Maitre Yi

5
MAITREYI de MIRCEA ELIADE ROMANUL SUBIECTIV / DE ANALIZĂ PSIHOLOGICĂ Romanul este opera epică, în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai mult planuri şi la care participă un număr mare de personaje. Trăsăturile romanului subiectiv: -îşi propune să prezinte lumea prin intermediul conştiinţei, realizând o imagine parţi -universul ctiv se concentrează asupra evenimentelor din planul conştiinţei ; -con!ictul principal este interior, trăirile, interpretările evenimentelor sunt mai im concrete ; -construcţia subiectului nu mai respectă ordinea cronologică, producându-se d ale timpului, trecându-se dintr-un plan în altul ; -pentru sublinierea autenticităţii se inserează în te"t scrisori, articole de ziar, pa -acţiunea nu se mai des$ăşoară după o cauzalitate prestabilită, evoluţia evenimentelor -persona#ul este o individualitate comple"ă a cărei evoluţie nu poate prevăzută pent analizează ; -naraţiunea se $ace la persoana %, discursul ind structurat în $uncţie de subiectivit -timpul este prezent şi subiectiv . MAITREYI &crierile literare ale lui 'ircea (liade se clsică în $uncţie de două tendinţe parte „experien!" ,!#$en$i%i$!$e! , trăirea nemi#locită, intensă a realităţii, mai ales sub pe de altă parte &!n$!'$i%#( , re!ectând )e"perienţa sacrului*. +omanul M!i$re)i 1 / $ace parte din pr tendinţă, ind un r*+!n +*dern '#,ie%$i- , de analiză psi0ologică, #n r*+!n !( !#$en$i%i$.ii i !( experienei , dar şi un r*+!n ex*$i% . (ste un roman al e"perienţei şi al )autenticităţii* valorică trăirea cât mai intensă, în plan interior, de către persona#e, a unor e"per e"perienţei se bazează pe crearea impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor ele #urnalul din %ndia al scriitorului, elemente autobiograce, scrisori etc. 2ormula care romanului este cea a autenticităţii, prin con$esiunea per'*n!0#(#i1n!r!$*r ,re(!$!re! (! per'*!n! I ,in$r*'pe%i! ,!#$*!n(i2! (#%id. . A%i#ne!este plasată în %ndia, locul în care autorul a şi-a $ăcut studiile de orie plecare o e"perienţă reală, autobiogracă, după cum mărturiseşte (liade în Memorii :„În faţa hârtiei albe, despre oameni şi întâmplări care au avut loc în viaţa mea, mi-era peste putinţă să inv evident, numele personaelor, în afară de a lui !aitre"i şi al surorii ei #habu, dar a adresele şi numerele de telefom. $chimbasem, de asemenea, meseria lui %as&upta şi a po modi'cat radical 'nalul, ca şi cum aş ' vrut să mă despart de'nitiv de !aitre"i( . 3ceste însemnări pun în v preocuparea pentru document, pentru $aptul autentic, scriitorul propunându-şi să e câ realitatea trăită. (liade inserează pagini de #urnal, în care sunt consemnate cele mai trăiri ale persona#ului principal. 4eşi este un roman cu surse autobiograce, )e"perie provine din legăturile cu viaţa reală a autorului, ci din $aptul că romanul creează im eroii lui îşi trăiesc iubirea cu intensitate, ca e"perienţă denitorie a e"istenţei. Te+! romanului este iubirea incompatibilă. 3ceastă temă este redată cu a#utorul con!ictelor. C*n3i%$#( dintre europeanul 3llan şi bengalezul 5arendra &en redă opoziţia dint şi constrângerile tradiţionale, iar la nivel general, incompatibilitatea sau lipsa de mentalităţi: cea europeană şi cea asiatică. 4e asemenea, e"istă şi un %*n3i%$ in$eri*r4 2ire autore!e"ivă, 3l trăieşe con!ictul dintre trăirea intensă a iubirii, ca e"perienţă denitorie, şi lucid 'aitre6i, 3llan descoperă atât lumea tainică a %ndiei, cât şi iubirea adevărată. Ti$(#( cărţii coincide cu numele persona#ului principal $eminin, 'aitre6i, consider e"otic persona# $eminin din literatura română. +omanul este structurat în %in%i'pre2e%e %!pi$*(e , iar întâmplările sunt relatate la persoana % e"istă $rei ni-e(#ri !