Mâna Gigantului

7/28/2019 Mâna Gigantului

http://slidepdf.com/reader/full/mana-gigantului 1/10

Mâna Gigantului

Autor: John ScotramVineri, 10 Mai 2013 ora 04:34 În ultimul meu articol, Marea Strigare, am expus dificultăţile cărora noi trebuie să le facem faţă ca studenţi aiprofeţiilor de timp. În vreme ce lucram încă la traducerea lui, o veste transmisă de la comunitatea ştiinţifică ne -asurprins. Ne-a arătat că timpul sosise să vă dăm şi ultima parte a mesajului Orionului. O reţinusem până acum,deoarece nu dorisem să şochez pe nimeni. Ştiam că Dumnezeu urma să dezvăluie momentul când dorea să fiţiinformaţi.

Deşi acest mic studiu biblic îşi trage concluziile doar din cunoştinţele şi fundamentul pe care Dumnezeu ni le -adat în studiul Orionului, mesajul care rezultă din el este atât de zguduitor şi exploziv, încât vom fi iarăşi catalogaţide mulţi ca alarmişti şi cauzatori de spaime, deşi aceasta chiar nu este intenţia noastră. Noi nu facem decât săurmăm ordinea soliilor pe care Dumnezeu Însuşi le-a dat în Apocalipsa şi alte texte profetice ca Matei 24. Acestea au fost confirmate acum de politica mondială, prin mişcările din Vatican, şi nu la urmă de tot, deevenimente din natură.

Viţeii de aur ai Adventismului

Noi am atins cei trei viţei de aur ai Adventismului, şi mulţi cititori încă nu înţeleg că evenimentele finale rapide au început deja. Însă la sfârşitul acestei serii de articole despre mânia lui Dumnezeu, mulţi vor fi învăţat totuşi săcreadă.

După părerea multora, noi am lovit viţelul de aur al nefixării-de-date al Adventismului (şi al bisericilor Protestantede mai demult) şi astfel ne-am înălţat în mod blasfemic peste Dumnezeu. Oricum, nu noi am plasat steleleconstelaţiei Orion, şi nici nu am influenţat mişcările soarelui şi lunii. Tot atât de puţin am amintit noi înşine înBiblie Orionul şi sărbătorile controlate de soare şi lună, care arată către două cărţi în afara Bibliei, pe care trebuiasă le căutăm şi să le găsim – Cartea celor Şapte Sigilii şi Cartea celor Şapte Tunete. Prima este scrisă pedinăuntru şi pe dinafară, însă numai partea dinafara era anterior cunoscută. Cuvintele pe care le-au rostit celeşapte tunete nu au fost nici măcar notate de Ioan. Noi am urmărit indiciile pe care Dumnezeu le -a aşezat înCuvântul Său şi astfel la săpăturile făcute în căutarea comorilor Lui, am dat peste o vână de aur şi una de argint,

care ne-au dezvăluit ultimele solii ale lui Dumnezeu pentru poporul Său apostat, şi noi am recunoscut obligaţia cene revenea de a vă transmite aceste solii. În articolul Un sfat bine intenţionat am arătat deja că aceasta nu stă încontradicţie cu avertizările lui Ellen White.

Cel de-al doilea viţel de aur al Adventismului este părerea adesea repetată că biserica organizată va merge pânăla capăt, şi că nu ar deveni nicidecum Babilon, şi că aceasta reprezintă o profeţie necondiţionată a lui EllenWhite. În contrast însă cu acestea stau o mulţime de afirmaţii ale mesagerei Domnului, ca cele care urmează:

Dacă nu este manifestată influenţa cea mai serioasă la marele centru al lucrării spre a ocroti intereselelucrării, biserica va deveni tot atât de coruptă ca şi bisericile altor denominaţiuni. {4M 512.3}

Toţi cei care locuiesc în Battle Creek [şi astăzi în Conferinţa Generală] vor avea de dat un raport înfricoşător lui Dumnezeu, dacă îngăduie păcatul unui frate. Este un fapt alarmant că indiferenţa, somnolenţa şi apatiaau caracterizat pe bărbaţii din posturi de răspundere şi că există o continuă creştere a mândriei şi oalarmantă nepăsare faţă de avertizările Duhului lui Dumnezeu. Barierele pe care le-a pus Dumnezeu în jurul poporului Său sunt dărâmate. Oamenii care cunosc modul în care a condus Dumnezeu pe poporul Său în trecut, în loc să întrebe de cărările cele vechi şi să apere poziţia noastră ca popor deosebit, au datmâna cu lumea [Ecumene]. Dar aspectul cel mai alarmant în această situaţie este că glasurile deavertizare n-au fost auzite în mustrare, implorare şi avertizări. Ochii poporului lui Dumnezeu par să fie orbiţi, în timp ce biserica este dusă repede de valuri pe calea spre cele lumeşti. {4M 513.1}

Lumea nu trebuie să pătrundă în biserică şi să fie măritată cu biserica, formând o legătură de unire. Prinaceasta, biserica va deveni efectiv la fel de coruptă şi, cum este declarat în Apocalipsa , “o închisoare aoricărei păsări necurate şi urâte”. [Apoc 18,2 = Babylon] {TM 265.1} [Tr. a.]

