evenimente sportive precum Mountain Bike Race şi Rocker’s Challenge.

Mountain Bike Race este o competiţie între bicicliştii amatori, fiind organizat începând din anul

2014 în luna iunie, anul acesta (2015) desfăşurându-se cea de-a doua ediţie. Întregul eveniment se

desfăşoară pe terenul de fotbal din Sasca Română cu un concert în aer liber la sfârşitul acestuia şi

diferite curse pe trasee stabilite. Organizatorii sunt cei de la Pensiunea Cheile Nerei din Sasca

Română.

Rocker’s Challenge este un festival organizat în satele din zona cheilor de Pensiunea Rocker‘s din

Sasca Română începând din 2009 şi se ţine în fiecare an timp de câteva zile pe perioada de primăvară

sau vară. Se organizează diferite concerte de muzică rock şi activităţi sportive precum tir cu arcul,

biking, tiroliană, etc.

Cu alte cuvinte, zona prezintă cu atât mai mult un real potențial de valorificare care, utilizat

corespunzător, poate aduce zona la un nivel înalt de dezvoltare.

AMENAJAREA ȘI VALORIFICAREA TURISTICĂ

Privind infrastructura turistică, aceasta este destul de redusă în zonă, în raport cu potenţialul turistic

de care dispune, deşi în ultima vreme domeniul turismului a luat o tot mai mare amploare şi s-au

construit multe pensiuni în decursul a doar câţiva ani. Totuşi zona este încă insuficient valorificată din

acest punct de vedere iar posibilităţile de dezvoltare existente sunt variate.

Cheile Nerei sunt o destinaţie pentru turism montan, de drumeţii, sporturi extreme precum rafting,

tiroliană, canyoning, cicloturism, alpinism pe pereţii abrupți dar și speoturism datorită prezenţei a

1 http://www.meleaguri.ro/2010/01/27/sasca-montana-drumul-catre-legende/ 2 http://www.turistik.ro/romania/sasca-montana/manastirea-nera

Foto 4. Casa Verde

Sursa: www.cine-schimba-romania.ro

38

numeroase peşteri care nu sunt amenajate din punct de vedere turistic şi deci nealterate de prezenţa

omului. Mai mult, aici se poate observa şi studia flora şi fauna submediteraneană specifică zonei însă

nu sunt amenajate facilități pentru practicarea acestei activități.

În localitățile din apropierea cheilor se poate practica călărie, tir cu arcul, paintball şi altele.

Echipamentele și facilitățile utilizate pentru aceste activități sunt oferite și de pensiunile din aceste

localități.

Prin prezenţa satelor ca puncte de acces, se realizează şi agroturismul, dezvoltarea acestui tip de

turism fiind în plină desfăşurare, în special în localitatea Sasca Montană unde s-a luat iniţiativa de a se

construi numeroase pensiuni iar cererea turistică a crescut în ultimii ani.

După cum am mai spus, locuitorii comunei Sasca Montană au practicat turismul încă din secolul al

XIX-lea când se făceau excursii pe Cheile Nerei, Şuşarei şi valea Bei, acestea fiind amenajate de

societatea StEG, cu cabane şi locuri de agrement.

Deşi există multe ruine şi case părăsite încă, din cauza închiderii minelor şi declinului economic, au

existat oameni care, atraşi de pitorescul zonei şi de multitudinea de obiective oferite, şi-au construit

aici case sau şi le-au cumpărat şi le-au refăcut la standarde superioare. Astfel că încet-încet, localitatea

a căpătat o înfăţişare îngrijită iar în prezent pare o mică staţiune climaterică de munte.1

Toate aceste posibilităţi de agrement, împreună cu potențialul turistic, dau acestei destinaţii un

caracter complex și deci posibilitatea de a deveni o destinație de succes.

Infrastructura de transport contribuie la creșterea accesibilității unei regiuni, fapt pentru care

aceasta este foarte importantă pentru dezvoltarea regională și locală. Totodată, aceasta reprezintă un

factor decisiv în valorificarea obiectivelor turistice.

Intrarea în parc se efectuează prin localităţile: Şopotu Nou pe drumul județean DJ 57B și apoi pe

drumul comunal DC 137; Potoc , pe drumurile județene DJ 571C, DJ 571K; Sasca Română cu drumul

județean DJ 571, care intră pe drumul comunal DC 54; Sasca Montană, pe drumul județean DJ 571.

Totuși, drumurile care permit accesul spre parc din sud, est și vest nu sunt asfaltate iar unele dintre

drumurile forestiere principale, de acces în parc sunt degradate.2

Cea mai apropiată staţie de cale ferată este la Răcăjdia, comună situată pe drumul ce vine dinspre

Oraviţa, cale ferată ce face legătura Oraviţa-Baziaş, aceasta fiind cea mai veche din ţară cu porţiunea

funcţională pe teritoriul românesc până la Iam.

Circulația turistică

Fig. 2. Numărul de sosiri și numărul înnoptărilor în Sasca Montană în perioada 2002-2012

1 Victor Tăutu, 2010, Sasca Montană. Monografie, p. 263 2 Asociația speologică Exploratorii, 2004, Planul de management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița,

Reșița, p. 140

39

Posibilitățile de cazare din zonă nu sunt numeroase, cele mai multe fiind în comuna Sasca Montană

și cu precădere în satul Sasca Română.

În ce privește circulația turistică din comuna Sasca, acest curs al cererii stă în felul următor.

Numărul sosirilor precum şi numărul de înnoptări înregistrate prezintă o tendinţă crescătoare, cu

aplombul cel mai mare de-a lungul celor 8 ani dintre 2002 şi 2010.

Fig. 3. Durata medie a șederii turiștilor în Sasca Montană în perioada 2002-2012

Fig. 4. Rata de ocupare turistică în Sasca Montană în perioada 2002-2012

Raportul acestora a dat o durată medie a şederii ce scade şi apoi creşte. În 2002 durata medie a

şederii a fost de circa 3,5 zile, în 2010 a ajuns la aproape 2 zile, dar în 2012 a revenit la tendinţa

pozitivă, în acest an turiştii înregistrând o medie a şederii de circa 3 zile. Aceeaşi evoluţie

caracterizează şi rata de ocupare, cu 11% în 2002, valoare ce scade la 8,4% în 2010 şi creşte până la

aproape 14% în 2012.

Turiştii se pot caza şi în cantoanele silvice din arealul rezervaţiei, iar la totalul de turişti cazaţi se

mai adaugă şi numărul celor care tranzitează parcul şi campează în zonele de campare din Valea Nerei,

Valea Beiului şi Valea Şuşarei. În cadrul cheilor Nerei categoriile principale de vizitatori sunt turişti

montani, alpinişti, cercetători, speologi, turişti cu autoturisme. Principalele tipuri de vizitatori pentru

anul 2004 erau elevii, studenţii dar şi persoane mai în vârstă.1

1 Asociaţia Speologică Exploratorii, 2004, Planul de Management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița,

Categoria II, Reșița, p. 147

40

STRATEGII DE PROMOVARE TURISTICĂ

Dat fiind faptul ca aceste chei fac parte dintr-o arie protejată, fiind incluse mai precis în Parcul

Național Cheile Nerei-Beușnița, mai ales în ultimii ani, au fost propuse mai multe strategii de

valorificare printre care publicarea de diferite broșuri, pliante, plasarea unor panouri informative pe

traseele marcate, înființarea unor centre de informare în localitățile din apropiere, realizarea unor

programe de educație pentru tineret precum tabere școlare, ateliere și altele. Aceste strategii sunt

caracteristice în special ecoturismului specific acestor arii naturale, care promovează turismul într-o

manieră conservatoare, durabilă și educativă. Totuși, turismul în cadrul parcului se realizează atât în

cadru organizat cât și neorganizat.

Foto 5 Prima pagină a site-ului http://www.infocheilenerei.ro/

Există de asemenea, câteva programe turistice realizate la nivelul parcului și nu numai, care includ

cheile Nerei, fiind afișate pe unul dintre site-urile parcului (http://www.infocheilenerei.ro/ - vezi foto

5). Acesta, cât și site-urile www.cheilenereibeusnita.ro/ (vezi foto 6) și http://nera.exploratorii.ro/ (vezi

foto 7), promovează parcul și oferă diferite informații utile despre acesta. Un alt program turistic care

se axează strict pe cheile Nerei și afluenții săi, este afișat pe site-ul http://www.traseepemunte.ro/.

Foto 6 Prima pagină a site-ului www.cheilenereibeusnita.ro/

41

Foto 7 Prima pagină a site-ului http://nera.exploratorii.ro/

Până în 1972 n-au existat marcaje în zonă, de abia după acest an au început să amenajeze cheile.

Când s-a realizat Planul de management al parcului în anul 2004, rețeaua de trasee turistice era

realizată la un standard inferior în ceea ce privește atât traseul, obiectivele, cât și tipurile de marcaj,

dotări (plăcuţe toponimice, săgeţi indicatoare, panouri informative) şi neconformă cu legislaţia

prezentă la acel moment.

În prezent situația s-a ameliorat, s-au refăcut unele marcaje și indicatoare, s-au introdus panouri

informative la punctele de acces pe trasee și la cele de intersecție cu altele. De exemplu, la Podu Bei s-

au realizat noi indicatoare.

S-au realizat diferite programe pentru deschiderea de puncte și centre de informare turistică în

cadrul parcului. În cadrul programul PHARE CBC din 2005 și a programului de Vecinătate România-

Serbia s-au înființat mai multe rețele de informare, a unui centru a vizitare, educație ecologică și

cercetare, a Centrului de Educație Ecologică și Promovarea Turismului Cărbunari pentru Parcul

Național Cheile Nerei - Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier.

De asemenea, în satul Sasca Română, comuna Sasca Montană, s-a întemeiat Centrul de informare

și promovare a turismului Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, înființat tot prin Programul de

Vecinătate România-Serbia 2004-2006 și derulat de Consiliul Local Sasca Montană, în parteneriat cu

municipalitatea Vârșeț și Consiliul Județean Caraș-Severin. În Bozovici, în anul 2014 s-a luat inițiativa

deschiderii unui centru de informare turistică realizat din fonduri europene.

Strategii propuse pentru dezvoltarea ecoturismului. Pentru a se putea dezvolta activitatea

turistică în acest areal, este necesar întâi de toate, realizarea și implementarea unei infrastructuri (atât

cea turistică, general, cât și cea edilitară) la un nivel superior din punct de vedere calitativ care s-o

poată susține iar o dată cu aceasta dezvoltarea economiei locale.

Ecoturismul este o formă de turism destul de recent introdusă în țara noastră, care se practică în

special în cadrul acestor parcuri naționale sau naturale.

Comunitățile implicate în promovarea cheilor Nerei sunt în principal localitățile aflate cel mai

aproape de chei; cea mai mare participare a avut-o însă Sasca Montană unde s-au construit mai multe

pensiuni care au adus un aport însemnat în susținerea acestei practici de promovare a cheilor și astfel a

crescut numărul de turiști sosiți în această zonă.

Infrastructura turistică/ecologică este totuși, încă insuficient amenajată astfel că se cere crearea

diversificată a infrastructurii ecoturistice evitând afectarea mediului, pentru oferirea unor experienţe

deosebite vizitatorilor: foișoare pentru observarea florei și faunei, reabilitarea morilor de apă foto 8

Mora lui Untan), refacerea podețelor și a scărilor, a cantoanelor silvice și a sălașelor ș.a.

42

Mai mult, se recomandă conservarea

resurselor naturale şi eliminarea activităţilor

ostile care pot periclita zona, producerea şi

utilizarea energiilor alternative care să pună în

valoare potenţialul ecologic. Aici se include

potențialul hidroenergetic al râului Nera.

Reabilitarea drumurilor de acces spre parc și

în interiorul parcului este iarăși un punct de atins

pentru buna desfășurare a turismului în general și

de asemenea este necesară asigurarea unui

personal instruit și specializat, prin oferirea de

ateliere, cursuri profesionale pentru a se putea

realiza în continuare o dezvoltare sustenabilă și

durabilă a activității ecoturistice.

În același timp, putem include și agroturismul

ca o modalitate alternativă pentru promovarea

turistică a zonei. Această formă de turism se

suprapune în mare parte activității ecoturistice, având câteva caracteristici comune. Agroturismul sau

turismul rural este definit de Gannon (1988) ca „activitatea turistică organizată și condusă de

populația locală și care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural și uman”. Cu alte

cuvinte, turismul rural, la fel ca ecoturismul promovează în special mediul natural înconjurător și

cultura locală, fiind axate pe protecția și conservarea acestora.

CONCLUZII

S-a dorit și s-a realizat prezentarea principalelor puncte de atracție din cadrul cheilor și a

modalităților de valorificare a ecoturismului în această zonă, dat fiind potențialul însemnat pe care îl

au, mai ales pe acest domeniu de interes.

Ecoturismul oferă reale posibilități de dezvoltare a turismului în zonă, atât din punct de vedere

social, cât și din punct de vedere economic. Comunitatea poate avea beneficii mari de pe urma acestei

activități iar nivelul de viață ar crește substanțial în sensul unei dezvoltări consecvente și durabile, care

să favorizeze natura și să păstreze o relație om-natură cât mai simplă și mai corectă. Tocmai acest

lucru își dorește să facă acest segment nou al turismului, ecoturismul, prin protejarea și conservarea

naturii și implicarea omului în activități în natură cât mai non-invazive.

Așa cum s-a dovedit, Cheile Nerei oferă un prilej imens pentru promovarea acestei forme de

turism, prin peisajul și morfologia sa având foarte multe de oferit.

BIBLIOGRAFIE

***, 1983-2005, Geografia României. Geografia fizică, Vol I, Editura Academiei Române

Asociația speologică Exploratorii, 2004, Planul de management al Parcului Național Cheile Nerei

– Beușnița, Reșița

Cândea Melinda, Simon Tamara, Bogan Elena, 2012, Patrimoniul turistic al României, Note de

curs, Editura Universitară, București

Erdeli G., Gheorghilaș A., 2006, Amenajări turistice, Editura Universitară, București

Nistoreanu P., 2006, Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București

Orghidan T., Negrea Șt., Ravovița Gr., Lascu C., 1984, Peșteri din România: ghid turistic, Editura

Sport-Turism, București

http://www.meleaguri.ro/2010/01/27/sasca-montana-drumul-catre-legende/

http://www.turistik.ro/romania/sasca-montana/manastirea-nera

Victor Tăutu, 2010, Sasca Montană. Monografie, disponibil pe internet la adresa:

http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/monografii/Monografia%20comunei%20Sasca%

20Montana%20%28pdf%29.pdf

http://sascamontana.ro/

Foto 8 Moara lui Untan

Sursă proprie, septembrie 2014

43

DUMITRU

CRISTINA-GABRIELA

Data și locul nașterii: 07.11.1993, București

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul

Universității din București, specializarea Geografia Turismului. În

prezent, masterandă în cadrul Facultății de Geografie - Gestiunea

spațiului turistic și servicii de ospitalitate

Domenii de interes: turism cultural, turism urban, turism rural

POSIBILITĂȚI DE DIVERSIFICARE A AGREMENTULUI TURISTIC DIN

ZONA PERIUBANĂ A BUCUREȘTIULUI

DUMITRU CRISTINA GABRIELA

Abstract: Nowadays many of us are looking to get rid of the daily stress and to participate in various cultural or

sport activities. More and more people are choosing the periurban area of Bucharest due to the accessibility, the

proximity to the capital, but also because the area offers numerous ways of spending leisure time. You can

choose outdoors or indoors activities . You can visit cultural sites, you can participate at performances,

workshops and the most active people can choose from a wide range of sport activities such as fishing, water

sports or hiking in the adventure parks.

Cuvinte cheie: zonă periurbană, agrement, activități, valorificare

INTRODUCERE

Acest articol își propune să inventarieze principalele elemente care alcătuiesc potențialul

turistic al zonei periurbane a Bucureștiului, să prezinte diverse modalități de valorificare a

potențialului turistic. În dicționarul de Geografie umană (1999), zona periurbană este definită

drept ̎arealul situat la periferia unui oraș și a banlieului și care este afectat de transformări profunde în

plan demografic, economic, social, politic, cultural , rezultat din relatiile sale reciproce cu orașul.”

Aceasta prezintă următoarele caracteristici dominante1: caracterul rezidențial recent, caracterul de

subansamblu al orașului , predominarea migrațiilor pendulare.

O altă formulare definește zona periubană drept “zona preorășenească, care se înscrie în

teritoriul de ansamblu ce se încadrează în zona generală de influență urbană, fiind cel din proximitatea

orașului , unde influențele urbane în teritoriul adiacent se propagă cel mai puternic.̎ 2 În această lucrare

am utilizat delimitarea zonei periurbane realizată de Ion Iordan în anul 1971. Zona analizată se află în

sud-estul României, în jurul orașului București, pe teritoriul județelor Ilfov ( în întregime), Giurgiu,

Dâmbovița, Călărași, Ialomița si cuprinde un număr de 60 de localități.

Agrementul reprezintă totalitatea mijloacelor, a echipamentelor și a evenimentelor , a formelor

oferite de zone sau de stațiuni turistice, pentru a asigura o buna dispoziție, pentru a îi oferi turistului

satisfacție, distracție, odihnă și plăcere. Plăcerea, distracția și alte activități care îl ajută pe acesta să se

deconecteze de problemele vieții cotidiene, să se refacă atât din punct de vedere fizic, cât și psihic

reprezintă elemente principale ale agrementului.

Metodologie

Realizarea acestui articol s-a bazat, în principal, pe metoda informativă, care a presupus

documentarea, selectarea și sintetizarea informațiilor din diferite cărți, literatura de specialitate,

1 Pompei C.(2007), Amenajarea teritoriilor periurbane , Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

2 Idem

44

articole științifice, articole din reviste sau dicționare. De asemenea, metoda observației a fost utilizată

prin accesarea diverselor site-uri și prin analiză pe teren realizată prin studierea principalelor elemente

naturale și antropice cu importanță deosebită pentru turism. Prezentă în acest articol este și metoda

descriptivă prin prezentarea și detalierea elementelor care alcătuiesc spațiul destinat agrementului

turistic din zona analizată.

ORGANIZAREA SPAȚIULUI DESTINAT AGREMENTULUI TURISTIC

Spațiul destinat agrementului turistic cuprinde spațiile verzi, elemente de ordin cultural și

elemente de ordin sportiv. Spațiul verde reprezintă “spațiul public caracterizat prin nelimitarea

accesului sau specializat de interes comunal, spațiul pentru sport și agrement, spațiul plantat pentru

protecție și păduri diferite”1 Spațiile verzi au și caracter estetic, ele îmbunătățind aspectul orașelor,

care se remarcă prin rigiditatea spațiului construit. Totalitatea spațiilor verzi existente în mediul urban

și în zona periurbană determină sistemul spațiilor verzi urbane și periurbane. Spațiul verde se

caracterizează printr-un cadru vegetal și unul construit, având dotări pentru desfășurarea anumitor

activități recreative, sportive, distractive sau culturale.

Pădurile precum Cernica, Snagov, Vlăsia sunt amenajate pentru recreere şi agrement, fiind

utilizate în turism prin cicloturism, drumeții, dar și prin dezvoltarea ecoturismului.

Parcurile sunt spații verzi de sine stătătoare sau aflate în vecinătatea unor monumente. Pot avea o

anumită specializare- parc de aventură, de distracții, parc expozițional. Se remarcă : Parcul

Mogoșoaia, Parcul Snagov, Parcul Natural Comana, Parcul Dendrologic Chitila.

Zona periurbană se bucură de numeroase elemente de ordin cultural ce au un potențial turistic ridicat,

acestea determinând tipuri specifice de turism precum turismul cultural sau turismul religios.

Fig 1. Potențialul turistic antropic al zonei periurbane a Bucureștiului

Turismul religios este cel mai pretabil datorită numeroaselor lăcașuri de cult prezente în

aceasta zonă. Printre cele mai importante se pot menționa ansamblul fostei mănăstiri Snagov,

Mănăstirea Căldărușani, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Comana, Mănăstirea Țigănești, Biserica

„Nașterea Maicii Domnului” a fostului schit Turbați, Biserică ”Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni,

Biserica ”Sf. Eftimie” Fundenii Doamnei, Mănăstirea Pasărea, Mănăstirea Balamuci. Ansamblul fostei

mănăstiri Snagov este așezat pe un ostrov al lacului Snagov. Cea mai veche atestare documentară

provine din secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân. În jurul mănăstirii, în 1485, Vlad

1 Băltărețu Andreea-Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, editura Universitară București, pg.240

45

Țepeș construiește un zid de apărare, o închisoare pentru trădători, un tunel subacvatic, un pod. Din

vechiul ansamblu, se mai păstrează azi numai biserică cea mare, clopotnița, o fântână și ruinele

chiliilor și ale închisorii. Biserica actuală cu hramul "Intrarea în biserică a Maicii Domnului", a fost

construită în stil bizantin între 1517-1521 de Neagoe Basarab.

În zona periurbană s-au construit de –a lungul timpului

conace și palate, însă doar câteva dintre acestea sunt

introduse în circuitul turistic, cele mai cunoscute fiind

Palatul Familiei Alexandru Ghica, situat în județul Ilfov,

comuna Moara Vlăsiei; Conacul Otetelesanu situat în

județul Ilfov, Oraș Măgurele si care se află în incintă

Institutului de Fizică Atomică; Conacul stolnicului

Constantin Cantacuzino, situat în județul Ilfov, Comuna

Afumați; Ansamblul Palatului Brâncovenesc Mogoșoaia

sau Domeniul Știrbei din orașul Buftea.

Foto 1 Palatului Mogoșoaia

Elemente de ordin sportiv

Datorită situării zonei periurbane în Câmpia Română, pe un teren relativ neted , cu un grad de

fragmentare redus, s-au amenajat multe terenuri pentru golf și echitație. Activitățile sportive au rol

recreațional, oferind o stare de bine, de relaxare, au numeroase beneficii asupra fizicului și psihicului,

ajută la reducerea stresului cauzat de problemele vieții cotidiene, turismul sportiv având o mare

dezvoltare in zona periurbană.

Fig . 2 Elemente de ordin sportive din zona periurbană a Bucureștiului

Turismul ecvestru este susținut de numeroasele cluburi de echitație, unele dintre acestea

oferind servicii complexe, precum creșterea, cazarea, întreținerea, antrenamentul și dresarea cailor de

rasă; activități de agrement precum cursuri de echitație, plimbări cu poneii, tabere ecvestre , ședințe de

hipo-terapie și de creștere cai de rasă, dar și practicarea sporturilor ecvestre, cum ar fi săriturile peste

obstacole, atelaje, probă completă, cazare, servicii de alimentație publică, organizarea diferitelor

evenimente și concursuri. Putem aminti câteva din aceste cluburi: Clubul de călărie şi echitaţie

EQUESTRIA 2010 din localitatea Tăncăbeşti, Tărâmul Zmeilor, Centru de echitaţie Brăneşti,

46

Academia Ecvestră Mogoșoaia, Clubul Echitație Hollandia situat în Corbeanca, ACS Top Class

Berceni.

În ceea ce privește cluburile de golf se remarcă Golf & Country Club Bucharest, situat în

comuna Zurbaua, între Chitila și Buftea , județul Ilfov. Este un club privat și cuprinde un teren

profesionist de 18 parcursuri, un teren de 9 parcursuri pentru antrenament, driving range, chipping

area, pitching area, putting area. Oferă cursuri pentru începători și avansați, dar și cursuri private ,

lecții pentru jucători cu handicap , cursuri de "tatonare" pentru grupuri mari sau firme , dimineți

pentru doamne1.

Pescuitul sportiv se poate practica pe lacul Snagov , Baltă Căldărușani, în cadrul Parcului de

Aventură Comana.