(e '%rii$#rii : #urnalul intim al lui 3llan care înregistrează evenimentele lor, însemnările ulterioare ale persona#ului care completează sau contrazic primele im naratorului care scrie după ce povestea de iubire s-a înc0eiat. 3ceastă te0nică a comb autenticităţii, a $aptului trăit. 5outatea construcţiei discursului narativ constă în d#,(! per'pe%$i-. $e+p*r!(. pe care naratorul-persona# o are asupra evenimentelor: %*n$e+p*r!n. i #($eri*!r. . ersona#ul- narator nu evocă pur şi simplu evenimentele, rememorându-le, ci reconstituie eveniment la timpul prezent, dar şi la $elul în care percepuse respectivele evenimente în moment consultând în acest scop #urnalul acelei perioade. e măsură ce scrie romanul, viziune

description

rttet

Transcript of Maitre Yi

MAITREYI

MAITREYIde MIRCEA ELIADE 1. ROMANUL SUBIECTIV / DE ANALIZ PSIHOLOGIC Romanuleste opera epic, n proz, de mare ntindere, cu o aciune desfurat pe mai multe planuri i la care particip un numr mare de personaje. Trsturile romanului subiectiv: -i propune s prezinte lumea prin intermediul contiinei, realiznd o imagine parial a acesteia ; -universul fictiv se concentreaz asupra evenimentelor din planul contiinei ; -conflictul principal este interior, tririle, interpretrile evenimentelor sunt mai importante dect ntmplrle concrete ; -construcia subiectului nu mai respect ordinea cronologic, producndu-se dilatri sau comprimri ale timpului, trecndu-se dintr-un plan n altul ; -pentru sublinierea autenticitii se insereaz n text scrisori, articole de ziar, pagini de jurnal, relatri ; -aciunea nu se mai desfoar dup o cauzalitate prestabilit, evoluia evenimentelor neputnd fi anticipat -personajul este o individualitate complex a crei evoluie nu poate fi prevzut pentru c el are ndoilei, ezit, analizeaz ; -naraiunea se face la persoana I, discursul fiind structurat n funcie de subiectivitateanaratorului personaj ; -timpul este prezent i subiectiv .

MAITREYI Scrierile literare ale lui Mircea Eliade se clsific n funcie de dou tendine ireconciliabile: pe de o parteexperiena,autenticitatea, trirea nemijlocit, intens a realitii, mai ales sub aspect ritual i erotic, pe de alt partefantasticul, reflectnd experiena sacrului. RomanulMaitreyi(1933) face parte din prima tendin, fiind unroman modern subiectiv, de analiz psihologic,un roman al autenticitii i al experienei, dar i unroman exotic. Este un roman al experienei i al autenticitii pentru c valorific trirea ct mai intens, n plan interior, de ctre personaje, a unor experiene definitorii. Proza experienei se bazeaz pe crearea impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor elemente care in de realitate: jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc. Formula care sintetizeaz problematica romanului este cea a autenticitii, prin confesiuneapersonajului-narator,relatarea la persoana I,introspecia,autoanliza lucid. Aciuneaeste plasat n India, locul n care autorul a i-a fcut studiile de orientalistic, i are ca punct de plecare o experien real, autobiografic, dup cum mrturisete Eliade nMemorii:n faa hrtiei albe, scriind despre oameni i ntmplri care au avut loc n viaa mea, mi-era peste putin s inventez. Am schimbat, evident, numele personajelor, n afar de a lui Maitreyi i al surorii ei Chabu, dar am lsat ntocmai datele, adresele i numerele de telefom. Schimbasem, de asemenea, meseria lui Dasgupta i a