MADUVA SPINARIIConfiguratie externaAsezare si raporturiAre forma unui cordon cilindric, usor turtit antero-posterior, astfel ca diametrul transversal depaseste cu putin diametrul antero-posterior. Se gaseste situata in canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale, pe care insa nu le ocupa in intregime. Lungimea maduvei este de 43-45 cm, cu variatii individuale. Limita superioara: coresp gaurii occipitale sau emergentei primului nerv spinal(C1); Limita inferioara: corespin dreptul vertebrei L2-explica ritmul de crestere a coloanei vertebrale, mai rapid decat al maduvei. Tot din aceasta cauza, radacinile nervilor spinali lombari si sacrali au o directie oblica in jos.Maduva spinarii nu ocupa toata grosimea canalului vertebral. Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele 3 membrane ale meningelui vertebral care asigura protectia si nutritia maduvei.Sub vertebra L2, maduva se prelungeste cu conul medular, iar acesta cu filum terminale, care ajunge la coccis pe fata posterioara a celei de-a 2a vertebra coccigiana. De-o parte si de alta a conului medular si a filumului terminale, nervii lombari si sacrali, cu directie aproape verticala, formeaza coada de calAspectul exterior al maduveiIn dreptul regiunilor cervicala si lombara, maduva prezinta 2 regiuni mai voluminoase, intumescentele (dilatarile) cervicala si lombara, care corespund membrelor.La suprafata maduvei se obs o serie de santuri: anterior si pe linia mediana, un sant mai adanc numit fisura mediana; posterior, pe linia mediana, se obs santul median dorsal, mai putin adanc. Lateral de fisura mediana se obs santurile ventrolaterale, prin care ies radacinile anterioare ale nervilor spinali; lateral de santul median dorsal se afla santurile dorsolaterale, prin care intra radacinile posterioare ale nervilor spinali.Meningele spinalEste alcatuit din 3 membrane de protectie care invelesc maduva. La nivelul gaurii occipitale, meningele spinal se continua cu meningele cerebral. Membrana exterioara se numeste dura mater. Are o structura fibroasa, rezistenta si este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural. Arahnoida: are o structura conjunctiva si este separata de dura mater prin spatiul subdural si de pia mater prin spatiul subarahnoidian, care contine LCR.Pia mater este o membrana conjunctivo-vasculara, cu rol nutritiv, care inveleste maduva la care adera intim, patrunzand si in fisuri. In grosimea ei se gasesc vase arteriale. Prelungirile piei mater, impreuna cu ramurile arteriale si cu celulele gliale, formeaza in subst nerv bariera hematoencefalica.Structura maduvei spinariiMaduva este formata din subst cenusie dispusa in centru, sub forma de coloane, avand in sectiune transversala aspectul literei H si subst alba, la periferie, sub forma de cordoane.Subst cenusieEste constituita din corpii neuronilor. Bara transversala a H-ului formeaza comisura cenusie a maduvei, iar portiunile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarnele: ant, lat, post.Comisura cenusie: prezinta in centru canalul ependimar, ce contine LCR, care in sus, la nivelul trunchiului se dilata si formeaza ventriculul 4.Coarnele anterioare: contin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat in regiunea intumescentelor. Coarenele anterioare sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare si contin 2 tipuri de neuroni somatomotori: neuronii alfa si neuroni gamma ? ai caror axoni formeaza radacina ventrala a nervilor spinali. Axonul neuronului alfa ajunge la muschiul striat, cu care formeaza o sinapsa speciala neuroefectorie, numita placa motorie. In timp ce axonul neuronului gamma ajunge la portiunea periferica (contractila) a fibrelor musculare, din structura fusului neuromuscular.Coarnele posterioare: contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de deutoneuroni, protoneuron fiind stiati in ganglionul spinal.Coarnele laterale: sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara, in reg toracica si lombara sup. Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari ai caror axoni parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal si formeaza fb preganglionare ale sist simpatic.Intre coarnele laterale si posterioare, in subst alba a maduvei , se afla subst reticulataa maduvei bine individualizata in reg cervicala si formata din neuroni dispusi in retea, precum si neuroni reticulati, prezenti in jurul canalului ependimar.Subst albaSe afla in periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoane in care gasim fascicule ascendente-central; descendente-sit spre interior, si fascicule de asociatie-sit profund, in vecinatatea subst cenusii.In cordoanele posterioare se afla fasc gracilis(Goll), iar lateral fasciculul cuneat(Burdach), precum si fasc de asociatie.In cordoanele anterioare: se afla 3 feluri de fascicule:1. Fascicule de asociatie: are origine in subst cenusie si este format din ramuri ascendente si descendente care fac legatura intre diferite segmente medulare2. Fascicule ascendente:rep de fasc spinotalamic anterior, cu originea in deutoneuronul de la niv cornului posterior al maduvei.Axonul deutoneuronului, dupa ce se incruciseaza cu opusul, ajunge in cordonul anterior de partea opusa.3. Fascicule descendente: de 2 categorii:a. Fascicule piramidale: care controleaza motilitatea voluntara si care isi au originea in scoarta-fasc piramidal direct sau corticospinal ant, situat in jurul fisurii mediane.b. Fascicule extrapiramidale: care controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata, avand origine subcorticala, cum ar fi: Fasc tectospinal, org in mezencefal Fasc vestibulospinal med, org in nucleii vestibulari med si inf de bulbIn cordoanele laterale se afla toate cele 3 tipuri de fascicule:1. Fasc de asociatie: fasc fundamental, se gas in cordonul ant al maduvei, avand aceasi structura2. Fasc ascendente: rep de fasc spinotalamic lat si de cele 2 fasc spinocerebeloase ventral (incrucisat Gowers) si dorsal(Flechsig)Fasc spinotalamic lat isi are org in deutoneuronul de la niv cornului post al maduvei. Axonul deutoneuronului din cornul post al maduvei, dupa ce se incruciseaza cu opusul, ajunge in cordonul lateral de partea opusa, unde form fasc spinotalamic lat. Fasc spinocerebeloase isi au org in deutoneuronii de la niv cordonului post. In cazul fasc spinocerebelos dorsal, axonul deutoneuronului din cornul post trece in cordonul lat de aceasi parte, in timp ce in cazul fasc spinocerebelos ventral, axonul deutoneuronului se incruciseaza si trece in cordonul lat de partea opusa.Fasciculele descendente:Ca si in cordonul anterior, in cordonul lat isi au originea in scoarta-fasc descendente:1. Fasc piramidale: care controleaza motilitatea voluntara si au originea in scoarta-fasc piramidal incrucisat(corticospinal lat), sit in cordonul lat2. Fasc extrapiramidale; care controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata, avand orginea subcorticala: Fasc rubrospinal, cu org in nucleul rosu din mezencefal, sit inaintea fasc piramidal incrucisat Fasc olivospinal, cu org in oliva bulbarasi sit in cordonul lat, ant de fasc spinocerebelos ventral Fasc reticulospinal, cu org in formatia reticulata a TC Fac nigrospinal, cu org in subst neagra Fasc vestibulospinal lat, cu org in nucleul vestibular lat