Sporturile nautice cunosc în ultima perioada o mare dezvoltare în cadrul zonei periurbane,

numeroase lacuri și bălți fiind amenajate pentru agrement. Se evidențiază Lacul Mogoșoaia care deține

numeroase superlative. Aici se află Zumbala Wake Park , primul centru de cable wake park și primul

parc de distracție acvatic de concepție Aquaglide din România. De asemenea, Lacul Snagov este o

zonă importantă și cu tradiție în desfășurarea sporturilor nautice. Din Snagov Parc se pot închiria

șalupe, bărci cu motor , cu vâsle, echipament pentru ski nautic, se pot organiza circuite precum

Circuitul cu caiacele, cu vaporașul cu 3 trasee: Traseul Verde, care oprește și la Mănăstirea Snagov;

Traseul Haiducului; Traseul Pescarilor. În Snagov Parc se află Marina Port & Resort , adresându-se

proprietarilor de ambarcațiuni , pasionaților de camping și de petrecere a timpului liber în natură. Pe

malul lacului Snagov se găsește ARTHA PARK, care oferă plimbări pe lac, structuri de alimentație

publică. Se realizează și plimbări cu Titicarul. Menționam și Water Park Otopeni.

Foto 2 și 3. Activități sportive pe Lacul Mogoșoaia

O mare desfășurare în cadrul zonei periurbane o au parcurile de aventură, care atrag, mai ales

în week-end un număr ridicat de vizitatori de toate vârstele. Printre cele mai apreciate se remarcă

Parcul de Aventură Comana, Phoenix Extreme Park din comuna Cernica, Edenland din orașul

Balotești. Acestea oferă plimbări cu bicicleta ; căsuțe în copaci ; locuri de joacă pentru copii, trasee de

diferite dificultăți, iar pasionații de senzații țări pot încerca Edenjump.

În zona periurbană se află numeroase resorturi , care ofertă servicii de cazare , de alimentație și

servicii de agreement. Acestea dispun de terenuri de sport, piscine atât interioare , cât și exterioare ,

baze de tratament. Ca exemple putem mentiona: Domeniul Greaca, Complexul turistic Elisa –

Belciugatele.

POSIBILITĂȚI DE DIVERSIFICARE A AGREMENTULUI TURISTIC

Pentru diversificarea agrementului turistic sunt necesare în primul rând lucrări ample de

reabilitate a drumurilor, multe dintre acestea fiind într-o stare precară. Atentia trebuie îndreptată către

Șoseaua de Centură a Capitalei, care ocupă un loc central în desfăşurarea traficului . Din cauza

numărului mare de vehicule, a degradării carosabilului şi preponderența unei singure benzi pe sens ,

traficul nu este fluent şi se înregistrează numeroase ambuteiaje. În prezent, se desfăşoară lucrări de

modernizare, dar într-un ritm destul de lent.

Zona periurbană deține o adevărată comoară – sistemul de fortificații, care se afla însă într-o

stare avansata de degradare. Cele mai multe forturi și baterii sunt abandonate. Numeroși factori au

contribuit la starea actuală a sistemului de fortificații: timpul, natura, dar cel mai important a fost

1 http://golf-romania.ro/unde-joc/cluburi-de-golf/13-golf-a-country-club-bucharest

47

omul, care prin neglijență, abandonare, numeroase explozii care au avut loc și care au distrus definitiv

anumite forturi și baterii, depozitarea gunoaielor, furt. Utilizarea incorectă și managementul defectuos

al unor fortificații a avut efecte negative, așa cum este cazul Fortului 12 Berceni afectat de activitatea

firmei REMAT SA. În unele cazuri a fost schimbată arhitectura forturilor prin modificarea sau

construirea în interiorul acestora ( Fort 13 Jilava, Fort 10 Leordeni) sau au fost construite clădiri

adiționale fără a se respecta arhitectura. Și vizitatorii nesupravegheați au participat la degradare prin

graffitti, distrugerea unor anumite părți din forturi pentru a putea pătrunde în interiorul acestora.

Atenția trebuie îndreptată către asociații constituite din oameni pasionați de istorie, care pot readuce în

atenția oamenilor forturile prin organizarea de tururi ghidate, a spectacolelor care să reînvie atmosfera

de sfârșit de secol XIX- început de secol XX. Un exemplu este asociația Friends of Fortification

History Luxembourg care s-a bucurat de un real succes și are 600 membrii, fiind o forță indispensabilă

pentru menținerea și valorificarea fortificațiilor și care a ajutat la conștientizarea existenței acestor

fortificații. Aceasta asociație oferă tururi ghidate în zone care nu sunt deschise de obicei publicului.

Una dintre aceste fortificații pot fi transformată într-un muzeu istoric - Muzeu al Primului Război

Mondial. Celelalte pot fi introduse în circuitul turistic prin organizarea de tururi ghidate, de spectacole

care să reînvie atmosfera de sfârșit de secol XIX- început de secol XX, sau pot fi transformate în

structuri de cazare. Tot aici se pot organiza seri de film istoric. Se poate realiza un circuit al sistemului

de fortificații pentru pasionații de istorie.

În urma observației pe teren, am constatat ca oamenii sunt atrași de serile de film, așa cum este

Festivalul de Film de la Chitila, de spectacolele realizate in aer liber, cum sunt zilele orașului . De

aceea, ar trebui sa se realizeze mai des acest gen de manifestații, poate la o scară mult mai mare decât

a celor din prezent. O altă posibilitate de diversificare a agrementului turistic o reprezintă realizarea

unui circuit turistic care să cuprindă lăcașurile de cult din zona periurbană.

Pentru toate acestea sunt insa necesare diverse parteneriate între instituții publice, private și asociații

sau organizații guvernamentale.

CONCLUZII

Analizând organizarea spațiului destinat agrementului turistic din zona periurbană a

Bucureștiului, am ajuns la concluzia că aceasta deține elemente importante care ajuta la dezvoltarea

turismului în orice sezon, dar și a unor tipuri specifice de turism precum turismul religios sau cel

sportiv. Relieful aproape plat, fără denivelări a permis dezvoltarea terenurilor de golf și a celor de

echitație, lacurile au fost amenajate pentru agrement ( lacul Mogoșoaia, lacul Snagov), vegetația atrage

pasionații de natură. Zona periurbană dispune de o mare diversitate a elementelor de ordin cultural,

sportiv, distractiv. Sunt numeroase mânăstiri și biserici, conace, palate, dar și baze sportive, parcuri de

aventură. Sunt însă si puncte slabe ale zonei periurbane, cum ar fi starea de degradare accentuată a

anumitor drumuri sau dezinteresul autorităților pentru elemente ce pot fi utilizate în turism, cum este

cazul sistemului de fortificații.

BIBLIOGRAFIE

Băltărețu Andreea-Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, editura Universitară

București

Iordan I. (1973), Zona periurbană a Bucureștilor, Editura Republicii Socialiste România,București

Pintilii R., Mierciu Florentina - Cristina ,Cercleux Andreea – Loreta,Peptenatu D.,Drăghici C.,

(2011), Sports and leisure time tourism – a way of revitalising Emergent spaces from the

metropolitan area of Bucharest, Analele Universității din Oradea – Seria Geografie, anul XXI, nr.

2/2011, pg. 323-332

Pintilii R.,Peptenatu D.,Drăghici C., Schvab A., (2010), Weekend tourism as an instrument of local

development, GeoJournal of Tourism and Geosites,anul III, nr. 1, vol. 5, Mai 2010, pg. 44-51

Pompei C.(2007), Amenajarea teritoriilor periurbane , Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

http://cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/BazaDate.htm

http://www.comanaparc.ro/zone.php

http://www.nauticamagazine.ro/sport/inedit/articol-wakeboard-pe-mogosoaia,

http://snagovclub.ro/relaxare/lacul-snagov/,

48

GIUȘCĂ

MĂDĂLINA CRISTIANA

Data și locul nașterii : 14.12.1992 , Bucuresti

Studii : Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul

Universității București, Specializarea Geografie Didactică.

În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie din

București, Specializarea Managementul Resurselor si

Activităților Turistice.

Domenii de interes : Turism cultural, Ecoturism, Probleme

legate de mediu.

EVALUAREA RISCURILOR ȘI SIGURANȚEI TURIȘTILOR ÎN PROXIMITATEA

GĂRII DE NORD-BUCUREȘTI

GIUȘCĂ MĂDĂLINA CRISTIANA

Abstract: The theme i chose was mainly for the importance that it has. The security of the tourists and the locals

is vital in every corner of the world. North Railway is the main rail in Romania, and it has to offer security and

stability to all that come to Bucharest.

The purpose of this article is to point out the security that tourist have once arrived in the Capital of Romania.

The main objectives are clear : to inform the local comunity and to apply some laws that prevent the risks for

both visitors and citizens about the instability in the North Railway. As methods used for creating this article

were : the investigation method by applying oppinion tests and the bibliographic method.

The study demonstrated that insecurtity and threats concerning the North Railway are connected to the

authorities not involving in problems and the lack of laws that can solve the situation, and eliminate the causes.

Also the study can be used by visitors, to be informed about dangerous situations that can face in this area, and

for the ones that want to help with the security problem.

Keywords : turism, security, North Railway ,tourists ,threats , law, local comunity.

INTRODUCERE

Securitatea urbană şi particularităţile acesteia se asociază unei serii de caracteristici personale,

sociodemografice şi de mediu, manifestate în interiorul unei zone sau a unei comunităţi locale.Totuşi,

dintre aceste caracteristici, aspectele sociale au influenţă principala asupra existenţei sentimentelor de

insecuritate. ( Aalbers M. et. al, 2005) .

În ultimii ani, afirmaţii referitoare la o explozie a consumului de droguri şi a tâlhăriei în rândul

tinerilor care trăiesc în stradă au fost făcute de nenumărate ori de profesionişti, jurnalişti, dar fără a

exista date care să certifice acest fapt. Din datele existente este cunoscut faptul că în Bucureşti există

cei mai mulţi consumatori de droguri. De asemenea, se ştie că Bucureştiul deţine prima poziţie în ceea

ce priveşte numărul copiilor, tinerilor care trăiesc în stradă, pentru că aici există cele mai mari

oportunităţi de supravieţuire.

Literatura de specialitate a efectuat mai multe studii referitoare la securitatea oamenilor în

marile capitale europene şi problemele cu care acestea se confruntă. Bucureştiul nu este nici pe departe

un oraş ferit de incidente. Conform celor de la RTV.NET : ,,Tinerii care trăiesc în canale în România

au atras atenţia televiziunii norvegiene. O echipa de jurnalişti a coborât în canalele bucureştene pentru

a vedea cum trăiesc tinerii fără adăpost. Jurnaliştii au prezentat condiţiile mizere în care trăiesc copiii

şi tinerii,ignoraţi de autorităţi şi de populaţie’’

Oamenii străzii din zona Gării de Nord au intrat şi în atenţia presei britanice. Jurnaliştii de la

Daily Mail scriu cum sute de oameni sunt nevoiţi să trăiască în reţeaua de canalizare bucureşteană, în

condiţii greu de imaginat. Viaţa acestor oameni ai străzii constituie şi subiectul unui nou film al

postului de televiziune Channel 4 News.

49

AREALUL DE STUDIU

Gara de Nord este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București.

Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri.Gara serveste trenurilor Căilor Ferate

Române și celor ale companiilor feroviare internaționale.

Gara este deservită de diverse rute de autobuze, troleibuze, tramvaie, o linie Expres care face legătura

cu aeroportul internațional Henri Coandă și de o stație de metrou. Sunt oferite legături directe spre

câteva capitale și orașe mari din Europa, respectiv Budapesta, Cernăuți, Chișinău, Istanbul, Kiev,

Lvov, Moscova, Sofia, Ungheni, și Viena.

Conform unor estimări neoficiale din anul 2013, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10.000 de

oameni. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15.000 de persoane/zi sunt cele din

preajma sărbătorilor religioase. De siguranta acestui flux important de persoane se ocupa Politia

Tranporturi Gara de Nord. Aceasta trebuie sa faca fata atat afluxului de calatori, cat si infractorilor si

bisnitarilor care impanzesc zona.

PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ AREALUL

Privirile unui călător care trece pentru prima dată prin Gară de Nord sunt atrase, încă de la intrare, de

afișe, lipite în toate punctele importante. Acestea conțin o serie de sfaturi ale cadrelor Biroului Poliției

Transporturi Gară de Nord despre cum se pot evita incidentele neplăcute. Pentru cei care, totuși, nu-și

aruncă privirile peste afișe, sfaturile sunt transmise și prin stațiile de amplificare. Toate aceste măsuri

sunt luate pentru că nici acest loc nu este ocolit de infractori.

1. Persoanele fara adăpost

Cercetările actuale privind fenomenul persoanelor fără adăpost cuprind, în principal, studii referitoare

la populaţia care locuieşte pe stradă (May, 2009), explicând relaţia dintre diferite spaţii, ţinând cont de

funcţionalitatea acestora, şi fenomenul persoanelor fără adăpost, dar investighează totodată şi

conflictele generate ca urmare a prezenţei pesoanelor fără adăpost în spaţiile publice (Cooke T. et al.,

2010; Young, 2012).

Consumul de droguri constituie o problema a tuturor societăţilor moderne. Progresele tehnologice,

dispariţia unor valori tradiţionale, fenomenele de marginalizare socială şi economică, lipsa unei

perspective clare pentru tineri au condus la o accentuare a stărilor de nelinişte, nesiguranţă sau stres,

ceea ce a dus la o creştere a consumului de droguri.

Una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă zona Gării de Nord este cea a oamenilor

străzii. Aici trăiesc năpăstuiţii generaţiei abandonate de România imediat după revoluţie. Sistemul i-a

tratat cu sălbăticie. Aproape toţi au fost în orfelinatele comuniste. Venind din case de copii, familii

sărace, alcoolice, dezbinate mai bine de 90% din aceşti oamenii au SIDA, HIV, hepatită şi TBC.

Estimarea numărului persoanelor fără adăpost, la nivel naţional sau la nivelul capitalei, este greu de

făcut. Ea poate fi însă obţinută prin corelarea mai multor date statistice sau informaţii rezultate din

activitatea diferitelor organisme care au abordat acest fenomen. Cu privire la acest fenomen au fost

efectuate cercetări de către Poliţie cu ocazia raziilor organizate anual în Bucureşti în scopul

identificării persoanelor fără adăpost.

Perspectiva geografică asupra fenomenului persoanelor fără adăpost evidenţiază, prin investigarea

distribuţiei, o corelaţie puternică între dimensiunea populaţiei de persoane fără adăpost şi starea de

insecuritate a rezidenţilor. Zonele intens circulate, cu o concentrare de populaţie şi de activităţi

comerciale sau sociale, reprezintă locurile cele mai frecvente pentru prezenţa populaţiei de persoane

fără adăpost care locuieşte sub formă de grupuri.

În special acest tip al fenomenului, manifestat prin gruparea persoanelor fără adăpost, este considerat

sursă de pericol de către populaţia generală a Municipiului Bucureşti.

2.Turismul de tip ,,S’’

Zonă de top pentru proxeneţi, Gara de Nord este fruntaşă în topul celor mai frecventate locuri de către

prostituate. Calea Plevnei, Calea Griviţei şi strada Mircea Vulcănescu apar deseori pe procesele-

verbale întocmite de poliţie pe numele femeilor de moravuri uşoare care au acumulat amenzi de mii de

50

lei. În aceeaşi zonă, în 2014, oficiali ai Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti declarau că mulţi

colegi de-ai lor au fost atacaţi de proxeneţi. Cu toate acestea, acest fenomen nu poate fi oprit. Zilnic

aceasta activitate se desfasoara indiferent de consecinte,iar amenzile nu par a fi solutia.

3.Taximetria ilegală

Din păcate zona Gării de Nord este recunoscută de către locuitori a fi o zona unde turiştii pot fi

întâmpinaţi de către aşa zişii taximetrişti. Conform autorităţilor, acest fenomen este în plină

expansiune. Turiştii ce ajung în Gara de Nord şi au nevoie de un mijloc de transport pentru a ajunge la

destinaţie, apelează la taxiurile situate la ieşire. Din păcate, mulţi dintre conducători nu au statutul

legal de taximetrişti,nu plătesc taxe, nu funcţionează sub tutela unei companii, iar preţurile desori

exagerate diferă de la şofer la şofer.

Profitând de fluxul constant de turişti şi de naivitatea lor, aceşti şoferi îşi desfăşoară activitatea ilegal.

Autorităţile locale încearcă să informeze populaţia cu privire la acest aspect. În zona gării sunt expuse

bannere ce conţin săgeţi ce direcţionează turiştii şi nu numai,către zona unde se află staţii legale de

taxiuri.

4.Vanzătorii ambulanţi si tălharii

Fiind o zonă intens populată, Gara de Nord poate fi numită „Raiul” hoţilor şi a vânzătorilor

ambulanţi.Turiştii pot rămâne fără bagaje şi bunuri dacă nu sunt atenţi.Zilnic pe lângă cei ce folosesc

gara că şi mijloc de transport se află şi cei care trăiesc din a fura. Profitând de aglomeraţie, hoţii îşi

aleg victimele după anumite criterii bine stabilite. Analizează persoană, ţintesc bunurile aflate la

vedere uşor accesibile şi acţionează. Fenomenul este cunoscut,iar autorităţile par depăşite de situaţie.

Camerele de supraveghere sunt puţine, iar calitatea imaginilor este slabă.

Chiar şi cei păgubiţi renunţă la ideea de a depune plângere ştiind că tot demersul este în zadar.

Potrivit celor de la Ziare.com ,,Hoţii din Gara de Nord au început să fure fără să mai fie deranjaţi de

poliţişti. Vânzătorii din gara spun că aceştia evita să intervină şi îi acuză de lipsa de profesionalism şi

chiar corupţie’’.

MANAGEMENTUL DATELOR SI METODE DE CERCETARE Studiul a pornit de la realitatea observată pe teren, acesta a fost completat cu informații bibliografice,

calitative și cantitate, informații statistice și informații preluate de la intervievați prin chestionar. O

parte din informatii au fost preluate din publicațiile online, deoarece literatura de specialitate ofera

prea putine date legate de aceasta tema.

S-a realizat un sondaj de opinie format din patru întrebări închise ce vizau afluxul de turiști,

disfuncționalitățile arealului, problemele sociale prezente, dar și o întrebare cu răspuns deschis ce

privea posibile soluții de remediere a problemelor din teren.

Chestionarul s-a adresat unui public țintă format din populația locală, cu vârste între 18-70 de ani și a

fost aplicat pe un număr de 50 de persoane, în luna decembrie a anului 2015.

Răspunsurile au fost înregistrate cu acordul intervievaților și au fost prelucrate în Excel.

REZULTATE SI DISCUŢII

În urma coroborării informațiilor din anchetă am ajuns la rezultate clare cu privire la percepția

populației față de arealul de studiu cât și cu privire la realitatea pe care turiștii o experimentează în

teren. Prima întrebare are scopul de a cuantifica cât la sută dintre cetățeni conștientizează că arealul

Gării de Nord are o funcție turistică importantă. La întrebarea :” Considerați că zona Gării de Nord

este un areal frecventat de turiști?” 92% dintre intervievați au răspuns ”da” și 8% au răspuns ”nu”.

Acest lucru dovedește că în proximitatea Gării de Nord se observă un aflux constant de turiști, care

sunt percepuți ca atare de către populația locală.

A doua întrebare cu multe variante de răspuns, enumeră câteva dintre disfuncționalitățile

arealului cu scopul de a obține răspunsuri de la intervievați cu privire la prezența acestora în zona de

studiu: ” Care credeți că sunt problemele de securitate ale turiștilor prezente în acest areal?”

Rezultatele au arătat că: 82% dintre intervievați au răspuns că o problemă majoră a perimetrului

51

studiat este constituită de oamenii fără adăpost, 80% au menționat tâlhăria și taxiurile fantomă, 58%

raportează consum de droguri și substanțe ilicite și 42% aduc în discuție prostituția și proxenetismul.

Un procent cuprins între 29-30% au dat un răspuns cu privire la vandalism și câini comunitari.

A treia întrebare are scopul de a ierarhiza prin sondaj de opinie, gravitatea disfuncționalităților

din teren. 38% consideră că cea mai profundă problemă este constituită de tâlhărie, 30% de taxiurile

”fantomă” (ilegale, care practică prețuri mult superioare nivelului mediu local), 26% de oamenii străzii

și la egalitate, cu câte 2%, de către prostituție și câini comunitari. Doar 2 % au considerat ca cea mai

importantă problemă este consumul de droguri. Nimeni nu a menționat vandalismul.

A patra întrebare are în vedere raportul între percepția asupra locului și realitatea din teren. La

întrebarea ” Ați asistat vreodată la o scenă în care un cetățean ar fi fost pus în pericol sau înșelat în

proximitatea Gării de Nord?” 24% au spus da, 54% au răspuns că nu au asistat dar au auzit despre

astfel de incidente, restul de 20% au răspuns negativ.

Ultima întrebare are în vedere soluții posibile pentru rezolvarea acestor disfuncționalități.

Întrebarea deschisă a adunat păreri și propuneri diverse printre care: eliminarea corupției, patrule de

poliție care să aplice măsuri drastice în caz de încălcare a legii, sistem de supraveghere prin camere

video cu program 24/24, care să faciliteze intervenția organelor de poliție imediat, acolo unde este

nevoie.

Alte răspunsuri au fost: Introducerea de ”Bannere cu informare anti proximități. Patrulare de

poliție pentru a ține departe prostituția și de intervenție în zona Gării de Nord. Angajarea unei firme de

protecție și pază ca metodă de asigurare a siguranței turiștilor în proximitatea Gării de Nord.”,”

Investiții în curățarea zonei, amenajarea parcului din fața gării, reamenajarea gării. Spațiul acesta ar

atrage magazine, localuri, terase, târguri care ar atrage atât turiști străini cît și pe cei în tranzit prin

București. Problema securității ar dispărea treptat, așa cum s-a întâmplat și în zona Lipscani-Centrul

Vechi.”

În concluzie, observăm că populația locală este conștientă de potențialul turistic al arealului

însă manifestă rezerve față de siguranța acestui areal. Sunt menționate probleme sociale precum

tâlhăria, prezența taxiurilor ilegale și a consumului de droguri. Deși acestea sunt remarcate de cel mai

mare procent de localnici doar tâlhăria, taxiurile ilegale și oamenii fără adăpost sunt considerate

probleme importante, pe când consumul de droguri deși remarcat de 58% dintre localnici, este

considerată o problemă de importață crescută de către 2% dintre intervievați. În acest mod observăm

că populația nu este informată cu privire la sisteme de tipul cauză-efect sau nu face o asociere între

consumul de substanțe ilicite și tâlhărie, considerată de 38% problema principală. Se observă de

asemenea că probleme precum traficul de persoane și prostituția nu sunt privite ca o problemă cu

implicații negative asupra arealului de studiu și turismului din acest spațiu.

În urma analizei rezultatelor vedem că 80% dintre intervievați au fost în situații de insecuritate sau au

auzit despre astfel de situații, pe când doar 20% au fost feriți de evenimente negative.

Se observă că populația așteaptă în general soluții și rezolvări venind din partea organelor de protecție

și ordine, considerând că dacă disfuncționalitățile ar fi remediate, arealul ar putea deveni un centru

turistic prosper și modern asemenea centrului istoric al capitalei.

CONCLUZII

Acest articol însumează problemele actuale cu care se confruntă o zona foarte importantă a

Bucureştiului.Cu toate că problemele nu pot fi înlăturate în totalitate,efectele pot fi diminuate.

Autorităţile locale trebuie să se implice mai mult în rezolvarea problemelor care au devenit parte din

peisaj. Atitudinea oamenilor din jur este una de resemnare.

Ar trebui implementate mai multe programe de ajutorare a celor ce trăiesc în stradă, ce au nevoie de

sprijin şi de reabilitare pentru a se putea integra în societate.

O soluţie împotriva taxiurilor pirat ar fi amenajarea unei parcări speciale, pentru taximetrişti,

intrarea în această parcare făcându-se supravegheat şi doar în anumite condiţii (de exemplu permiterea

stationarii pe acele locuri, doar a firmelor/taximetriştilor cu autorizaţii), dublată de controale dese ale

autorităţilor. Legile ar trebui aplicate cu stricteţe şi respectate. Un prim pas, extrem de benefic, ar fi

acela că personalul angajat în serviciul de pază să fie unul eficient, să-şi facă treaba. În felul acesta,

toţi acei indivizi ce-i hărţuiesc pe călătorii CFR ar trebui să dispară.

La fel ca în aeroport, turistul sau călătorul comun are nevoie de câteva informaţii de baza: ce să vadă

în oraş şi în imprejuimi, cum ajunge la acele obiective, unde se poate caza, unde poate mânca.