povestitorului i am modificat radical finalul, ca i cum a fi vrut s m despart definitiv de Maitreyi. Aceste nsemnri pun n valoare preocuparea pentru document, pentru faptul autentic, scriitorul propunndu-i s fie ct mai aproape de realitatea trit. Eliade insereaz pagini de jurnal, n care sunt consemnate cele mai importante sentimente i triri ale personajului principal. Dei este un roman cu surse autobiografice, experienialismul, trirismul nu provine din legturile cu viaa real a autorului, ci din faptul c romanul creeaz impresia de via autentic, iar eroii lui i triesc iubirea cu intensitate, ca experien definitorie a existenei. Temaromanului este iubirea incompatibil. Aceast tem este redat cu ajutorul conflictelor.Conflictuldintre europeanul Allan i bengalezul Narendra Sen red opoziia dintre libertatea dragostei i constrngerile tradiionale, iar la nivel general, incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizaii i mentaliti: cea european i cea asiatic. De asemenea, exist i unconflict interior.Fire autoreflexiv, Allan triee conflictul dintre trirea intens a iubirii, ca experien definitorie, i luciditatea autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descoper att lumea tainic a Indiei, ct i iubirea adevrat. Titlulcrii coincide cu numele personajului principal feminin, Maitreyi, considerat de critic drept cel mai exotic personaj feminin din literatura romn. Romanul este structurat ncincisprezece capitole, iar ntmplrile sunt relatate la persoana I. De asemenea, existtrei niveluri ale scriiturii: jurnalul intim al lui Allan care nregistreaz evenimentele n momentul realizrii lor, nsemnrile ulterioare ale personajului care completeaz sau contrazic primele impresii i confesiunea naratorului care scrie dup ce povestea de iubire s-a ncheiat. Aceast tehnic a combinrii sporete iluzia autenticitii, a faptului trit. Noutatea construciei discursului narativ const ndubla perspectiv temporalpe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor:contemporan i ulterioar. Personajul-narator nu evoc pur i simplu evenimentele, rememorndu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar i la felul n care percepuse respectivele evenimente n momentul n care le trise, consultnd n acest scop jurnalul acelei perioade. Pe msur ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra ntmplrilor trecute se modific. Neconcordana dintre istoria propriu-zis, relatat n jurnal, i rememorarea acesteia, n romanul pe care Allan l scrie, relativizeaz evenimentele i le confer caracter subiectiv. Incipitulabrupt al romanului surprinde prin tonalitatea confesiuni i atitudinea personajului-narator, prin sinceritatea povestirii, luciditatea analizei, autenticitatea faptuluitrit, dar i prin misterul femeii iubite:Am ovit att n faa acestui caiet, pentru c n-am izbutit s aflu nc ziua precis cnd am ntlnit-o pe Maitreyi. n nsemnrile mele din acel an n-am gsit nimic. Numele ei apare acolo mult mai trziu, dup ce am ieit din sanatoriu i a trebuit s m mut n casa inginerului Narendra Sen, n cartierul Bhowanipore. Dar aceasta s-a ntmplat n 1929, iar eu ntlnisem pe Maitreyi cu cel puin zece luni nainte. i dac sufr oarecum ncepnd acest povestire, e tocmai c nu tiu cum s evoc figura ei de-atunci i nu pot retri aievea mirarea mea, nesigurana i tulburarea celor dinti ntlniri. Subiectulromanului se organizeaz n jurul cuplului Allan Maitreyi. Europeanul Allan vine n India pentru a descoperi ct mai multe taine din aceast ar plin de mit i inefabil. La nceput nu descoper cu adevrat lumea indian, fiind