Curs 1 NUTRITIE Macronutrientii si micronutritii (00.03.14)

Macronutritie si micronutritie

DEFINITIE : MACRONUTRIENTII sunt substante nutritive esentiale pentru cresterea si functionarea normala a organismului .

Acestia sunt :1. PROTEINELE2. GRASIMILE sau LIPIDELE 3. GLUCIDELE sau HIDRATII DE CARBON

MICRONUTRIENTII sunt considerate vitaminele si substantele minerale care ajuta la buna functionare a organismului si sistemelor corpului uman . NUTRITIA optima sau sanatoasa reprezinta o alimentatie cu cantitatea cea mai buna de nutriente pentru ca organismul sa fie sanatos si sa poata munci .

Nutritia optima depinde de alimente de structura genelor mostenite si de mediul inconjurator . Necesarul de substante nutritive este unic si specific pentru fiecare individ tinanduse cont de factorii personali factorii genetici si mediul inconjurator . Au fost identificate 50 de substante nutritive ca fiind esentiale pentru a mentine sanatatea organismului . Descrierea macronutrientilor :1. PROTEINELE : Sunt substante nutritive esentiale pentru cresterea si dezvoltarea organismului . Sunt alcatuite din : atomi de carbon , hidrogen , azot si uneori sulf . Functiile proteinelor : Intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la dezvoltarea si refacerea lor Intra in compozitia unor enzime si fermentii Intra in structura hormonilor Participa la formarea anticorpilor care au rol in apararea organismului contra microbilor si toxinelor Au rol in repartitia apei pe sectoare in organism ( sectorul intracelular si extracelular) Au rol energetic in anumite situatii cand lipsesc glucidele si lipidele din organism Prin metabolizarea unui gram de proteine se degaja 4,1 calorii

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi . Sunt cunoscuti 30 de aminoacizi dintre care 8 sunt aminoacizi esentiali . Aminoacizi esentiali : triptofanul , lisina , fenilalanina , treonina , valina , metionina , leucina si izoleucina . Aminoacizi neesentiali : Histidina este aminoacid semi-esential . Arginina este un aminoacid neesential . Notiunea de aminoacizi esentiali si neesentiali se refera la capacitatea de a fi sintetizat sau nu de organism . Aminoacizii esentiali nu pot fi sintetizati de organism si ei trebuie adusi din afara prin aport alimentar . Aminoacizii neesentiali pot fi sintetizati de organism din alte substante . Aminoacizii esentiali se gasesc in urmatoarele alimente : lapte , carne , oua , branzeturi .

Proteinele se clasifica in functie de valoarea lor biologica : CLASA 1 DE PROTEINE se considera proteinele complete care contin aminoacizi esentiali necesari cresterii si dezvoltarii organismelor tinere . Acestea se gasesc in urmatoarele categorii de alimente : carne , lapte , ou, branzeturi CLASA 2 DE PROTEINE sunt partial complete deoarece contin aminoacizi esentiali dar nu in cantitati optime pentru a asigura cresterea organismului sunt necesare consum de cantitati duble . Se gasesc in urmatoarele alimente : cereale cum ar fi grau , orez , ovaz , porumb si in legume uscate : fasole , linte , mazare . CLASA 3 DE PROTEINE sunt proteine incomplete care sunt lipsite de 1 sau mai multi aminoacizi nu mentin echilibru proteic si nu asigura cresterea organismului . se gasesc in : gelatina din oase , tendoane , cartilaje .

Necesarul de proteine :

Un adult normal are nevoie de 1-1,5 grame de proteine / kg corp / zi , o treime din aportul total de alimente pe o zi , necesarul mediu zilnic recomandat de UK Departament of Healty pentru femeie este de 36 grame iar pentru barbati 44 de grame . La copil , adolescent si o femeie insarcinata creste necesarul cu 2/3 proteine din aportul total de/zi deci dublul ca la adult .