52

Ar trebui amplasat în gară, într-un loc accesibil şi uşor vizibil tuturor celor care coboară din tren,

panouri digitale cu harta interactivă a oraşului şi eventual o hartă a României.

Siguranţa şi confortul turiştilor trebuie puse pe primul loc pentru a ridica Gara de Nord la standarde

europene. Civilizaţie înseamnă curățenie, siguranță, grijă pentru om si servicii bune la prețuri corecte.

BIBLIOGRAFIE

- Aalbers M., Bielewska A., Chignier-Riboulon F., Guszcza A. (2005), Feelings of insecurity and

young people in housing estates, p. 275-298, in: Kempen R., Dekker K., Hall S., Tosics I. (eds.),

Restructuring large housing estates in Europe, Policy Press, Bristol.

- Cooke T. (2010), Residential mobility of the poor and the growth of poverty in inner-ring

suburbs, Urban Geography, 31(2): 179-193.

- Ianoş I., Humeau J. B., Tălângă C., Braghină C., Ancuţa C., Bogdan L. (2010a), Ethics of space

and the treatment of most disadvantaged areas, Carpathian Journal of Earth and

Environmental Sciences, 5(2): 211-217.

- Paraschiv,Mirela, 2013, Persoanele fara adapost ca indicator al saraciei urbane in Bucuresti,

Teza de Doctorat , Universitatea din Bucuresti

- Paraschiv, Mirela, 2011, Urban security and assessment of extreme poverty:perception

referring to homelessness in Bucharest, Procedia Environmental Studies, Bucharest.

- Potra,G., 1981, Din Bucureștii de altădată, Editura Științifică și Enciclopedică, București.

- Young S. 2012, The Geographies of homelessness: homeless experiences and homeless policy

in different spaces, Homeless in Europe, p. 2.

Webografie :

- http://www.libertatea.ro/detalii/articol/imagini-socante-odata-scapati-drogati-gara-de-nord-video-

494207.html

- http://www.romaniatv.net/reportaj-cutremurator-copiii-strazii-din-bucuresti-in-atentia-presei-

norvegiene-video_181671.html

- http://www.ziare.com/stiri/gara/politia-din-gara-de-nord-acuzata-ca-nu-face-nimic-impotriva-

hotilor-883895

- http://www.romaniatv.net/aurolacii-din-bucuresti--in-atentia-presei-britanice--viata-incredibila-a-

oamenilor-din-canalizari-video_146188.html

- http://www.dailymail.co.uk/news/article-2632858/The-ultimate-living-How-poor-carve-living-

SEWERS-Eastern-European-city.html

53

POPESCU

MIHAELA

Data și locul nașterii: 29.10.1992, București

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, specializarea Geografia Turismului. În prezent

masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Managementul

resurselor și activităților turistice.

Domenii de interes: Management turistic, turism cultural, turism

durabil.

PERCEPŢIA TURISTICĂ PRIVIND PEISAJULUI CULTURAL DIN

ORAŞUL SINAIA

POPESCU MIHAELA

Abstract: Sinaia is more than just a mountain resort of Prahova Valley, it represents culture and

history; the city is also known as “The Carpathian Pearl”. Sinaia has a rich cultural potential represented by Peleş

Castle, Sinaia Monastery, George Enescu’s memorial house and other cultural attractions. The tourist perception

is known by using a questionnaire about the cultural landscape. The results of the questionnaire shows that the

cultural landscape is very rich, but not enough known and promoted, and shows also the ideea that the traditional

architecture should be preserved in order to have a cultural identity to pass for the future generations.

Cuvinte cheie: peisaj cultural, turism, percepţie, Sinaia, Castelul Peleş

INTRODUCERE

Peisajul a fost definit prin intermediul Legii nr. 451 din 2002 pentru ratificarea Convenției

europene a peisajului, ce a fost adoptată la Florența în data de 20 octombrie 2002 astfel “peisajul

desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populație, al cărui caracter este rezultatul

acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și umani”1.

Peisajul cultural trebuie privit din perspectiva relației cadru natural - componentă umană,

acesta fiind “rezultatul îmbinării dintre elementele naturale și cele antropice; este totodată peisajul

supus unei schimbări permanente, fie datorită factorului uman care intervine, fie datorită naturii care

își spune cuvântul”2.

Sinaia este o staţiune de pe Valea Prahovei şi este supranumită “Perla Carpaţilor” datorită

bogăţiei istorice, arhitecturale şi a peisajului montan deosebit. În localitate se îmbina armonios

tradiţionalul cu modernitatea, rezultând un peisaj cultural de mare valoare.

Stațiunea Sinaia este una turistică și balneo-climaterică, cu un profil complex unde se pot

desfășura activitați precum: turism montan, de odihnă și recreere, turism cultural, turism de afaceri,

turism de tranzit, turism de weekend, turism științific.

Oraşul Sinaia s-a dezvoltat datorită prezenţei apelor minerale, a reliefului ce a favorizat

dezvoltarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiilor, construcţiei căii ferate, dar mai ales construcţieu

Complexului Peleş.

Începuturile localitații Sinaia datează de la sfârșitul secolului XVII-lea, fiind o zonă nelocuită,

des împadurită, străbătută de o potecă ce facea legatura între Transilvania și Țara Românească.

1 Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20

octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002. 2 Ileana Cristina Crăciun, Peisaje culturale din Dealurile Someșului Mare, Rezumatul tezei de doctorat, Cluj-

Napoca, 2012.

54

Singurii locuitori permanenți până la sfarșitul secolului XVII-lea sunt pustnicii ce se

adăposteau in Grota Zgarburei, Peștera lui Bogdan, Poiana Pustnicului si Stânca Sfânta Ana.

Secolul al XVII-lea este marcat de evenimente importante în constituirea orașului Sinaia.

Construirea mănăstirii în 1695, precum și alte evenimente de luat în seamă în privința istoriei orașului,

în preajma razboiului austro-turc se construiește drum pe Valea Prahovei, iar în a doua jumătate a

secolului al XVIII-lea este recunoscut ca drum comercial important.

Argații mănăstirii au făcut primul drum prin lărgirea potecii existente, drum ce a fost

transformat în timpul războiului ruso-turc-austriac între anii 1736 și 1739 de austrieci pentru a trece cu

armatele și pentru a-i ataca pe turci în Țara Românească.

Fiind cel mai scurt drum între București și Brașov în secolul al XVIII-lea apar primele hanuri

– Hanul de la Orății, Hanul de la Gura Pădurii, Hanul lui Iancu – construit în anul 1780, aparținea

Mănăstirii Sinaia și a functionat până în anul 1870, situat în apropierea actualului Hotel Păltiniș.

În anul 1782 apare Cătunul Izvor când Domnul Mihai Sutu aduce la mănăstire 42 de

scutelnici, așezându-i pe valea râului Izvorul Dorului, ce va deveni unul din nucleele orașului.

Alexandru Ghica poruncește transformarea potecii dintre Comarnic și Brașov într-un “drum adevărat”1

datorită faptului că poteca era din ce în ce mai umblată de negustori.

În anul 1852 se înființeaza Comuna Podu Neagului cu aceiași reședință pâna în anul 1833

când aceasta se muta la Bușteni, iar după anul 1864 satul Posada și Podu Neagului se desprind de

comună și se alătură Comarnicului, comuna păstrându-și numele de Podu Neagului pâna în anul 1876

când reședința se muta la Sinaia primind de asemenea numele reședinței. În anul 1880 este declarată

oraș, fiind cea mai importantă localitate de pe Valea Prahovei.

Familiile Cantacuzino și Ghica înființează Eforia Spitalelor Civile pentru asistența medicală

gratuită, acesteia cedândui-se moșia Furnica cu Mănăstirea Sinaia.

Eforia și primul efor Dimitrie Ghica vor fi primii fondatori ai orașului, urmat de Carol I ce în

anul 1866 face prima vizita la Mănăstirea Sinaia, fiind impresionat de aceste locuri revine tot mai des

până când decide să construiască aici ceea ce urma să fie reședința regală de la Peleș. Construcția

palatului începe în anul 1875 și este finalizată în 1883.

Calea ferată București – Ploiești construită în anii 1875–1878 a fost prelungită până la

Câmpina, respectiv Comarnic și ajunge in anul 1879 la Sinaia. Această cale ferată de pe Valea

Prahovei va fi electrificată în anul 1969.

Construcția castelului și a căii ferate au determinat dezvoltarea așezării și aduc un număr mare

de turiști fapt ce duce la construcția Stabilimentului Băilor de Hidroterapie de către Eforia, apoi încep

să apară treptat un număr mare de reședințe private.

Apare în 1893 prima societate sinăiană de turism, iar în anul 1903 apare prima Societate a

Turiștilor Români. Turismul înflorește și datorită construcției hotelurilor Caraiman în 1881, Palas în

1911 și a Cazinoului Sinaia în 1912.

Toate acestea duc la apariția renumelui de “Micul Versailles” în secolul XX, iar prezența

familiei regale atrage personalitați din mediul economic, politic și artistic.

Secolul XIX marchează dezvoltarea zonei prin construcția șoselei până la Brașov, construcția

căii ferate, alături de construcția Castelului Peleș, iar ca urmare a acestor evenimente crește numărul

locuitorilor și gospodăriilor. Se înființează o serie de întreprinderi de-a lungul Văii Prahovei, iar în

secolul al XX-lea are loc o creștere din punct de vedere social, cultural și economic.

Sinaia este cunoscută ca stațiune turistica dar odata cu descoperirea apelor minerale în Valea

Câinelui și în Valea Rea acesta devine și stațiune balneară recomandată pentru tratamentul a

numeroase afecțiuni.

METODOLOGIE ŞI DATE

Metodologia utilizată pentru realizarea acestui articol s-a bazat pe studierea lucrărilor din

literatura de specialitate cu privire la subiectul ales, pe analiza în teren şi colectarea informaţiilor cu

privire la percepţia turistica a peisajului cultural prin intermediul unui chestionar, pe baza căruia am

realizat şi o analiză SWOT.

Pentru a afla percepția turiștilor despre peisajul cultural al orașului Sinaia am făcut un sondaj

de opinie cu ajutorul unui instrument de cercetare și anume chestionarul.

1 Gheorghe Niculescu, Valea Prahovei, Editura Sport-Turism, București, 1984.

55

Chestionarul a fost aplicat pe un număr de 20 de persoane, eșantionarea a avut în vedere

acoperirea tuturor grupelor de vârstă, intervievând persoane de ambele sexe, cu diferite studii.

Chestionarul este alcătuit dintr-un număr de douăsprezece întrebări, cu mai multe variante de răspuns.

Chestionar privind percepția turiștilor asupra peisajului cultural din Sinaia

1. Considerați că peisajul cultural reprezintă o atracție turistică importantă?

o da

o nu

2. Considerați că este important elementul cultural în dezvoltarea orașului?

o da

o nu

3. Cum considerați peisajul cultural al orașului Sinaia?

o neatractiv

o indiferent

o mai puțin atractiv

o atractiv

4. Cum considerați că este impactul activităților turistice asupra peisajului cultural?

o scăzut

o mediu

o ridicat

5. Ce element al peisajului cultural din Sinaia îl considerați reprezentativ?

o elementul peisajului cultural material (construcții, gospodării, amenajări etc)

o elementul peisajului cultural imaterial (tradiții, obiceiuri, meșteșuguri etc.)

6. Care este cel mai important obiectiv cultural în opinia dumneavoastră?

o Complexul Peleș

o Mănăstirea Sinaia

o Gara regală Sinaia

o Casele memoriale

o Altele

7. Cu ce personalitate asociați orașul Sinaia?

o Familia regală

o George Enescu

o Nicolae Iorga

o Nici una

8. Considerați că arhitectura veche a orașului ar trebui respectată și la construcțiile noi?

o da

o nu

9. Considerați că alternanță contrucțiilor tradiționale cu cele moderne scade valoarea estetică a

orașului?

o da

o nu

10. Credeți că peisajul cultural al orașului Sinaia este bine pus în valoare?

o deloc

o o mică parte

o o mare parte

o în totalitate

56

11. Considerați că patrimoniul cultural al orașului este bine conservat?

o deloc

o o mică parte

o o mare parte

o în totalitate

12. Care credeți că este cel mai devaforizant aspect al peisajului cultural din oraș?

o degradarea construcțiilor

o estomparea identității culturale

o alternanța construcțiilor tradiționale cu cele moderne

o obiectivele culturale nu sunt foarte bine puse în valoare

o numărul mic de evenimente culturale

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Staţiunea Sinaia se bucură de prezenţa unor obiective culturale unice, cu o mare importanţă

istorică şi culturală. Printre acestea se numară Complexul Peleş, Mănăstirea Sinaia, Casa memorială

George Enescu, Casa Nicolae Iorga, Casino Sinaia şi Gara din Sinaia. O mare parte din construcţiile

valoroase din punct de vedere cultural sunt parte a patrimoniului cultural, şi se regăsesc în lista

monumentelor istorice1.

Analiza datelor obținute cu ajutorul chestionarului

Conform informațiilor pe care le-am aflat cu ajutorul sondajului de opinie cu privire la percepția

turiștilor asupra peisajului cultural al orașului Sinaia, rezultă următoarele date. Cea mai mare parte a

persoanelor intervievate consideră că peisajul cultural este o atracție turistică importantă (figura 1), iar

cu privire la importanța elementului cultural în dezvoltarea orașului turiștii consideră în totalitate că

acesta are un rol esențial în evoluția oricărui oraș, cu atât mai mult în cazul orașului Sinaia a cărui

istorie se bazează pe elemente culturale (figura 2).

Figura 1

1 www.cultura.ro, Lista monumentelor istorice – Ministerul Culturii și Cultelor 2010.

57

Figura 2

Majoritatea celor intervievați apreciază că patrimoniul cultural al orașului este atractiv, și

consideră impactul activităților turistice asupra peisajului cultural ca fiind unul mediu. Impactul poate

fi negativ – degradarea fiind cel mai important aspect, dar și pozitiv aducând beneficii economice,

promovare etc. (figura 3 si 4)

Figura 3

58

Figura 4 Turiștii consideră că elementele peisajului cultural material reprezentate de construcții,

gospodării și amenajări, sunt mai reprezentative pentru peisajul cultural sinăian decât cele ale

peisajului cultural imaterial reprezentate de tradiții, obiceiuri și meșteșuguri (figura 5 ).

Cel mai important obiectiv cultural în opinia turiștilor este Complexul arhitectural Peleș,

urmat de Mănăstirea Sinaia, Gara Regală și de casele memoriale din oraș (figura 6).

Figura 5

59

Figura 6

În privința arhitecturii clădirilor toți turiștii intervievați și-au exprimat opinia spunând că

arhitectura tradițională, veche a orașului ar trebui respectată și la construcțiile noi, asfel se poate păstra

o identitate culturală a zonei ( figura 7). O mare parte a turiștilor consideră că alternanța construcțiilor

tradiționale cu cele moderne duce implicit la o scădere a valorii estetice a peisajului sinăian (figura 8).

Figura 7

60

Figura 8

Cu privire la valorificarea și conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural, persoanele

intervievate sunt de părere că doar o mică parte a peisajului cultural este conservat, protejat și pus în

valoare conform importanței acestuia (figura 9 si 10).

Figura 9

61

Figura 10

Turiștii consideră defavorizante următoarele aspecte ale peisajului cultural: obiectivele

culturale nu sunt foarte bine puse în valoare, construcțiile încep să se degradeze, în special cele mai

vechi și un alt aspect negativ este alternanța construcțiilor tradiționale cu cele moderne pe care turiștii

o consideră un element ce scade valoarea estetică a peisajului cultural (figura 11).

Figura 11

Personalitatea cu care este cel mai des asociat orașul Sinaia este familia regală și într-un

procent mai mic și marele artist George Enescu (figura 12). Turiștii consideră că datorită familiei

regale orașul s-a dezvoltat atât de mult prin faptul că aceștia au atras în zonă mari personalități din

toate domeniile, orașul imbogătindu-se cu o istorie și o arhitectură deosebita, ce este cunoscută în

întreaga lume.

62

Figura 12

Acest chestionar arată importanța peisajului cultural pentru turiști și dorința acestora de a

transmite această identitate culturală și generațiilor viitoare. Conform datelor analizate două dintre

cele mai importante elemente culturale sunt Complexul Peleș și familia regală, turiștii considerând că

fară apariția acestora în oraș peisajul cultural sinăian nu ar fi la fel de valoros ca în prezent.

Persoanele ce au fost intervievate consideră că pentru creșterea valorii estetice a peisajului ar trebui ca

construcțiile noi să păstreze anumite elemente de arhitectură tradiționale, repectând acest tipar al

construcțiilor din zona montană, cu materialele de construcție specifice și cu caracteristici proprii, ce

aduc la suprafață valorile culturale ce pastrează vie identitatea culturală a orașului Sinaia.

Analiza SWOT

Pe baza cercetării efectuate şi a analizei chestionarului am realizat analiza SWOT din punctul de

vedere al peisajului cultural.

Puncte tari

- prezența unui număr mare de monumente

istorice;

- fond cultural bogat;

- diversitate a obiectivelor culturale;

- peisaj cultural atractiv;

- ansamblul arhitectural Peleș - cu o valoare

recunoscută internațional;

- prezența unei arhitecturi specifice zonei monane

cu influențe preluate de la Castelul Peleș;

- existența unor evenimente ce promovează

valorile culturale;

- personalități culturale ce îmbogățesc peisajul

imaterial;

- unicitatea peisajului cultural;

- existența obiectivelor culturale amenajate pentru

turiști.

Puncte slabe

- obiective culturale nevalorificate;

- lipsa unor proiecte și fonduri pentru întreținerea,

conservarea și restaurarea monumentelor istorice;

- lipsa unor proiecte și fonduri pentru

valorificarea peisajului cultural imaterial;

- promovarea insuficientă a patrimoniului

cultural;

- inexistența unei legi sau a unui regulament

pentru construcția noilor clădiri privind

materialele folosite, arhitectura etc.;

- lipsa unei strategii de conservare a peisajului

cultural;

- estomparea identității culturale;

- lipsa unor parteneriate prin care să fie promovat

peisajul cultural.

63

Oportunități

- finanțări pentru promovarea peisajului cultural

imaterial;

- crearea unor legi pentru controlarea modului de

construire a noilor clădiri;

- implicarea autorităților în dezvoltarea mai

multor evenimente culturale;

- dezvoltarea unui tip de turism specific zonei sau

a unor trasee turistice culturale;

- finanțări și proiecte pentru întreținerea,

conservarea și restaurarea monumentelor de

patrimoniu;

- promovarea valorilor culturale prin schimburi

culturale, evenimente, activități;

- proiecte de promovare a peisajelor culturale.

Amenințări

- degradarea monumentelor de patrimoniu;

- pierderea controlului asupra modului de

construcție, în special din apropierea

monumentelor de patrimoniu;

- pierderea valorii culturale a monumentelor, dacă

acestea nu sunt valorificate.

CONCLUZII

Sinaia este o staţiune în care peisajul predominant este cel cultural, iar obiectivele

reprezenative pentru cultură din perspectiva turiştilor sunt Complexul Peleş şi Mănăstirea Sinaia.

Turiştii apreciază de asemenea că obiectivele culturale nu sunt suficient puse în valoare, iar

din punct de vedere al arhitecturii aceştia îşi doresc ca clădirile noi să pastreze din elementele de

arhitectură tradiţionale pentru a pastra identitatea culturală şi pentru a o putea transmite şi generaţiilor

viitoare.

BIBLIOGRAFIE

Costin Ștefănescu, Valea Prahovei, Editura Meridiane, București, 1968.

George Avanu, Sinaia, Editura Age-Art, București, 2013.

Gheorghe Niculescu, Valea Prahovei, Editura Sport Turism, București, 1984.

Ileana Cristina Crăciun, Peisaje culturale din Dealurile Someșului Mare, Rezumatul tezei de doctorat,

Cluj-Napoca, 2012.

Ileana Pătru-Stupariu, Peisaj și gestiunea durabilă a teritoriului, Editura Universității, București,

2011.

Ioana – Iulia Aflorei, Studiul Peisaj cultural în zona Câmpulung – Moldovenesc, prezentat în cadrul

Conferinței Naționale de Antropologie Urbană, ediția a II-a, Roman, octombrie 2010.

Milton F. Lehrer, Sinaia, Editura Meridiane, București, 1967.

Mircea Voiculescu, Geografia mediului înconjurător, fundamentare teoretică, Editura Mirton,

Timișoara, 2002.

Radu Ghica Moise, Mic Îndreptar Turistic. Sinaia, Editura Sport-Turism, București, 1989.

Radu Ghica Moise, Sinaia – Perla Carpaților, Geografie, istorie, turism, Editura Fundației “România

de Mâine”, București, 1998.

Velcea Ion, Gheorghe Niculescu, Prahova.Ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism, București,

1979.

www.cultura.ro – accesat la data de 15.03.2014.

www.primariasinaia.ro – accesat la data de 02.04.2014.

64

RĂDUȚĂ

CORINA GABRIELA

Data și locul nașterii: 09.06.1992, București.

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității din

București, Specializarea Geografia Turismului. În prezent masterandă în

cadrul Facultății de Geografie din București, Specializarea

Managementul Resurselor și Activităților Turistice.

Domenii de interes: Management turistic, Turism cultural,

Ecoturism, Balneoclimatologie, Turism durabil.

EFICIENȚA DEZVOLTĂRII FORMELOR DE TURISM DURABIL PE

TERITORIUL ORAȘULUI COVASNA

RĂDUȚĂ CORINA GABRIELA

Abstrakt: Dieser Artikel zielt darauf ab die Entwicklungsrichtungen zu betonen um die Effizienz der

nachhaltigen Entwicklung zu etablieren durch die Hervorhebung des natürlichen und anthropogenen

Tourismuspotenzials, der Unterkunft- und Verpflegungsinfrastruktur und des Reiseverkehrs, die den

wirtschaftlichen und sozialen Umfeld der Ortschaft Covasna positiv beeinflussen. Die Ortschaft ist bis nun als

Kurort bekannt und zieht ältere Menschen an die unter kardiovaskulären Erkrankungen leiden. Die Entwicklung

eines nachhaltigen Tourismus kann eine Strategie sein zum Anziehen der örtlichen Gemeinschaft in der

Wirtschatfstätigkeit der Ortschaft und die Diversifizierung des Tourismus um die jüngeren Altersgruppen zu

gewinnen und den Lebensstandard der Einheimischen zu erhöhen.

Stichwörter: Entwicklungsrichtungen, Nachhaltige Entwicklung, Covasna, Örtliche Gemeinschaft,

Wirtschaft, Soziales Umfeld.

INTRODUCERE

Staţiunea balneoclimaterică Covasna este situată în partea de sud-est a județului Covasna, în

curbura Carpaților Orientali, la poalele vestice ale munților Vrancea, la o altitudine de 550-671 metri.

Din punct de vedere turistic orașul dispune de un potențial natural și antropic foarte ridicat

care nu este însă corespunzător valorificat. Cunoscută pentru condițiile sale geologice și climatice,

recomandate în tratarea bolilor cardiovasculare, dar și datorită facilităților de care dispune stațiunea

pentru băi cu apă caldă carbogazoasă, mofete, izvoare pentru apă internă, infrastrutura specifică pentru

gimnastică medicală, electro-, kineto-, hidroterapie și aerosoli, stațiunea a atras de-a lungul secolelor

persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, determinând formarea profilului balneoclimateric al acesteia.

Deși în prezent profilul orașului este de stațiune balneoclimaterică datorită condițiilor

geologice specifice care au influențat prezența numeroaselor izvoare minerale și a emanațiilor de gaze

ușor radioactive, dar și a celor climatice, există nenumărate oportunități de practicare a formelor de

turism durabil pe întreg cuprinsul stațiunii. Prezența variatelor resurse turistice naturale pot conduce la

dezvoltarea ecoturismului prin amenjarea traseelor pentru drumeții, biciclete, și admirarea peisajelor și

faunei ornitologice. Situarea comunei Chiuruș în componența localității oferă oportunitatea practicării

agroturismului și antrenarea în activitatea turistică a obiceiurilor, portului, arhitecturii și activităților

economice tradiționale. Conservarea corespunzătoare a obiectivelor turistice antropice oferă

posibilitatea implicării comunității locale în activitatea economică a orașului.