nconjurat mai ales de prieteni europeni. Allan muncete la Tambuk i apoi la Assam, n jungl, unde se mbolnvete de malarie. Aceast boal constituieintriga, fiind momentul care i schimb radical existena deoarece inginerul Narenda Sen, superiorul lui, i propune s locuiasc n casa lui, pentru a evita revenirea bolii. Pe lng ajutorul pe care i l-ar da tnrului englez faptul de a locui ntr-o familie, Narendra Sen intenioneaz s-l adopte ca fiu pe Allan, iar apoi s se mute cu toat familia n Anglia, pentru c n India ncepea revoluia. Allan va afla mult mai trziu inteniile inginerului, dup ce crezuse la nceput c Sen vroia s-l nsoare cu fiica lui. Mutarea n casa inginerului declaneaz n existena lui Allan un adevrat proces iniiatic. Eroul devine astfel un fin observator al lumii indiene i hotrete s-i noteze observaiile ntr-un jurnal. Familia lui Sen este una tipic indian, unde tradiia este legea suprem, dup care se organizeaz i se structureaz totul. Allan observ c n familie brbatul este un stpn extrem de autoritar. Cele dou fiice, Maitreyi i Chabu, precum i soia lui, Srimate Devi Indira, l respect i l ascult cu o supunere oarb. O apariie stranie este Chabu, sora mai mic a Miatreyiei, care are un ten mai nchis la culoare, motiv pentru care familia trebuie s-i pregteasc o zestre mai mare pentru ca acesta s poat fi integrat social. Atenia lui Allan este captat de Maitreyi, frumoas indian de 16 ani, prin care el descoper att lumea tainic a Indiei, ct i iubirea adevrat. Cnd o vede pentru ntia oar, Allan nu este impresionat, ba dimpotriv, adolescenta i se pare chiarurt cu ochii ei prea mari i prea negri, cu buzele crnoase i rsfrnte, cu snii puternici, de fecioar bengalez crescut prea plin, ca un fruct trecut n copt.La nceput, fata i apare asemenea unei fpturi nefireti:O priveam cu oarecare curiozitate, cci nu izbuteam s neleg ce tain ascunde fptura aceasta n micrile ei moi, de mtase, n zmbetul timid, preliminar de panic, i mai ales n glasul ei att de schimbat n fiecare clip, un glas care parc ar fi descoperit atunci, anumite secrete.Dup ce o privete ca pe o curiozitate, Allan o observ pe Maitreyi ntr-o alt postur, aceea a unei persoane distante, protocolare, chiar dispreuitoare. Iniial, ntlnirea dintre cei doi nu anun nimic deosebit, iar lui Allan i se pare c prinii fetei ncurajeaz prietenia lor n vederea unei eventuale cstorii. Treptat, se poate observa c Maitreyi devine pentru erou un univers, cci el vrea s descopere totce era sigilat i fascinant n viaa ei.Atracia spre Maitreyi are o serie de consecine: Allan ncepe s nvee bengaleza i se desparte de grupul de prieteni europeni. Cu floarea roie pe care i-o ofer tnrului, Maitreyi declaneaz involuntar jocul seduciei. Din acest moment, se urmrete traiectoria capricioas a evoluiei sentimentului erotic, de la manifestarea echivoc de la nceput i pn la dezlnuirea ptima de care sunt prini cei doi ndrgostii. Strile interioare ale eroului ncep s fie contradictorii, dovad notaiile din jurnal:Maitreyi s-a schimbat fa de mine, a nceput s-mi fie drag (not: nu e adevrat), i sufr un pic de gelozie, de singurtate.O nou treapt a evoluiei acestei iubiri este marcat de lungile discuii ale celor doi tineri, dup cum noteaz Allan n jurnal:Patima crete, delicios i firesc amestec de idil, sexualitate, prietenie, devoie.Seducia continu cu jocul crilor, n bibliotec, jocul privirilor, al minilor, al atingerilor i al picioarelor. Treptat, Allan ncepe s contientizeze c sentimentele lui se modific i c ncepe s triasc o iubire fr precedent. Gesturi tandre, izbucniri