CAILE ASCENDETE (ALE SENSIBILITATII)Caile sensibilitatii exteroceptive1.Calea sensibilitatii termice si dureroaseReceptorii se gas in piele. Pt ambele sensibilitati, receptorii sunt terminatii nervoase libere.Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendrita lui este lunga si ajunge la receptori, iar axonul patrunde in maduva.Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul lui trece in cordonul lateral opus, unde form fasc spinotalamic lat, care in traiectul sau ascendent, strabate maduva si trunchiul cerebral, indreptandu-se spre talamus.Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala, in aria somestezica I, din lobul parietal.2.Calea sensibilitatii tactile grosiere (protopatica)In piele, receptorii sunt rep de corpusculii Meissner si discurile tactile Merkel.Protoneuronul se afla in gg spinal. Dendrita acestui neuron,lunga, ajunge la niv receptorilor, iar axonul patrunde pe calea radacinii post in maduva.Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul post.Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus, alc fasc spinotalamic ant care in traiectul sau ascendent, strabate maduva, trunchiul cerebral si ajunge in talamus. Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza in scoarta cerebrala, in aria somestezica I.3.Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice)Utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu calea proprioceptiva kinestezica, o data cu care va fi descrisa.Calea sensibilitatii proprioceptiveCalea sensibilitatii kinesteziceSensib kinestezica (simtul pozitiei si al miscarii in spatiu) utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu calea tactila epicritica.Receptori: Pt sensib tactila epicritica: aceasi ca si pt sensib tactila protopatica, insa cu un camp receptor mai mic Pt sensib kinestezica: corpusculii neurotendinosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini.Protoneuronul se afla in gg spinal, a carui dendrita lunga, ajunge la receptori. Axonul patrunde in cornul posterior, formand la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat. Fasc cuneat apare numai in maduva toracica superioara si maduva cervicala. Aceste doua fasc, numite si fasc spinobulbare, urca spre bulb.Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonii celui de-al II-lea neuron se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva, dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medial, care se indreapta spre talamus.Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul celui de-al III-lea neuron se proiecteaza in aria somestezica I.Calea sensibilitatii proprioceptive de control al miscariiAceasta este alcatuita din 2 tracturi:1. Tractul spinocerebelos dorsal(direct)2. Tractul spinocerebelos ventral(incrucisat)Receptorii acestei cai sunt fusurile neuromusculare.Protoneuronul este localizat in gg spinal, dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea radacinii posterioare, intra in maduva, in subst cenusie.Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul celui de-al II-lea neuron se poate comporta in 2 moduri: Fie se duce in cordonul lateral de aceasi parte, formand fasciculul spinocerebelos dorsal(direct) Fie ajunge in cordonul lateral de partea opusa, deci se incruciseaza si formeaza fasc spinocerebelos ventral(incrucisat)Ambele fasc au un traiect ascendent, strabat maduva si ajung in TC, unde se comporta diferit: Fasc spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul si apoi pe calea pedunculului cerebelos inferior ajunge la cerebel. Fasc spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi , mergand de-a lungul pedunculului cerebelos sup, ajunge la cerebel.