Dietele bogate in proteine si grasimi sunt periculoase la urmatoarele categorii de persoane : Cele cu probleme renale ( afectiuni renale ) care consuma multa carne , rinichii depun un efort mare de a elimina rezidurile care provin din carne ( ureea ) se agraveaza la aceste persoane problemele renale si apar calculii cu uratii se recomanda consumul de lactate si vegetale care nu infulenteaza in rau functionarea rinichilor . Persoanele care au probleme cu oasele ( osteoporoza ) consumand o dieta cu mai multa carne si proteine in general si saraca in glucide prin consum de carne degaja o cantitate mare de acid ( proteinele sunt acide ) contitatea de acid prea mare in sange trebuie neutralizata cu saruri de calciu scazand echilibrul calciului creste riscul de pierdere de masa osoasa si exista riscul de fracturi .

2. GRASIMI SAU LIPIDE : Sunt substante nutritive necesare pentru a asigura sursa de energie a organismului , grasimile intra in componenta tesutului adipos din organism de sub piele , a tesutului nervos ( creier , maduva ) . Din punct de vedere chimic grasimile contin : acizi grasi si glicerol . Dintre cele mai cunoscute grasimi sunt : TRIGLICERIDELE care sunt grasimi neutre COLESTEROLUL o grasime cu rol aterogen cand cantitatea in sange creste FOSFOLIPIDELE au in componenta si fosfor si se gasesc in sistemul nervos . Gtasimile care circula cuplate cu proteinele in sange se numesc LIPOPROTEINE ,exemple :HDL colesterolul si LDL colesterolul .Grasimile se gasesc la temperatura obisnuita sub 2 forme : a) SOLIDE cum sunt grasimile animale - untura , untul , slanima , seul , smantana , vegetale margarina b) LICHIDE sunt uleiurile vegetale de floarea soarelui , masline , soia porumb . Acizii grasi prezenti in alimente de origine animala lapte , carne , ou , au rol in transportul vitaminelor liposolubile A , D, E, K .

Rolul in organis a grasimilor esentiale : Asigura buna functionare a sistemului nervos ( creierul omenesc contine 60% grasime) , protejeaza organismul de infectii alergii , anemii , reduc riscul de cancer ( prin aportul de vit A ) boli de piele , boala Alzheimer .

Grasimile sunt clasificate in doua categorii : 1. Grasimi SATURATE care se gasesc in alimente de origine animala : carne de porc , unt , lapte integral , untura , unele margarine , daca sunt consumate in cantitati mai mare decat necesarul organismului sunt daunatoare sanatatii de aceea sunt numite si GRASIMI RELE . Carnea contine grasimi saturate si mononesaturate . 2. Grasimi NESATURATE sau ESENTIALE sunt indispensabile pentru sanatatea organismului , acestea contin acizi grasi nesaturati , sunt considerate GRASIMI BUNE . Se gasesc in vegetale : uleiul de floarea soarelui de masile soia porum seminte de dovleac nuci . Grasimile sau uleiurile vegetale contin grasimi polinesaturate importante pentru sanatate . uleiul de floarea soarelui contine grasimi polinesatura . uleiul de masline contine in principal o grsime mononesaturata .

Necesarul de grasimi trebuie sa fie de 20 % din totalul de calorii zilnic dintre aceste grasimi 6 % sa fie saturate ( de origine animala ) iar 7 % polinesaturate ( de origine vegetala si 7 % mononesaturate ). Grasimile polinesaturate produc 2 acizi grasi importanti : Acidul linoleic cunoscut si sub denumirea de OMEGA 6 Acidul alfa-linoleic cunoscut sub denumirea de OMEGA 3

Cantitatea de grasimi necesara : adulti = 1-2 g/zi/kgcorp , la copii si la persoane care lucreaza la temperaturi scazute (ex: frigorifer ) este nevoie de crestere a necesarului de lipide . Glucidele :

