m n u ir a l 80-M 'N i» . 817. ' V ineri, 17 O ctom vrie 8118

Întemeiată ia 1838 * Gecrge Bariţiu Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul. (Istoria Transilvaniei). Q. Bariţlv.

Redacţia 9! RâmlnîstratiaBraşov, Str. Prundului Nr. 15.

Telefon 226.ü . p a z e s e a r a . î n f i e c a r e z i d.@ l u c r u Pe un an

Pe Y, an . Pe V, an .

Abonamentul:

Pentru streinătate îndoit

Lein»

SOso15

Revendicările muncitorime!

g

In vreme ce ţările aliate cari umăr la umăr au dus greul războiului, din care au eşit’învingătoare, se zbat acum şi se muncesc ca să împartă diademele şi preţioasele de pe coroana victoriei — dife­ritele clase ale supuşilor aces­tor ţări se încaeră între olaltă pentru asigurarea unei vieţi mai liniştite, fără să-şi dea seama că efectul loviturilor îndreptate de unii contra al­tora se răsfrânge asupra ţării întregi, făcându-i să sufere de-opotrivă împreună.

Sindicatele muncitorilor en- | glezi simt par’că o plăcere să aducă din zi în zi surprize ţării lor, punând-o mereu în faţa a noui greve, tovarăşii lor din America nu vor să se lase mai pe jos, iar social-de- mocraţia franceză nu se prea arată împăcată cu măsurile ce se iau pentru înfrângerea în- drăsnelii bolşeviste.

Greul vieţii pe de-o parte, iar pe de alta,v dimensiunea prea mare a pungilor înfoiate cu grăsimea câştigului de răz­boiţi al unora, a întărâtat, pe drept, ambiţia muncitorimei, care nu mai voeşte să fie păr­taşă numai a muncei ci şi a roadelor ei.

Nici o întreprindere nu se oate susţinea numai cu capi- alul bancherului sau cu al

intelectualului, dacă-i lipseşte cel al forţei, al braţelor mun­citoare. Ca urmare, muncitorul xţu pretinde prea mult, atunci Când el îşi cere dobânda şi Câştigul după capitalul de forţă pe care-1 depune zi de zi în întreprinderea la care e an­gajat.

E natural, că această nizu- nţă pentru câştigarea dreptu­

rilor pe cari muncitorimea nu voeşte să le mai lase călcate în picioare, nu prea concordă cu vederile strâmte şi înve chite ale capitalistului, obici­nuit să se vadă numai stăpân al întreprinderii, în care toţi angajaţii nu sunt, în faţa lui, decât simplii slujitori.

De aci lup a îndârjită care se dă de prezent între mun citori şi patroni.

Fie însă cât de drepte as­piraţiile muncitoreşti, ele îşi pierd acest timbru, din mo ment când mijloacele de luptă folosite pentru eluptarea lor trec peste margini. In timpu­rile de azi mai ales, când ra- [>ortul Intre producţiune şi pretensiune este atât de uriaş, încât numai o intensivitate cu mult mai încordată a muncei jur putea acoperi lipsa nevoi­lor provocate de război, nu trebuie să uite nici muncita* nil câ orice lovitură în canti­tatea de producţie, fie prin

reve, fie prin împuţinarea prea exagerată a timpului de lucru, — lasă urme prea si m ţite. Simţite nu numai de a- ceia, contra cărora sunt în­dreptate aceste lovituri, ci de toţi cei avizaţi la isvorul de belşug al producţiunei, adecă de statul întreg, din care şi muncitorii fac parte.| ŞiJ par aceste mijloace de [faptă cu atât mai nepotrivite cu cât în situaţia grea de azi âceste lovituri se opresc în puterea de rezistenţă a capi­talului contra căruia sunt îa

dreptate, resfrângându-se asu­pra mulţimei nevinovate de mizeria în care se sbuciumă fără de vina ei.

Repetăm încă odată că este îndreptăţită aceasta năzuinţă a muncitorimei, dar pretenţii prea mari şi mijloace prea îndrăzneţe pentru dobândirea acestor aspiraţiuni nu vor pu­tea avea decât efectul de a îngreuna situaţia şi ca ur­mare: pierderea simpatiei şi sprijinului din partea mulţimei.

Căci numai ţinând cont de nevoile cuiva, ţi-1 poţi face , părtaş al durerilor tale.

Din ţara lui Dragoş-Vodă.

Situaţia politică a Românilor din UaraomrăşMemoriul prefectului către Consiliul dirigent. — Criza alimentară. —Candidatura

d-lui Mihai Popovici. —Vechiul leagăn al români sm a1 ui,

ţara lui Dragoş-Vodă, descălică- torul Moldovei, a fost rutenizată în decursul stăpânirii de teroare ungurească. Cine ar crede că Ma­ramureşul are astăzi 120 mii de Ruteni? Se’nţelege că trebuie să ne gândim la recâştigarea terito- torului invadat, la mijloacele de reromânizare a judeţului.

