Magnetismul Terestru

Ce este magnetismul terestru?

Numim magnetism terestru sau geomagnetism proprietatea fizică a Pământului care îi conferă caracteristica de magnet uriaş. Magnetismul terestru este generat de variate surse (frecarea materiei topite din nucleul extern şi astenosferă de învelişurile exterioare; concentrări regionale, în scoarţă, de roci bogate în fier etc.).

Exista teorii conform carora, miezul lichid al planetei, care are în componenţă metale precum fierul şi nichelul, dă naştere câmpului magnetic datorită dispunerii şi mişcării sarcinilor electrice din compoziţia atomilor acestor elemente chimice. Efectul este cunoscut sub numele de efect de dinam şi s-ar produce datorită mişcării în convecţie a sarcinilor electrice prezente în structura nucleului exterior al Pământului. Această teorie a dinamului încearcă să descrie procesele prin care un fluid bun conductor din punct de vedere electric aflat în mişcare de rotaţie şi de convecţie poate genera şi întreţine un asemenea câmp magnetic.

Câmpul magnetic terestru are o structură bipolară. Câmpul magnetic terestru poate fi vizualizat ca "emanând" din polul sud, traversând suprafaţa planetei aproape paralel cu suprafaţa terestră, pentru a reveni pentru a reintra în scoarţa terestră la polul nord. Axa polară nu trece prin centrul Pământului şi realizează cu axa geografică un unghi de 11o.

Magnetosfera

Magnetosfera reprezinta cavitatea in care este inchis campul geomagnetic. Magnetosfera este comprimata în partea dinspre Soare datorita fortei particulelor ce vin dinspre acesta si este mai extinsa în partea opusa Soarelui. Se constituie ca un obstacol in drumul vantului solar, cauzand dispersarea acestuia.

Importanta campului magnetic si efectele particulelor emise de Soare

Campul magnetic al Pamantului este necesar existentei vietii pe Pamant. Acesta protejează planeta de particulele emise de Soare sau care vin din spațiu. În timpul în care polii se inversează, intensitatea câmpului magnetic scade, ceea ce face ca suprafața planetei să fie mult mai vulnerabilă la radiații.

Acest lucru a putut fi observat prin studiul radioactivității beriliului găsit în mostrele de gheață din Groenlanda. Beriliul expus în timpul perioadelor în care polii se inversau au valori de radioactivitate mult mai mari.

Locurile unde câmpul magnetic al Pământului se conectează cu cel al Soarelui, creând un culoar neîntrerupt între atmosferele celor două corpuri celeste aflate la o distanță de 150 de milioane de kilometri unul de celălalt, se numesc puncte X ,regiuni de difuzie a electronilor sau “portaluri”.

“Portalurile” sunt amplasate la câteva zeci de mii de kilometri depărtare de planeta noastră, acolo unde câmpul geomagnetic se intersectează cu vânturile solare. Majoritatea portalurilor sunt mici și efemere, în timp ce altele sunt larg deschise, vaste și susținute. Fluxuri uriașe de particule energetice pot trece prin deschiderile respective, încălzind atmosfera superioară a Pământului, generând furtuni geomagnetice și declanșând aurore polare strălucitoare.

Inversarea polilor magnetici

Polii magnetici ai Pământului s-au inversat de două ori în mai puțin de 1.000 de ani, sugerează noi cercetări efectuate pe rocile de pe fundul Mării Negre.

La fiecare câteva sute de mii de ani, polii magnetici ai Pământului se inversează, ceea ce înseamnă că acul unei busole, care acum indică nordul, ar indica sudul. Aceste inversări pot fi ”citite” în mineralele magnetizate conservate în lavă răcită, care indică fie spre nord, fie spre sud. În funcție de vechimea rocilor, se pot stabili perioadele în care polii s-au inversat.

O inversare completă a polilor durează, de obicei, între 2.000 și 5.000 mii de ani, potrivit rocilor studiate până în prezent. Totuși, oamenii de știință au stabilit că două astfel de inversări au avut loc în urmă cu aproximativ 41.000 de ani, în mai puțin de 1.000 de ani.

Cercetătorii au analizat mineralele magnetizate din sedimentele depuse pe fundul Mării Negre, comparându-le cu cele colectate din nordul Oceanului Atlantic și din sudul Oceanului Pacific. Acestia au constatat că prima inversare s-a petrecut într-un interval de aproximativ 200 de ani, timp în care intensitatea câmpului magnetic a fost de doar o cincime față de cea din prezent.

Stiati ca pasarile migratoare se orienteaza in functie de campul magnetic?

Păsările colectează informaţii despre zonele străbătute, principalele "sisteme de navigaţie" pe care se bazează sunt soarele, stelele şi câmpul magnetic al Pământului. În timpul zborului, păsările se orientează urmărind poziţia soarelui în timpul zilei şi a stelelor, noaptea. De asemenea, ele pot simţi câmpul magnetic datorită unui receptor specializat, localizat chiar deasupra ciocului.

Pasarile sunt capabile sa simta campurile magnetice si sa le foloseasca in calatoriile lor, indeosebi atunci cand migreaza spre sud, iarna. Abia recent, cercetatorii au aflat ca aceste animale chiar vad asemenea manifestari geofizice cu ochiul drept, cel corelat cu emisfera stanga a creierului.

.

Bibliografie

http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/magnetism-terestru-geomagnetism.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Magnetism

http://www.descopera.ro/natura/5603017-10-simturi-uimitoare-ale-animalelor

http://www.scientia.ro/univers/40-terra/215-campul-magnetic-al-pamantului.html

www.sciencedirect.com

www.geomag.bgs.ac.uk

http://www.nasa.gov/mission_pages/sunearth/news/mag-portals.html