Cu toate că a avut loc un val de modernizare a unităților de cazare acestea nu sunt suficiente ca

număr, iar calitatea și varietatea serviciilor turistice este scăzută. Remedierea problemelor se poate

realiza prin construirea de noi hoteluri cu un grad de confort ridicat, a taberelor școlare, vilelor și

campingurilor turistice. Circulația turistică este într-o continuă creștere datorită calităților terapeutice

65

de care dispune stațiunea, a prețurilor de achiziții relativ reduse, dar și datorită promovării zonei prin

prezența reprezentanților în cadrul târgurilor turistice naționale.

Prezentul articol are ca scop sublinierea posibilelor direcții de dezvoltare a turismului durabil

prin evidențierea potențialului turistic, a infrastructurii de cazare și alimentație publică și a evoluției

circulației turistice care influențează în mod direct creșterea activității economice și sociale.

METODOLOGIE

În realizarea articolului am utilizat atât informații generale despre zona de studiu cât și

informații particulare. Literatura de specialitate utilizată a fost atât din secolul acesta cât și din secolul

trecut, informațiile fiind adunate din biblioteci și biblioteca online.

Pentru documentare am folosit cărțile atașate bibliografiei și informații obținute de la centrul

de informare turistică. Cercetarea realizată a fost completată de datele statistice obținute de la

Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică Covasna. Toate informațiile obținute

din alte scrieri pe această temă și din datele statistice au fost completate de munca realizată pe teren.

Metodele geografice specifice utilizate sunt metoda analizei, metoda de reprezentare grafică, metoda

reprezentării cartografice cu ajutorul programului Quantum Gis, metoda sintezei și deducției.

ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

Pentru a confirma eficiența demarării celor 5 direcții de dezvoltare, a fost analizată circulația

turistică, prin prezentarea sosirilor și înnoptărilor înregistrate între anii 2008-2011, datele fiind

furnizate de către Direcția Județeană de Statistică Covasna.

Fig.1 Sosiri ale turiștilor înregistrate în perioada 2008-2011

(Sursa:Direcția Județeană de Statistică Covasna)

Cele mai numeroase sosiri s-au înregistrat în stațiunea Covasna în anul 2011, numărul total de

sosiri turistice înregistrat fiind de 42.153/an datorită profilului specializat de stațiune balneoclimaterică

pentru tratarea bolilor cardiovasculare, dar și datorită dezvoltării formelor de turism durabil care sunt

în formă incipientă. Între anii 2008-2010 au avut loc lucrări de modernizare, ceea ce a dus la scăderea

temporară a numărului capacității de cazare și implicit a numărului de sosiri.

Cu eforturi susținute de dezvoltare permanentă a formelor de turism durabil, profilul stațiunii

va căpăta forme noi și va atrage un număr tot mai mare de persoane prin diversificarea

produselor/serviciilor turistice.

66

Fig.2 Numărul înnoptărilor înregistrate între 2008-2011

(Sursa:Direcția Județeană de Statistică Covasna)

În cazul înnoptărilor situația este similară.Cel mai mare număr de înnoptări s-a înregistrat în

anul 2008 cu un număr de 432378 înnoptări/an. Din anul 2008 și până în anul 2010 a existat o scădere

a înnoptărilor datorită crizei economice, dar și datorită faptului că numeroase unități turistice care

dispuneau de infrastructură specifică turismului balnear au intrat în renovare. Din anul 2011 tendința

de evoluție este ascendentă.

Prin introducerea formelor de turism durabil, gestionarea rațională de resurselor turistice

naturale, antropice și umane, dezvoltarea infrastructurii specifice, dezvoltarea unui plan de organizare

a turismului durabil, informarea și promovarea turistică corespunzătoare și asigurarea dezvoltării

durabile, ar duce la creșterea activității economice și sociale prin intermediul turismului.

Utilizarea rațională a resurselor turistice existente și construirea infrastructurii specifice va

conduce la eficientizareara economică a localității prin atragerea unui număr tot mai mare de turiști,

scăderea șomajului prin implicarea comunității locale în activitatea turistică, creșterea standardului de

viață și implementarea conceptului de turism durabil. În plan material se are în vedere menținerea

condițiilor de viață într-un mediu sănătos pentru generațiile următoare și remedierea problemelor de

mediu existente. Din punct de vedere spiritual se aplică conceputul de conservare a moștenirii

culturale pentru viitoarele generații.

Orașul ar putea profita de dezvoltarea turismului durabil prin creșterea nivelului economic,

menținerea gradului scăzut de poluare în stațiune prin plantarea periodică a copacilor, conservarea

patrimoniului cultural și lansarea unor noi programe turistice orientate spre natură care va atrage un

număr tot mai mare de turiști din toate categoriile de vârstă. Chiar dacă autoritățile locale fac

demersuri importante în ceea ce privește turismul durabil, dezvoltarea acestuia este îngreunată de lipsa

fondurilor.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

În urma realizării studiului am identificat principalele direcții de dezvoltare ale turismului

durabil cu scopul eficientizării și sporirii activității economice și sociale.

Amenajarea și valorificarea resurselor turistice naturale și antropice prin promovarea lor în

scopul dezvoltării ecoturismului ar fi una din ele. Pădurile de conifere și foioase bogate în elemente

faunistice, presărate cu pârâuri, înconjoară stațiunea fiind propice practicarea pescuitul sportiv,

birdwatching-ului și turismului de aventură.Imperios necesară este identificarea corespunzătoare a

potențialului balnaer, a izvoarelor naturale și mofetelor, cu scopul creșterii calității turismului de

sănătate, dar și antrenarea în circuitul turistic a satului etnografic Chiuruș. După cum se poate vedea pe

hartă orașul Covasna dispune de cele mai multe resurse turistice antropice din cadrul Depresiunii

Târgu Secuiesc, ceea ce îl plasează pe primul loc în ceea ce privește potențialul dezvoltării turismului

67

cultural în zonă. Datorită lipsei de interes a autorităților locale, dar și a comunității locale, obiectivele

turistice precum Planul Înclinat, Vulcanul Balta Dracului, Biserica în stil roman din Chiuruș și

Cetatea Zânelor nu sunt promovate corespunzător.

Scopul principal al direcției de dezvoltare este de a crește numărul de locuri de muncă din

turism pentru îmbunătățirea stării materiale a comunității locale. Pentru susținerea ecoturismului este

necesară lansarea programelor de reîmpădurire, inventarierea meșteșugurilor tradiționale și realizarea

acestora ca produse turistice pentru a deveni o sursă de venit familial.

LegendăMuzee

Monumente arhitecturale

Monumente tehnice

Situri arheologice

Ansambluri memoriale

Biserici romano-catolice

Biserici reformate

Biserici ortodoxe

Fig.3 Harta patrimoniului cultural din Depresiunea Târgu Secuiesc

Pe lângă resursele turistice de care dispune arealul turistul are nevoie de un loc unde să poată

înnopta, să se hrănească și unde are posibilități de agrement.

Unitățile de cazare. Indispensabile actului turistic unitățile de cazare înregistrează cele mai mari

venituri din industria turistică. Conform datelor statistice furnizate de INSSE, cu cele 10 unități de

cazare ale sale stațiunea Covasna deține cele mai numeroase unități de cazare din Depresiunea Târgu

Secuiesc în perioada 1992-2008. Numărul unităților de cazare este foarte redus comparativ cu cererea

existentă pe piață în rândul vârstnicilor care își achiziționează sejururi în scop terapeutic cu o durată de

cel puțin 7 zile/an. Cererea este în acest caz mai mare decât oferta. Pentru a restabili echilbrul este

necesară construirea noilor unități care vor determina creșterea competitivității.

Necesară este construirea unor unități de cazare cu variate posibilități de agrement pentru atragerea

grupei de vârstă tinere, pentru lărgirea categoriei de grupe țintă.

68

Fig. 4 Numărul total al unităților de cazare în perioada 1992-2008 din Depresiunea Târgu Secuiesc

(Sursa:Direcția Județeană de Statistică Covasna)

Din anul 2008 și până în anul 2011 capacitatea de cazare turistică a fost într-o continuă creștere, ceea

ce denotă construirea unor noi unități de cazare datorită cererii turistice în continuă creștere.

Reducerea capacității de cazare în anii 2009-2010 s-a datorat lucrărilor de modernizarea desfășurate în

cadrul hotelurilor din centrul orașului, gradul de confort crescând de la 2 la 3*.

Fig.5 Capacitatea de cazare în perioada 2008-2011 din stațiunea Covasna

(Sursa:Direcția Județeană de Statistică Covasna)

69

Ca rezultat se dorește creșterea capacității de primire turistică, diversificarea și creșterea unităților de

cazare cu caracter ecologic prin utilizarea sistemelor specifice de construcție, dar și creșterea gradului

de confort. În prezent singurul hotel de 4* din stațiunea Covasna este Hotelul Clermont care dispune

de servicii complete de cazare și de servicii suplimentare.

Unitățile de alimentație. În ceea ce privește unitățile de alimentație publică întreaga rețea

hotelieră dispune de spații de alimentație publică ce se clasifică după aceeași grilă ca și unitățile de

cazare în funcție de calitatea și gradul de dotare și confort acestea fiind clasificate de la 1 până la 5*.

Cazarea împreună cu transportul și alimentația publică determină prin calitatea și varietatea serviciilor

oferite fluxul circulației turistică. Alimentația publică este asigurată de unități de deservire precum

restaurante, baruri, bufete și hanuri, dar și prin magazinele mixte.

Unitățile de cea mai mare importanță sunt restaurantele care oferă atât meniuri a la carte

cât și organizarea de bufete sau meniuri prestabilite pentru grupuri mai mari de turiști. Orașul necesită

creșterea numărului de restaurante cu specific tradițional întrucât numărul acestora este extrem de

redus. Restaurantele cu specific tradițional ar putea fi o sursă importantă de venituri, atrăgând

numeroși turiști străini, dar și români.

În cazul agroturismului asigurarea hranei turiștilor este realizată din producția proprie precum

lactate, zacuscă, murături, legume, siropuri de fructe și fructe. Lipsa unor asemenea unități în comuna

Chiuruș reprezintă un mare minus pentru stațiune, această formă de turism atrăgând persoanele care

vor să se odihnească într-un mediu liniștit și sănătos. Categoriile care optează pentru această formă de

turism sunt familiile cu copii mici.

Unitățile de agrement. Posibilitățile de agrement sunt diversificate, dar insuficient puse în

valoare. Există diferite categorii de unități pentru agrement pe teritoriul stațiunii, unități de agrement

pentru turismul montan, balnear, turism de afaceri, și cultural. În oraș există o pârtie de schi de mici

dimensiuni ce este prea puțin promovată pentru a fi cunoscută de turiști. Pârtia de schi Lorincz

Zsigmond dispune de două părtii, una uşoară de 400 m şi una de dificultate medie de 1000 m. Ambele

pârtii dispun de teleschi şi implicit de staţie de plecare/sosire pentru instalaţia de transport pe cablu

(fiecare câte unul), nocturnă (fiecar ) şi un tun de zăpadă. La baza pârtiei se află un patinoar şi o

parcare. Ceea ce lipsește și este neapărat necesar este centrul de închiriere a echipamentelor de schi.

Cele mai căutate sunt însă bazele de tratament și traseele pentru cură. Traseele turistice montane sunt

puse mai puțin în valoare de autoritățile locale, necesară fiind amplasarea pe teritoriul stațiunii a

panourile și hărților informative cu traseele turistice existente.

Pentru tineri este de dorit realizarea unor cluburi de noapte, a unui cinematograf cu o capacitate mai

mare, dar și funcționarea permanentă a mocăniței care ar putea deveni simbol al stațiunii.

Direcția de dezvoltare are în vedere construirea și modernizarea structurilor de primire cu

caracter de wellness și tratament balnear, renovarea și construirea structurilor turistice de primire

destinate categoriei de vârstă tinere, stimularea turismului rural și structurilor aferente acestui tip de

turism, creșterea calității serviciilor turistice și implicit creșterea capacității turistice de primire. La

realizarea acestora se are în vedere construirea și repararea drumurilor deja existente care duc la

obiective turistice, diversificarea și creșterea unităților de cazare și alimentație publică cu caracter

ecologic, semnalizarea rutieră a obiectivelor și unităților de cazare, și realizarea unui sistem de

transport local. Fondurile necesare realizării acestora ar putea fi adunate prin atragerea investitorilor

străini.

A treia direcție de dezvoltare-dezvoltarea unui plan de organizare a turismului durabil. În

urmărirea direcției de dezvoltare este necesară realizarea parteneriatelor la nivel local între autoritățile

publice centrale, dar și între sectorul public și cel privat pentru creșterea consțiinței turistice ecologice

în rândul comunității locale. Crearea unor asociații turistice locale și înființarea postului de inspector

local ar ajuta la gestionarea corespunzătoare a resurselor naturale și antropice, dar și a celor umane.

Turismul durabil s-ar eficientiza prin realizarea unor parteneriate între piața forței de muncă și unitățile

de învățământ cu profil turistic, dar și cu meșteșugarii local, determinând crearea de locuri de muncă

pentru localnici în domeniul turismului.

Conștiința turistică ecologică se va putea contura prin organizarea periodică a conferințelor

bazate pe teme de turism durabil, implementarea unor programe de educare în școli, schimburile de

experiență internaționale, oferirea consultanței pentru inițiative turistice și realizarea unui plan

organizatoric al managementului stațiunii turistice.

70

Profilul turistic al stațiunii este unul balneoclimateric, principala grupă de vârstă care vizitează

localitatea fiind cea a vârstnicilor, fiind necesară revitalizarea ofertei turistice pentru atragerea

numeroșilor reprezentanți din rândul tinerilor. Evenimentele cu implicare mass-media ar avea un

impact pozitiv în acest caz, dar și realizarea de pliante, hărți și altor materiale promoționale. Cu

ajutorul cooperării la nivel local, județean și regional a centrului de informare turistică din centrul

orașului și realizarea unui site cu produse tradiționale s-ar naște o adevartă marcă turistică care ar

putea fi consolidată și prin realizarea unităților de cazare și alimentație publică cu caracter tradițional.

Asigurarea dezvoltării durabile reprezintă a cincea direcție de dezvoltare și s-ar putea realiza

prin utilizarea rațională a resurselor naturale, valorificarea etnoculturală, educarea în sens ecologic a

comunității locale, creșterea nivelului educațional și antrenarea agențiilor de turism în conservarea

mediului. Valea Zânelor este locul propice pentru desfășurarea expozițiilor de produse tradiționale

ardelenști și a celor cu specific balneoclimateric.

CONCLUZII

Stațiunea Covasna dispune de un patrimoniu cultural și natural imens care nu este valorificat

corespunzător datorită lipsei investițiilor în ceea ce privește formele de turism durabil. Accentul s-a

pus pe susținerea turismului balneoclimateric și realizarea infrastructurii specifice acestui tip de

turism. Deficitul de promovare a zonei pentru patrimoniul cultural necesită elaborarea strategiei de

vizitare și atragere a turiștilor.Infrastructura conexă necesită modernizări mai ales în zonele rurale

(comuna Chiuruș) unde se poate dezvolta mai puternic agroturismul care se află într-o fază incipientă.

În spațiul urban este necesară restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, dar și modernizarea

infrastructurii conexe. Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural conduce la creșterea calității

serviciilor turistice și implicit a numărului de sosiri turistice care vor ridica nivelul economic și

prosperitatea populației locale.

BIBILIOGRAFIE

Albota,M. (1983), Munții Nemira-ghid turistic, Editura Sport-Turism, București.

Badea, L. (1987), Geografia României,vol.3,Institutul de Geografie, București.

Bădescu, I. (2004),Tratat de Geopolitică, Editura Mica Valahie,Bucureşti.

Căpățână, C. (2011), Depresiunea Târgu Secuiesc-studiu de geografie umană, Editura

Universității din București, București.

Cândea, M., Simon, T., şi Bogan, E. (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura

Universitară, Bucureşti.

Constantin, S. et al (1980), Covasna-monografie, Editura Sport-Turism, București.

Curinschi, Ghe., (1967), Centrele istorice ale orașelor, Editura Tehnică, București.

Gheorghilaș, A., Erdeli, G. (2007), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.

Ghinea, D. (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti.

Ielenicz, M. (2004), Geomorfologie, Editura Universitară, Bucureşti.

Laszlo,A. (2003), Studiul aerosolilor atmosferici din județul Covasna, Editura Universitară,

București.

Mallows, L. (2013), Transylvania, Bradt Travel Guides, Chalfont St Peter.

Oroian,M., Ghereș,M. (2013), Economia și managementul turismului, Editura Casa

Cărții de Stiință, Cluj Napoca.

Pătrașcu, Gh. (1984), Arhitectura și tehnica populară, Editura Tehnică, București.

Raduly,I. (2004), Turismul rural în Depresiunea Târgu Secuiesc, Editura Universității

din București,București.

Simon, T. et al (2009),Turism urban,Editura Transversal, București.

Sîrbu, G.,Pop, S. (1997), Covasna-ghid turistic al județulu,Editura Sport și Turism ,

București.

Stanca,C., et al (1980), Monografie Covasna, Editura Sport-Turism, București.

Ujvari, I. (1972), Geografia apelor României, Editura Științifică, București.

71

STOIAN

ANDREI-IRINEL

Data și locul nașterii: 01.05.1992, Rovinari, județúl Gorj.

Studii: Absolvent al Facultății de Geografie, din cadrul

Universității din București, Specializarea Geografie. În prezent

masterand la programul: Managementul Resurselor și

Activităților Turistice.

Domenii de interes: Amenajări turistice, Management turistic,

Turism cultural, Ecoturism și Turism durabil.

AMENAJAREA TURISTICĂ ÎN ZONA ȘOSELEI DE ALTITUDINE

TRANSALPINA

STOIAN ANDREI-IRINEL

Abstract: The aim of this article is to analyse the touristic development of the high altitude roads in

Romania, and Transalpina in particulary. Also, it set to represent the envolvement of local community from

people aged 7 to people of age 80 and above. It is a thing of interest the way is promoted the area and which are

the financial organisation involved in this kind of project: European Union, Central Bank of Europe, European

Bank for Reconstruction and Development, International Monetary Fund and other economic organization. Also

the imoportance of touristic set up is very important because is a certain key to attract more tourist in the zone

and economic growth in general. Through it landmarks at hotels, leisure grounds, mountain chalet or restaurants

the area is opened for receive tourists from all over the world and from Romania as well. The methods used are

graphic and very ease to understand(photographs, charts, table, maps etc.) All has the purpose to explain the

entire phenomena. I hope to find in my article all the things necessary all the inspirational, feelings, and desire to

come in here in Romania and visit this wonderful road knows as Road between clouds.

INTRODUCERE

Scopul urmărit prin realizarea acestui articol este de a reliefa amenajarea turistică a șoselelor

de altitudine din România precum și modalitățile de implicarea activă atât a comunității locale în

dezvoltarea acestei actiuni, cât mai ales a autorităților prin dezvoltarea unor programe turistice și

atragerea unor fonduri neramburasabile din partea unor organisme economice importante la nivel

european sau mondial (Banca Mondială, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană pentru

Reconstrucție și Dezvoltare etc).

Importanța cunoașterii unei amenajări turistice cât mai eficiente și profitabile este utilă în

contextul atragerii unui număr cât mai mare de vizitatori, atât din țară, cât și din străinătate. Este

deosebit de utilă in acest caz o analiză atentă a tuturor structurilor de primire turistică, fie că este vorba

despre structurile de alimentație publică (restaurante, terase), de cazare( hoteluri, moteluri sau

pensiuni), petrecere a timpului liber (săli de spectacol, de conferinte, inchirere de echipamente pentru

practicarea sporturilor de iarna etc)

Metodele utilizate în dezvoltarea acestui articol articol științific vor fi: exemplificarea,

descrierea zonei, utilizarea unor hărți, schițe, grafice, fotografii realizate pe teren pentru a dezvolta

subiectul propus.

SCURT ISTORIC AL CĂII RUTIERE DE ALTITUDINE TRANSALPINA

Date despre începuturile amenajării acestei căi de legătură între cele două provincii istorice

Transilvania si Oltenia sunt neclare ca informație istorică sau sunt puține din punct de vedere al

conținutului. Cert este faptul că primele atestări documentare datează din perioada daco-romană, când

pe hărțile istorice Transalpina era trecută sub titulatura de " coridorul IV strategic roman".

Despre Transalpina s-a vehiculat si existența unei legende conform căreia ca, fiecare familie

ce a trăit în perioada secolelor XVIII-XIX, de-a lungul acestei căi de comunicație a participat la

72

construirea unor portiuni din acest drum după posibilitățile financiare ale fiecăreia. O altă consemnare

istorică datează din timpul Primului Război Mondial când armata germană a modernizat această cale

de acces din rațiuni militare. Cunoscută ca "Poteca Dracului", Transalpina a fost inițial o potecă de

munte, folosită de păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara

Românească.

Regele Carol al-II-lea a dorit să aibă la dispoziție un drum strategic pentru artileria montană,

de aceea calea rutieră a mai fost cunoscută sub numele de "Drumul regelui", care a înlocuit vechea

denumire.

În prezent modernizarea Transalpinei s-a realizat în totalitate în anul 2009, fiind operațională

pe întreg segementul de 148,2 km de la Novaci la Sebeș

Fig nr.1-Harta localizării șoselei de altitudine Transalpina

Sursa material cartografic- www.roportal.ro –accesat la data de 27.12.2015

ELEMENTE DE POTENȚIAL TURISTIC

Șoseaua de altitudine Transalpina se situează din punct de vedere fizico-geografic în grupa

muntilor Parâng și ajunge la o altitudine maximă în Pasul Urdele de 2.145 m. În ceea ce privește

relieful specific, în opinia prof.dr. Lucian Badea et. al (1983) se remarcă relieful glaciar ( lacurile

glaciare- Roșiile, Cîlcescu), circuri complexe conjugate sau lobate cu un contur festonat (Găuri,

Roșiile) mai largi și mai adânci.

Se identifică șei de transfluență glaciară între văile Urdele și Muntinu. Aceste forme de relief

au o mare atractivitate din punct de vedere turistic prin activitățile de vizitare și practicare a sporturilor

de iarnă- ski, snowboarding în stațiunile special amenajate în acest scop sau a celor de tip drumeții

practicate cu precădere primăvara și vara.

Din punct de vedere climatic, conform acelorași autori, temperatura medie anuală înregistrată

la bază este de aproximativ 6°C, scăzând progresiv, ajungând până la valoarea de (-2°C) pe cele mai

mari înălțimi montane. Precipitațiile cresc progresiv o dată cu altitudinea de la 850 mm până la 1400

mm. Viteza medie a vântului este de aproximativ 10 m/s, predominând circulația vestică.

În ceea ce privește potențialul biogeografic și pedologic se remarcă prezența a numeroase

specii de plante si animale din mediul alpin: păduri de amestec ( fag cu rășinoase), păduri de stejar,

brad, pajiști alpine, specii de animale: capra neagră, șoarecele de zăpadă, vipera comună, șopârla de

munte, amfibieni etc. Se remarcă prezența solurilor din clasa spodosolurilor: sol brun feruiluvial,

podzol, sol negru acid, andosol, sol humico-silicatic etc.

73

Fig nr. 2- Pasul Urdele- 2145 m- altitudinea maximă de pe traseul Transalpinei

Sursă foto: Arhiva personală

Din punct de vedere al potențialului uman și socio-cultural, Transalpina se remarcă prin

existența unor așezări urbane și rurale: muncipiul Sebeș (județul Alba), Oașa –așezare rurală, Obârșia

Lotrului-stațiune turisitcă, Rânca-statiune turistică și Novaci, având ca obiective de interes

următoarele elemente:

Municipiul Sebes- este cunoscut pentru Biserica Evanghelică lutherană-in stil gotic din

sec.XIII-XIV-a fost ulterior renovată in timpul renașterii.Turnul octagonal situat lângă mânsătirea

franciscană alături de Monumentul Eroilor Români din Primul Razboi Mondial este amplasat în

cimitirul romano-catolic din Sebeș si este dedicat comemorării eroilor soldați căzuți pe câmpul de

bătălie al Primului Razboi Mondial (1914-1918) sub forma unui obelisc din calcar cioplit cu înălțimea

de 1.6 m.