Ccnfiguraţia geografică a jude­ţului Maramurăş ne prezintă un teritor unitar, nedespărţibil şi tre­buinţele economice ale populaţiei reclamă păstrarea întregităţii geo­grafice. Tratatul deia 1916 ni-1 taie insă în două. Ori a respecta linia trasă de acest tratat însem­nează a sustrage populaţia româ­nească a Maramurăşului dela re­sursele materialo şi a o trimite în braţele mizeriei.

Harnicul prefect ai Maramurăşu- iui, d. dr. Vasile Chiroiu, a studiat necesităţile Românilor pe cari Ie-a cuprins într’un memoriu adresat Consiliului dirigent. Administraţia judeţului dsale nu s’a oprit la linia de hotar fixată de tratatul de 1916, ci s'a întins şi peste judeţele Ra- hău, Taraş, Tecea şi Hust Dsa roagă C. D. pentru o intervenţie la Conferinţa păcii ca noi să pri­mim întreg judeţul. Odinioară ju­deţul Maramurăş a fost al nostru. D. Ciilroiu documentează că şi astăzi sunt comune româneşti din­colo de linia tratatului din 1916, ca depildă: Irbolz, KOrtvelyes (is­toricul Pârul), Brustura, Nereşniţa. Romanitatea regiunii o dovedesc numirile topografice ale majorităţii munţilor ca depildă: Turbatul, Olar, Flueraş.

Dr. Chiroiu stăruieşte apoi asu­pra importanţei politice şi econo­mice ce o are integritatea jude­ţului.

Suntem curioşi de rezultatul ce-1 va avea memoriul d-lui prefect Chiroiu.

♦Situaţia economică a judeţului

Maramurăş este vrednică de plâns. Se ştie că populaţia roaramurăşană se hrănia aproape numai cu cu­curuz. Ori recolta cucuruzului este complect nimicită de timpul nefa­vorabil. Greutăţile de transport sunt multe, şi astfel sufere din greu bieţii Români. Dupăcum sun­tem informaţi, d. Mihai Popovici însărcinat şi cu direcţia alisentărei, va lua dispoziţii ca populaţia din părţile Sătmarului şi Maramură- şului să fie aprovizionată cu grâu. Acest- ajutor va scuti de mizeria ameninţătoare. *

Românii din circumscripţia Si- ghetului vor face o primire fru­moasă d-lui Mihai Popovici şef al resortului de industrie, cu prilejul vizitei din zilele acestea. E pro­babil câ d. M. Popovici îşi va pune candidatura şi în Sighetul Marma- ţiei, nu numai în Feldioara. Pro-

Ruina popoarelor

BOLŞEVISMULpagauda politică în Maramurăş este necesară pentruca să fie în­tăriţi în conştiinţa de neam şi în încrederea faţă de viitorul nostru. Bieţii Maiamurăşeni au îndurat mai mult decât alţii şi reculegerea se face cu greu.

(S u gelâ ztCo e viaţa? Povara cea

mai grea pe care a dus'o v f odată la spinar?. un hamal. Cu ea ne-a încărcat natura încă din momentul zămislirii.

Ce e amoral? E moneda cu care ne răsplăteşte natura, greutatea poverii pe care o ducem şi cu care ne amăgeşte s o transmitem urmaşilor noştri.

Ce e moartea? Predarea poverii noastre naturii şides- preţuirea monedei cu care ne amăgea.

m . s.

Cititorii z iaru lu i G azeta T ransilvan iei şi p este to t R om ân ii cu b u n e in ten ţii su n t rugaţi să co lab oreze cu acţiile lor la în firiparea

Candidaturile pentru Constitu* antă s'au fixat pretutindeni, şi in curând — să speram, că du va fi o nouă amânare — poporul românesc din Ardealul desrobit îşi va spune cuvântul în cel din­tâi parlament al întregului fne&m.

Na ne îndoim, că Constituanta va Însemna afirmarea unui larg spirit democratic, că marile re­forme, menite a schimba alcătu­irile învechite şi moravurile unor timpuri ruşinoase; vor asigura o evoluţie paşnică, ferindu ne vii­torul de zguduiri violente şi du­reroase convulsiuni.