Din nefericire s-a ajuns cu adevărat atât de departe, aşa cum am arătat în articolele din rubrica În spatele liniilor inamicului, în mod special în Adventistul ecumenic. Biserica adventistă s-a legat cu celelalte biserici ale lumii, şiastfel a devenit Babilon. Nu are importanţă dacă aceasta s-a petrecut sau nu sub paravanul unui status deobservator. Ea a lepădat soliile de avertizare ale Domnului şi s-a supus Romei. Cuvintelor lui Ted Wilson, carevorbesc împotrivă, şi pe care el le repetă cu plăcere, ar fi trebuit să le urmeze fapte, mai înainte ca uşa harului să



se fi închis pentru totdeauna pentru biserică. Aşa cum credinţa fără fapte este moartă, aşa sunt Ted Wilson şibiserica care-i urmează fără fapte - condamnaţi.

Prin miile de pagini ale Spiritului Profeţiei, Ellen White a avertizat că biserica numai atunci are să reuşească,dacă va rămâne credincioasă sfaturilor date. Din toate aceste pagini, aceste păsări necurate şi urâte au alesnumai un citat care stă într -un context cu totul diferit. În anul 1893 un frate Stanton a primit un răspuns de la EllenWhite la acuzaţia sa că biserica devenise Babilon datorită faptului că formase o structură organizată. Nu acestareprezintă motivul pe care noi l-am susţine, ci noi am avertizat mereu că intrarea spiritului lumesc în biserică şilegătura ei cu lumea prin mişcarea ecumenică, aceasta face din ea Babilon, conform cu Ellen White. Dumnezeu

a notat începutul acestui păcat prin steaua cea mai strălucitoare din Orion – Riegel – şi astfel a rostit o avertizareclară: Î ntoarceţi-vă, până nu este prea târziu!

Cel de-al treilea şi mai rău viţel de aur, este căutarea după câştig a bisericii organizate. Ea îşi arogă dreptul de afi unica visterie în care să fie adunate zecimile şi darurile. Din nou ea utilizează tricul binecunoscut, de a-şifundamenta poziţia prin repetarea unor afirmaţii de ale lui Ellen White rupte din context, în vreme ce neglijeazăalte afirmaţii din aceeaşi sursă, care conţin avertizări şi arată ce este de făcut când conducerea bisericii a devenitnecredincioasă. Oile prostuţe ale bisericii, care nu recunosc cine este păstorul lor real, aleargă orbeşte după ei,aruncându-şi banii lui Satana, pentru ca el să poată tipări şi mai multe cărţi “Tragedia Veacurilor” desfigurate. Voitrebuie să aflaţi ce se va întâmpla dacă faceţi aceasta. Vă dau trimiterea la primul capitol din “Cartea adevărului”scrisă de Becky Knoll, deoarece conţine o prelucrare amănunţită şi într -adevăr adevărată a acestei teme încadrul bisericii noastre. Eu nu pot adăuga prea multe la ea: Kapitel 1 - Edward G. Reid, Der Zehnte und dasVorratshaus.

Motto-ul liederilor Bisericii Adventiste este efectiv: oricine se atinge de aceşti trei viţei de aur ai Adventismuluitrebuie să fie redus la tăcere. Astfel ei urmează exemplului babilonic. Pedeapsa pentru toate aceste infracţiuni alebisericii faţă de acei câţiva loiali care se mai află în ea şi aşteaptă să se producă odată o curăţire, nu mai poate fireţinută mult timp, şi va fi mai înspăimântătoare decât orice şi-ar putea închipui cea mai îndrăzneaţă minteomenească.

Când patru îngeri dau drumul

Această serie de articole va arăta când anume uşa harului s-a închis pentru Biserică şi ce se va întâmpla când seva închide pentru întreaga lume. Cei mai mulţi vor dori să scape de mânia lui Dumnezeu, care se va revărsa şipeste cea mai mare parte a membrilor Bisericii Adventiste. Oricum, ziua şi ceasul sunt stabilite, şi fiecare ar trebuisă fie conştient că unica scăpare este de a asculta de instrucţiunile lui Dumnezeu din toate cele patru solii îngereşti:

Şi cei patr u îngeri , care stăteau gata pentru ceasul, ziua, luna şi anul acela, au fost dezlegaţi, ca săomoare a treia parte din oameni. (Apoc 9,15)

Când aceşti patru îngeri sunt sloboziţi, ei vor ucide pe loc o treime din omenire. Trâmbiţa a cincea (repetată)arată că mica strâmtorare (primul vai) a început deja. Să citim începutul trâmbiţei a şasea (cel de-al doilea vai,repetat), în contextul ei întreg.

Cea dintâi nenoro cire a trecut. Iată că mai vin încă două nenorociri după ea. Îngerul al şaselea a sunat din trâmbiţă. Şi am auzit un g las din cele patru coarn e ale altarului de aur car e este înai nt ea lui

Dumnezeu , şi zicând îngerului al şaselea care avea trâmbiţa: „Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legaţi la râul c el mare, Eufr at !” Şi cei patru îngeri, care stăteau gata pentru ceasul, ziua, luna şi anul acela, au fost dezlegaţi, ca să omoare a treia parte din oameni. (Apoc 9,12-15)

Aceste versete se refer ă la marea strâmtorare din timpul sigiliului al şaselea. Începutul ei este reprezentat înOrion prin steaua Saiph, care arată către Sabatul Mare al Zilei Ispăşirii, 24 Octombrie 2015. În articolele despre Umbrele jertfelor am făcut calculul biblic al duratei timpului plăgilor de exact 372 de zile. Primele şapte zilecorespund timpului când Noe a fost închis în arcă înainte ca să cadă ploaia. Uşa harului se va închide cu şaptezile înainte de căderea plăgilor , şi aceasta corespunde cu 18 Octombrie 2015. În această zi ultimul din cei144000 va fi fost deja sigilat şi Isus va părăsi Sfânta Sfintelor la 24 Oktombrie 2015 şi va înceta slujba Sa demijlocire.