Monumentul Eroilor Români din al-Doilea Razboi Mondial, având aceeași structură

arhitecturală, este situat în aceeași locație.

Râpa Roșie –reprezintă o rezervație geologică ce se intinde pe o suprafață de aproximativ 25

ha si este situată la 3 km de oras.

Oașa-județul Alba. Aceasta așezare rurală este cunoscută pentru existența amenajărilor

hidroenergetice de pe râul Sebes (barajul de la Oasa) si pentru mânăstirea cu același nume, ce poate

oferi facilități de cazare, turiștilor ce se află în tranzit pe Transalpina, sau vin în mod special la

așezarea monahală pentru diferite sărbători religioase.

Fig nr. 3- Amenajare hidroenergetică-Barajul Oașa

Sursă foto: Arhiva personală

74

Fig nr.4: Rânca-Model de amenajare turistică pe Traseul Transalpinei

Sursă foto: Arhiva personală

Fig.nr. 5-Model de amenajare turistică a stațiunilor montane de pe traseul Transalpinei

Studiu de caz-Stațiunea Rânca, județul Gorj- Imagine grafică realizată cu ajutorul Paint

Obârșia Lotrului- județul Vâlcea .Este un important punct nodal în cadrul drumețiilor montane, situat

la poalele munților Parâng, in vecinătate găsindu-se si obârșia râului Lotru. Este o stațiune de odihnă și

agrement, cunoscută pentru rezervatiile faunistice si floristice de la Câlcescu, Miru-Bora, Cristești, și

Izvoarele Lotrului.

Rânca-judetul Gorj.Este o stațiune cunoscută la nivel național pentru practicarea sporturilor de iarnă și

a drumețiilor primăvara si vara. Cel mai important obiectiv turistic este reprezentat de Muzeul

Civilizației Montane, organizat sub egida Centrului pentru Conservare si Promovarea Culturii

Tradiționale Gorj. În cadrul acestui muzeu se vor expune utilaje tradiționale folosite pentru fabricarea

produselor lactate, ce tin de istoria si traditia pastoral a acestei așezări.

Novaci-Judetul Gorj. Principalele obiective din apropierea orasului Novaci sunt reprezentate de:

Peștera Muierilor, Peștera Polovragi, Cheile Oltetului, Cheile Galbenului, Mânăstirea Polovragi etc.

75

Structuri de amenajare turistică pe parcursul căii rutiere Transalpina sunt numeroase și sunt

concentrate în special în stațiunile Rânca, Sasciori, Șugag și Voineasa. În analizarea acestui indicator

mi-am propus să realizez o analiză comparativă între cele două șosele de altitudine din România:

Transalpina și Transfăgărășan. Conform datelor statistice oferite de site-ul www.booking.com accesat

la data de 19.01.2016 principalele structuri de cazare turistică de pe traseul Transalpinei sunt

următoarele:

Tabel nr. 1- Structuri de cazare pe traseul Transalpinei Denumire Adresă Dotări principale Limbi străine

cunoscute

Observații

Casa Dacilor Șugag, Localitatea

Mărtinie, Strada

Luncii, nr.19,

județul Alba

-Bucătărie comună

-Terasă

-Camere duble cu

balcon, camere twin

cu balcon, camere

triple cu balcon

-Parcare privată

-Wi-Fi

-Teren de

fotbal/temis/baschet.

-Engleză -Este permis

accesul cu

animale

-Se oferă transfer

la cerere de la/la

aeroport

Vila Maria Săsciori, Strada

Zăvoi, județul Alba

-Cameră dublă cu

baie comună

-Cameră de familie

cu baie

-Cameră triplă

-Bucătărie comună

-Terasă

-Parcare

-Spaniolă -Se oferă prânz la

pachet

-Lounge-cameră

cu TV comună

Transalpina

Apartment

Strada Valea

Frumoasei, Colonia

Definitivă, Șugag,

județul Alba

-Camere izolate

fonic

-Camere pentru

nefumatori/ fumători

-Engleză

-Spaniolă

-Nu există acces

la internet

Cabana Transalpina Rânca, județul Gorj -Camere pentru

nefumători

-Incălzire

-Săli de conferinte si

petreceri

-Rusă

-Franceză

-Engleză

-Receptie

deschisă non-stop

-Fax/copiator

-Acces direct la

pârtiile de schi

Transalpina Lac Obarsia Lotrului,

Voineasa, județul

Vâlcea

-Cameră dublă

-Cameră twin

-Cameră de familie

-Engleză -Receptie

deschisă non-stop

-Acces la internet

-Fumatul este

interzis

Din analiza datelor din tabel putem concluziona că toate structurile de cazare dispun de

dotările minime necesare (baie, bucătărie). Din punct de vedere al capacității de cazare se intâlnesc

camere duble/twin, camere de familie, camere pentru fumători/nefumători. La majoritatea pensiunilor/

cabanelor sau hotelurilor personalul vorbește cel putin o limbă străină (engleză) sau in alte cazuri două

sau chiar trei(alături de engleza se comunică în franceză, spaniolă, rusă). În ceea ce privește dotările,

majoritatea structurilor de cazare dispun de acces la internet sau de parcare privată.

Tabel nr.2-Structuri de cazare pe traseul Transfăgărășan Denumire Adresă Dotări Limbi străine

cunoscute

Observații

Hotel Piscul Negru Localitatea

Cumpana, km

102, judetul

Arges

Camere duble

Camere twin

Apartament

Camere triple

Engleza Hotelul dispune de

parcare proprie,Wi-Fi

gratuit

-Inchiriere

76

Room-service

Magazin de

suveniruri

Spalatorie

Sali de conferinta

si petreceri

echipament de schi

Pension Dracula Localitatea

Capataneni,

judetul Arges

-Camera dubla

-Camera tripla

-Apartament

Engleza Structura de cazare

dispune de

parcare,magazine in

interiorul structurii de

cazare, spalatorie,

acces Wi-Fi

Casa Domnească Strada Plopis

nr.3, Curtea de

Arges, judetul

Arges

-Camere duble

Camere twin

-Bucatarie

-Sauna

Engleza

Italiana

Se ofera meniuri

pentru dieta la cerere

Serviciu de transfer

de la/la aeroport

Pensiunea Clasic Strada Eroilor,

nr.16-18, Curtea

de Arges,

judetul Arges

Camera dubla

Camera twin

Suita cu 1 dormitor

Bucatarie

Gradina

Terasa

Engleza

Italiana

Se poate pune la

dispozitie turistilor

seif pentru pastrarea

obiectelor de valoare

Pensiunea Ioana Negru Voda ,

Curtea de

Arges, judetul

Arges

Camera dubla

Bucatarie

Gradina

Grup sanitar

Engleza

Italiana

Schimb valutar

Pensiunea poate pune

la dispozitia turistilor

serviciul de livrari

produse

Balea Ice Hotel Balea Lac,

Cartisoara,

judetul Sibiu

Camera dubla

Iglu

Restaurant

Bar

Camere pentru

nefumatori

Engleza

Germana

Se ofera serviciu de

transfer contra-cost,

fax/copiator

Magazin de

suveniruri/cadouri

Nu există Wi-Fi.

Pensiunea Ruxi Curtea de

Argeș, județul

Argeș

Cameră dublă,

Cameră Twin

Spaniolă

Engleză

Germană

Livrări de

alimente,Zonă pentru

fumători.

Comparativ cu Transalpina se poate afirma faptul că structurile de cazare întâlnite pe traseul

Transfăgărășanului sunt mai numeroase datorită tranzitului mai ridicat precum și fluxului turistic

crescut. De asemenea dotarile acestor pensiuni corespund celor mai inalte standarde, dovada fiind ca

majoritatatea dintre acestea sunt clasificate cu 3-4 flori/stele.

După cum se poate observa și din tabel cele mai multe structuri de cazare sunt aferente

judetului Argeș, datorită faptului că mai mult de 70% din lungimea totală a Transfăgărșanului se

desfășoară pe teritoriul acestui județ. În cazul Transalpinei cele mai multe structuri de primire turistică,

acreditate de către ANT se află pe teritoriul județului Gorj.

O explicație în acest sens este dată prin faptul că principalul centru turistic polarizator este

reprezentat de stațiunea Rânca din județul Gorj, care atrage cel mai mare nr. de turiști în comparație cu

municipiul Sebeș sau Obarșia Lotrului, în ciuda faptului că acest județ deține o lungime mai redusă a

Transalpinei comparativ cu județul Argeș.

Un element inedit in cazul Transfagărășanului spre deosebire de Transalpina, care atrage un

număr considerabil de turiști este reprezentat de Balea Ice Hotel (singurul hotel de gheață din

Romania) deschis din luna noiembrie pana in luna martie.

Ca modalități de promovare a zonei, pentru această zonă consider că ar fi potrivite următoarele

acțiuni:

1. Amplasarea unor puncte de informare turistică pe traseul Transalpinei și instituirea unor centre

având personal calificat din domeniul turismului în centrele urbane mai importante: Sebeș, Rânca și

Novaci. Aceste centre ar putea fi suborodonate primăriilor din localitățile amintite anterior, iar

77

persoanele responsabile in activitatea de manageriat a acestora s-ar afla in situația de a accesa fonduri

europene nerambursabile sau fonduri guvernamentale pentru dezovltarea acestor actiuni.

2. Crearea unei pagini web comună tuturor celor 5 centre urbane si rurale prin intermediul căreia

turiștii să acceseze mai ușor informațiile de natură geografică, cultural sau istorică

3. Realizarea unor traininguri de instruire organizate de către primării destinate persoanelor peste

18 ani, cu scopul de a desfășura activități specific de ghid. Aceste activitati de pregătire ar urma să fie

desfășurate sub coorodnarea absolvenților cu studii superioare în domeniul turismului de la

Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyiai din Cluj-Napoca sau Universitatea

Alexandru Ioan-Cuza din Iași.

4. Organizarea unor pachete turistice speciale ce ar putea include vizitarea pe segmente a

Transalpinei.

5 Implicarea comunităților locale în dezvoltarea turismului pe segmente de vârstă după cum

urmează:

6. Copii din învățământul primar și gimnazial cu vârsta între 7-14 ani- desfășurarea unor

activități cultural- piese de teatru, dansuri traditionale etc.

7 Tinerii din învățământul liceal cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani- întreprinderea unor

activități specifice de ghid la centrele de informare turistică după un program prestabilit astfel încât să

nu se suprapună cu activitatea didactică desfăsurată în cursul zilei (cursuri, ore, pregatire individuală),

aproximativ 2-3 ore pe zi- efectuare program în schimburi de dimineață și după amiaza.

8 Adulții cu vârsta de peste 19 de ani-prezentarea meșteșugurilor specifice zonei (fierărie,

prelucrarea lemnului, oierit etc),

9 .Adulții cu vârsta de peste 60 de ani- organizarea unor activități ce implică tradițiile românești-

prezentarea costumelor populare, cântece, creații lirice, având ca temă viața de zi cu zi a locuitorilor.

CONCLUZII

Prin intermediul informațiilor prezentate în cuprinsul acestui articol am dorit să ofer o

imagine de ansamblu asupra structurilor de amenajare turistică. În acelasi timp am evidențiat

modalitățile prin care comunitățile locale pot fi implicate în dezvoltarea turismului în zonă și

pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști.

BIBLIOGRAFIE

Ardeiu M, Bărboi Violeta, 2011, Geografia județului Gorj, Editura Măiastra,Târgu-Jiu,

Badea L et al, 1983, Geografia României, vol I, Geografia Romaniei, Editura Academiei,

București.

Cîrstea Gh, Constantinescu D, 1980, Monografia județului Vâlcea, Editura Sport Turism,

București.

Harisiad Elena, Brînzan N, Mocioi I, 1980 Județul Gorj-Monografie, Editura Sport-Turism,

București

Holhoș I, Munteanu I, Schuster A, et al, 1981,Monografia județului Sibiu, Editura Sport

Turism, București.

Roșu Al, Geografia Fizică a României, 1973, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Site-uri web:

www.ant.ro –accesat la data de 4 decembrie 2015

www.descopera.ro- accesat la data de 4 decembrie 2015

www.roportal.ro –accesat la data de 27.decembrie 2015

www.booking.com- accesat la data de 20 ianuarie 2016

78

VASILE

MARIANA CĂTĂLINA

Data și locul nașterii: 26.03.1993, București

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie, domeniul

Geografia Turismului. În prezent, masterandă în cadrul

Facultății de Geografie, în programul de master Gestiunea

Spațiului Turistic și Servicii de Ospitalitate.

Domenii de interes: Turism Cultural, Ecoturism,

Management și Marketing Turistic, Cultura Spaniei si a

Americii de Sud.

EFECTELE CRIZEI ECONOMICE ASUPRA CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN

STAȚIUNEA PREDEAL

VASILE MARIANA CĂTĂLINA

Abstract: Predeal station, on Prahova's valley, is one of the most known station in Romania, being

included in the top list of the tourists regarding winter tourism due to ski paths that it owns. This thing makes

the Predeal station to be very appreciated the whole winter season due to approved and loose paths, equipped

with transport facilities on cable and lighting. As far as the tourist traffic, you can see that the station has been

affected by the economic crisis that started in 2008 and that has affected all the economy segments including

tourism and the effects of the crisis can be seen on a longer period of a couple of years. Thereby, because

the toursim is the only source that can bring the city money, this thing has stalled the years that followed the

outbreak of the crisis because the income of people decreased significant, so they couldn't afford to travel

that much, or if they did, they alocated less time for vacation so they had less financial resources for this

purpose.

Keywords: turism, criza economică, Predeal, stațiune montană, circulație turistică, vacanță.

INTRODUCERE

Turismul s-a dezvoltat din dorința oamenilor de a cunoaște locuri îndepărtate, care nu făceau

parte din peisajul de zi cu zi în care trăiau. Dorința și nevoia de cunoaștere au făcut ca oamenii să-și

dorească să exploreze spații noi de unde să se întoarcă cu povești și amintiri pentru tot restul vieții.

În ziua de azi, când orele de lucru un mai permit relaxarea, cand oboseala și stresul ating cote

maxime, oamenii simt nevoia de evadare, relaxare și aleg astfel să se deplaseze în spații care să le

permită acest lucru, să se deconecteze pentru cateva zile de la stresul cotidian.

De asemenea, în zilele noastre turismul a devenit un fenomen global care ajută la dezvoltarea

economiei, reprezentând unul dintre cele mai mari sectoare economice ce ajută la creșterea economică

dintr-o zona sau dintr-un oraș. La rândul său sectorul turistic este influențat din punct de vedere

economic de veniturile mai mari sau mai mici ale turiștilor. Astfel atunci când oamenii dispun de

suficiente resurse financiare, dar și de timp, sunt mult mai deschiși să călătorească.

Desigur acest lucru poate fi influențat de evenimente exterioare care afectează economia și

veniturile oamenilor, așa cum s-a întâmplat la începutul anului 2008 când s-a declanșat criza

economică, în urma prăbușirii băncii Lehman Brothers, care a adus SUA în criză și o dată cu ea,

întreaga planetă. Astfel recesiunea a avut efecte negative în economie și în toate segmentele legate de

acesta asa cum se poate observa și în cazul turismului.

Recesiunea a avut un impact sever asupra industriei turistice a ţărilor central şi est-europene,

Polonia, Slovacia şi România fiind pieţele cele mai afectate. Recesiunea a redus veniturile disponibile

ale consumatorilor, care s-au văzut astfel nevoiţi să-şi reducă cheltuielile pentru vacanţe. De departe,

cel mai afectat segment de aceste schimbări în comportamentul consumatorilor a fost cel al vacanţelor

în străinătate, turiştii români reducându-şi cheltuielile cu 30%, de la 460 de milioane EUR în 2008 la

79

310 milioane EUR în 2011”, a declarat Andrei Creţu (foto), Manager, Servicii de Consultanţă pentru

Management, PwC România.

Este cunoscut faptul ca stațiunea Predeal este una dintre cele mai căutate stațiuni, acest lucru

rămânând valabil și după declanșarea crizei, chiar dacă nu a mai primit la fel de mult turiști. A rămas

în preferințele oamenilor datorită dotărilor, pârtiilor superbe și prețurilor accesibile, mai mici,

comparativ cu alte stațiuni de pe Valea Prahovei.

Prin acest studiu voi arăta ca din 2008 criza a avut un efect negativ asupra turismului din

stațiunea Predeal, ducând la scăderea circulației turistice în stațiune în următorii ani.

METODOLOGIE

Pentru realizarea acestui articol am folosit ca metoda investigatia, analiza descriptivă a unor

elemente pentru a se ințelege anumite situații care se întâlnesc. De asemenea, in ceea ce priveste

cercetarea cantitativă, am avut date statistice pe care le-am transformat în grafice, unde se poate vedea

obiectul studiului, scăderea circulației turistice din momentul declanșării crizei economice.

Localizare și personalitate fizico-geografică

Stațiunea Predeal este situat în Regiunea de Dezvoltare Centru, în zona de sud a județului

Brașov, pe Valea Prahovei fiind delimitată de râurile Prahova și Timiș.Accesul în stațiune se poate

face pe cale rutieră pe drumul național DN1, dar și pe cale ferată prin magistrala feroviară 300,

București-Oradea. Relieful este predominant muntos. Munții care învecinează Predealul sunt Munții

Piatra Mare (1843 m), la nord, Munții Bucegi (2508 m la Vf. Omu) la sud-vest și Munții Postăvarul

(1799 m) în nord-vest.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Profilul turistic al stațiunii

Stațiunea Predeal este una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane din România,

bucurându-se de aprecierea turiștilor în orice sezon, dar mai ales în sezonul de iarnă, fiind remarcată în

special ca o stațiune pentru sporturi de iarnă, datorită amenajărilor, domeniului schiabil pe care îl

deține. De exemplu, pârtiile Clăbucet, Cocoșul, Clăbucet Sosire, Clăbucet Variantă sunt unele dintre

cele mai bune pârtii de pe Valea Prahovei. Lungimea totală a pârtiilor de schi ajunge până la 8000 de

metri. De asemenea, stațiunea dispune de transport pe cablu și instalații de zăpadă artificială.

Turismul reprezintă un sector prioritar pentru Predeal, angrenând prin resursele pe care le are

majoritatea sectoarelor economice dezvoltate la nivel local.

De asemenea, pe timpul verii stațiunea devine un punct de atracție pentru turiștii care își

doresc să meargă pe trasee, există numeroase variante cu dificultate diferită, pentru toate tipurile de

turiști, fie ei începători în ale drumeției, sau turiști experimentați. Alte forme de petrecere a timpului

liber sunt reprezentate de spațiile de agrement, Fun Park-ul situat langă Cabana Trei Brazi, instalațiile

de bungee-jumping și tiroliană din Cheile Râșnoavei.

Pe de altă parte Predealul are caracteristicile climatice favorabile practicării turismului

balneoclimateric, existând pe teritoriul localității o serie de izvoare minerale, însă valorificarea

potențialului balnear este minimă.

Evoluția circulației turistice în perioada 2008-2014

Evoluția circulației turistice în stațiunea Predeal, a fost influențată de criza economică

declanșată în anul 2008.

Numărul turiştilor sosiţi în Predeal era în 2008 de 164 902, iar pe fondul crizei economice care

a avut loc în anul 2009, în anul următor numărul total al turiştilor scade la 106 699. Are loc o creştere

în anul 2010, numărul acestora fiind de 108 022, în anul 2011 numărul lor creşte cu 22.1% (131 900),

astfel între 2011-2014, situaţia începe să se îmbunătăţească. În 2012 se ajunge la o creştere de 9.8%

80

(144 873), următorul an având o creştere de 2.84%, iar în 2014 numărul turiştilor scade cu 0.2%,

respectiv 148 699 faţă de 148 999 în 2013.

Se poate observa faptul că recesiunea a dus la scăderea drastică a numărului total de turiști

sosiți în Predeal, pentru anii 2009-2010 situația nefiind una favorabilă turismului. Din 2010 începe să

crească ușor numărul turiștilor sosiți, până în 2014 ajungându-se la un număr de 148 699. Însă acest

lucru arată și faptul că turismul nu și-a revenit în totalitate deoarece nu s-a ajuns la un număr de turiști,

superior anului 2008 când ajunseseră în stațiune 164 902 de persoane.

Pentru a crește numărul de turiști sosiți în stațiune este nevoie ca unitățile de cazare să

realizeze oferte atractive, care să-i încânte pe clienți, să le ofere numeroase facilități și diverse

activități de petrecere a timpului liber, mai ales în perioada verii, când numărul turiștilor scade.

Fig. 1: Numărul total al turiștilor sosiți în Predeal între 2008-2014

Sursa: www.insse.ro

În ceea ce priveşte numărul înnoptărilor din structurile de primire turistică cu funcţiuni de

cazare din oraşul Predeal, în anul 2008 au fost înregistrate 364329 de nopţi. În anul 2009 au fost

înregistrate 241172 nopţi, având loc o scădere de 33,8% faţă de anul 2008. În anul 2010, numărul

înnoptărilor scade la 221897, iar până în anul 2014, are loc o creştere constantă a numărului de

înnoptări în structuri de primire turistică, acesta ajungând în 2014 la cifra de 312915 nopţi.

Pentru această categorie, de asemenea se observă scăderea bruscă a înnoptărilor de la un an la

altul (2008-2009), urmând o scădere continuă în anul 2010, apoi statisticile se îmbunătățesc, având loc

o creștere continuă de la un an la altul.

Creșterea observată din 2010 se poate datora și competițiilor sportive care au început să se

desfășoare în stațiune, competiţii sportive de schi fond şi schi alpin. Acest lucru duce la creşterea

notorietăţii staţiunii pe plan internaţional, deoarece multe ţări ajung aici pentru a participa la

competiţii, astfel poate creşte ponderea turiştilor străini sosiţi în staţiune.

De exemplu, Festivalul Olimpic al Tineretului European, a avut loc în februarie 2013, La acest

Festival olimpic au fost 45 de ţări participante, aproximativ 1511 sportivi şi oficiali. Alte competiții

organízate au fost următoarele: Cupa Balcanică Campionatul Naţional, care a avut loc în martie 2013

şi a fost organizată de Primăria Predeal şi Federaţia Română de Schi Biatlon. Ţările participante au

fost: Turcia, Grecia, Bulgaria, Croaţia, Serbia, România, Cupa Predeal la schi fond a avut loc în

februarie 2014, la baza sportivă de schi fond Biatlon, Valea Râşnoavei.

Aceste tipuri de activități duc la creșterea numărului de persoane ajunse în stațiune, ajuntând

la dezvoltarea economiei locale prin: cazarea la hotelurile și pensiunile din stațiune a sportivilor și

însoțitorilor acestora, banii cheltuiți de aceștia rămân în bugetul local, iar pe de altă parte turiștii și

sportivii străini pot vedea că și România este o țară care merită a fi vizitată. Astfel aceștia daca doresc,

se pot întoarce împreună cu familia, sau își pot sfătui prietenii să viziteze țara noastră.

81

Fig 2: Înnoptări în structuri de primire turistică,în Predeal, între anii 2008-2014

Sursa: www.insse.ro

Fig. 3: Înnoptări în structurile de cazare, pe categorii de turiști 2008-2011

Sursa: www.insse.ro

Numărul înnoptărilor în structurile de cazare din staţiunea Predeal pentru perioada 2008-2011

arată în felul următor: în anul 2008 s-au înregistrat 340.284 de înnoptări pentru categoria de turişti

români şi 24.045 pentru turişti străini. Are loc o scădere a înnoptărilor în rândul turiştilor străini, în

anul 2009, şi o scădere a numărului de înnoptări în anul 2010 pentru turiştii români.Din anul 2011

creşte din nou numărul de înnoptări pentru ambele categorii.

Pentru această categorie graficul a fost făcut doar până în în 2011, deoarece lipsa datelor nu

mi-a permis realizarea lui și pentru următorii ani. Așa cum se observă numărului turiștilor români este

mai mare decât numărului turiștilor străini.