Ce i drept, unele partide din vechiul regat se abţin dela ale­geri, şi s’a exprimat în unele cer­curi teama, câ viitorul parlament va fi lipsit de-o opoziţie puter­nică şi serioasă, şi e incontesta­bil, că pentru viaţa constituţio­nală opoziţia e tot atât de ne­cesară, ca şi guvernul. Ea are mi­siunea de-a controla actele gu­vernanţilor, de-a împiedeca abu­zurile, de-a face cuvenita presi­une morală, pentruca constituţia să fie respectată, cu un cuvânt de-a contrabalansa tendinţele des­potice şi tirane. Cel ce deţine pu­terea — inciferent de nuanţa po­litică — e întotdeauna înclinat spre autoritarism, şl volnîcle, iar existenţa unei tendinţe contrare, unei forţe antagoniste e indispen- zabilă în vederea menţinerii unui sănătos echilibru.

Lipsa unei puternice opoziţii ar fi deci o mare pierdere pentru constituţionalismul şi desfăşurarea normală a vieţii noastre politice.

Cu toate astea, înfăţişarea Con­stituantei nu mai poate fi cea a vechiului parlament. Vor fi repre­zentate de astădata şi teritoriile alipite, cari vor duce cu sine noi curente, noi moravuri şi deprin­deri. Afară de asta, chiar şi în vechiul regat alegerile nu se vor putea face, ca în trecut.

Fireşte, că nu trebuie pierdut din vedere faptul, că exercitarea conştientă şi patriotică a dreptu­rilor e în funcţiune nu numai de autorităţi şi guverne, ci şi de ce­tăţean. Scrisoarea pierdută a lui Caragiale e o dovadă elocventă, credem, în sprijinul afirmaţiunei noastre. Cetăţeanului turmentat nu-i silueşte nimeni voinţa şi cu toate astea e departe de-o exercitare conştientă a dreptului. Şi cetăţeni turmentaţi vor mai fi destui. Nu numai in vechiul regat ci şi Îd Transilvania Ei nu vor

' n s t â t w i i i i i i iToamna

Ce trist este Braşovul de la o vreme încoace. Toamna s’a strecurat p9 nesimţite şi acum s’a etalat de-a blnelea. Frunzele veş­tejite se aştern pe jos, iar Tâmpa şi-a îmbrăcat pădurea în strai multicolor. Galbenul şi arămiul predomină. Stejerişul verde îneepe să-şi scuture frunza după ce a trecut prin culorile roşcat, ară­mia şi pal.

Livezile îşi pierd pe zi ce mer­ge farmecul şi pustiul începe să se aşterne pretutindeni.

Dimineaţa pasările nu te mai trezesc cu cântecul lor vesel, iar seara, t|rziu, priveghitoarea m mai triiueşte ca în astă vară.

Doar nopţile îşi menţine far­mecul. Seninul lunei de toamnă Inundă întreaga vale, în care este incorsetat Braşovul, şi dealurile care se înalţă chiar dintre case se scaldă maestos în argiut.

Odată cu p’carea primelor frun­ze, frigul s’a lăsat aspra de tot şi din zi îu zi merge creşcendo.

Ploile s’au pornit din oou şi ele transformă oraşul şi-l fac a- tât de urât pe cât de frumos es­te când e vremea bună.

dispare dintr’odată ci încetişor pe măsură ce se va răspândi cultura.

In rezumat îndrăsnim a afirma, că, dacă alegerile actuale nu vor fi absolut exoresia sinceră şl nefăţări- tă a voinţei poporului, în ori ce caz vor fi mai puţin falsificate, ca în trecut.

Se afirmă că partidul d-lui Ta- che ionescu şi cel al generalului Averescu nu vor participa la a- legeri, şi probabil c2 opoziţia se va recruta şi din ţinerile grupări democratice cari s’au ivit în ul­timul timp. Avem eredinţa, că opoziţia nu va constitui-o partidul dlui Marghiiemau singur, căci a- ceastâ situaţie ar fi în adevăi tristă.

Iar dacă ar fi cazul, ca ţinerile grupări democratice să fie bine reprezentate în Constituantă, fap­tul numai bucura ne-ar putea căci ar însemna o primenire politică şi morală, desfiinţarea vechilor mo­ravuri păgubitoare şi întronarea unui spirit mai obiectiv şi mai în­ţelegător pentru aspiraţiile celor mulţi.

Iu acest caz ne-arn afla îa faţa unui serios început de regenerare.

Campania electorală

Di Ştefan Pop la BistriţaMinistrul Ştefan Pop a sosit şl

a fost primit la gară de prefectul Gavrilă Trifon, de autorităţile ro­mâne, de o deputăţie săsească şi de militari.

La banchet dl Pop a arătat în cuvântarea sa situaţia internă şi externă. A răspuns prefectul Tri­fon, arătând loialitatea funcţiona-, rilor şi populaţiei faţă de rege şi Consiliul dirigent. La banchet a luat parte şi Vicarul din Năsăud. Mulţimea era foarte însufleţită. Oraşul frumos pavoazat cu triculor românesc şi săsesc.