neateptate, luciditate i tulburare, indiscreii abil camuflate alterneaz n comportamentul celor doi. Punctul maxim este atins n momentul n care Allan i declar iubirea. Maitreyi reacioneaz cu candoare: i acoper ochii i i rspunde c ea nu l poate iubi dect ca pe unscump prieten. Allan, derutat de atitudinea ngduitoare a familiei Sen, este gata s cear n cstorie pe Maitreyi, dar ea i atrage atenia c un asemenea mariaj nu poate fi acceptat de prini. Fata, dei are premoniia finalului nefericit al iubirii lor, se avnt n acest vrtej pasional, asumndu-i toate riscurile. Diferena dintre cele dou mentaliti, oriental i occidental, este pus n eviden i de concepia celor doi tineri despre iubire. Maitreyi este un personaj emblematic, ea reprezint eternul feminin, devenind simbolul druirii totale n iubire. Tnra de numai 16 ani dovedete largi disponibiliti afective. Sufletul ei pur a fost permanent nsetat de iubire. Prima sa pasiune a fost un copac numitapte frunze, asupra cruia i-a revrsat toat afeciunea. Apoi, a iubit ani n ir un tnr care i-a druit o coroan de flori ntr-un templu, pentru ca n final s se lege cu jurmnt de Tagore, modelul ei spiritual iguru-ulei, pentru care i dorea s fie btrn, pentru a fi mai aproape de el. n schimb, iubirile lui Allan fuseser doar trupeti, fr spiritualitate. Apropierea ei de Allan este fireasc, iar dragostea este plin de devotament i naturalee. Dei iniial i neag sentimentele, autoanalizndu-se cu luciditate, Allan se las prins n mrejele jocului, traversnd toate etapele iubiri: nceputul (eu n-o iubesc,m turbur, m fascineaz, dar nu sunt ndrgostit de ea), instalarea (m amuz doar), creterea (nicio femeie nu m-a tulburat att), apogeul (suferina mea,vrjit i ndrgostit). Allan dorete chiar s renune la religia lui, creznd c aa se va putea cstori cu Maitreyi. nainte de a se drui lui Allan pentru a evita pcatul iubirii, Maitreyi oficiaz o logodn mistic i i druiete un inellucrat dup ceremonialul cstoriei indiene - din fier i aur cu doi erpi ncolcii, unul ntunecat i altul galben, cel dinti reprezentnd virilitatea, cellalt feminitatea.. Tinerii se logodesc n tain, ntr-un parc, la Lacuri, avnd ca martori elementele naturii. Maitreyi rostete un jurmnt, care constituie un element de lirism al romanului, cerul i pmntul sunt invocate ntr-un legmnt de dragoste ca ntr-un ritual magic:- M leg pe tine, pmntule, c voi fi a lui Allan i a nimnui altuia. Voi crete din el ca iarba din tine. i cum atepi tu ploaia, aa i voi atepta eu venirea, i cum i sunt ie razele, aa va fi trupul lui mie. M leg n faa ta c unirea noastr va rodi, cci mi-e drag cu voia mea i tot rul, dac va fi, s nu cad asupra lui, ci asupr-mi, cci eu l-am ales. Tu m auzi, mam pmnt, tu nu m mini, maica mea. Dac m simi aproape, cum te simt eu acum, i cu mna i cu inelul, ntrete-m s-l iubesc totdeauna, bucurie lui necunoscut s-i aduc, via de rod i de joc s-i dau. S fie viaa noastr ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. S fie mbriarea noastr ca cea dinti zi a monsoon-ului. Ploaie s fie srutul nostru. i cum tu niciodat nu oboseti, maica mea, tot astfel s nu oboseasc inima mea n dragostea pentru Allan, pe care Cerul l-a nscut departe, i tu, maic, mi l-ai adus aproape. Iubirea tainic a celor doi este deconspirat incontient de Chabu, sora mai mic a Maitreyiei. Allan este alungat din cas i i se interzice orice legtur cu familia i Maitreyi. Abia acum afl c o cstorie cu Maitreyi era imposibil, deoarece ea aparinea celei mai nobile caste indiene, a brahmanilor, iar cstoria cu cineva din afara castei sale