Calea sensibilitatii interoceptiveIn conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli mecanici, termici, chimici, iar influxurile nervoase interoceptive nu devin constiente. Numai in conditii anormale, viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei dureroase.Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor, sub forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati.Protoneuronul se gaseste in gg spinal; dendrita lui ajunge la receptori, iar axonul patrunde in maduva.Deutoneuronul se afla in maduva, axonii acestuia intra in alc unui fascicul si din aproape in aproape, ajung la talamus. Aceasta cale este multisinaptica.Al III-lea neuron se afla in talamus. Zona de proiectie corticala este difuza.Calea sistemului piramidalIsi are originea in cortexul cerebral si controleaza motilitate voluntara. Fasc piramidal are origini corticale diferite: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara si aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare. Dintre cele aprox 1 000 000 de fb ale fasc piramidal, circa 700 000 sunt mielinizate.Fb fasc piramidal strabat, in directia lor desc, toate cele 3 etaje ale trunchiului cerebral si ajunse la niv bulbului, se comporta diferit: In jur de 75% din fb se incruciseaza la niv bulbului(decusatia piramidala), formand fasc piramidal incrucisat sau corticospinal lat, care ajunge in cordonul lat al maduvei In jur de 25% din fb fasc piramidal se incruciseaza si formeaza fasc piramidal direct(corticospinal ant), care ajunge in cordonul ant de aceasi parte, fiind sit langa fisura mediana. In dreptul fiecarui segment, o parte din fb parasesc acest fascicul, se incruciseaza si trec in cordonul anterior opus.In traiectul lui prin TC, din fb fasc piramidal se desprind fb corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni(similari cornului ant al maduvei).In concluzie, calea sist piramidal are doi neuroni: Un neuron cortical, central, de comanda Un neuron inferior, periferic sau de executie, care poate fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor cranieni

Calea sistemului extrapiramidal- DESCENDENTEIsi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata. Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali(corpii striati). De la nucleii bazali, prin eferentele acestora(fb strionigrice, striorubice si strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal(ncl Rosu, subst neagra si formatiunea reticulata), continuandu-se spre maduva prin fasc nigrospinale, rubrospinale, reticulospinale.Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung in final, la neuronii motori din cornul anterior al maduvei.Prin caile descendente piramidale si extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor voluntar(calea piramidala) si automat(caile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice. In acest mod, sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie, fiind mentinute postura si echilibrul corpului.