Lăsaţi pentru un moment grijile zilei şi cugetaţi-vâ câ acţiile voastre la societa­tea G hO R G E B A R I J IU vorface din Braşov un focar de cultură românească şi vor crea mijloacele de a pătrunde cultura noastră adânc în sa­tele Săcuimii desnaţionali-

za le .

O îndoită experienţă socială — una terminată, cealaltă aproape dé sfârşii, — s’a operat sub ochii noştri, în apropierea nemijlocită a hotarelor noastre; revoluţia oolşe- vică rusă şi cea maghiară; expe­rienţă cumplită care a zguduit până în temelii edificiul social a două po­poare, punându-le Ia cea mai grea încercare puterea vitalităţii. Ne întrebăm, bolşevismul să fie cl produsul patologic al unei socie­tăţi ajunsă în stare anarhică pe urma unor extraordinare eveni­mente, cum bunăoară sunt războa- ele, sau trebue atribuit unei cause mai adânci, care îi dă o înşelătoa­re aparenţă de legitimare, un fel de explicaţie şi justificare în ace- laş timp? Prim : teză a fost susţi­nută în presa franceză, prin No- embrie 1918, de nu ştiu care scrii­tori, care au afirmat că bolşevis­mul se produce în societăţile grea încercate, ajunse în stare de dez­organizare pe urma unui război dezastruos.

Este aci un grăunte de adevăr: fără îndoială, că starea haotică, ce rămâne in sânul unei societăţi pe urma unui atare eveniment, es*e un prilej, cura nu se poate mai bun, pentru bolşevism. Astfel ne putem explica izbucnirea lui nu numai în Rusia, ajunsă la falimen­tul politic al ţarismului, ci şi în Ungaria, şi chiar în Germania, cea atât de bine organizată. Dar ade­vărata cauză trebue căutată, după cum cred, în aliă parte şi anume in nemulţumirea adâncă a maselor muncitoare, acolo unde diferenţie­rea între clasele sociale a fost prea prăpăstioase, şi unde mai cu sea­mă această nemulţumire a fost abil exploatată de teoreticiani, c*ri s’au servit de ea pentru a exagera dogma luptei de clasă.

Acesta în special este cazul Ru­siei, unde erau faţă în faţă în ati­tudine de ireductibil antagonism, proprietarul cel mare şi mujicul, industriaşul şi lucrătorul de fabri­că şi unde propaganda speialistă se urmase decenii întregi cu stăruia ţă, cu fanatism, sporită de ameste­cul nefast al Evreîmii, sub teroa­rea unui regim absolutist, incapa­bil şi corupt.

Ce e bolşevismul, acest spectru de sânge al societăţii modeme? în cadrul restrâns al unui articol de gazetă nu se poate face o expli­caţie mai largă a chestiune!, dar în mod succint se poate spune: este aplicarea strictă a marxismu­lui, adică încercarea de realizare a celei mai utopice fornae a socia­lismului, a comunismului, care oda­tă cu suprimarea proprietăţii indi­viduale, răneşte individului liberla- iea de cugetare şi de acţiune înglobâiidu-I fatal îa turma comu­nistă pentru care trebue să mun­cească şi să cugete, aceasta sub amâgitoarea pretenţie de iateosifi- care a vieţii sociaie şi de sporire a producţiunii; însemnează distru­gerea economică a burgheziei şi dominaţia politică a proletariatului, singura clasă producătoare, deci singura în drept de a trăi. Mijlo­cul de realizare a acestui scop este revoluţia, o noapte roşie a unul nou Stt. Barthelmy, tn care prin foc şi prin sânge, prin prole­tariatul stăpânitor să distrugă până în temelii societatea burgheză, iar pe ruinele ei fumegânde să clă­dească 9 nouă viaţă, o nouă alcă­tuire socială, aceia a socialismului comunist.

Visul halucinatoriu al lui Kari Marx s’a realizat aproape întoc­mai în Ruşi# şi Ungaria şi era să se înfăptue ia fel şi în Germania.