ar fi adus dizgraia ntregii familii. Ruptura aduce supliciul, boala, martirajul n casa inginerului Sen: tatl orbete, Chabu moare n urma unor crize de nebunie. Brutalizat de tat, Maitreyi ia asupra ei toat vina. Mai poate primi o vreme veti de la iubita sa de la Khokha, rud srac i om n cas ak familiei Sen. nfrnt, fr vreo speran de a-i mai vedea iubita, alungat de Sen i ironizat de cunotinele sale, Allan prsete Calcutta. Eroul rtcete n Delhi, Simla, trece prin Naini-Tal i se ndreapt spre Himalaya, unde va tri n singurtate. Calmarea suferinei erotice, prin retragerea n pustnicie, confer experienei trecute o aur de mister. ncearc s aib relaii cu alte femei, ns observ cu durere c nu este capabil s uite zilele petrecute alturi de marea i unica sa iubire. Apariia lui Jeni Isaac, o sud-african rtcit n cutarea absolutului, i aventura trectoare cu aceasta, atenueaz criza, mpingnd amintirea dragostei trecute din plan concret ntr-unul mitic. Plecarea din India i apare ca o izbvire. La Singapore, unde obinuse o slujb, se ntlnete dup un timp cu J., nepotul doamnei Sen, care i povestete de ncercarea disperat i inutil pe care o fcuse Maitreyi pentru a fi alungat din cas. Finalul accentueaz i mai mult aceast distanare de real, iar imaginea eroinei, care, n ncercarea de a se elibera de sub autoritatea familiei, se d unui vnztor de fructe, capt o dimensiune tragic. n ncercarea sa de a descifra adevrul despre Maitreyi, Allan d peste o scrisoare a acesteia. La vechile ntrebri fr rspuns se adaug altele, sporind tot mai mult misterul n care se pierde imaginea eroinei,finalulfiind unul deschis:Dac a fi citit scrisorile aduse de Khokha... Poate plnuise ceva. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. i vreau totui s scriu aici tot, tot. i dac n-ar fi dect o pcleal a dragostei mele? De ce s cred? De unde tiu? A vrea s privesc ochii Maitreyiei.Paginile liricealterneaz cusecvenelevoitobiectivecuprinse n notaiile din jurnal. Acestor aspecte li se adaug analiza clar a strilor sufleteti ale personajului-narator, surprinse cu ajutorulintrospeciei. Prozatorul folosete relatarea la persoana I pentru a ptrunde mai adnc sufletul lui Allan i-i transform eroul n observator i reflector. 1. PERSONAJELE: ALLAN I MAITREYI Incompatibilitatea iubirii celor doi se datoreaz diferenelor de mentalitate, civilizaie, religie. Pentru europeanul Allan, iubirea pentru Miatreyi are semnificaia unei duble iniieri: erotic, ntr-o iubire total i cultural, i n lumea exotic a Indiei. Iniierea rmne la stadiul de experien, fr ca personajul s cunoasc o transformare ireversibil i profund. Pentru Maitreyi, iubirea i ofer iluzia mplinirii cuplului arhetipal, dincolo de obiceiurile de cast i de religie, iar eecul este previzibil.). Evoluia cuplului cuprinde mai multe etape: nceputul, cnd indianca i pare mai curndurt i vulgartnrului englez, jocul erotic, apropierea treptat cnd Allan dorete s nvee limba, tradiiile fetei i s adopte chiar religia acesteia, culminarea cu logodna de la Lacuri i mplinirea erotic, destrmarea brutal a cuplului ca urmare a interveniei familiei, cderea n profan a iubirii prin aventurile ocazionale ale lui Allan, mitizarea acestei iubiri de ctre Maitreyi. Maitreyi este considerat cel mai exotic personaj feminin din literatura romn. Portretul ei este realizat n ntregime din perspectiva subiectiv a naratorului-personaj. Adolescent bengalez, copil i femeie n acelai timp, poet, preocupat de filozofie i apreciat n cercurile intelectuale bengaleze, care confereniaz la 16 ani despre esena frumosului, Maitreyi