82

ANALIZA SWOT

Puncte tari

• Număr ridicat de pârtii de schi, de grade variate de dificultate; majoritatea pârtiilor sunt dotate

cu echipamente pentru zăpadă artificială, teleschi sau telescaun. Există şi o pârtie dotată cu nocturnă.

• Programul mai lung de funcţionare a telescaunului pe perioada iernii, pentru pârtia cu

nocturnă, faţă de alte staţiuni concurente cum ar fi: Sinaia, Buşteni.

• Durata medie mai ridicată a stratului de zăpadă (118 zile), decât în alte staţiuni, aspect ce

favorizează atragerea turiştilor pentru practicarea sporturilor de iarnă o perioadă mai lungă de timp.

• Număr ridicat de unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

• Diversitatea structurilor de cazare: hoteluri, moteluri, vile, cabane, pensiuni.

• Număr ridicat de unităţi de primire turistică, cu funcţiuni de alimentaţie publică.

• Obiective turistice naturale care atrag turişti: Cascada Tamina, Canionul Şapte Scări, Cheile

Râşnoavei.

Puncte slabe

• Scăderea numărului de sosiri şi înnoptări turistice din anul 2009.

• Slaba dezvoltare a altor forme de turism, în afara turismului pentru practicarea sporturilor

de iarnă şi a turismului de drumeţie.

• Slaba promovare a evenimentelor organizate în staţiune.

• Atractivitatea mult mai redusă în cazul resurselor turistice antropice (biserici, manăstiri,

monumente istorice şi culturale)

• În perioada verii există mai puţine posibilităţi de petrecere a timpului liber.

• Subdezvoltarea domeniului schiabil în comparaţie cu infrastructura de schi din alte ţări, din

această cauză Predealul este încă puţin competitiv pe pieţele străine.

• Număr scăzut de unităţi de cazare, care oferă turiştilor pachete all-inclusive.

Oportunităţi

• Elaborarea unor planuri şi strategii de dezvoltare a turismului, la nivel local, judeţean sau

regional care să dezvolte potenţialul deţinut.

• Participarea la târguri de turism, naţionale, dar şi internaţionale.

• Modernizarea (refacerea, marcarea) traseelor turistice.

• Organizarea de concursuri naţionale şi internaţionale de schi si a altor tipuri de competiţii

sportive.

• Posibilitatea accesării fondurilor europene pentru realizarea de proiecte.

• Creşterea investiţiilor în desfăşurarea unor campanii de promovarea a Predealului.

• Investiţii în modernizarea domeniului schiabil.

Ameninţări

• Vecinătatea, concurenţa cu staţiuni turistice cu potenţial turistic bine dezvoltat şi bine

valorificat.

• Orientarea turiştilor către staţiuni externe.

• Lipsa investiţiilor pentru modernizare şi dezvoltare, poate duce la declasificarea unităţilor de

cazare.

• Lipsa de promovare, agenţiile de turism preferând promovarea destinaţiilor turistice externe .

Pentru dezvoltarea turismului și creșterea numărului de turiști este necesar ca autoritățile și

comunitatea să investească mai mult în stațiune. Pentru următoarea perioadă a fost realizată ”Strategia

de dezvoltare a orașului Predeal 2015-2015” în care sunt amănunțite deciziile luate de Primărie

Predeal în vederea dezvoltării stațiunii. În urmă cu doi ani a fost construit un supermarket, lucru

necesar stațiunii, turiștilor dar și localnicilor care doreau să achiziționeze diferite produse alimentare,

iar acest lucra era imposibil înainte deoarece un exista, iar ei erau nevoiți să se deplaseze către alte

orașe din jur care dispuneau de o mai mare diversificare a produselor. În prezent se construiește cu

83

ajutorul fondurilor europene un Centru Spa cu numeroase facilități, prin care se dorește creșterea

atractivității stațiunii

CONCLUZII

În concluzie putem spune că circulația turistică în perioada 2009-2014, în stațiunea Predeal a

fost afectată de evenimente externe care au avut în mod clar efect negative asupra activităților turistice

desfășurate în stațiune. Astfel criza economică care a avut consecințe negative la nivel mondial, a dus

la scăderea veniturilor populației, iar prin acest fel, oamenii nu au mai fost dispuși să plece în vacanțe

la fel de mult ca în anii anteriori crizei.

Însă așa cum s-a putut vedea pe grafice, din anul 2010 domeniul turistic a început să dea

semne de revenire, iar în continuare statistica poate fi îmbunătățită prin implicarea comunității,

directorilor de hoteluri, autorităților locale în găsirea unor soluții care pot crește numărul turiștilor

sosiți în stațiune.

BIBLIOGRAFIE

Costin Ştefănescu, “Valea Prahovei, Mic îndreptar turistic”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1964

Primăria Oraşului Predeal, “ Strategia de dezvoltare a oraşului Predeal, perioada 2008-2020”, Predeal,

2010

** Centrul de Informare şi Promovare a Turismului Predeal, „Trasee turistice zona Predeal”, 2007

http://www.cariereonline.ro/articol/criza-afectat-puternic-turismul-romanesc-veniturile-industriei-au-

scazut-cu-16-ultimii-patru

www.insse.ro

www.primaria-predeal.ro/evenimente

http://www.cheile-rasnoavei.eu/activitati/agrement

84

VÎLSĂNESCU

MIHAELA RAISA

Data și locul nașterii: 08. 11. 1993, Câmpulung Muscel

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul

Universității din București, specializarea Geografia Turismului.

În prezent, masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea

Spațiului Turistic și Servicii de Ospitalitate

Domenii de interes: promovare turistică, turism cultural, ecoturism

și turism montan, dezvoltare durabilă, atracții și resurse turistice

slab valorificate, dezvoltarea economică prin turism

GEOPARCUL DINOZAURILOR ȚARA HAȚEGULUI – MODALITĂȚI DE

PROMOVARE ȘI EXPLOATARE TURISTICĂ

VÎLSĂNESCU MIHAELA RAISA

Abstract: It is said that “in Hațeg Country, there are the most beautiful things in whole Ardeal region”

(Ion Pop Rețeganu ) and that “ maybe there is no other place in Romania that concentrates so many things to see

and admire on such a small area ” (Adrian Andrei Rusu). Thus, Hațeg Country, located in the south of

Hunedoara conty within Transylvania province, captured my attention for this sudy because it is an unique place

in Romania, a place full of history ( with remains from dacian and roman period, medieval fortresses, castles,

watch-towers and stone churches ), culture and ancient traditions well preserved during time, surrounded by

mountain chains (Retezat, Poiana Ruscă, Șureanu, Țarcu ), home of the dwarf dinosaurs (internationally unique

species), and capital of Dacia province during the roman influence, and mostly, because despite of having all

these treasures, it is not enough promoted. These being said, I was wondering: Why just a few people heard

about this wonderful land? Where is the tourism? What we have to do to include it on a “ places to go in

Romania ”? So, this study aims to prove the importance of a good marketing strategy by analysing the

mandatory elements of present and future promotional methods that will help, undoubtedly, increasing the

number of visitors in Hațeg from all around the world.

Key words: promovare, turism, strategii, proiecte, oportunități, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului

INTRODUCERE

Țara Hațegului reprezintă un areal aparte, binecuvântat cu tot ce poate fi mai frumos, un Colț-de-

Rai care impresionează prin varietatea obiectivelor culturale (cetăţi dacice, romane şi cneziale cu

povești legendare, obiceiuri, tradiţii străvechi), dar şi naturale (tărâm înconjurat de munţi şi casă a

dinozaurilor pitici). Acest aspect a fost confirmat de-a lungul timpului de mari scriitori, acedemicieni,

oameni de ştiinţă, ce au afirmat că „ Ţara Haţegului întruneşte în sine tot ce are Ardealul mai bun şi

mai frumos ” (Ion Pop Reţeganu) şi „ probabil că nu există în România un alt perimetru aşa de restrâns

care să concentreze atât de multe lucruri de văzut şi admirat ” (Adrian Andrei Rusu), iar „bisericile de

la Sântămărie Orlea, Ostrov, Colţ, Strei şi mai ales cea de la Densuş depăşesc ca importanţă spirituală

mânăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinţei ortodoxe pe meleagurile româneşti ” (Dorin

Alicu).

Situată la poalele munţilor ce o înconjoară din toate părţile şi care îi dau „ contur şi farmec ” (I.

Voledi, 1971), Ţara Haţegului se bucură de un relief variat, cu peisaje de o mare diversitate şi unicitate

peste care domină vizibil, masivul Retezat, după cum menţionează şi Aron Densuşianu: „ Iată

giganticul Retezat limpede şi aeric. Iată umerii munţilor, iată poalele, iată şesul, iată Valea Haţegului ”

şi A. A. Rusu (2008): „ Mai întâi te cucereşte peisajul natural: un amfiteatru pornit de la un pseudo-

85

şes, trecând printr-o frământată lume de coline, relativ domoale, încheindu-se cu unul dintre cele mai

frumoase masive din Munţii Carpaţi: Retezatul ”1.

Străveche vatră de cultură, loc al naşterii poporului român, pe lângă cadrul natural deosebit, Ţara

Haţegului este un adevărat muzeu de istorie în aer liber, unde „ fiecare pumn de ţărână, fiecare piatră

vorbesc despre trecutul măreţ al neamului ” (I. Voledi, 1971). Cum esenţele tari se ţin în sticluţe mici,

acest spaţiu a adunat de-a lungul timpului valoroase mărturii ale evoluţiei societăţii din toate

perioadele istorice ce s-au succedat şi până în prezent, vasta cultură haţegană fiind exprimată atât prin

elemente de natură materială (situri arheologice şi istorice, construcţii cu arhitectură deosebită, castele,

cetăţi, lăcaşe de cult), cât şi imaterială (tradiţii şi obiceiuri transmise din străbuni), răspândite în fiecare

din cele 11 localități componente. Din păcate, în prezent, acestor lucruri nu li se acordă atenția

cuvenită, element remarcat și de G. Todică, (1924)2: „ tocmai în zilele noastre de regenerare

românească nu observăm destule porniri culturale cari să dea ţării Haţegului vechiul renume de pe

timpul dominaţiei romane ”.

Autor: Vîlsănescu Mihaela Raisa

Fig. 1.: Harta obiectivelor culturale din Ţara Haţegului

Având la bază toate aceste considerente, în scopul conservării patrimoniului natural și cultural, în

2004 a luat ființă Geoparcul Dinozaurilor „ Ţara Haţegului ”, arie protejată de tip parc natural,

administrată de Universitatea București; din 2005, Geoparcul este inclus în Reţeaua Europeană a

Geoparcurilor ( EGN ) şi în Reţeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO, statutul de membru fiind

reconfirmat în 2008, 2010, 2014 de experții UNESCO - acest fapt i-a conferit identitate naţională şi

internaţională, primind sprijinul unor instituţii importante pentru dezvoltarea turismului cultural,

ecoturismului şi geoturismului, promovarea dezvoltării durabile şi a valorilor locale, susţinerea şi

implicarea comunităţii în diverse proiecte.

1 Rusu, A. A. ( 2008 ), Monumente medievale din Ţara Haţegului, Editura MEGA. 2 Todică, G. ( 1924 ), Țara Hațegului, Editura Cartea românească, București, pag. 2.

86

Totuși, la 4 ani de la declararea zonei drept geoparc, în 2008, la prima mea vizită în Țara Hațegului

nu se știau foarte multe lucruri despre aceasta, infrastructura turistică era foarte slab dezvoltată, iar

localnicii încă strigau neputincioși faptul că nimeni nu face cunoscute întregii lumi aceste locuri

minunate. Reluând vizita în anul 2012 și 2014, am remarcat schimbările petrecute de-a lungul anilor:

încet-încet, infrastructura specific turistică a fost îmbunătățită, a crescut numărul unităților de cazare,

s-au diversificat structurile de agrement. În pofida acestor măsuri, la care se adaugă buna localizare și

accesibilitate a zonei, volumul cererii turistice nu a crescut foarte mult și asta din cauza lipsei de

promovare sau promovare foarte slabă. Prin urmare, fără o promovare adecvată, îndreptată spre un

grup ţintă, care să ofere identitate zonei, fără a se cunoaşte nevoile şi preferinţele potenţialilor

vizitatori, Ţara Haţegului va rămâne cu toate bogăţiile ei în anonimat.

METODOLOGIE

În vederea construcţiei obiectului acestui articol, am folosit metoda documentară, metoda de teren

prin cercetare la faţa locului (metoda observaţiei) și metoda descriptiv - interpretativă, prelucrarea şi

evaluarea datelor, apelând la diverse materiale documentare - atât lucrări de specialitate cât și

documente online, articolele de presă ajutând foarte mult la cunoaşterea situaţiei prezente ce este în

continuă schimbare -, sursa acestora putând fi consultată în notele de subsol şi bibliografie.

MIJLOACE DE PROMOVARE IN ȚARA HAȚEGULUI ( FIZICE, ONLINE )

De-a lungul timpului şi mai ales în ultimii ani interesul pentru Ţara Haţegului a crescut destul de

mult, turismul devenind principala alternativă de dezvoltare locală - principalele direcţii de dezvoltare

şi acţiuni de promovare turistică ale geoparcului au fost cuprinse şi detaliate într-o chartă de dezvoltare

turistică1, dar şi într-un plan de dezvoltare2. Ulterior, la realizarea programelor de promovare şi-au

adus contribuţia şi echipe de voluntari, asociaţii locale şi organizaţii non-guvernamentale care au

materializat proiectele în principal cu ajutorul donaţiilor şi a fondurilor europene, contribuţia

primăriilor fiind mai mică, întrucât nu dispun de bugetul necesar unei astfel de acţiuni.

Una din cele mai importante realizări a fost conceperea identităţii vizuale, a siglei şi sloganului

pentru Geoparcul Dinozaurilor şi Ţara Haţegului:

Sursa:https://www.facebook.com/geodinohateg Sursa: http://www.descopera.ro/

Fig. 2.: Sigla Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului ( în cele două variante )

a. Sigla Geparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului are ca element central un dinozaur stilizat, apărut

ori pe fond roşu, ori pe fond alb, în funcţie de materialul promoţional pe care se aplică. Dinozaurul

este elementul simbol al geoparcului, încadrat sugestiv într-un cerc cu numele geoparcului în limba

română şi engleză, toate elementele gravitând în jurul său şi conferindu-i aspect de stampă; modul în

care este realizată grafica ne conturează un dinozaur prietenos şi vesel, (coada lăsată în jos), gata să-şi

împărtăşească povestea cu ceilalţi, atenuând considerabil personalitatea agresivă a mamiferului şi prin

utilizarea spectrului roşu. Dacă privim în ansamblu, din alt unghi sigla ar părea o reinterpretare a

simbolului Yin şi Yang, conturând astfel armonia perfectă pe care o găsim în Ţara Haţegului şi

1 Palcu, D., Dobrea, C. ( 2011 ), Charta de dezvoltare turistică Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Editura

Amanda Edit, Bucureşti. 2 Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Plan de dezvoltare 2013 – 2015 [pdf], iunie 2013. Disponibil pe

Internet: < http://www.hateggeoparc.ro/public/photos/upload/files/Plan%20Geoparc%20Hateg%202013-

2015.pdf >.

87

diversitatea elementelor din geoparc, elemente ce încă nu au fost

descoperite şi care trezesc imaginaţia oricui.

Sloganul geoparcului, „ Drum prin Vremi ”, este la fel de sugestiv,

invitând turistul să ia parte la o călătorie în vremuri străvechi, pe

tărâmul dinozaurilor preistorici ce au trăit pe Insula Haţeg, să ia parte la

spectacolul naturii şi să cunoască toate perioadele de evoluţie ale Ţării

Haţegului, de la origini până în prezent (prin ruinele romane şi

medievale, lăcaşurile de cult şi tradițiile locale).

Sursa: Palcu, D., Dobrea, C. ( 2011 )

Fig. 3.: Sloganul Geoparcului Dinozaurilor

b. Referitor la conceperea identităţii vizuale a Ţării Haţegului în ansamblu, cu toate bogăţiile ei,

aceasta a fost realizată de SENS - Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială şi este mult mai

complexă.

Sursa: https://www.facebook.com/tara.hategului.ro

Fig. 4.: Sigla, imaginea de promovare și sloganul Ţării Haţegului

Sloganul Ţării Haţegului – „ Unde legendele trăiesc ”, combinat cu o siglă pe măsură, relevă

identitatea surprinzătoarei zone a Haţegului, chemând turistul să descopere fascinantele legende legate

de acest loc, legende ale căror mărturie stau nenumăratele atracţii turistice naturale şi antropice.

Acest slogan reprezentat pe o bandă verde ondulată, asimetrică face trimiterea la origini, la geneza

locului, la evadarea într-o altfel de lume, o lume de basm cu poveşti de dragoste nespuse, cetăţi

impunătoare, lupte între mari baroni, o lume a celor mai vechi locuitori – dinozaurii – şi a civilizaţiei

romane, o lume plină de mister, cu secrete bine păstrate, ce te îmbie să o descoperi pas cu pas. De

asemenea, verdele reliefează natura zonei – ruralitate, natură, munte, viaţă!

Sigla are forma de scut şi cuprinde câte un element simbolic din fiecare categorie de atracţie

turistică. Baza şi vârful scutului reprezintă cele mai cunoscute obiective turistice ale zonei şi anume

dinozaurul (reprezentat de această dată pe fond verde; toată Ţara Haţegului este în cuprinsul

Geoparcului), respectiv fascinanta Biserică din Densuş în jurul căreia s-au croit nenumărate legende.

Cele două elemente definitorii au în cuprinsul lor şi altele, nu chiar atât de cunoscute, precum tradiţiile

locale situate în centru, pe fond portocaliu, relevând ospitalitatea şi căldura localnicilor; în stânga

acesteia, pe fond roşu este schiţat zimbrul, simbol al naturii, al faunei unice, iar în dreapta, pe fond

albastru avem muntele, Ţara Haţegului fiind înconjurată de splendoarea masivului Retezat.

Observăm că sigla cuprinde o adevărată paletă de culori, ceea ce înseamnă că există şi o mare

varietate de activităţi turistice, că este o zonă complexă, cu peisaje naturale deosebite favorabile

relaxării, evadării din cotidian şi practicării sporturilor de aventură sau a turismului cultural.

Imaginea alăturată siglei, imaginea de promovare, prin grafica şi elementele folosite induce

instantaneul unui tărâm feeric şi prietenos, inocenţa şi puritatea unui copil; dinozaurul este în centru,

munţii înalţi cu zăpadă simbolizează prezenţa reliefului glaciar, coborând apoi prin dealuri şi ajungând

la depresiune, creionând aspectul de amfiteatru al zonei în care sunt prezente toate formele de relief.

Realizarea brandului destinaţiei turistice a atras după sine şi conceperea unor strategii specifice de

amenajare a teritoriului şi evidenţiere a obiectivelor turistice1, astfel încât s-au amenajat noi trasee

turistice care să includă şi elementele de atracţie mai puţin cunoscute, împărţind Ţara Haţegului în 6

1 Palcu, D., Dobrea, C. ( 2011 ), Charta de dezvoltare turistică Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Editura

Amanda Edit, Bucureşti. Disponibil pe Internet: < http://www.scribd.com/doc/224324993/Charta-si-Viziune-

Turism-Tara-Hategului >, pag. 93 – 105.

88

zone turistice speciale: Colinele Haţegului (zona nordică haţegană, cu Mânăstirea Prislop și Pădurea

Slivuţ, ideală pentru relaxare), Dealurile Vulcanice (include în circuit Biserica Densuş, Cetatea

Răchitova şi dealul vulcanic pe care este aşezată cetatea, combinând astfel cultura cu natura),

Meleagurile cu piatră scrisă (moştenirea romană şi împrejurimile Sarmizegetusei), Valea Dinozaurilor

(turistul merge pe urmele fosilelor de dinozauri, admiră masivitatea Retezatului şi casele tradiţionale),

Plaiurile de sub munte (dezvăluie aspectul pitoresc al localităţii Sălaşu de Sus de la poalele

Retezatului, cu cetăţi medievale şi lăcaşe de cult), Ţinuturile de calcar (valorifică partea estică

haţegană, cu relieful carstic de pe valea superioară a Streiului şi elementele de floră şi faună).

Amenajarea traseelor turistice implică şi semnalizarea fiecărui obiectiv turistic prin dezvoltarea

infrastructurii de interpretare, esenţială în promovarea actului turistic şi orientarea turiştilor. În

acestă privinţă, Geoparcul Dinozaurilor a realizat o serie de panouri de informare conform unor reguli

bine stabilite, structurate în panouri de intrare, panouri de destinaţie, panouri săgeţi şi panouri hartă

(mult mai mari, cu hărţi generale şi de detaliu), panouri de interpretare (cu imagini sugestive şi

informaţii atractive, respectând un anumit format). În completarea panourilor realizate de Geoparc vin

cele concepute de centrul de informare al comunei Râu de Mori în cadrul Programului Naţional de

Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, amplasate la fiecare element de patrimoniu cultural, cuprinzând

informaţii de tip text atât în limba română cât şi în engleză şi franceză la care se adaugă 1 – 2 imagini

sugestive şi eventual o hartă. Cu toate acestea, la anumite obiective se ajunge destul de greu, lipsind

panourile săgeţi exact unde este mai mare nevoie de ele (de exemplu de la Peşteana la Tăul fără fund –

deşi la începutul traseului există un panou informativ, orientarea se pierde în două intersecţii; aceeaşi

situaţie se întâlneşte şi pe traseul spre Cetatea Colţ – la începutul traseului sunt mai multe panouri ce

prezintă caracterizarea generală a obiectivului, iar apoi turistul se pierde la intersecţia a două poteci

nemarcate).

Sursa: arhiva personală Sursa: Palcu, D., Dobrea, C. ( 2011 )

Fig. 5.: Panouri de orientare și interpretare

Promovarea se face și prin intermediul centrelor de informare turistică, destul de rare în Ţara

Haţegului – de referinţă fiind cel din comuna Râu de Mori, ce face parte dintr-un program finanţat de

Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Fondul Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Planul

European de Redresare Economică şi oferă turiştilor informaţii cu privire la unităţile de cazare

existente, structurile de agrement şi obiectivele turistice, punând la dispoziţie diverse materiale de

promovare turistică; totuşi, deşi centrul este echipat corespunzător, conform normelor europene şi în

care vizibil s-a investit foarte mult, principalul deficit este lipsa de pregătire a personalului. La aceleaşi

standarde, în cadrul aceluiaşi program a fost amenajat în vara anului 2014 şi centrul de informare

turistică de la Baru care, deşi semnalizat cu 10 indicatoare tip săgeată amplasate la distanţe destul de

mici unele faţă de altele, pe ambele sensuri ale şoselei, nu funcţionează din lipsă de personal calificat.

În octombrie 2014 însă, un nou centru de informare turistică a fost inaugurat la Densuş, centru ce îşi

propune nu doar informarea turiştilor, ci şi conectarea comunei la reţeaua naţională şi internaţională de

turism, oferind vizitatorilor de la Biserica Densuş ocazia ce a petrece mai mult timp în localitate, nu

doar să o tranziteze. În lipsa centrelor de informare turistică vizitatorii pot apela la centrele de vizitare

ale Geoparcului Dinozaurilor unde pot discuta cu personalul şi de unde îşi pot procura suveniruri.

Materialele fizice de promovare şi informare sunt diversificate, structurate pe anumite teme şi

realizate de mai mulţi promoteri. La casa de bilete de la Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa există o

serie de broşuri, printre care se remarcă cea intitulată „ Biserici de piatră din Ţara Haţegului ” editată

89

de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva ce prezintă câteva din celebrele lăcaşe de cult din

piatră, folosind în egală măsură textul şi imaginile. Un set de broşuri tematice se găseşte şi la centrul

de informare turistică Râu de Mori ce prezintă poveştile şi legendele locului, trasee de distracţie şi

posibilităţi de agrement, principalele obiective turistice din Sarmizegetusa, Sântămărie-Orlea şi Râu de

Mori, descrieri ale bisericilor monument (în mare parte identice cu cele de pe panourile informative) şi

un ghid al unităţilor de cazare.