Ce anume se va petrece la 25 Octombrie 2015? Cum sunt de interpretat plăgile? Care va fi cauza lor? De undevin ele?

Adventiştii ştiu că „altarul de aur care este î naintea lui Dumnezeu“ este altarul tămâierii, unde rugăciunile sfinţilor urcă, pentru ca Isus să le aducă înaintea Tatălui. Aceasta este o descriere a slujbelor şi a echipamentuluiSanctuarului ceresc. Draperiile pe care le-a văzut Ioan se refer ă la Cer. Singurul care poate să vorbească “din



altarul de aur al tămâierii” este Însuşi Domnul nostru Isus Hristos. El dă comandă îngerului cu trompeta a şaseasă dezlege pe cei patru îngeri. Aceasta înseamnă că Isus Însuşi determină momentul când să înceapă timpulplăgilor, şi noi ştim că El o face prin aruncarea pe pământ a cădelniţei de aur. ( Încă o dată vedem cât de ilogiceste să considerăm că Isus nu ar cunoaşte timpul, deşi El Însuşi i-a dat lui Ioan aceste revelaţii (Apocalipsa) înanul 90e.n.)

Am fost luată în viziune în Sfânta Sfintelor, unde L-am văzut pe Isus mijlocind încă pentru Israel. În partea de jos a veşmântului Său era un clopoţel şi o rodie. Apoi am văzut că Isus nu avea să părăsească LoculPreasfânt până când nu avea să fie hotărât fiecare caz, fie pentru mântuire, fie pentru nimicire, şi că

mânia lui Dumnezeu nu putea veni până când Isus nu-Şi termina lucrarea în Sfânta Sfintelor, până nu-Şiscotea veşmintele de preot şi nu Îşi punea hainele răzbunării. Atunci Isus nu va mai sta între Tatăl şi om, iar Dumnezeu nu va mai păstra tăcerea, ci Îşi va revărsa mânia asupra celor care au respins adevărulSău. Am văzut că furia neamurilor, mânia lui Dumnezeu şi timpul de judecare a celor morţi erau separate şidistincte, una urmând celeilalte, şi, de asemenea, că Mihail nu Se ridicase în picioare şi că timpul destrâmtorare, aşa cum nu a mai fost vreodată, nu venise încă. Neamurile acum devin mânioase, dar cândMarele nostru Preot Îşi va fi sfârşit lucrarea din Sanctuar, Se va ridica, Îşi va pune hainele răzbunăriişi apoi vor fi revărsate ultimele şapte plăgi. {ST 36.1}

Am văzut că cei patru îngeri vor ţine în frâu cele patru vânturi până când lucrarea lui Isus se vaisprăvi în Sanctuar şi atunci vor veni cele şapte plăgi. Aceste plăgi i-au înfuriat pe cei răi împotriva celor neprihăniţi; ei credeau că noi am adus judecăţile lui Dumnezeu asupra lor şi că, dacă ne-ar şterge de pe faţapământului, atunci plăgile ar înceta. S-a dat un decret pentru a-i ucide pe sfinţi, decret care i-a făcut pe

aceştia să strige zi şi noapte după izbăvire. Acesta era timpul strâmtorării lui Iacov. Apoi, toţi sfinţii au strigatcu sufletul sfâşiat de durere şi au fost izbăviţi de glasul lui Dumnezeu. Cei 144 000 au triumfat. Feţele le erauluminate de slava lui Dumnezeu. Apoi, mi-a fost arătat un grup care ţipa în agonie. Pe veşmintele lor erascris cu litere mari: „Ai fost cântărit şi găsit prea uşor”. Am întrebat cine erau cei din grupul acesta. Îngerul aspus: „Aceştia sunt cei care au ţinut odată Sabatul şi au renunţat la el”. I-am auzit strigând în guramare: „Am crezut în venirea Ta şi am propovăduit-o neobosiţi”. Şi în timp ce vorbeau, ochii li s -au opritasupra veşmintelor lor şi au văzut ce era scris şi apoi au început să se bocească. Am văzut că ei băuserădin apa cea limpede şi o tulburaseră cu picioarele lor pe cea rămasă — călcaseră în picioare Sabatul— şi că de aceea fuseseră cântăriţi şi găsiţi prea uşori. {ST 36.2}

Acest pasaj conţine o avertizare îngrozitoare pentru adventiştii cu numele, care au ţ inut cândva Sabatul, dar aurenunţat la el în timpul micii strâmtorări, pentru că ei nu au învăţat niciodată ce înseamnă să fii credincios faţă deporuncile lui Dumnezeu. Devoţiunea lor a fost cu lipsuri, au eşuat în ţinerea reformei sănătăţii şi nu au urmatsfatul solului lui Dumnezeu, de exemplu de a trăi la ţ ar ă. Ei învăţaseră că s-ar mai putea pregăti repede cândavea să vină legea duminicală, însă fusese prea târziu. Ei nu aveau temelie şi casele lor fuseser ă construite penisip. Când primele vânturi au început să sufle, ei şi-au pierdut poziţia şi au fost înghiţiţi de nisipul mişcător alcredinţei lor efemere.