Ne întrebăm : experienţa bolşe­vică, i-şa cum s’a făcut, a ajuns în adevăr la răsturnarea unei socie­tăţi, ce nu merită să trăiască şi la înlocuirea ei prin alta mai bună? Adresaţi-vă pentru răspuns socia­liştilor Kantski, Parvus, Branting, Hellmann şi veţi vedea cum judecă ei experienţa bolşevică, ai cărei răspunzători morali tot oi sínt. Expe­rienţa aceasta este falimentul ruşi- oos al comunismului, care departe

de a fi o treaptă mai sus pe scara evoluţiei societăţii omeneşti, în­seamnă din potrivă distrugerea unei civilizaţii, ea înseamnă sub­stituirea anarhiei, vechii ordini, vechii discipline sociale, care făcea posibilă viaţa omenească, garan- tându-l valorile morale şi religi­oase, ştiinţifice şi artistice, valorii achiziţionate cu trudă în timp de sute şi mii de ani de civilizaţie; înseamnă suprimarea libertăţii de cugetare şi de acţiune prin tirănia odioasă a unei singure clase, nume­roase îu adevăr, dar incapabile de a conduce singură societatea din cauza incuiturei maselor populare; însemnează, ceia-ce s’a şl obser­vat foarte bine, tirănia monstruoasă a câţiva şefi îndrăzneţi, mercenari de idei, cari fanatizează masele populare şi le conduce la d'screţie; însemnează oraşe distruse, ca o populaţie redusă la a zecea parte din ce erau altădată, restul pierit de foame, de ştreang sau de puşcă; sate ruinate, cu o ţărănime îndo­bitocită, ce şi-a pierdut credinţa în Dumnezeu — preetul fiind de mult ucis de bolşevici autlchnştl— însemnează o armată imensă de aşa zişi proletari, cari în uniformă de soldaţi, cu puşca în bandulieră, cutreeră călare sate şi oraşe pentru jaf şi pentru crimă, incapabili de a produce o valoare cât de mîcft, dar gata să jupoae populaţiunile de tot ce bruma mai au la uşe.

lată groaznicele rezultate ale exper enţii bolşevice, care departe de a conduce o viaţă mai bună, provoacă degradai ea speţei unune.

La toate aceste rele - cu riscul de a fi taxaţi de antisemeţi — tre­bue să socotim amestecai nefast al Evreilo', cari atât în Rusia, cât şi în Ungaria, au adăugat impre- sionabilitatea lor semitică, acel fond atavic de ură şi de răzbunare» şi acel instinct al revolaţiunilor, pe care Evreul îl poartă parcă în sân­gele lui, din cauza trecutului de perse^.uţiuni reale sau închipuite prin care a trebuit să se strecoare dealunguJ secolelor. Rolul Bvreiloe a fost imens în ceia ce priveşte izbucnirea şi propagarea bolşevis­mului, ei fiind cei mai fanatici răs- pânditori ai noii doctrine ; iar cât priveşte conducerea revoluţiunii, rolul îor a fost covârşitor: Troţki Kri'eoko, Kameniev la Ruşi Beia Kun şi Szamuely Tibor la Unguri, sînt toţi Evrei şi nu se pot com­para grozăviile săvârşite de un Danton sau Murat în timpul marei revoluţîuni franceze, cu crimele unui Troţki sau ale unui 8zam- uely.

Faţă de această rătăcire imensă, care duce la degradarea morală şi la stingerea vieţii unui popor, înţe­legem căinţa amară a iui Maxim Gorki din „Un an dela r evoluţia rusă": „de-aş fi bănuit eu până la ce josnicie poate degenera revolu­ţia socialistă; aş fi preferat să rămân eel dm urmă slujitor al ţarismului.“

Şi acum o ultimă întrebare ; socia­liştii noştri fi-vor în stare să scoată vre-un învăţămâutjdiu’această dublă experienţă bolşevică?

Petru I. Teodorescu

Neînţelegeri latre partide tn Spania.

Madiid. — Intre partidul Con­servator şi partidul Măsură a ia- bucnit o nouă discordie politică : motivul e că Romanones pretinde ca la alegerile viitoare ce se vor ţinea îa Spania întreagă în decur­sul lunei Noemvrie Măsură să schimbe programul său privitor la revizuirea constituţiei. Partidul Li­beral se asociază părerilor conte­lui Romanones.

A vţiile societă ţii GEOH* GJB B d l t l Ţ W su n t fo a rte m ici, ş i astfel se dă p o s ib ili* tulea o ricăru i intelectual şl ţă răn să-şi plasez* ban ii în tr 'e institu ţie s lg 'tră ş l cu v iito r g a ra n ta t .

societăţiiRIŢIU.

G EORGE BA-E trist Braşovul toamna şi tris­

teţea aceasta strecoară în suflel o melancolie dulce.

Misa.

Probleme parlamentare

Guvern ş i opoziţie

I

m 2 .

«

A I R » 4 f S A S S i L f  W r i i

Cronica economică

L E U L— Cursul urcaf al leului scumpeşte traiul -

Indatâce situaţia economică a României a început să se îmbună- iăţeascâ, valuta românească a câ;- tigat tot mai mult în consolidarea ei. Aceasta se observă cu deose­bire pe pieţele streine, unde IeuJ se «ircă pe zi ce merg??.