Un bogat material informativ şi ilustrativ, de o calitate superioară este realizat de administraţia

geoparcului şi colaboratorii săi, respectând integral elementele de identitate: bannere tematice

intitulate sugestiv Terra (geodiversitate), Natura (biodiversitate), Aegis (patrimoniu cultural), postere,

pliante cu tematică identică bannerelor, albume turistice cu o selecţie a celor mai de seamă 20 de

obiective turistice din cele 6 zone promovate (ceea ce îl organizează în 6 secţiuni), mizându-se mai

mult pe imagine decât pe text (peste 60% din album cuprinde imagini generale şi în detaliu), oferind

informaţii atât cât să trezească interesul turistului care să descopere la faţa locului cele prezentate, dar

şi materiale cartografice deosebite (hartă pliantă de buzunar cu obiectivele din album şi o hartă cu

aspect medieval).

În schimb, cei de la organizaţia SENS - Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială condusă de

Dacian Muntean, în cele 90 de pagini ale albumului turistic „ Ţara Haţegului - Unde legendele

trăiesc”, pe lângă descrierea obiectivelor naturale şi antropice şi imaginile de o calitate superioară,

dezvăluie şi legendele ce le înconjoară; mai mult, respectând simbolurile siglei, aici sunt incluse şi

secţiuni referitoare la posibilităţile de agrement, la tradiţiile şi obiceiurile locale, incluzând şi un mic

dicţionar de regionalisme haţegane. În afară de album, organizaţia a mai realizat şi un set de 30 de

cărţi poştale împărţite în mod egal pe 6 categorii: dinozauri, peisaje, cetăţi, biserici, floră, faună, dar şi

materiale cartografice ale obiectivelor turistice.

În ultima perioadă, promovarea online a câştigat din ce în ce mai mult teren, fiind cea mai simplă

şi de efect modalitate de a se face cunoscută o destinaţie turistică. Ţara Haţegului, în complexitatea ei

are dedicate mai multe pagini web şi Facebook, administrate de diferiţi proprietari, dar informaţii

privitoare la aceasta (mai puţine, ce-i drept) pot fi consultate şi pe paginile de Internet ale primăriilor şi

ariilor naturale ce o înconjoară. Se remarcă site-ul de promovare al organizaţiei SENS - Societatea de

Educaţie Nonformală şi Socială, http://www.tara.hategului.ro/, ce promovează brandul „ Ţara

Haţegului - Unde legendele trăiesc ” (bazat integral pe informare şi promovare turistică; informaţiile

sunt redate sub formă de text în font atractiv, ca o mini enciclopedie/monografie a Ţării Haţegului,

punându-se accent pe istoria zonei, descrierea unor legende, proiectele în derulare, activităţile de

teambuilding şi educaţie, făcându-se apel la donaţii pentru realizarea obiectivelor),

www.hateggeoparc.ro/ - pagină administrată de Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului (informaţii

diverse, redate predominant sub formă de text intercalat cu imagini, dar şi sub formă de link cu

trimitere la câteva publicaţii de specialitate privind obiectivele strategice ale geoparcului),

http://dragdehateg.org/, al cărei proprietar este Asociaţia „ Drag de Haţeg ” (promovarea şi

dezvoltarea valorilor haţegane prin educaţie nonformală și implicarea activă a comunităţii) și

http://www.inforetezat.ro, site deținut de Centrul Local de Informare şi Promovare Turistică Râu de

Mori (informații mai complexe despre obiective turistice, unităţi de cazare şi alimentaţie, 20 de

variante de trasee în munţii Retezat, dar datele nu sunt chiar complete).

Astăzi, Ţara Haţegului beneficiază (indirect) de promovare online şi prin intermediul blogurilor şi

forumurilor de turism, vizitatorii acestora fiind atraşi de poveştile de călătorie relatate, ceea ce îi

motivează şi pe ei să meargă să descopere destinaţia despre a cărei existenţă nu ştiau înainte. Datorită

amplorii pe care au luat-o proiectele de promovare recentă, Ţara Haţegului a devenit un subiect tot mai

prezent şi în presa scrisă judeţeană precum Ziarul Hunedoreanul (zhd.ro), Ziarul Văii Jiului

(www.zvj.ro), Replica (www.replicahd.ro ), dar şi în alte reviste de specialitate care prezintă poveştile

obiectivelor turistice, cum ar fi revista Descoperă (www.descopera.ro) sau Historia (www.historia.ro),

existând şi contribuţii ale audio-vizualului (postul de televiziune TVR a realizat recent un reportaj

despre ruinele conacului Nălaţi, iar postul Radio România Timişoara dezvăluie povestea castelului

Pogany din Păclişa).

De departe, cel mai mare impact asupra publicului îl are promovarea video. În 2014, în cadrul

proiectului „ Promovarea on-line a potenţialului turistic al Ţării Haţegului ”, proiect finanţat prin

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală - Axa 4 LEADER - Măsura 313 - încurajarea

90

activităţilor turistice, echipa celor de la Ghid Video Turistic şi Filmări Aeriene a realizat o filmare de

excepţie pentru Ţara Haţegului, din dronă. Sub sloganul „ Descoperă Ţara Haţegului ”, pe un fond

muzical deosebit, cu un mare impact emoţional şi în concordanţă cu personalitatea fiecărui obiectiv

turistic, în 30 de minute se descoperă comorile ascunse de pe acest tărâm istoric; după o prezentare

generală a destinaţiei, călătoria porneşte din oraşul Haţeg către principalele obiective turistice din

fiecare localitate, descrise în manieră cât se poate de realistă.1 Personal, consider că aceasta este cea

mai eficientă metodă de promovare a Ţării Haţegului, întrucât în doar câteva minute potenţialul turist

cuprinde întreaga zonă, descoperă câte obiective are de vizitat, beneficiind de informaţii şi imagini

reale.

Din cele prezentate, am putut observa că Ţara Haţegului dispune de o largă paletă de canale de

comunicare şi suporturi de promovare a turismului cultural (şi nu numai), dar care sunt la început de

drum, insuficient dezvoltate, pentru unele dintre ele fiind necesare îmbunătăţiri şi o schimbare de

imagine, de concepţie. Totuşi, până la apariţia efectelor pozitive ale metodelor de promovare existente,

Ţara Haţegului va rămâne într-o competiţie acerbă cu destinaţiile regionale, naţionale şi internaţionale

ce deja au tradiţie în practicarea turismului şi dispun de o promovare mai intensă. În aceste condiţii,

pentru a avea o privire de ansamblu asupra situaţiei actuale, voi realiza o analiză a mediului de piaţă

materializată în analiză S.W.O.T care să aducă ulterior soluţii unei mai bune situări pe piaţă.

ANALIZA S.W.O.T.

Analiza S.W.O.T., prin punerea în balanţă a punctelor forte şi a punctelor slabe cu oportunităţile şi

ameninţările ce ar putea veni ulterior, ne arată clar unde şi cum trebuie acţionat pentru a transforma un

deficit în atu. În tabelul de mai jos vom vedea cum se prezintă situaţia actuală a Ţării Haţegului, ce o

face unică, ce îi lipseşte, care sunt oportunităţile de care trebuie să profite pe viitor, dar şi ameninţările.

S ( PUNCTE TARI ) W ( PUNCTE SLABE )

Poziţia geografică, la intersecţia Olteniei cu

Banatul şi Transilvania;

Accesibilitatea;

Vecinătatea cu parcurilor naturale şi mai ales

cu cea a Parcului Naţional Retezat;

Statutul de geoparc – singurul din România,

inclus în reţeaua UNESCO;

Cadru natural variat - toate formele de relief;

Geodiversitate, biodiversitate;

Fosile, oase şi ouă de dinozauri pitici;

Grad redus de poluare, ruralitate;

Trecut istoric glorios;

Mărturii culturale unice, din fiecare perioadă

istorică;

Ruinele capitalei Daciei Romane,

Sarmizegetusa;

Mânăstirea Prislop şi Biserica Densuş;

Biserici din piatră;

Conace şi cetăţi medievale;

Poveşti legendare;

Machete de dinozauri pitici în mărime

naturală şi centre de vizitare ale acestora;

Ospitalitatea localnicilor;

Trasee tematice;

Preţurile practicate sunt moderate;

Colaborarea cu mediul universitar.

Lipsa panourilor informative şi de

direcţionare către anumite obiective;

Lipsa unei agenţii de turism;

Materiale promoţionale greu accesibile

turiştilor ( pensiunile nu oferă pliante, broşuri

cu atracţiile zonei celor cazaţi );

Numărul mic de centre de vizitare şi

informare turistică;

Absenţa de la târgurile de turism;

Lipsa de pregătire a personalului din turism;

Lipsa bugetelor de finanţare sau obţinerea

foarte greu a acestora;

Nepăsarea autorităţilor locale;

Degradarea monumentelor istorice;

Patrimoniul cultural nu este destul de atractiv

pentru turişti;

Lipsa magazinelor de suveniruri;

Pagini web cu informaţii incomplete;

Lipsa unor parteneriate cu producătorii locali;

Localnicii tind să promoveze doar

patrimoniul cultural din satul lor ( există

competiţie şi la nivel de localitate ).

1 Clipul de prezentare poate fi vizualizat pe adresa: http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-

turistic/Obiectiveturistice- Tara-Hategului-33-zona.html.

91

O ( OPORTUNITĂŢI ) T ( AMENINŢĂRI )

Dezvoltarea infrastructurii naţionale de

transport;

Parteneriate public-private;

Colaborarea Geoparcului Dinozaurilor cu

Parcul Naţional Retezat;

Creşterea iniţiativelor locale şi a programelor

de voluntariat;

Implicarea comunităţii locale în proiectele de

promovare şi educaţie non-formală;

Accesarea fondurilor europene;

Numărul mare de pelerini de la Prislop şi

Densuş;

Dezvoltarea turismului cultural,

ecoturismului, geoturismului;

Preferinţa turiştilor pentru zone mai puţin

exploatate;

Imaginea dinozaurilor;

Suport al mass-mediei locale şi nu numai;

Promovare prin diverse canale;

Deschiderea către colaborări cu UNESCO şi

Reţeaua Globală a Geoparcurilor.

Procesele de retrocedare ale clădirilor

istorice;

Pierderea tradiţiilor;

Competitorii regionali (Deva) spre care merg

majoritatea fondurilor de promovare turistică;

Degradarea mediului de către turiştii

iresponsabili;

Pierderea statutului de Geoparc;

Nerespectarea regulilor de amenajare şi

restaurare a monumentelor istorice;

Refuzul populaţiei de a colabora;

Scăderea cererii pentru programele

promovate;

Supraaglomerarea spaţiului.

Privind în ansamblu, în urma acestei analize observăm că raportul dintre puncte tari – puncte slabe

şi oportunităţi – ameninţări este cam acelaşi, cu predominanţa punctelor forte şi a oportunităţilor ce

trebuie exploatate. Asfel, vedem că Ţara Haţegului are o mulţime de valori ce o disting de alte

destinaţii turistice şi o fac unică; totuşi, acestea sunt umbrite de punctele slabe ce sunt reprezentante

aici ale unor componente esenţiale de dezvoltare şi care lipsesc. Prin exploatarea corectă a

oportunităţilor şi suportul punctelor tari, ameninţările vor putea fi îndepărtate, iar punctele slabe

eliminate, totul în urma elaborării unei complexe strategii de care trebuie să se ţină cont în viitor.

OPORTUNITĂȚI ȘI DIRECȚII OPORTUNE PRIVIND PROMOVAREA TURISTICĂ

În prezent au fost elaborate de către instituţii oficiale (administraţia Geoparcului Dinozaurilor-Ţara

Haţegului, Parcul Naţional Retezat, oficialii locali ai comunelor Densuş, General Berthelot), dar şi

organizaţii non-guvernamentale (asociaţii de voluntari, organizaţia SENS), tot mai multe planuri,

proiecte şi strategii de promovare a turismului în Ţara Haţegului, unele fiind în plină desfăşurare.

De departe, remarcăm planurile şi strategiile de dezvoltare elaborate de Geoparcul Dinozaurilor

Ţara Haţegului. În 2011 a fost propusă o viziune de dezvoltare turistică şi creştere a atractivităţii

geoparcului, elaborată de Dan Palcu şi Camelia Dobrea, inclusă în Charta de dezvoltare turistică,

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Printre principalele obiective de promovare ale turismului

cultural, ecoturismului şi geoturismului sunt: un spaţiu extins pentru vizitare şi recreere (cu trasee

turistice şi centre de vizitare), folosirea resurselor locale pentru alimentaţie, cazare (dar ţinând cont de

specificul zonei, de reglementări stricte, evitându-se construcţiile mari şi supraaglomerarea spaţiului),

animatori turistici din spaţiul rural şi producători locali de suveniruri (aceştia trebuie să comercializeze

numai produse autentice, simboluri şi elemente de identitate ale zonei, evitând produsele de proastă

calitate sau cele universale, ce se găsesc la orice tarabă de pe lângă atracţiile turistice naţionale - astfel

se va încuraja producţia locală şi păstrarea tradiţiei, iar turiştii vor avea o imagine mai clară asupra

specificului zonei; mai mult şi spaţiul de comercializare trebuie să aibe aceeaşi personalitate şi

construit după reglementări stricte), preferinţa pentru turişti responsabili, care să respecte mediul

înconjurător, îmbunătăţirea confortului şi condiţiilor de viaţă din satul haţegan, dar păstrând

autenticitatea, valorificarea ruinelor cu ajutorul legendelor, promovarea locurilor mai puţin cunoscute

din preajma unor obiective cu rezonanţă turistică mare, promovarea tradiţiilor locale de către pensiuni

(amenajarea unor mici spaţii tematice care să permită turiştilor explorarea vieţii la sat), promovarea

unor teme fundamentale natura cu peisaje şi animale sălbatice, dinozaurii pitici şi siturile geologice,

92

ruinele antice şi medievale, bisericile din piatră, satul haţegan). Pentru agrement sunt propuse plimbări

cu bicicleta, trasee sportive, plimbări cu căruţa din gospodărie, plimbări ecvestre. Propuneri există şi

pentru amenajarea inedită a unor trasee tematice care să cuprindă mai multe obiective turistice naturale

şi antropice.

În iunie 2013 a fost elaborat un plan de dezvoltare al Geoparcului, ce propune:

- organizarea anuală a unor evenimente specifice precum Zilele Geoparcului în intervalul 22 – 24

iunie, Săptămâna Europeană a Geoparcurilor (perioada mai – iunie), cu diverse activităţi culturale

inovative și a unui festival internaţional pe o temă anume la care să participe geoparcurile europene,

dezvoltarea cooperării cu CNR (Comisia Naţională) UNESCO a României pentru promovarea

conceptului de geoparc (realizarea de publicaţii comune de promovare, proiecte şi activităţi comune),

înfiinţarea Forumului Naţional al Geoparcurilor din România după modele internaţionale;

- realizarea unui Plan de dezvoltare corelat cu alte planuri urbanistice locale, judeţene, parteneriate

pentru proiecte de dezvoltare durabilă ( cu administraţiile locale, investitori şi comunităţi, instituții de

profil ), marcarea limitelor parcului şi comunicarea lor (zonare internă), întărirea identităţii locale;

- corelarea viziunii turistice a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului cu cea a Parcului Naţional

Retezat (rețea comună de vizitare, editarea unui program de activităţi, evenimente comune, kit de

prezentare a geoparcului în pensiuni şi instituţii partenere), creşterea vizibilităţii imaginii dinozaurilor

(realizarea şi amplasarea de 10 „ dino-stopuri ” de-a lungul drumurilor naţionale din zonă, produse

locale cu imaginea dinozaurilor, materiale publicitare), participarea la târgul de ecoturism de la Berlin,

dar și la târguri naţionale de turism, expoziţii locale sau naţionale pentru promovarea turistică;

- dezvoltarea unui spaţiu universitar de cercetare, educaţie şi formare (cursuri şi programe de

internship tip ERASMUS ), practică interdisciplinară în geoparc.

Observăm că pentru viitor se ia în calcul influenţa pe care o are Geoparcul asupra dezvoltării

turismului în zonă şi asupra atragerii de fonduri, se merge mult pe colaborări şi parteneriate ( cel mai

important fiind cel cu Parcul Naţional Retezat, care va facilita şi va mări gradul de vizibilitate al zonei

şi şansele de introducere în circuit naţional şi internaţional ), promovarea culturii şi tradiţiei locale prin

diverse evenimente cu răsunet naţional sau pe trasee tematice şi utilizarea imaginii dinozaurilor.

Destinaţia de ecoturism Ţara Haţegului - Retezat se transpune sub forma unui „ Drum prin vremi ”

ce începe de la primele urme geologice, descoperă lumea dinozaurilor pitici, explorează masivele

montane înconjurătoare, merge pe tărâmul istoric al dacilor şi romanilor, primeşte parfum medieval şi

poposeşte în zilele noastre cu toată bogăţia acumulată. Noul statut a dus la realizarea celui mai recent

plan1 de activităţi, proiecte de dezvoltare şi promovare a zonei, care cuprinde: reţeaua educaţională

EDU-PARC ( parteneriat de susţinere a activităţilor educaţionale din geoparc şi dezvoltarea de

proiecte educaţionale cu facultăţi din cadrul Universităţii Bucureşti, susţinerea programelor de

voluntariat ), practică şi cercetare interdisciplinară, amenajare sat studenţesc și spații expoziționale,

derulare festivalul dinozaurilor (între 23 – 26 iulie, festivalul urmăreşte promovarea naţională şi

internaţională prin activităţi culturale desfăşurate în fiecare localitate, dar cu precădere în Haţeg,

General Berthelot, Baru şi Sînpetru), Aleea celebrităţilor din Cretacic (parc tematic amenajat în satul

Tuştea din General Berthelot şi va reda pe 2000m2 viaţa dinozaurilor pitici, aceştia fiind prezenţi prin

replici în mărime naturală).

Nici autorităţile locale nu sunt mai prejos în ceea pe priveşte proiectele pentru dezvoltarea

turismului: recent, prin programul Regio au fost alocate fonduri europene de aprox. 600.000 lei pentru

înfiinţarea unui centru de informare turistică în oraşul Haţeg, lângă Muzeul Ţării Haţegului. Perioada

de implementare este de şapte luni, iar autorităţile locale estimează prezenţa în zonă a unui număr de

peste 400.000 de turişti şi peste 700.000 de vizitatori ai site-ului de promovare după cinci ani de

activitate; mai mult, poziţia strategică a acestuia, în inima oraşului va fi un adevărat magnet şi pentru

generarea de locuri de muncă, odată cu dezvoltarea infrastructurii de cazare şi alimentaţie publică,

făcând Ţara Haţegului din ce în ce mai vizibilă pe harta turistică naţională şi internaţională.

Analizând obiectivele diferitelor planuri şi proiecte de dezvoltare (mai ales pe 2015) prezentate,

constatăm cu plăcere că se merge foarte mult pe exploatarea oportunităţilor, pe colaborarea cu diverse

medii organizaţionale şi sociale (lucru de care Ţara Haţegului avea cea mai mare nevoie), pe

amenajarea corespunzătoare a spaţiului, pe valorificarea într-o manieră inedită a elementelor de

identitate, eliminându-se mare parte din punctele slabe şi preîntâmpinarea ameninţărilor prin

1 Ţara Haţegului – Retezat. Educaţie, Cercetare, Artă şi Ecoturism, Plan de activităţi şi proiecte, 2015.

93

includerea acestora în activităţi turistice. Cu toate acestea, observăm că patrimoniul cultural medieval,

deşi este inclus în traseele tematice alături de alte obiective culturale şi naturale, este lăsat oarecum

într-un con de umbră, principala ameninţare, cea a litigiului, a retrocedărilor fiind greu de îndepărtat,

ceea ce ne face să credem că va mai dura ceva până vom vedea strălucirea bătrânelor castele.

CONCLUZII

Ţara Haţegului reprezintă o zonă aparte a României, zonă ce merită cunoscută în deplinătatea ei,

fiind o adevărată mină de atracţii turistice naturale şi mai ales antropice, culturale, singura ce oferă

vizitatorului posibilitatea unei călătorii prin toate epocile istorice, din acelaşi loc, fără să fie necesară

deplasarea la sute de kilometri. Cu toate acestea, sunt foarte puţini cei care aleg această „ călătorie ”.

De ce? Din lipsă de informare, din lipsa de vizibilitate a destinaţiei turistice.

Oricât de bogată ar fi o zonă din punct de vedere al potenţialului turistic, lipsa de promovare o va

face să fie cea mai săracă, locul acesteia fiind luat de zone mai modeste ca valoare a potenţialului, dar

care ştiu să profite de pe seama oportunităţilor. O bună strategie de promovare este cea care dă

strălucire unui diamant neşlefuit, cea care îl scoate din anonimat, iar cel mai bun exemplu în acest caz

este Ţara Haţegului: înconjurată de un cadru natural deosebit, cu o poziţie geografică ce îi oferă

accesibilitate din mai multe direcţii, cu o istorie milenară ce trăieşte şi în prezent, totuşi, aceasta nu

reuşeşte să atragă foarte mulţi turişti. În primă fază se pune problema pe seama infrastructurii specific

turistice deficitare sau slaba diversificare a structurilor de agrement care însă, deşi esenţială în

desfăşurarea actului turistic nu este suficientă. O zonă turistică devine populară atunci când se

acţionează în scopul creşterii vizibilităţii sale la nivel naţional şi internaţional prin utilizarea unor

canale de comunicare adecvate şi de calitate, de impact (cum sunt promovările cu ajutorul filmărilor

aeriene), prin amenajări specifice ale teritoriului, dar mai ales prin conştientizarea oportunităţilor de

care dispune şi includerea lor în proiectele de dezvoltare, prin promovarea elementelor de unicitate.

Astfel, dacă în urmă cu ceva timp Ţara Haţegului era un tărâm uitat de lume, odată ce a înţeles care îi

sunt atuurile aceasta a stabilit mai multe direcţii de acţiune, dintre care, cea mai importantă este

colaborarea Geoparcului Dinozaurilor cu Parcul Naţional Retezat (partener puternic) pentru realizarea

de proiecte comune, fapt ce duce spaţiul haţegan mai aproape de introducera în circuit turistic naţional

şi internaţional beneficiind de o promovare intensă.

BIBLIOGRAFIE

Palcu, D., Dobrea, C. ( 2011 ), Charta de dezvoltare turistică Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului,

Editura Amanda Edit, Bucureşti.

Rusu, A. A. ( 2008 ), Monumente medievale din Ţara Haţegului, Editura MEGA.

Todică, G. ( 1924 ), Țara Hațegului, Editura Cartea românească, București.

Voledi, I. ( 1971 ), Drumuri în Hațeg, Editura Stadion, București.

*** Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Plan de dezvoltare 2013 – 2015 [ pdf ], iunie 2013.

*** Ţara Haţegului – Retezat. Educaţie, Cercetare, Artă şi Ecoturism, Plan de activităţi şi proiecte,

2015.

http://www.descopera.ro/

http://dragdehateg.org/

https://www.facebook.com/tara.hategului.ro/

ttp://www.ghidvideoturistic.ro/

http://www.hateggeoparc.ro/

http://www.historia.ro/

http://www.inforetezat.ro/

http: //www.replicahd.ro/

http://stiri.tvr.ro/

http://www.tara.hategului.ro/

94

ZANFIR

ANDREEA - ELENA

Data și locul nașterii: 20.05.1992, Bălcești, jud. Vâlcea.

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, specializarea Geografia turismului. În prezent

masterandă în cadrul Facultății de Geografie-specializarea

Managementul resurselor și activităților turistice

Domenii de interes: turism cultural, management turistic,

dezvoltare durabilă

ROLUL ACCESIBILITĂȚII ȘI EDUCAȚIEI TURISTICE ÎN DEZVOLTAREA

DURABILĂ A PARCULUI NAȚIONAL COZIA

ZANFIR ANDREEA-ELENA

Abstract: Accessibility is an important indicator who involves two components: the place and the man -

who wants to reach that place. Beside the accessibility, tourism education plays another important part for

sustainable development who serves to values recognision and concepts clarification refering to the environment.