Privirea noastr ă ar trebui sa fie îndreptată în sus, când vedem că lucruri încep să se întâmple, însă aproapenimeni nu urmează sfatului lui Isus în această privinţă. Noi o facem, deoarece ştim că versetele din Apocalipsane îndrumă în mod cu totul special către evenimentele din Sanctuarul ceresc, care se află în Cetatea Sfântă dinspaţiul deschis al Orioniului: Nebuloasa Orion.

Nori negri, grei, s-au ivit şi s-au izbit unii de alţii. Văzduhul s-a desfăcut şi s-a rulat precum un sul; apoi amputut privi în sus prin spaţiul deschis al Orionului, de unde venea vocea lui Dumnezeu. Cetatea cea

Sfântă va coborî prin acel spaţiu. {ST 41.2}

Când citim mai departe acest pasaj, vedem că Ellen White ne arată clar că plăgile nu îşi au originea pe pământ,ci sunt evenimente care îşi au originea în cer, respectiv pe firmament:

Am văzut că puterile pământului sunt acum zguduite şi că evenimentele se întâmplă unul după altul.Războaie şi veşti de războaie, sabie, foamete şi epidemii — acestea sunt primele care vor zdruncina puterilepământului, apoi glasul lui Dumnezeu va zdruncina soarele, luna şi stelele şi, de asemenea, pământul. Am văzut că zguduirea puterilor în Europa nu este, aşa cum dau unii învăţătură, zdruncinarea puterilor cerurilor, ci zdruncinarea naţiunilor mânioase. {ST 41.2}

Tot motivul acestei viziuni a fost prezentat la începutul ei:

La data de 16 decembrie 1848, Domnul mi-a dat o viziune legată de zdruncinarea puterilor cerurilor. Amvăzut că atunci când Domnul a spus „cer”, când a dat semnele raportate de Matei, Marcu şi Luca,aceasta a şi vrut să spună „cer”; iar când a spus „pământ”, a vrut să se înţeleagă literal „pământ”.Puterile cerului sunt soarele, luna şi stelele. Ele domnesc în ceruri. Puterile pământului sunt cei care



domnesc pe pământ. Puterile cerului vor fi zguduite prin glasul lui Dumnezeu. Atunci soarele, luna şistelele vor fi mişcate din locul lor. Ele nu vor trece, dar vor fi zguduite de glasul lui Dumnezeu. {ST41.1}

Este vorba aici în mod evident de evenimente care au de a face cu stelele, soarele şi luna. Când în 2010 vocealui Dumnezeu din Orion a început să predice apropierea revenirii lui Isus şi astfel şi a timpului plăgilor, ar fi trebuitsă-i facă pe adventişti, care deţin în posesia lor comori atât de preţioase, să ciulească urechile de mult.

De aceea ar trebui să ne uităm în ceruri mai degrabă decât pe pământ după cei patru îngeri care sunt legaţi la

marele râu Eufrat. Corespondenţa cerească a râului Eufrat este fluviul care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu. Pefolia 148 din prezentarea Orionului am arătat unde se află acest Eufrat ceresc:

Este numai logic că cei patru îngeri, care primesc porunca să lase libere cele patru vânturi de la îngerul cu

trompeta a şasea, trebuie să se găsească tot în Orion. Şi noi îi cunoaştem deja! Aceştia sunt cei patru îngeri carereprezintă rănile lui Isus la mâinile şi picioarele Sale şi adesea se face referire la ele ca stelele umerilor şi picioarelor din Orion. Aceşti patru serafimi nu numai arată timpurile pe Ceasul Sfânt, ci simbolizează şi caracterulSău. Ele sunt făpturile vii, leul, viţelul, omul şi vulturul, sau stelele Saiph, Betelgeuse, Bellatrix şi Riegel.



Eufratul ceresc la care sunt legaţi, este „fluviul de sânge, care a împăcat pe om cu Dumnezeu“. Numai Isus areputerea să dea poruncă să fie dezlegaţi aceşti patru îngeri de la aceste maluri.

Mâna Gigantului

Următorul text biblic, care adesea este citit doar superficial, ne spune că plăgile sunt asociate cu una dintrefăpturile vii, deci cu una dintre cele patru stele:

După aceea, am văzut deschizându-se în cer Templul cortului mărturiei. Şi din Templu au ieşit cei şapteîngeri care ţineau cele şapte urgii. Erau îmbrăcaţi în in curat, strălucitor şi erau încinşi împrejurul pieptului cubrâie de aur. Şi una din cele patru făpturi vii a dat celor şapte îngeri şapte potire de aur pline de mânialui Dumn ezeu , care este viu în vecii vecilor. Şi Templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu şi a puterii Lui. Şi nimeni nu putea să intre în Templu, până se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri.(Apoc 15,5-8)

Presupunerea mea este că nu aţi asociat acest verset cu Orionul niciodată mai înainte, şi de aceea nici nu aţiputea cunoaşte natura ultimelor şapte plăgi. Nu aţi înţeles că atunci când Dumnezeu spune cer, El Se referă lacer, şi anume la soare, lună şi stele.