NERVII SPINALINervii spinali conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici si vegetativi). Sunt in nr de 31 de perechi. In reg cervicala exista 8 perechi cervicali(primu iese intre ocul occipital si prima vertebra cervicala), in reg toracala sunt 12 nervi, apoi 5 in reg lombara, 5 in sacrala si unul in reg coccigiana.Nervii spinali sunt formati din 2 radacini: Anterioara(ventrala), motorie Posterioara(dorsala), senzitiva, care prezinta pe tractul ei gg spinalRadacina anterioara contine axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei si axonii neuronilor visceromotori din cornul lateral.Radacina posterioara(dorsala) prezinta pe traiectul sau gg spinal, la niv caruia sunt localizati atat neuronii somatosenzitivi, cat si neuronii viscerosenzitivi.Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele(exteroreceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor(proprioreceptori). Axonul lor intra in maduva pe calea radacinii posterioare.Neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din viscere. Axonii lor patrund pe calea radacinii post in maduva si ajung in cordonul lat al maduvei (zona viscerosenzitiva).Radacinile ant si post ale nervului spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este mixt, avand in structura sa fb somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerosenzitive.Trunchiul nervului spinal iese la ext canalului vertebral prin gaura intervertebrala. Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral, nervul spinal se desface in ramurile sale: ventrala, dorsala, comunicanta cenusie, fb vegetativa simpatica postganglionara intra in nervul spinal.Ramurile ventrale, prin anastomozare intre ele, formeaza o serie de plexuri: cervical, branhial, lombar, sacral.In reg toracala, ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali.Ramura dorsala a nervului spinal contine, ca si ramura ventrala, atat fb motorii, cat si fb senzitive; se distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor vertebrale.Ramura meningeala a nervului spinal contine fb senzitive si vasomotori pentru meninge.Ramurile comunicante, cu originea in neuronul visceromotor din cornul lateral al maduvei, iar prin cea cenusie, fb postganglionara amielinica, fiind axonul neuronului din gg vegetativ simpatic latero-vertebral.

FIZIOLOGIA MADUVEI SPINARIIMaduva are 2 functii: reflexa si de conducere.1. Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi localizati in maduva.a. Reflexele spinale somatice: principalele reflexe spinale somatice sunt reflexe miotatice si nociceptive, dar si reflexul de mers.

Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului de cauciuc tendonul muschiului. In mod curent, aceste reflexe se cerceteaza la niv tendonului lui Achile(reflex achilean) si la tendonul de insertie a muschiul cvadriceps pe gamba(reflex rotulian).Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt rep de proprioreceptorii musculari-fusurile neuromusculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungirea dendritica lunga merge la periferie si se termina la niv receptorului. Prelungirea axonala scurta patrunde in maduva prin radacinile post si se bifurca. O ramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coarnele ant de aceasi parte, inchinzand arcul reflex miotatic, iar o alta ramificatie face sinapsa cu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele post, de unde pleaca fasc spinocerebeloase.Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuronul senzitiv si cel motor. Calea eferenta este axonul motor, iar efectorul este fb musculara striata. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.

Reflexele nociceptive constau in retragerea unui memebru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si mai ales terminatii nervoase libere. Caile aferente sunt dendrite ale neuronilor din gg spinal. Centrii sunt polisinaptici, formati din neuroni senzitivi de ordinul II, neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este rep de axonii neuronilor motori, iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii.

Reflexele polisinaptice prez prop de a intra la niv SNC, antrenand un nr crescut de neuroni laelaborarea raspunsului studiului legilor care guverneaza fenomenul de .. care a fost facut de Pfluger.Reflexul de mers. Miscarile ritmice de pasire, caracteristice unui membru, constau in flexia catre anterior al acestuia, urmata de extensia catre posterior. Flexia apare din nou si ciclul se reia.Aceste alternante se realiz prin activitatea ciclurilor neuronale de inhibitie reciproca, create intre neuronii spinali ce contracta muschii agonisti si cei ce contracta muschii antagonisti. Ori de cate ori un membru se deplaseaza inainte, celalalt ramane inapoi. Acesta se realizeaza prin inervatia reciproca intre doua membre.Inervatia reciproca-circuitul neuronal care realizeaza inhibitia reciprocaInhibitia reciproca=stimularea unei grupe de muschi insotita, de obicei, de inhibarea contractiei grupelor de muschi antagonisti.Reflexele spinale vegetativeIn maduva se inchid reflexe de reglare a vasomotricitatii (vasoconstrictoare/vasodilatatoare), sudoripare, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare, de mictiune, defecatie si sexuale.Receptorii care declanseaza aceste reflexe pot fi localizati la niv viscerelor si vaselor sangvine sau la niv pielii. Caile aferente sunt fb ale neuronilor senzitivi din gg spinali. Centrii reflexelor spinale vegetative sunt localizati in dif etaje ale maduvei: centrii pupilodilatator si cardioaccelerator in maduva toracala inalta, centrii de mictiune si defecatie in maduva lombosacrata.Acestia sunt centrii polisinaptici, rep de neuronii vegetativi simpatici sau parasimpatici din coarnele lat ale maduvei spinarii.Efectorul reflexelor vegetative este o fb musculara neteda, miocardul, sau o celula epiteliala secretoare. Toate reflexele spinale sunt influentate de centrii din etajele superioare ale SNC.2. Functia de conducere: este reprezentata de fasciculele din subst alba, prezentate anterior.