simbolizeaz misterul feminin. Prin caracterizare direct, naratorul realizeaz, n diferite etape ale iubirii lor, mai multe portrete, care i surprind vestimentaia, chipul, detalii fizice senzuale sau inocente, gesturi, caliti, n ncercarea de a surprinde n transformare miracolul acestei femei indiene. Cnd o vede pentru ntia oar, Allan nu este impresionat, ba dimpotriv, adolescenta i se pare chiar urt cu ochii ei prea mari i prea negri, cu buzele crnoase i rsfrnte, cu snii puternici, de fecioar bengalez crescut prea plin, ca un fruct trecut n copt. La nceput, fata i apare asemenea unei fpturi nefireti: O priveam cu oarecare curiozitate, cci nu izbuteam s neleg ce tain ascunde fptura aceasta n micrile ei moi, de mtase, n zmbetul timid, preliminar de panic, i mai ales n glasul ei att de schimbat n fiecare clip, un glas care parc ar fi descoperit atunci, anumite secrete. Aceast prim impresie se modific ntr-o oarecare msur cnd merge mpreun cu un prieten ziarist francez la o cin n casa familiei Sen: Maitreyi mi s-a prut, atunci, mult mai frumoas, n sari de culoarea ceaiului palid, cu papucii albi cusui n argint, cu alul asemenea cireelor galbene i buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roii creau parc o via mai puin uman n acest trup nfurat i totui transparent, care tria, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie. Ba mai mult, rsul ei, un rs nestvilit, contagios, un rs de femeie i de copil n acelai timp, l fascineaz pe Allan. Caracterizarea indirecta fetei se constituie treptat, din faptele, gesturile i cuvintele ei, pe msur ce Allan se ndrgostete. Dup ce o privete ca pe ocuriozitate, Allan o observ pe Maitreyi ntr-o alt postur, aceea a unei persoane distante, protocolare, chiar dispreuitoare. La nceput, Allan reine mai puin detaliile fizice, fiind impresionat de o vraj greu de definit. De asemenea, nu i se pare frumoas, dar i atrage atenia braul gol al fetei, de o culoare stranie:galben ntunecat att de tulburtor, att de puin feminin, de parc ar fi fost mai mult al unei zeie...Pe erou l uimete privirea ei, un gest anume, pentru ca s alctuiasc un portret complet femeii iubite, aceasta fiind vzut ca un amestec de frumusee fizic, senzualitate, candoare i spirit de sacrificiu:Nu are o frumusee regulat, ci dincolo de canoane, expresiv pn la rzvrtire, fermectoare, n sensul magic al cuvntului. Tnra de numai 16 ani dovedete largi disponibiliti afective. Sufletul ei pur a fost permanent nsetat de iubire. Prima sa pasiune a fost un copac numitapte frunze, asupra cruia i-a revrsat toat afeciunea. Apoi, a iubit ani n ir un tnr care i-a druit o coroan de flori ntr-un templu, pentru ca n final s se lege cu jurmnt de Tagore, modelul ei spiritual iguru-ulei, pentru care i dorea s fie btrn, pentru a fi mai aproape de el. n schimb, iubirile lui Allan fuseser doar trupeti, fr spiritualitate. Apropierea ei de Allan este fireasc, iar dragostea este plin de devotament i naturalee. nsui Allan observ complexitatea sufletului ei:M dureau cele spuse de Maitreyi. M dureau cu att mai mult cu ct o simeam n stare s iubeasc totul cu aceeai pasiune, n timp ce eu voiam s m iubeasc venic numai pe mine.Ca s oficializeze ntr-n fel logodna lor, tnra naiv imagineaz o logodn mistic, svrete un jurmnt sacru, avnd ca martor apa, pdurea i cerul. ntr-una din nopile urmtoare i se druiete lui Allan, pentru cUnirea noastr a fost poruncit de Cer.Dup desprirea brutal de tnrul englez, fata d dovad de trie n aprarea iubirii ei, astfel explicndu-se i gestul final cnd se ofer unui vnztor