The purpose of this article is to present the importance of tourism education and accessibility to protect the

studied area. The starting point was reprezented by tourism itself, seen like a paradox, who can cause serious

damages to the area when it is not thrifty, but on the other hand it can has positive influences when tourism

respects the special character of the protected area. The research methodology consisted in applying the method

of investigation by questionnaire and data processing tool to get an idea about the profile and tourists perception

who visit the protected area. The results showed us how important is tourism education made for young people

for the sustainable development of the park. If we want sustainable development to become a reality is necessary

to create humans conscience referring to environment protection and its qualities.

Cuvinte cheie: accesibilitate, educaţie turistică, dezvoltare durabilă, parc naţional, arie protejată.

INTRODUCERE

După o perioadă de tranziţie socio-economică şi de declin, practicarea ecoturismului sau a

turismului în arii naturale s-a confruntat cu un flux turistic tot mai mare. Acest lucru a fost posibil

datorită educaţiei turistice, grija şi speranţa întregii lumi fiind îndreptată spre cei care vor fi în acelaşi

timp atât beneficiarii unui mediu sănătos, cât şi cei de care depinde menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiei

om – natură (tinerii).

Conceptul de dezvoltare durabilă conform Raportului Comisiei Mondiale asupra Mediului şi

Dezvoltării - Our Commun Future - Brundtland, 1987 precizează că: “dezvoltarea durabilă este

dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-

şi satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile

pentru satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor unei generaţii, fără a compromite şansele viitoarelor

generaţii de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii.”

Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului „dezvoltarea turismului durabil satisface necesităţile

turiştilor prezenţi şi ale regiunilor-gazdă, în acelaşi timp cu protejarea şi creşterea şanselor şi

oportunităţilor pentru viitor.

Un alt indicator important pentru practicarea turismului în condiţii optime este accesibilitatea care a

primit numeroase definiţii.

95

Accesibilitatea este un atribut al locului ( Knaw & Murray 2003) şi un factor esențial în multe

aspecte ale vieții de zi cu zi, cum ar fi furnizarea de servicii medicale (Hare & Barcus 2007 ) în timp

util sau organizarea de reţele de străzi din mediul urban.

Definirea accesibilităţii variază în funcție de domeniul de aplicare și scopul analizei. Un loc nu este

doar mai mult sau mai puțin accesibil, dar accesibilitatea sa este legată de oamenii și experiențele de

care au nevoie (Moseley, 1979). El subliniază rolul jucat de accesibilitate într-un context geografic,

social și economic. De asemenea a fost dezvoltat un model de planificare durabilă a infrastructurii de

turism pentru ariile protejate (Boers & Sottrell 2007) care integrează elemente turistice și știința geo-

informații. Pe baza acestui model, accesibilitatea ar trebui să contribuie la obiectivele de dezvoltare ale

zonei protejate, dar, de asemenea, ar sprijini turiștii care vizitează arealul.

Legătura dintre planificare şi accesibilitate durabilă este foarte puternică în zonele protejate

Bayarsaikhan şi colaboratorii subliniază rolul pe care standardele de management şi de proiectare îl au

pentru stabilirea categoriilor de acces în anumite domenii ,dar și faptul că turismul în zonele protejate

din regiunile montane ar trebui să beneficieze de o infrastructură durabilă în ceea ce privește cerințele

economice şi de mediu (Bayarsaikhan, Boldgiv & Lee 2009).

Accesibilitatea are un rol decisiv în alegerea destinației pentru un potențial turist, informaţiile

privind traseele într-un parc național fiind utile atât pentru turiștii care planifică vizitele lor pentru

atingerea obiectivelor dar , de asemenea, pentru manageri care pot monitoriza și evalua calitatea

traseului, pentru a realiza obiectivele de management. În parcurile naționale una dintre amenințările la

biodiversitate constă în utilizarea de agrement excesiv sau insuficient planificat din cauza unui

management defectuos.

Chiar și în cazul unui management corect și onest , parcurile naționale se confruntă cu probleme

care apar din cauza unor factori externi, cum ar fi finanțarea sau administrarea de către un personal

slab pregătit. Tocmai din acest motiv educaţia ecologică este una dintre cele mai importante activităţi

care se desfăşoară într-o arie protejată frecventată de turişti. Cea mai eficientă metodă este de a înfiinţa

centre de vizitare şi recreere în cadrul cărora turiştii desfăşoară diferite activităţi în mijlocul naturii şi

astfel învaţă să o respecte.

Educaţia ecologică nu-şi atinge scopul decât dacă este diseminată în societate, dacă comunitatea

locală este receptivă la problemele de mediu înţelegând necesitatea adoptării unui comportament

ecologic. Comunitatea locală trebuie să înţeleagă că de noi toţi depinde calitatea vieţii de azi, dar şi de

mâine. De respectarea principiilor de dezvoltare durabilă depinde viitorul omenirii.

De aceea este foarte important să formăm un comportament ecologic adecvat copiilor de la o vârstă

fragedă, să sensibilizăm comunitatea locală asupra a ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă.

Formarea conştiinţei ecologice începe de pe băncile şcolii, când, în afara cursurilor de ştiinţe ale

naturii, se introduc şi lecţii de protecţie a mediului înconjurător în orizontul local, precum expediţiile,

excursiile organizate, cercurile de geografie şi biologie.

Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite

capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi. Cunoscând toate acestea este

datoria noastră, a celor de azi şi a celor de mâine, să promovăm valorile educaţiei ecologice în

comunitatea din care facem parte.

PARCUL NAȚIONAL COZIA – CARACTERISTICI GENERALE

Parcul Naţional Cozia a fost înfiinţat în anul 1966. Conform clasificării Uniunii Internaţionale

pentru Conservarea Naturii, Parcul Naţional Cozia a fost declarat în anul 2000 ca arie naturală

protejată de categoria a II-a, respectiv o arie naturală protejată constituită în special pentru

conservarea unor habitate naturale cu valoare deosebită, dar oferă şi posibilitatea vizitării în scopuri

ştiinţifice şi pentru recreere.

Cozia, munte de veghe, munte de adăpost şi refugiu în timpul invaziilor şi războaielor, îşi trage

numele fie de la cuvîntul cuman „koz” (nucă) pe care turcii, veniţi după prădăciuni pe valea Oltului, 1-

au dat muntelui îmbrăcat spre poale cu întinse livezi de nucete, fie de la slavonul „koz” (capră),

respectiv „kozje” (al caprei). Unii geografi şi istorici, frapaţi de individualitatea muntelui Cozia şi de

măreţia pe care i-o dau numeroasele chipuri de piatră, consideră că acesta nu ar fi altul decât muntele

sfânt al geto-dacilor – Kogenon – de la care şi-ar trage denumirea.

Asociere de culmi aproape radiare ce se desprind din vârful Cozia (Ciuha Mare, Ciuha Neamţului)

şi separate de văi adânci, aproape complet împădurite, păstrează, datorită izolării lor de munţii şi de

96

dealurile înconjurătoare, aspectul unui masiv unitar, al unui monolit stâncos ce se înalţă în partea

central-sudică a Carpaţilor Meridionali, la contactul cu Muscelele Argeşului. Deşi prin suprafaţa sa de

numai cca 77 km2 reprezintă una dintre cele mai mici subunităţi ale Carpaţilor, Cozia, prin însăşi

individualitatea sa geografică, frumuseţea şi ineditul peisajului, se detaşează ca un ansamblu montan

cu o personalitate proprie, bine conturată.

Masivul Cozia este situat în partea central-sudică a Carpaților Meridionali fiind înconjurat din trei

părți de culoare depresionare joase - Țara Loviștei, Poiana, Jiblea-Călimănești, ale căror plaiuri întinse

au înălțimi medii de 500-700 metri. Masivul Cozia se detașează net de regiunile limitrofe, apărând ca

un bastion izolat, ale cărui abrupturi marginale și creste centrale atrag atenția de la mari depărtări.

Unitatea cristalină a Coziei este constituită predominant din gnaise oculare şi rubanate, gnaisul de

Cozia a permis puternice dezagregări, formarea şi menţinerea unor abrupturi impunătoare şi a unui

relief ruiniform cu aspecte dintre cele mai bizare, care dau personalitatea şi farmecul Masivului Cozia.

Masivul Cozia, privit pe direcţia de curgere a Oltului, are o pronunţată asimetrie între versantul

nordic, foarte abrupt de-a lungul faliei Brezoiului, şi versantul sudic mai prelung, cu pante mai

domoale. Sectorul central-nordic este situat în general la înălţimi de peste 1000 m, dar coboară către

Olt pînă la 300 m, acest sector aparţinând aproape în întregime formaţiunilor cristaline, în timp ce

sectorul sudic este mai coborât, cu altitudini de 600–1000 m, se extinde, în general, pe formațiunile

sedimentare.

Masivul Cozia – limite şi unităşi limitrofe

Din punct de vedere floristit Masivul Cozia reprezintă un unicat al Carpaţilor Meridionali, în sensul

că pe un spaţiu restrâns, oarecum izolat faţă de restul lanţului montan, se întâlnesc numeroase specii

endemice pentru ţara

noastră, din care 2,3% sunt specii endemice Coziei: mesteacănul de Cozia, trandafirul de Cozia (Rosa

villosa ssp. Coziae), măceşul argeşan (Rosa argeşana), rotoţelele Coziei, pesma.

Dintre plantele ocrotite amintim: floarea de colţ, iedera albă (Daphne blagayana), laleaua pestriţă

(Fritillaria meleagris) şi bărbuşoara (Erysimum comatum).

97

Aceste curiozităţi floristice rar întâlnite pe teritoriul ţării noastre capătă o semnificaţie ştiinţifică

deosebită, motivând măsurile de ocrotire impuse, precum şi instituirea unei rezervaţii ştiinţifice

complexe în partea centrală înaltă a Coziei, pe o suprafaţă de peste 5500 ha.

Zona Parcului Naţional Cozia este şi o cunoscută şi importantă destinaţie turistică care se bucură

de un potenţial turistic natural cu peisaje deosebite precum Defileul Oltului, Cheile Lotrişorului sau

Cascada Gardului cât şi de un potenţial turistic antropic reprezentat de mănăstiri( Mănăstirea

Stânişoara) sau monumente istorice ( Castrul roman Arutela, Masa lui Traian).

În ultimii ani fluxul turistic a crescut tot mai mult, ca rezultat al educaţiei turistice şi accesibilităţii

care au permis vizitatorilor posibilitatea de a realiza plimbări în natură şi diferite drumeţii.

În Parcul Naţional Cozia zona de conservare durabilă este o zonă tampon care mărgineşte zona de

protecţie integrală. Pentru o bună gestionare durabilă sunt o serie de reguli stricte dintre care cea mai

importantă este interzicerea de noi construcţii, cu excepţia celor ce servesc strict administrării ariei

naturale sau activităţilor de cerecetare ştiinţifică .

Pricipalele obiective pentru dezvoltarea durabilă a Parcului Naţional Cozia sunt: limitarea şi

reglementarea activităţilor umane la un nivel care să asigure dezvoltarea durabilă a resurselor naturale,

promovarea unor forme de turism care să ducă la creşterea respectului pentru valorile parcului,

implicarea comunităţilor locale în desfăşurarea unor activităţi în afara parcului şi păstrarea resurselor

naturale din interiorul parcului, conştientizarea şi educarea turiştilor pentru o mai bună înțelegere în

ceea ce priveşte importanţa conservării naturii.

METODOLOGIE ȘI DATE

Metodele pe care le-am utilizat în vederea elaborării articolului știintific sunt următoarele:

documentarea din literatura de specialitate, deplasarea pe teren pentru analizarea mai îndeaproape, la

fața locului situația actuală a zonei precum și realizarea unui chestionar pentru aflarea percepției

populației privind educația turistică.

În studiul meu am folosit metoda anchetei, respectiv instrumentul chestionarului prin intermediul

căruia am cules informaţii valoroase.

Eşantionul a fost ales pornind de la premisa că repondenţii au cunoștinţe minime despre Parcul

Naţional Cozia dat fiind faptul că locuiesc foarte aproape de această arie protejată. Condiţia a fost ca

repondenţii să fi vizitat cel puţin o dată parcul, în timp ce selecţia privind structura pe grupe de vârstă

a fost realizată pentru 20 de repondenţi cu vârsta de 18 ani respectiv 20 de repondenţi cu vârsta de

peste 40 de ani tocmai pentru a observa o diferenţă în ceea ce priveşte educaţia turistică şi importanţa

acesteia de la o vârstă fragedă.

Chestionarul de tip semistructurat a cuprins 20 de întrebări dintre care 11 întrebări închise, 6

întrebări deschise şi 3 întrebări cu răspuns multiplu.

Chestionarul a fost aplicat în luna noiembrie atât elevilor din cadrul Liceului Tehnologic de

Turism Călimăneşti cât şi localnicilor pornind de la ideea că aceştia au informaţii minime cu privire la

Parcul Naţional Cozia aflat în imediata apropiere a oraşului, obţinute în cadrul orelor cât şi din

diferitele mijloace de informare.

Principalele probleme abordate au vizat: importanţa ariei protejate şi percepţia localnicilor în ceea

ce o priveşte, înţelegerea noţiunilor de dezvoltare durabilă şi specii endemice parcului, participarea

efectivă a localnicilor la diferite programe de colectare a deşeurilor şi protecţia mediului înconjurător,

nivelul de educaţie turistică şi participarea la întâlniri şi discuţii pe teren, accesul în parc dar şi

propuneri personale pentru a petrece timpul liber în cadrul arealului într-un mod cât mai plăcut și care

să asigure dezvoltarea durabilă a zonei.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Parcul Naţional Cozia reprezintă o destinaţie turistică deosebită care oferă posibilitatea de a petrece

timpul liber în natură şi totodată reprezintă un model de dezvoltare durabilă.

Din analiza răspunsurilor s-a constatat că în rândul elevilor doar 20 % nu cunosc noţiunea de arie

protejată, în timp ce 80 % dintre repondenți definesc şi înţeleg foarte bine această noţiune. În rândul

localnicilor cu o vârstă mult mai înaintată şi mai puţin preocupaţi de mediul înconjurător s-a stabilit un

procent de 70 % care cunosc noțiunea de arie protejată și prezintă interes şi preocupare pentru mediul

înconjurător , în timp ce 30 % nu sunt preocupați pentru conservarea ariei protejate ci pentru

propriile interese legate de tăierea pădurilor şi vânatoare, care le sunt interzise în cadrul parcului.

98

Repondenţii care au avut un răspuns negativ privind definiţia unei arii protejate s-au dovedit slab

informaţi, afirmând că deşi au vizitat Parcul Naţional Cozia ei nu ştiau importanţa lui ca arie

protejată, ci considerau că este un loc deosebit doar prin peisaj sau pentru drumeții.

Pentru a evidenția percepția elevilor și a localnicilor în ceea ce privește noțiunea de arie protejată se

poate observa graficul de mai jos care reflectă răspunsul celor chestionați.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Da Nu

Elevii de 18 ani

Localnicii de peste 40 ani

Fig 1. Gradul de cunoaștere a termenului de arie protejată atât în rândul elevilor,

cât și în rândul localnicilor

De cele mai multe ori oamenii se informează din surse precum televiziunea, mass media, internet,

radio sau de la rude.

În rândul tinerilor, educaţia turistică oferită în şcoli sau în taberele de educaţie şi recreere din

cadrul parcului îşi face simţită prezenţa obţinând un răspuns afirmativ de la 75 % dintre elevi care au

primit informaţii în şcoli, în timp ce doar 25 % s-au informat de pe internet sau pliante.

Localnicii au afirmat în proporție de 80% că ei știau de existența parcului din diferite evenimente

locale sau din informațiile transmise pe cale orală, în timp ce restul de 20% au aflat din broșuri sau de

la copiii lor.

Din această analiză privind sursele de informare, reiese foarte clar importanța educației turistice în

școli privind mediul înconjurător și participarea la dezvoltarea durabilă a zonei de la o vârstă

fragedă. Astfel am observat că elevii sunt mult mai preocupați de mediul înconjurător și conservarea

acestuia față de localnicii care nu au avut parte de educație turistică, ci cele mai multe informații le-au

aflat datorită evenimentelor locale sau de la copiii lor.

0%

20%

40%

60%

80%

18 ani >40ani

Informații din școală

internet/pliante

evenimente locale

broșuri

Fig 2. Surse de informare privind aria protejată

Noţiunea de dezvoltare durabilă este de asemenea relativ nouă şi chiar necunoscută multor

persoane, acest aspect fiind vizibil chiar şi în chestionarul aplicat de mine. Astfel doar 50 % dintre

elevi au ştiut să definească termenul de dezvoltare durabilă, în timp ce în rândul localnicilor 80% nu

au știut să definească acest termen.

Un alt termen nou pentru repondenți a fost cel de specie endemică, însă, surprinzător, după ce am

explicat această noțiune, în rândul localnicilor de peste 40 de ani am sesizat că 75 % dintre cei

chestionați cunosc speciile endemice din Parcul Național Cozia.

Motivul pentru care nu au știut să răspundă inițial a fost faptul că ei nu cunoșteau acest termen

nou, însă speciile le numeau ca fiind plante care se găsesc doar aici.

99

Dintre cei 40 de de repondeţi, participanţi la anchetă doar 15 persoane au menţionat pesma Coziei

sau trandafirul de Cozia şi rotăţele Coziei ca specii endemice, în timp ce restul au numit doar câte un

endeism.

Fig 3. Înțelegerea noțiunii de dezvoltare durabilă

În ceea ce priveşte participarea efectivă la diferite programe de colectare a deşeurilor s-a stabilit un

procent de 90 % în rândul tinerilor care au răspuns pozitiv ca urmare a stabilirii diferitelor parteneriate

între şcoală şi admistraţia Parcului Naţional Cozia. Aceste parteneriate sunt stabilite tocmai în ideea

de a implica un număr cât mai mare de elevi cel puţin o dată pe an pentru conştientizarea importanţei

parcului, conservarea şi protejarea mediului natural.

Atât elevii cât şi turiştii pot participa la discuţii şi întâlniri pe teren în cadrul cărora pot dobândi

informaţii preţioase sau pot ajuta la conservarea şi protejarea naturii.

În rândul localnicilor răspunsul a fost unul negativ pe un motiv banal, şi anume lipsa timpului sau

nepăsarea faţă de mediul înconjurător având un procent de 85 % . Astfel lipsa educaţiei ecologice în

rândul localnicilor este o problemă gravă care poate afecta dezvoltarea durabilă a zonei ţinând cont de

faptul că aceştia, în timpul vizitelor în parc, în loc să cureţe zona lasă în urmă deşeuri, poluând şi mai

mult.

Traseele de acces în cadrul parcului sunt corespunzătoare conform afirmaţiilor celor care au

participat la anchetă, neavând au un grad mare de dificultate. 85% dintre tineri au afirmat că sunt

accesibile tot timpul anului având o durată de la 2 ore la 4 ore.

Pentru a înţelege mai bine ceea ce îşi doresc vizitatorii sa facă atunci când merg în parc am lansat o

provocare despre cum este promovat turismul şi mai ales ce propuneri au în acest sens.

Astfel în rândul elevilor am identificat opinii diferite: 40 % au propus ca administraţia parcului să

aibă în vedere înfiinţarea unui parc de aventură care ar atrage un număr tot mai mare de turişti în timp

ce 40% dintre ei preferă drumeţiile şi parcurgerea unor trasee care sunt special amenajate pentru

iubitorii de natură. De asemenea ei au propus amenajarea unor spaţii de închiriat biciclete cu ajutorul

cărora iubitorii de sport să parcurgă traseele accesibile. Diferenţa de 20 % a propus amplasarea de-a

lungul traseelor, din loc în loc a unor căsuţe din lemn care să valorifice produsele locale, cu un

personal pregătit să ofere informaţii utile turiştilor.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Elevii Localnicii

Amenajarea unui

parc de aventură

Trasee pentru

drumeții

Spații de închiriat

biciclete

Locuri de odihnă

Utilizarea mijloacelor

de transport

nepoluante

Fig 4. Propuneri pentru promovarea turismului și petrecerea timpului liber

100

Spre deosebire de elevi, 70% dintre localnicii chestionați ar prefera amplasarea unor locuri pentru

odihnă ţinând cont de faptul că nu mai au acceaşi energie ca în tinereţe, în timp ce 30 % au propus să

se folosească mijloace de transport nepoluante precum cele cu tracţiune animală sau bicicletele .

CONCLUZII

Parcul Național Cozia reprezintă o arie protejată care atrage un număr mare de vizitatori atât din

rândul elevilor cât și din rândul localnicilor datorită traseelor accesibile și posibilităților de a petrece

cât mai mult timp în natură. Pe lângă elementele geografice și calitatea aerului, Parcul Național Cozia

atrage și prin frumusețea peisajului oferit de Munții Cozia.

În urma investigațiior am ajuns la concluzia că importanța acestei arii protejate este mult mai bine

înțeleasă de tinerii care au parte de educație turistică oferită în școli sau în cadrul taberelor de educație

ecologică, în timp ce localnicii nu mai prezintă același interes pentru conservarea naturii ci pentru

propriile interese. Lipsa educaţiei ecologice în rândul localnicilor este o problemă gravă care poate

afecta dezvoltarea durabilă a zonei ţinând cont de faptul că aceştia, în timpul vizitelor în parc, în loc să

cureţe zona lasă în urmă deşeuri, poluând şi mai mult.

Masivul Cozia reprezintă o zonă importantă care atrage un număr mare de vizitatori atât din rândul

elevilor cât și din rândul localnicilor datorită traseelor accesibile și posibilităților de a petrece cât mai

mult timp în natură. Cu toate acestea, Parcul Național Cozia, respectiv Masivul Cozia se confruntă cu

o serie de probleme: lipsa plăţii unor compensaţii pentru restricţiile de utilizare a resurselor din zonele

de protecţie integrală ale Parcului; dezinteresul politic pentru protejarea pădurii, protejarea faunei

sălbatice şi a păstrării unor peisaje naturale neantropizate; insuficiente fonduri pentru managementul

biodiversităţii din Parc; insuficientă educaţie pentru protejarea naturii din partea localnicilor şi a

vizitatorilor.

Noul aspect educaţional ce trebuie dezvoltat este crearea în om a conştiinţei privind complexitatea

mediului în care trăieşte şi, în acest mod, un sens al respectului pentru calităţile mediului său.

Comunitatea locală trebuie să înţeleagă că de noi toţi depinde calitatea vieţii de azi, dar şi de mâine.

De respectarea principiilor de dezvoltare durabilă depinde viitorul omenirii. Pentru ca dezvoltarea

durabilă să devină realitate este necesară o colaborare cât mai amplă a forţelor implicate, de la cele

care trasează liniile politice, deseori în conflict cu practicile necesare unei reale dezvoltări durabile, şi

până la , aparent, cele mai lipsite de importanţă forţe - oamenii de rând.

BIBLIOGRAFIE

Bayarsaikhan U., Boldgiv B., Kim KR., Park KA., Lee D., 2009, Change detection and classification

of land cover at Hustai National Park in Mongolia. International Journal of Applied Earth

Observation and Geoinformation, pages 272-280;

Boers B., Sottrell S., 2007, Sustainable Tourism Infrastructure Planning: A GIS-Supported Approach.

Tourism Geographies, pages 9- 21;

Clark RL., Stankey Gh., 1979, The Recreation Opportunity. A Framework for Planning, Management

and Research. U.S. Department of Agriculture Forest, Pacific Northwest Forest;

Clius M., Teleucă A., David O., Moroșanu A., 2012, Trail Accessibility as a Tool for Sustainable

Management of Protected Areas. Case Study Ceahlău National Park, Romania, Volume 14, pages

267–278;

Coldea G., Pop Adriana, 1988, Cercetări fitocenologice în Munții Cozia;

Dincă A.I., Erdeli G., 2011, Tourism – A vulnerable strength in the protected areas of the Romanian

Carpathians, Procedia Social and Behavioral Sciences, Volume 19, pages 190–197;

Kwan MP., Murray AT., O’Kelly ME., Tiefelsdorf E., 2003, Recent advances in accessibility

researces: Representation, methodology and applications. Geographical Systems pages 129- 138;

Moseley M.J., 1979, The Rural Challenge Methuen, London;

Ploaie Gh., 2004, Parcul Național Cozia, Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea; Popescu, Nicolae C.; Dănuţ, Călin: Masivul Cozia. Ghid turistic, Editura Sport-Turism Bucureşti,

1987.