Managementul biodiversității in parcul natural Cefa

Rezumat

Cuvinte cheie

Localizare

Parcul natural Cefa este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei V UICN ( peisaj terestru/ marin, situat în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunelor Cefa și Sannicolau Român.( www.wikipedia.org )

Coordonate geografice: 46°55´04"N 21°40´01"E (www. wikipedia.org ).

Suprafața 5268 ha.

Regiunea geografică - Panonică

Ecoregiunea – Câmpia Banatului și a Crișurilor

Limita nordica: punctul de intersectie al canalului Ugra cu granița României cu Ungaria, se continuă de-a lungul acestuia pe malul sudic, până în punctul unde acesta se varsă în canalul colector al Crisului.

Limita estică: de-a lungul canalului colector al Crisului se continuă spre sud, pe o distanță de 10km, până în dreptul unei văi seci care face legătura între canalul colector și canalul care mărginește la est pescăria. Limita se află pe malul stâng astfel încât albia canalului se află în interiorul parcului.

Limita sudică: se continuă de-a lungul văii seci până în dreptul canalului care mărginește pescăria în partea ei estică, după care se continuă de-a lungul malului nordic al canalului 5, de la est spre vest, până în dreptul graniței dintre Romania și Ungaria.

Limita vestică este reprezentată de granița dintre Romania și Ungaria, pe o distanță de aproxmativ 17,3km, între punctul de intersecție cu canalul 5 la sud și cel de intersicție cu canalul Ugra la nord.( Hotărârea de Guvern nr. 217 din 2 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 840 din 15 decembrie 2010 ).

Caracterizarea mediului fizico-geografic

Parcul natural cu o suprafață de 5002 ha, reprezintă o arie cu luciu de apă ( 700 ha ) și soluri sărăturoase cu vegetație halofilă ( www.wikipedia.org ).

Geologic, aria parcului face parte din unitatea tectonică numită Depresiunea Panonică, formată din prăbușirea unei întinse suprafețe din regiunea carpatică, probabil din timpul Neozoicului. Prin comatarea treptată a acestei depresiuni în Neogen și Cuaternar s-a format Cîmpia Tisei a cărei prelungire spre est formează teritoriul sitului. Întreaga suprafață a parcului natural este așezată ăe loess și depozite loesssice, subatratul litologic este format în întregime din argile și luturi. (Natura 2000, situl Cefa http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

Situl este situat în Câmpia Salontei, câmpie joasă, aluvială, caracterizată printro suprafață plană cu albii și meandre părăsite, lacuri, mlaștini și lăcoviști, prin fragmente de cursuri de ape moarte, fără izvor și fără vărsare. Formele pozitive de relief sunt reprezentate de grinduri și popine, care în timpul inundațiilor au aspectul unor insule, precum și de diguri cu înălțimi de 2-6 m. Relieful negativ este reprezentat de depresiunile de tasare, unele uscate, însă cele mai multe transformate în zone mlăștinoase sau lacuri cu răspîndire mare în Câmpia Cefei. Acestora li se alătură rețeaua canalelor colectoare, de desecări și irigații care contribuie la fragmentarea câmpurilor interfluviale joase. (http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

Microrelieful este dezvoltat pe soluri sărăturoase din zona Salonta- Sânnicolau Român. Aici apar microdepresiuni cu adîncimi de 0,3 – 0,5 m, legate între ele prin canale scurte, precum și microforme pozitive, cu aspecte insulare de grinduri și popine.Cîmpia Salontei prezintă un exces de umiditate și predispoziție accentuată la înmlăștinare datorită pantelor reduse, drenajului defectuos și prezenței materialului fin, aluvionar și argilos cu permeabilitate scăzută, ceea ce a asigurat condițiile prielnice pentru amenajarea heleșteelor. ( http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

Altitudinea minimă este de 91,9 m în trupul de pădure Cefa-Ateaș, altitudinea maximă este de 106,7 m la Roit, altitudinea medie este de 98,9 m. (http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

În cadrul sitului se întâlnesc diferite clase și tipuri de sol. Molisoluri ( cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale ) de culoare închisă formate în zona câmpiei piemontane ( extremitatea estică ) și a câmpiei divagare, pe depozite loesoide, cu

apă freatică la adâncime de 1 - 5 m , argilivisolurile ( brun argiloiluvial, brun luvic ) care s-au format în zona cîmpiei piemontane pe luturi și argile, cu apă freatică la adîncimi de 5 – 10 m , soluri halomorfe ( solonețuri ), vertisoluri ( vertisoluri ) . (http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

Bazinul hidrografic al Crisului Repede cuprinde situl în întregime. Teritoriul este străbătut de la nord la sud de Canalul Crișurilor, lung de 61 km, care pornește din Crișul Repede la Tărian și se varsă în Crișul Negru la est de Tămașda. Rețelele de canale asigură evacuarea rapidă a excesului de apă din perioadele ploioase și coborîrea nivelului apei freatice crescînd suprafața agricolă. Apele freatice nuanțează peisajul, condiționează apariția unor tipuri de soluri azonale, asociații vegetale diferite, de la pajiști mezofile pînă la cele halofile și higrofile. Apele cu gradul de mineralizare ridicat și cu caracter oscilator superficial, favorizează apariția de sărături prin evaporarea apei și depunerea sărurilor. Solurile cu textură mai grea și permeabilitate redusă, stagnările de apă superficială, pante de scurgere mică, au contribuit la crearea unei zine mlăștinoase. ( http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

Temperatura medie anuală este de 10,5° C, amplitudinea termică este de 22,7 ° C, temperatura medie lunară cea mai scăzută este în ianuarie ( - 1,5 ° C ) iar media cea mai ridicată în iulie ( + 21,2 ° C ) . perioada de activitate pentru mediul biotic este de aproximativ 310 zile, iar cea pentru vegetație este de 195 de zile. Precipitrațiile medii anuale însumează circa 635 mm, cele mai abundente fiind la sfârșitul primăverii și începutul verii. Pe teritoriul parcului vînturile cele mai frecvente sunt cele din sud și sud – est. După Monografia climatică a României specificul climatic al regiunii este dat de formula IapS2, adică, climat continental (I), de cîmpie (A), din ținutul vestic (p), districtul central (2). Condițiile climatice oferă creșterea speciilor arborescente de cer și stejar. (http://dev.adworks.ro/natura/situri/134/Cefa.html#map-holder ).

Descrierea valorilor naturale pentru care a fost declarat parcul

Parcul natural Cefa este arie protejată încardată în categoria a V a UICN, caracterizată