Dela intrarea trupelor române, pentru a doua oară, în Transilva­nia, alături de coroana austro-ua- gară aflăm 'n circulaţiune şi leul românesc. Ţinând seanţă de greu­tăţile cfrcuiaţiurii banilor clin cauză, câ leul avea curs variabil cu ten­dinţa spre urcare, re deo-parte, iar pe de altă p a /t1 ţinând seamă de însemnate avantaje tinanclare pentru statul român, cursul leului a fost sttbilit oficial în 2 coroane. Fiindcă acest curs era cu mult mti mare decât cel de pe piaţă— pe piaţă ’ varia între K ţ*20— 1*60 — el a fost impus în med forţat. In chipul acesta având leul pe teritoriile alipite un curs mai ridicat decât cel de pe pieţele din strein ăia te, situaţia noastră valu* tară arăta rn progres, care şi pe pieţele streine a avut efect însem­nat, întrucât şi acolo a provocat urcarea leilor.

Cursul oficial s’a menţinut până în timpul din urmă (in mod oficial se menţine «» azil) De pe ia înce­putul acestei luni însă, ieii au dis- părut din circulaţie, din cauza ne- gâderijor cv s t tac cu această menedâ. Ast-îeî la noi leii nu mai au menirea să servească ca bau, ci au ajuns în rândul mărfurilor. S’a început o adevărată speculă, căreia avem să-i atribuim faptul, că azi variază leul p© piaţa Braşo vuîui între K 280 — K 8*20.

Cauza acestei ureări repenline este uşor de aflat. O urcare mai «are s’a simţit în prima linie pe pieţele streine. Când vechiul regat a contractat vânzări în streinătate, cu dtosebire vânzări de cereale, leul românesc a devenit foarte făutat, căci cerealele exportate tre­buita plătite în lei. Interesul sta­tului este să-şi readucă moneda îa ţară. Pe când în streinătate leul era în urcare din cauza cererii »aii, la noi leul rămăsese deocam­dată 2 coroane — un curs favo­rabil pentru streinătate. Urinarea a fost, că în scurt timp cererea e îndreptară spre pieţele de pe no- uile teritorii alipite ţării mame şi leii sunt supuşi negocierilor, eum- părându-se pentru streinătate cu an curs atât de ridicat. Urcarea leului a urmat aşadarâ în mod baiurai. Foarte puţin spirit de în­treprindere e de lipsă să cumperi aici. Lei 100.000 cu Cor. 300.0C0,— s i faci un drum până ia Pesta şi sl-i vinzi acolo ca Cor. 500.000!

Pe când leul se urcă în urma cererii mari, pe atunci scade co­roana iru rm a abundenţei de pe piaţă Fără să posedă» date statis­tice# putem afirma, că în Ardeal aal sunt în circulaţie cu mult mai »alte coroane, decât atunci, când se începuse stampilarea lor şi leul eră 2 coroane. Aceasta este urma­rea le'gocierilor cu leii, dar în prima linie urmarea prelungirii tersinului de stampilară. De când s’a deschis drumul la Budapesta, bancnotele austro-uDgare, aflătoare pe .teritoriile acum ocupase* de ar­matele române, bancnote, caii se credeaupierdute şi flră valoare, an fost prezentate spre stampilase,

că ei în Sibiu a fost continuată stampilarea. Cei cari au ştiut să pe folosească de ocaziune, au rea- Vzat câştiguri enorme, întrucât co- rcsceto de pe aceste teritorii se puteau căpăta pe nimica. In chi­pul acesta stampila rea terminată odată, n’ar mai fi trebuit continu­ată, căci ast-fel nu aveam înVazi- unsa de coroane, ce o avem azi şi stampilarea şi-ar fi avut rostul et, stând coroana alături do leu In raportul fixat Ceeace se putea preveni prin stampilate, azi e fapt îndeplinit.

Aceasta e situaţia în Ardeal: leul firu l căutat spre cumpărare pentru streinătate se urcă, coroana fiind în abundenţa scade. Făptui acesta din urmă întăreşte pe cel dlciâiu; văzând fiecare, că azi- ineliie coroana nu face nici două p r«*1», qv fă să scape de ea, pro-

A ri tc zburând tot mai mulţi IeiIn c ’c « t ţinuturi slfpîto la

pat r r m* situaţia e aceiaşi.ir B i bia alături de leu aflăm

n b n o decizie s’a hotărit ca rubla Romarov şL Lwov să aibă valoarea de un leu. S’a impas în mod forţat, ca şi la noi. Faţă de rublă însă nu s’a luat măsuri de sfampilare, aşa că orice rubiă caro vine din o ţâiăsreină, unde poate avea o valoare mai mare sau mai mică, îndatăce ajunge pe pămân­tul Basarabiei are valoare de un leu. (La noi s-au stampilat coroa­nele, dar situaţia e aceiaşi.) Urma­rea a fost, că urcându-se leul, Basarabia a fost inu'dată de ruble iar rubla a scăzut dela 1 leu la 60 de bani. Scădeiea rublei pro­vine din aceleaşi motive, cari le-am arătat faţă de coroană.