de flori cu sperana c va fi alungat de acas. Caracterizarea indirect, prin fapte, limbaj i atitudini, gesturi, relaii cu celelalte personaje, dezvluieasumarea tragic a iubirii, pentru c Maitreyi este singura din cuplu care cunoate interdiciile i urmrile erosului interzis n lumea sa. Ea l iniiaz pe Allan n iubire, n cultura oriental i n sacralitate. Allaneste personajul principal i n acelai timp personajul-narator al romanului. Este descris ca un experimentator lucid aflat ntr-o cutare a valorilor existeniale.Raional i lucid,este interesat n primul rnd s avanseze din punct de vedere profesional, s fie liber, s experimenteze i s nu se implice ntr-o relaie de iubire. De aceea, reaciile lui iniiale fa de Maitreyi, de care se simte atras, sunt defensive.Spirit problematizant, el triete ns treptat o aventur a cunoaterii prin eros. Natura sa dilematic l mpinge permanent spre introspecie, spre cutarea explicaiilor propriilor sale triri. El supune unei analize lucide chiar i propriile triri. Allan vrea s-i explice siei faptele petrecute i s desprind sensul ntmplrilor n care a fost prins, printr-o notaie ct mai exact. Ceea ce l frmnt este dorina de descifrare a misterului sentimentului erotic:M ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat i fascinant n viaa ei. Dac m gndeam adesea la Maitreyi, dac n jurnalul meu din acel timp se gsesc notate o seam din cuvintele i ntmplrile ei, dac, mai ales, m turbura i m nelinitea, aceasta se datora straniului i nenelesului din ochii, din rspunsurile, din rsul ei. este adevrat c spre fata asta m simeam atras. Nu tiu ce farmec i ce chemare aveau pn i paii ei.Dei este nzestrat cu luciditate ispirit de analiz, Allan se las sedus de jocurile Maitreyiei, traversnd toate etapele iubirii: nceputul (eu n-o iubesc, m turbur, m fascineaz, dar nu sunt ndrgostit de ea), instalarea (m amuz doar), creterea (nicio femeie nu m-a tulburat att), apogeul (suferina mea,vrjit i ndrgostit). Europeanul lucid este gata s-i abandoneze religia i s treac la hinduism de dragul femeii iubite. Cu toate acestea, Allan pstreaz o urm de luciditate, specific omului civilizat, incapabil s se piard n totalitate pe sine, dup cum el nsui recunoate:Am fost un om moral, de aici mi se trag toate tragediile. Am iubit ntotdeauna pe mai multe planuri, n-am tiut s sacrific totul pentru un singur smbure de adevr sau de via de aceea m-am lovit de toate pragurile i m-au dus valurile cum au vrut. Dup suferinele despririi de Maitreyi, Allan se va retrage n Himalaya, pentru a se purifica de pasiunea i dependena pe care le simte fa de Maitreyi. Dup o aventur cu Jenia Isaac, pleac din India hotrt s o uite definitiv pe Maitreyi. Lucid, raional, individualist i oarecum egoist, europeanul Allan se vindec n cele din urm de pasiune i i va duce probabil viaa mai departe, chiar dac tnra bengalez va rmne pentru el un mister i un simbol pentru iubirea adevrat. Totui, pasiunea las urme n sufletulu tnrului englez, dup cum mrturisete:Nu mai eram de mult tnrul vnjos i optimist, tiind ce vrea i ce poate, europeanul ndrgostit de tehnic i pionierat, care debarcase cndva n India ca s-o civilizeze. Totul mi se prea inutil, abstract i inutil. Totul, n afar de acele cteva luni ale dragostei i nenorocirii mele. Cuplul Allan Maitreyi ilustreaz mitul iubirii imposibile, ntre cei doi aflndu-se profunde diferena de civilizaie, mentalitate, religie. Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura lumii, aici doar femeia i asum dimensiunea tragic, n timp ce brbatul eternizeaz iubirea n poveste.