Glucidele sau hidratii de carbon sunt zaharurile , principii alimentare necesare functionarii normale a organismului . Hidratii de carbon sunt produsi de plante prin captarea energiei solare si transformarea ei in carbon , hidrogen si oxigen . Rolul glucidelor : furnizeaza enregie corpului cat si creierului

Glucidele se gasesc : 1. GLUCIDELE COMPLEXE - cereale integrale , legume fasole sau linte , aceste alimente sunt digerate si elibereaza energie gradat . Aceste Alimente contin de asemenea si hidrati de carbon mai putin digerabili se numesc FIBRE si care ajuta la procesul de digestie . Painea alba , orezul alb , cerialele rafinate contin hidrati de carbon asemanatori cu zaharul rafinat si atunci cand sunt consumate produc o crestere rapida a nivelului zaharului in sange . 2. GLUCIDELE SIMPLE - in fructe sub forma de fructoza care nu are nevoie de digerare si intra rapid in sange . Fructele mai contin vitamine si substante minerale . 3. PRODUSELE ZAHAROASE CONCENTRATE - zaharul alb / brun , glucoza , maltul , mierea de albine si siropul se asimileaza rapid producand cresterea nivelului zaharului in sange . Daca organismul nu are nevoie de zahar acesta se depoziteaza sub forma de grasime . Zaharul este lipsit de vitamine si substante minerale .

Glicemia : Este cantitatea de zahar din sange . Mentinerea unui echilibru normal de zahar in sange este cel mai important factor de mentiene a energiei si a greutatii corporale . Nivelul glicemiei determina pofta de mancare . Valoarea normala a glicemiei este 90-110 mg/dl. Cresterea nivelului glicemiei provoaca senzatia de infometare . Excesul de glucoza din organism se depoziteaza sub forma de glicogen in ficat in celulele musculare sau in stratul de grasime . Scaderea nivelului glicemiei se manifesta : oboseala , nervozitate , lipsa fortei de concentrare , transpiratii reci , dureri de cap . Se estimeaza ca 3 din 10 persoane au probleme cu pastrarea echilibrului glicemiei . Diabetul zaharat este o forma extrema a dezechilibrului nivelului de zahar din sange . Semnele bolii senzatia de foame , datorita cresterii cantitatii de zahar in sange si a unei contitati prea mici pentru celule , senzatia de sete continua deoarece organismul incearca sa dilueze excesul de zahar din sange . Necesarul de glucide este in functie de varsta , munca ( efort depus ) de starea de sanatate si de boala . Digerarea si asimilarea lor nu necesita organismului prea mult efort de aceea este bine ca 50 % din necesitatile calorice ale organismului sa fie asigurate prin hidratii de carbon , daca bineinteles nu exista o contraindicatie ( ex: diabetul , colon iritabil ). Necesarul de glucide la adult = 4 g /kg/corp /zi . Copil =3,5g/kg/corp/zi In stari febrile glucidele se asigura sub forma lichida ( siropuri , ceaiuri , limonade , sucuri de fructe ). Ele refac depozitele de glicogen ale ficatului si asigura o buna functionare a celulei hepatice . Vitaminele :

Sunt indispensabile vietii necesarul de vitamine este crescut in cursul majoritatii bolilor in special cele febrile . Nevoia de vitamine este asigurata prin consumul de alimente de origine animala cat si de origine vegetala . Dintre vitaminele hidrosolubile sunt necesare : Vitamina C este necesara de al 50 mg in stare de sanatate si pana la 150 mg / zi in boala se gaseste in citrice , mete , pere legume are rol de crestere a imunitatii organismului in respiratie crestere stimuleaza apetitul . Vitamina B1 este necesara 25 mg /zi in boala aportul normal 1,5 mg /zi se gaseste in drosdie de bere are rol in functionalitatea neuronilor si metabolismul glucidic . Vitamina B2 este necesara 6mg /zi in boala in mod normal 2mg /zi se gaseste in lactate legume proaspete intervin in metabolizarea aminoacizilor in flora intestinala Vitamina B12 este necesara la cresterea si in hematopoieza este considerata vitamina antianemica se gaseste in ficat Vitamina PP este necesara 8mg/zi normal, 15-26 mg /zi in boala , se gaseste in ciuperci , morcovi , ficat , pesti , citrice , intervine in metabolismul glucidic , lipidic , protidic in circulatia periferica Vitamina F se gaseste numai in vegetale intervine in metabolismul lipidelor colesterolului in formarea tegumentului , lipsa ei produce tulburari de ciclu menstrual ,migrene , exeme