Ar trebui deci să ne gândim, care din cele patru stele ale umerilor şi picioarelor din constelaţia Orion va umplepotirele celor şapte îngeri ai plăgilor şi va fi originea tuturor celor şapte plăgi. Spiritul Profeţiei ne ajută:

Apoi, am văzut că cele şapte plăgi de pe urmă aveau să fie curând revărsate peste cei care nu aveauadăpost; cu toate acestea, lumea nu le privea altfel decât ar fi privit picăturile de ploaie care ar fi urmat săcadă. Am fost apoi întărită să pot suporta priveliştea îngrozitoare a celor şapte plăgi, mânia lui Dumnezeu. Am văzut că mânia Sa era teribilă şi înspăimântătoare şi că, dacă Şi-ar fi întins mâna sau Şi-ar fi ridicat-o, în mânia Sa, locuitorii lumii ar ajunge ca şi cum n-ar fi existat vreodată sau ar suferi de molime ucigătoare

care ar veni asupra lor, şi nu ar găsi nicăieri izbăvire, ci ar fi nimiciţi de acestea. M-a cuprins groaza şi amcăzut cu faţa în jos înaintea îngerului şi l-am rugat din suflet să îndepărteze priveliştea aceea, să o ascundăprivirilor mele, căci era insuportabilă. Atunci mi-am dat seama, ca niciodată înainte, de importanţafaptului de a cerceta cu grijă Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a şti cum se poate scăpa de plăgiledespre care Cuvântul declară că vor cădea asupra tuturor celor nesfinţi, care se vor închina fiarei şichipului ei şi vor primi semnul ei pe frunte sau pe mână. Era un lucru uluitor pentru mine, că oamenii puteau



călca Legea lui Dumnezeu şi călca în picioare Sabatul Său sfânt, când împotriva lor stăteau asemeneaavertizări şi ameninţări. {ST 64.2}

Va rog, uitaţi-vă încă o dată la ultima folie. Acoloaveam două stele, reprezentând rănile lui Isus de lamâini: Betelgeuse şi Bellatrix. Dacă investigăm numele lor arabe vechi, vom avea o surpriză. Întimp ce în arabă Bellatrix este numită Al-Nadjid (Cuceritorul) şi nu are nimic de a face cu mâna în

nici o limbă, semnificaţia lui Betelgeuse este cutotul clar ă:

Numele provine din arabicul Yad al-Jauzā’, care inseamna “Mana lui al-Jauzā”,adica „Mana Geamanului“ sau „Mana Uriasei“.

În alte culturi găsim indiciul pentru mâna„Orionului“:

al-Yad al-Yamīn / (mâna dreaptă) Ied Algeuze (Mâna Orionului)

Încă o dată vedem cât de precis este Dumnezeu cuCuvântul Său. A fost mâna dreaptă a lui Isus, pecare El a ridicat-o ca să dea poporului adventmesajul sănătăţii, pentru a-l păstra departe de lumeşi de spiritul ei. Şi va fi mâna Lui dreaptă, care valovi lumea cu plăgile - lumea care a refuzat ajutorulSău şi nu s-a pregătit printr-o dietă fără carnepentru o viaţă în ceruri, unde moartea (chiar aanimalelor) nu va mai fi.

Apoi, Isus îi încuraja ridicând braţul Său glorios drept, iar de la acest braţ a ieşit o lumină care acuprins grupul advent şi ei au strigat „Aleluia!” Alţii au tăgăduit cu nechibzuinţă lumina din spatele lor şi auzis că nu Dumnezeu îi condusese până acolo. Lumina din spatele lor s-a stins, lăsându-le picioarele într-un întuneric desăvârşit, iar ei s-au poticnit şi au pierdut din vedere ţinta şi pe Isus, căzând de pe cărare înlumea rea şi întunecată de dedesubt. {ST 14.1}

Mi s-a arătat că reforma sanitară constituie o parte a întreitei solii îngereşti şi este tot atât de legată deaceasta precum este braţul de corpul omenesc. {1M 486.2}

Am fost întrebat adesea dacă este important pentru martiri şi cei 144000 să urmeze mesajul adventist alsănătăţii, cel puţin să respecte principiile de bază ale abţinerii de la lucruri ca mâncarea de carne, droguri(inclusiv nicotina, ceaiul şi cafeaua) şi alcohol. Aici aveţi răspunsul, şi voi trebuie să urmaţi imediat lumina carestrăluceste pe cărarea voastră dacă vreţi să fiţi biruitori. Nu mai există timp pentru ezitare. Dacă la finalul acesteiserii de articole încă nu vă va fi clar acest lucru, atunci nici cititul mai departe nu va ajuta. Ar fi doar un efort irosit.

În acest loc, aş dori să vă amintesc avertizarea lui Dumnezeu către toţi cei care dezapreciază soliile Spiritului Său Sfânt şi nesocotesc pe Fiul lui Dumnezeu, care vorbeşte din Orion:

Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângelelegământului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului? Căci ştim cine este Cel ce a zis: „AMea este răzbunarea, Eu voi răsplăti! ”, şi în altă parte: „Domnul va judeca pe poporul Său.” Grozav lucru este să cazi în mâi nile Dumnezeului celui Viu! (Evrei 10,28-31)

Acordaţi atenţie acestui text:

Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci, dacă n-au scăpat cei ce n-auvrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scă pa noi, dacă ne întoarcem de laCel ce vorbeşte din ceruri, al cărui glas a clătinat atunci pământul, şi care acum a făcut făgăduinţaaceasta: „Voi mai clătina încă o dată nu numai pământul, ci şi cerul.” (Evrei 12,25-26)

http://www.constellationsofwords.com/stars/Bellatrix.html





Semne în ceruri

Trebuie deci să existe semne în ceruri care să ne arate că acolo, în Orion, se petrece ceva. La căutarea după aceste semne trebuie să ţ inem în mod special cont de Betelgeuse, deoarece aceasta este steaua care arată ceamai importantă trăsătură de caracter a lui Isus… corespunde viţelului care a fost sacrificat, reprezentânddispoziţia Sa de a Se jertfi şi sângele Său.