în Bucovina coroana a scăzut de asemenea, dar nu în mod atât de simţitor ca la noi. La bursa din Cernăuţi se vând leii cu 285—2.93 Coroane, având cursul din urmă leii emisiunea Băncii Naţio i ale.

Faptul că cursul leului se urcă nu ne poate decât bucura, căci va­luta românească creşte în afară, deşi manevrei« speculei nu sunt totdeauna favorabile. Aceasta însă în ceeace priveşte situaţie valutei in afară. Cu totul de altă natură sunt urmările înlăuntrul ţării. Ur­carea leilor a creat e situaţie de- za truocsâ pentru clasa salariaţilor din noile teritorii. Scumpetea, ce nu mai vrea sâ aibă marg-nî se datoreşte în mare parte şi urcării leilor. Motivul e cunoscut pea bine Mărfurile ce se importează în Tran­silvania, înafară de câteva sorte, cari se duc peste Viena, previn fără deosebire din cenirele comer­ciale ale vechiului regat, Bucureşti Galaţi, Constanţa. Achitarea fac­torilor pentru mărfurile importate trebuie să se facă în lei, cari se pot cumpăra numai cu un curs ri­dicat cu mult peste 2 coroane. Aceasta aduc« cu sine urcarea cos­tului mărfii, din care apoi cei cu salare fixe trag scurta. Iată între nanii« altele, de ce devine tot mai greu traiul funcţionarului! Sal ar ele funcţionarilor statului au fost fixate în Iei dar mda ta ce s’a început târgul eu I if, C D. R. s-a văzut silit &ă oprească lichidarea plăţilor in acestă monedă. Aceasta pentruca să nu se Verse în circulaţie un numerar însemnat, care uşor ar putea ajunge în streinătate, unde

mm

~~ FOILETONUL "GAZETEI^ TRANSILVANIEI —

Prima licărire Culturalăîn Dacia

Pe eând negrii erau în apogeul tivilisaţiunei lor cu două centre »ari, anul în JBprlctuî de Sus şi altul în Indii, în Europa preisto­rică, udată de rîuri largi şi de lacuri cu maluri muntoase* adum­brite de păduri de stejari şi de fagi. — vieţuia în pe şters îa scorburi de arbori socul ari, îa găuri do maluri şi îa colibe, iar » a i târziu în casele construite d’asupra lacurilor, în aşa numi­tele lacustre, un popor cu părul gălbui ca aurul şi eu ochi mari, în cari se reflecta curat azurul cerului. Acel popor bărbos, cu piele albă, păroasă şi cu figură regulată, voioasă er.? o varietate de oameni cu totui diferită de rassel« din Asia şi Africa.

Omul; după conformaţiunea din­ţilor ţi a tubului digestiv nu este carnivor, deşi presenţa dinţilor canini ne lasă să presupunem o ascendenţă mixtă de carnivor şi vegetarian după mediul în care vieţuia. In clipele calde, unde toate anotimpurile produc fructe şi legume, fără multă technicâ de

de Dr. Al. T ălăşescu.cultivare, organismul omului cere alimentaţiune mai puţin azotată, înlăturau du~le pe cele putrescibile, cum este carnea. In clipele reci, omul per de mai multe calorii, prin urmare are nevoie de nutrimente mai azotate Ş mai grase, iar pen­tru Dr îâ irubiie să se îugrijiască de co s r\ «re cu oarecare maestrie e i t t d ‘ forţa împrejurărilor a al î r fgetale şi Animale. Aici luata pentru existenţă este ma. v.p,.ga, .~r legile selecţiunei dau rezultate mai favorabile pen­tru punerea îu valoare a energii­lor şi deotru propăşirea omenirei îrj .contrazicere cu lenea ţărilor calde.

