Semnificatia termenului de macheta in practica stomatologica defineste o reproducere in ceara la scara normala a viitoarei proteze. Modelajul se face la forma si marimea ceruta de caz si difera in functie de tipul lucrarii dentare.

Caracteristici tehnlogice:

- sa aiba plasticitate;

- sa devina semirigida (ceruri) sau rigida (rasini);

- sa nu se deformeze;

- sa nu coloreze sau sa murdareasca modelul;

- sa se elimine (arda) fara reziduuri;

- sa fie netoxica(pt metoda directa)

- sa prezinte stabilitate volumetrica si chimica.

Materialele folosite:

-Ceara: cel mai frecvent: prin picurare, fulare

-RAS

- RDC

Metode folosite la realizarea mechetelor:

1)Directa: modelata direct de clinician intraoral

2)Indirecta: de catre tehnician, in laborator, pe modelul de lucru

3)Mixta : la mechetele din RDC

1)Directa

Se prepara RAS (sa fie vascos) si se va aplica strat cu strat pana la umplerea cavitatii(conditionate in prealabil). Dupa priza se frezeaza si finiseaza, individualizandu-se contactele ocluzale

2) Indirecta – pe model

-Bontul/ cavitatea se conditioneaza( cu lacuri speciale pt izolare). --Se aplica ceara prin picurare/ pensulare

-Se asteapta detensionarea machetei pe model 6-12 ore (nu in apa)

-Modelaj final

-Se finiseaza cu o buleta imbibata in solvent organic pentru a indeparta toate resturile de grasime ce pot consitui mai tarziu defecte pozitive de turnare

Pentru inceput, se vor modela machetele coroanelor dentare. Numarul acestora difera : una in cazulrealizarii unei  coroane dentare   simple sau mai multe in cazul  puntilor dentare .  Daca lucrarea continemai multe coroane situate una langa alta, se va modela macheta tuturor coroanelor, apoi acestea sevor uni intre ele cu ceara

Pentru o punte se realizeaza intai machetele elementelor de agregare apoi se modeleaza machete corpului de punte (in functie de cati dinti trebuie sa inlocuiasca).

a)EA din ceramica:

Se modeleaza o capa neteda de 0,3-0,4 mm grosime care va fi usor distantata ( la aprox. 1 - 1.5 mm ) de dintii vecini si dintii antagonisti pentru a ramane suficient spatiu pentru ceramica care va acoperi scheletul metalic pe toate partile. Capa se modeleaza la o distanta minima debontul dentar.

b) EA metalo-acrilice sau metalo-compozite

Scheletul metalic are o grosime mai mare ( practic este grosimea finala a lucrarii ), este mai distantat de dintele slefuit si este in contact atat cu dintii vecini cat si, mai important, cu dintii antagonisti. Practic se creaza ocluzia finala deoarece in aceste cazuri fata ocluzala a coronei va fi confectionata din metal.Pe partea unde va fi plasat acrilatul sau compozitul, se modeleaza o fereastra in care vor fi plasate retentiile : mici bilute de ceara care, dupa turnarea metalului, se vor transforma in bilute de metal si vor ajuta la legarea acrilatului sau compozitului de scheletul metalic. Grosimea scheletului in aceasta zona este mai mica.

c) EA total metalice

Macheta se modeleaza similar cazului anterior, cu diferenta ca lipseste "fereastra" sculptata pentru materialul fizionomic. Neavand in componenta materiale fizionomice, scheletul coroanelor metalice va avea o grosime uniforma pe toate fetele.

Apoi urmeaza modelarea corpului de punte care poate fi:

a)metalo ceramic: Corpul de punte se va modela distantat atat de dintii antagonisti cat si de creasta edentatapentru a crea spatiul necesar aplicarii ceramicii. Corpul se va modela neted si pe aceeasi linie cu coroanele dentare de care se va uni.

b) metalo acrilice, metalo compozite si metalice: Corpul de punte se va modela in contact cu dintii antagonisti si cu creasta edentata. Fata ocluzala va fi modelata asemanator cu dintii naturali, cu cuspizi si pante, iar contactul cu dintii antagonisti trebuie realizat in ocluzia corecta.

Contactul cu creasta edentata se face in functie de cerintele cazului. Deoarece corpul de punte va fi "plin pe dinauntru", in zona atasarii materialelor fizionomice se pot crea retentii mai adanci. La lucrarile total metalice, corpul de punte se va modela neted pe toate partile.

Dupa modelarea machetei scheletului metalic, acesta se detaseaza de pe model in vederea atasariitijelor de turnare.

Tijele de turnare sunt niste bucati din ceara de forma cilindrica care, dupa topirea cerii, se vor transforma in "mici canale" prin care se va turna aliajul metalic topit. In functie de intinderea lucrarii, se pot atasa una sau mai multe tije

Apoi urmeaza ambalarea( care reprezinta operatia de "invelire" a machetei de ceara cu un material special (masa deambalat  ) in vederea turnarii aliajului metalic