Mai întâi observăm că Betelgeuse este un gigant roşu şi astfel se potriveşte perfect pentru a ilustra sacrificiul.

Această stea arată spre anul 1914, când a existat o dispută între fraţi, urmată de o divizare în două lagăre. Ofisur ă s-a produs în Biserica Adventistă şi a urmat o separare. (Vorbesc aici nu de înfiinţarea bisericilor reformiste, care nu ar fi trebuit să se întâmple, ci de scindarea datorită vederilor doctrinale diferite.) Domnul vacauza din nou o separare. De data aceasta va fi separarea poporul Său de poporul Satanei, si aceasta va fi încheiată chiar înainte de marea zi a mâniei:

Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe! (Apoc 22,11)

Imaginea merge şi mai departe... Sigiliul al cincilea vorbeşte în mod deosebit despre sângele acelora care au datmaărturie pentru Cuvântul lui Dumnezeu:

Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră înjunghiaţi din pricinaCuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturisirii pe care o ţinuseră. Ei strigau cu glas tare şi ziceau: „Pânăcând, Stăpâne, Tu, care eşti sfânt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sângele no stru asupra locuitorilor pământului?” Fiecăruia din ei i s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi al fraţilor lor, care aveau să fie omorâţi ca şi ei. (Apoc 6,9-11)

Aici avem în faţa noastr ă sigiliul care ne-a prezis dintotdeauna că va exista o repetare a sigiliilor. Două perioadespeciale de persecuţie din cauza mărturiei pentru Cuvântul lui Dumnezeu ne arată atât interpretarea clasică cutimpul Reformaţiunii în Europa, cât şi micul timp al strâmtorării, în care Papa Francisc va depăşi pe înaintaşii săi din Evul întunecat în inchiziţiile şi tortura lor crudă.

Desigur, sufletele celor ucişi vorbesc aici numai simbolic, însă „rugăciunile” lor ajung la altarul la care Isus dejadin anul 31e.n. slujeşte în Sanctuarul ceresc. Ar trebui să fim atenţi dacă nu cumva există un semn, care în urmăcu 500-600 de ani, în timpul Reformaţiunii, a început, şi în viitorul nostru apropiat va arăta că Isus a încheiatslujba Lui de mijlocire şi a îmbrăcat hainele răzbunării cerute de mult timp.

Sigiliul al şaselea clasic numeşte câteva semne în cer (şi pe pământ) care au fost deja descifrate:

Când a rupt Mielul pecetea a şasea, m-am uitat şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele s-afăcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele, şi stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic. (Apoc 6,12-13)

Interpretarea clasică o găsim de ex. pe Sămânţa de muştar :

MARELE CUTREMUR DE PĂMÂNT

Mai întâi trebuie să ne întrebăm când are loc sigiliul al şaselea. Trebuie să fie după Reformaţiune, întimpul când stăpânirea Romei mergea către sfârşit. În acest timp a existat un cutremur de pământexcepţional de puternic, care a intrat în istorie ca şi „cutremurul de la Lisabona”. S-a petrecut pe 1 Noiembrie1755. Oraşul a fost transformat într -un câmp de dărâmături prin trei cutremure succesive. Până la 90.000 depersoane şi-au pierdut atunci viaţa. Tsunami care a urmat s-a năpustit asupra coastei Africii, măturândcaravane în mare. Şocurile s-au simţit puternic în nordul Africii, Franţa şi Europa Centrală. Pământul nu maiajunge de atunci la liniştire. Numărul şi intensitatea cutremurelor sunt în creştere. Cutremurul care adeclanşat dezastrul de la Fukushima pe 11 Martie 2011 a avut o magnitudine de 9,0 - o magnitudine care nufusese înregistrată niciodată mai înainte. Impactul cutremurului din 26 Decembrie 2004 în Tailanda a fost şimai mare, prin tsunami care a rezultat, a pretins câteva sute de mii de victime. Ni se aminteşte aici de

cuvintele din Bibilie, scrise de profetul Isaia: „Pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatullui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică.” Is 24,20



ÎNTUNECAREA SOARELUI

După marele cutremur de la Lisabona, a venit binecunoscuta „zi întunecată” pe 19 Mai 1780, urmândsecvenţa sigiliului al şaselea. În acea zi s-a extins un întuneric ciudat peste întreaga Nouă Anglie. Întunecarea a început la ora 10 dimineaţa şi a durat până la miezul nopţii care a urmat. Până astăziadevărata cauză a fenomenului a rămas necunoscută. Se vedeau stelele lucind, însă în timpul dimineţii afost un aşa întuneric, încât a fost necesară întreruperea lucrului, deşi soarele a fost vizibil tot timpul. Întunericul din noaptea care a urmat a fost cel mai dens, din câte au fost observate vreodată. Luna apăruroşie ca sângele, ceea ce, iarăşi, nimeni nu a putut să explice.