Vitamine liposolubile ( A, D, E, K ) sunt : Vitamina A necesarul 5000UI sau 1,5 mg/zi se gaseste in peste , unt , lactate , morcovi , patrunjel , ardei are rol in procesul de crestere a organismului , ajuta la epitelizarea tegumentului ajuta la buna functionare a sistemului nervos si la vedere Vitamina D este necesar 400 UI / zi se gaseste in ulei de peste lactate galbenus de ou intervine in procesul de fixare a Ca in oase . Vitamina E este necesara 2-3 mg/zi se gaseste in germeni de porumb ou ficat ulei de floare soarelui paine intermediara intervine in diviziunea celulara creste rezistenta la infectii intervine in functionarea glandelor genitale Vitamina K este necesara 0,5 mg/zi norml in caz de bola 20mg /zi se gaseste in legume verzi urzici varza conopida morcovi ulei de porumb si floarea soarelui cat si in ficat intervine in procesul de formare a protrombinei deci la coagularea sangelui . Lipsa vitaminelor din organism produce diferite boli cum ar fi : SCORBUT prin lipsa vitamine C XEROFTALMIE ( boala de ochi ) HEMERALOPIE ( cecitate nocturna ) prin lipsa vitaminei A RAHITISM prin lipsa vitaminei D lipsa vitaminei B1 sau avitaminoza B1 produce boala BERI-BERI , polinevrite , afectare cardiaca ANEMIE prin carenta de B12 sau prin lipsa enzimei gastrice care contribuie al absorbtia vitaminei B12 . STERILITATE prin lipsa vitaminei E leziuni nervoase PELAGRA ( manifestata prin dementa , diareem dermatite ) apare prin lipsa vitaminei PP Apa si sarurile minerale : Trebuie administrata in proportie necesara organismului . Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml/24h. Omare parte este adusa de alimente cealalta este ingerata ca atare sub forma de bauturi si numai o mica parte rezulta din arderile metabolice ce au loc in organism numita in apa metabolica =300 ml . Paralel cu nevoile de apa se satisfac si nevoile de saruri minerale . Un om sanatos necesita in 24 de ore : 4 g Na 3 4 g K 2 g de Ca , 0, 32g de magneziu , fosfor 1,2 g fluor 1 mg , sulf 1,2 g , clor , 6 g 18 mg Fe , precum si alte substante minerale trebuie facuta proportional cu echilibrul hidro-mineral al organismului . Lipsa sarurilor minerale din organism provoaca : lipsa sodiului da oboseala dureri musculare si depresie neuropsihica lipsa calciului da spasmofilie lipsa fierului da anemie feripriva lipsa iodului da gusa ( marirea glandei tiroide ) Necesitatile de apa si saruri cresc in cursul pierderilor exagerate : transpiratii abundente , boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente ,arsuri intense , cu plasmoragie , diureza exagerata . Cantitatile de apa si saruri minerale trebuie bine calculate stabilind prin masuratori sau aprecieri generale pierderile de lichide din organism prin urina , scaun , tanspiratii , si respiratie . Raportul dintre pierdere de lichide si ingestia de lichide trebuie sa fie egal . Alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre ( celuloza ) necesara asigurarii tranzitului intestinal .

Page 6 of 6