CĂDEREA DE STELE DIN 1833

Pe 13 Noiembrie 1833 a existat o ploaie imensă de meteoriţi care a depăşit cu mult măreţia oricărei apariţiianterioare de acest fel. Numărul stelelor căzătoare observate în acea noapte a fost es timat la peste 500.000. Întregul cer părea să fie o ploaie de foc. Pentru generaţia care a trăit atunci aceste fenomene naturale erauindicii clare ale venirii lui Isus. Ele s-au produs în aceeaşi ordine descoperită lui Ioan în sigiliul al şaselea. Poate se vor repeta aceste semne încă o dată, mai impresionant şi la o scara mai mare, când puterilecerurilor vor fi clătinate imediat înainte de revenirea lui Hristos. Isus doreşte ca toţi cei care aşteaptă cu dor venirea Sa să fie umpluţi cu speranţă prin aceste semne, aşa cum raportează Luca. „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.”Luca 21,28

În mod surprinzător, acest frate vede aici o posibilă repetare a acestui sigiliu, însă fără a intra în modelulIerihonului descoperit de noi. Suntem în mod repetat acuzaţi că am învăţa fără principii biblice, însă vedemmereu şi mereu că astfel de acuzatori nu s-au obosit niciodată să se uite peste explicaţiile noastre complete cumar fi Istoria se repetă. Ei aruncă prezentarea PowerPoint a Orionului - care desigur nu are spaţiu pentru mii defolii explicative, ci conţine numai trimiteri la studii mai profunde - în focul aprinderii lor proprii, fără a cerceta maideparte. Astfel ei fac acelaşi lucru pe care împăratul Ioiachim al lui Iuda l -a făcut cu sulul lui Ieremia (Capitolul36) - l-a tăiat şi l-a ars. De aceea Ted Wilson, Ioiachim-ul de astăzi, va primi o judecată asemănătoare:

De aceea, asa vorbeste Domnul despre Ioiachim, Imparatul lui Iuda: Nici unul din ai lu i nu va sedea pe scaunul de dom nie al lui David. Trupul lui mort va fi lasat la caldura ziua si la frig noaptea. (Ier 36,30)

Ted Wilson nu va avea descendenţi pe „tronul” Conferinţei Generale, şi trupul lui nu va fi înmormântat.

Următoarele alegeri ar fi abia în 2015, însă Conferinţa Generală nu va mai exista la acea dată. Isaia ne povesteşte ce se va întâmpla cu cei neloiali în timpul Mileniului pe pământ, în vreme ce mântuiţii sebucură în Împărăţia cerurilor:

„Şi când vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci vermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură.” (Is 66,24)

Ceva trebuie să se întâmple, care va fi atât de teribil încât oamenii nu vor mai avea timp nici măcar să-şi îngroape morţii.

Aşa cum înţeleptul autor al Seminţei de Muştar a observat mai departe corect, unele părţi ale sigiliului al şaselea

(clasic) nu s-au împlinit încă, şi acum stau gata să se împlinească:

Cuvintele sigiliului al şaselea se încheie cu un alt anunţ.

Cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Şi toţi munţii şi toate ostroavele s -au mutat dinlocurile lor. Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor. Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi -ne de faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului; căci a venit zi ua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?” Apoc 6,14-17

Cu aceste versete, privirea ne este îndreptată către viitor. Atenţia ne este atrasă către evenimente care nestau înainte şi care se vor întâmpla exact ca acelea care s-au împlinit deja. Imediat înainte şi în timpul celeide a doua veniri a lui Isus, forţe inimaginabile vor fi puse în mişcare, care vor muta munţi şi insule

chiar, şi le vor cauza dispariţia. Aici ni se arată vărsarea cupei a şaptea de mânie, când sunt descriseevenimente similare. (Apoc 16,20) Aceasta este prima dată când mânia lui Dumnezeu şi a Mielului estemenţionată, faţă de care oamenii vor căuta adăpost. Ei realizează că au făcut alegerea cea rea şi sunt acumfără protecţie înaintea mâniei Lui. Nimeni nu va putea sta în faţa lui Dumnezeu, care nu este acoperit cu îndurarea şi harul Mielului. Harul este închis, pocăinţa şi rugăciunea nu mai ajută. Decizia este finală. Mânialui Dumnezeu este revărsată în toată plinătatea ei peste dispreţuitorii cărora salvarea le-a fost oferită...



Deoarece părţi ale sigiliului al şaselea s-au împlinit deja, venirea Domnului nostru nu mai poate fi departe. Aceasta ar trebui să ne determine să studiem cu râvnă Cuvântul lui Dumnezeu şi să ne pregătim temeinicpentru acea zi.

Ce anume va pune în mişcare aceste forţe inimaginabile? Ce va muta din loc munţi şi insule? YouTube şi Internetsunt pline de idei de la persoane care nu sunt adventişti de ziua a şaptea, deoarece adventiştii nici nu mai credcă Isus vine curând, şi deci astfel de întrebări nu sunt de interes pentru ei. Însă multe teorii diferite nu fac delocmai uşoară munca de a repartiza adevărurilor biblice evenimentul corect. Totuşi, noi am găsit deja indicii biblice,că acesta trebuie să aibă de a face cu steaua Betelgeuse.

Isus ne dă ordinea în care evenimentele trebuie să vină:

Îndată după acele zile de necaz „soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădeadin cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.” (Mat 24,19)

Aici se vorbeşte de micul timp al strâmtorării, care va trebui să se fi consumat înainte de timpul plăgilor, şi putemfi din ce în ce mai siguri că semnele din sigiliul al şaselea clasic se vor repeta la începutul timpului plăgilor. Pescurt:

1. Când cele patru vânturi sunt lăsate libere, o treime din omenire va fi distrusă preintr -un eveniment brusc(trâmbiţa a şasea, Apoc 9,15). În Apoc 9,18 aflăm şi de trei plăgi deosebit de devastatoare, care ucid:

foc, fum şi pucioasă din gura „cailor”. 2. Un cutremur de pământ teribil are loc (repetarea sigiliului al şaselea, Apoc 6,12 şi Mat 24,29) 3. Soarele va fi întunecat (repetarea sigiliului al şaselea, Apoc 6,12 şi Mat 24,26) 4. Luna nu îşi va da lumina (repetarea sigiliului al şaselea, Apoc 6,12 şi Mat 24,26) 5. Stelele vor cădea (repetarea sigiliului al şaselea, Apoc 6,13 şi Mat 24,29) .6. Puterile cerului vor fi clătinate (Mat 24,29) 7. Cele şapte plăgi cad, dintre care patru au efecte fizice asupra oamenilor şi pământului (Apoc 16,3):

1. O rană rea şi dureroasă va veni asupra oamenilor care au acceptat Legea Duminicală. (Apoc16,2)

2. Marea devine ca sângele şi toate fiinţele din ea mor. (Apoc 16,3)3. Râurile şi izvoarele apelor devin sânge. (Apoc 16,4)4. Soarele va dogorâ pe oameni cu mare arşiţă. (Apoc 16,8)

Celelalte trei plăgi (Apoc 16,10-21) vorbesc despre distrugerea Romei, încercarea de a executa decretul cumoartea asupra păstrătorilor Sabatului şi marele cutremur de pământ de la revenirea lui Isus şi grindina, care vanimici apoi restul omenirii. Putem să subscriem toate aceste efecte fizicale distrugătoare asupra pământului şi alocuitorilor lui unei cauze comune?

O avertizare este în acest loc pertinentă. Suntem obişnuiţi să citim texte biblice, care au fost scrise cu mii de ani înainte, cu detaşare. Asa cum mult timp nu s-a întâmplat nimic, credem ca nici nouă nu ni se va întâmpla. Petrune avertizează în mod explicit să nu gândim în acest mod:

…„Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci, de când au adormit părinţii noştri, toate rămân aşa cum erau de laînceputul zidirii!” („Petru 3,4)

Şi totuşi îi avertizez pe aceia care repede se înspăimântă, că este una să citeşti scenariile apocaliptice „obişnuite” ale plăgilor în Biblie, sau vreo teorie stiintifica oarecare, despre posibilitatea ca pământul să fie distrus princatastrofe, independent de o reală şi temporală raportare la evenimentele actuale, şi ceva complet diferit să faci faţă cu credinţă puternică unui eveniment iminent care ar putea în mod real să şteargă toată viaţa cunoscută de pe această planetă şi chiar să te nimerească personal într-un timp foarte scurt.

Vă vom oferi acum pilula roşie a adevărului despre Betelgeuse. Cine vrea să se trezească din somnolenţă şi sesimte destul de puternic ca să privească în ochii unui monstru, poate s -o facă liniştit. Domnul dă aceste avertizăricu o logică şi un scop. El vrea ca să vă treziţi în sfârşit şi să priviţi în faţă realitatea venirii Sale, şi să faceţi faţă cucuraj evenimentelor teribile care trebuie să vină mai întâi. El nu doreşte ca voi să aveţi teamă; El doreşte ca voisă fiţi gata să treceţi prin toate acestea, pentru a va dovedi, cu mărturia pentru Dumnezeu, recunoştinţa voastrăfaţă de jertfa lui Isus, din dragostea pe care o aveţi pentru El. Răsplata pentru aceasta este protecţia faţă deacest eveniment. Oricum a fost promis numai bisericii Filadelfia, bisericii celor 144000:

Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumeaîntreagă ca să încerce pe locuitorii pământului. (Apoc 3,10)



Cine însă preferă să doarmă mai departe, poate să rămână la pilula albastră, distribuită (aproape) gratuit de cătrecele trei broaşte necurate cu gurile largi, orăcăitoare: Ted Wilson cu Formaţia Spirituală a lui (balaurul), Biserica Adventistă organizată, împreună cu celelalte biserici decăzute cândva protestante (martorul mincinos) şi „umilul” Papă iezuit Francisc cu Evanghelia sa ecumenică pentru cei săraci (fiara).

Următoarele cuvinte sunt î ncă direcţionate către aceste biserici – moarta Sardes şi Laodiceea (Biserica Adventistă şi bisericile Protestante apostate):

Adu-ţi aminte, dar, cum ai primit şi auzit! Ţine şi pocăieşte-te ! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ, şi nu vei şti în c are ceas voi veni p este t ine . (Apoc 3,3)

„Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel,nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşineagoliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi. Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pecare-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te ! Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meuşi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine. (Apoc 3,15-20)

Mâna Gigantului

Documents

Transcript of Mâna Gigantului