Favorizată deei de mediu! în care a luat fiinţă rassa albă, pe malurile lacurilor, a ret şiI să pună stăpânire spirituală in mai puţin de cinci mii de ani pe lumea în­treagă a rassel or colorate. Din a- ceasta stăpânire şi pria dezvolta­rea prodigioasă a mijloacelor de comunicapune s’a născut tendinţa din ce în ce mai accentuată a unificărei rasseloi.

ar provoca imediat o depreciere a valutei. Azi fiecare funcţionar îşi primeşte salarul tn coroane după cursul oficial de 2 Coroane, dar articolele necesare traiului trebuie să ie cumpere după cursul de Cor. 2.80 ~ 3 20 leul, aşa c i diferinţa între Cor 2 - ce primeşte în locul urni leu şi între Cor 2,80-3,20, ce trebme să dea pentru marfa de un leu, ' cade iot în Sarcina lui. Dacă salarul s’ar lichida în Iei efectivi, atunci diferenţa de cars nVr avea-o de suportat şi scum- pefea ii’ar fi atât de mare.

Intre astfel de împrejurări care ar fi mijlocul de a salva situaţia ? S’ar găsi mijloc, prin care leul să fie redus cu sila la cursul de 2 Coroane ? Orice măgură, cred, ce s’ar lua în acestă direcţie n’ar dace

Sikirii din Ardea! în imsse mai ' compacte locuiesc în trei judeţe, în care şi formează majoritate abso­lută, în: Cîuc, Odorbeîu şi Trei­scaune. Cei mai încarnaţi Săcui sânt urcă cei din Treiscaune; alei au persecutai cu o ură asîa iiă io t ce e românesc, Ba mergeau în ura \> r până acolo, încât contestau e- xistenţa Românilor îu judeţ, sus ­ţinând că sânt Săcui romanizaţi în decursul iiirpuluL

Ia ciuda tuturor svârcolirilcr lor, Românii dit» judeţ si-au păsţfatîn cea mai mare parte limba, ilegea, portul şi toate obiceiurile din strămoşi; o parte din el şi-a păstrat numai legea şi conştiinţa iăsunt Români. Pe lângă comune frnnîorse, curat româneşti, cum sunt: Poiam Sa­rma, Buzău cu peste cinci mii de locuitori, Vâlcele, Arini, Iarăşi, unde vezi mândrul n«stru port româ­nesc, sunt multe ctmune în care numai după nume cunoşti pă sunt Români. Aşa sunt comunele: Alta* mare, roedîe şi &eacă, Behni, Che- peţ, Mielăuşoara, Băţăui, Chickif, Doboîii iaf., ileni, LLnău, Bicfalău, Micouifaîăo, Cernatiri inferior şi superior, Arcuş, GbeJinţa, Torid, oraşele Târgul Săiuilor şi Sfântul Gheorge; în acestea întâlneşti tot nume de familii, ca Văncsa (Van- cea) Pakulăr (Păcurar), Bokor (Bu­cur), Csíki fCincan), Mirese (Mlr- ceo), Oláh (Roman) etc., care de departe îţi spun că sunt româneşti. In aceste comune maghiarisato a- vem peste tot preoţi români, cari serviciul divin îl ţin în limba ro­mână, predica o rostesc insă ua- gureşte, ca să fie înţeleşi de cre­dincioşi.

Popuîaţiunea românească din Treiscaune a avut să îndure per- secnţhiui foarte grele, mal ales după intrarea armatelor române în Ardeal. Dintre cei peste treizeci de* preoţi români din judeţ, au fost închişi îa temniţă şase, îucă dia toamna anului 1915 — în proce­sul celor 16 —, fiind judeesţi unii şi la moarte prin ştreang; în 1916, o mare parte a preoţilor a fost dusă între suliţele jandarmilor şi internată pe la Şopron, alţii au a- vut timp să se refugieze, *

In 1917-18 în întreg judeţul au rămas trei preoţi mai bătrâni; mor­ţii se îugropau fără preoţi, cu co­piii nou născuţi alergau credincioşii cale de zeci de chilometri, până găsiau un preot să-i boteze. Dar şi atunci câtă greutate până prf-

cea a cererii şi hferieî. In za­dar s’ar impuue cursul de 2 Cor. Din punct de vedeve al României întregite e chiar interesul nostru, ca leul să fie urcat, tiumai când streinătetea fi-a procurat leu nece­sari pentru achitarea mărfurilor

importate din România, numai atunci va stagna, respective m scădea cursul leilor. Rămâne deci singu­rul remediu: înlocuirea coroanei cu icu l Avem nădejde, că acesta va veni în timpul cel mai scurt, cu atât mai vârtos, cu cât noul ministru de finanţe Angelescu lucrează îa întocmirea unui proect pentru înlocuirea coroanei şi a rublei cu hârtia monedă a Băncii Naţionale. înfăptuirea lui ar însemna un pas însemnat în uşurarea tra­iului !

miau igazolvâny de drum — i::us- weisurile ungureşti — fimdu'-io de multe ori reiusate, căci li ziceau să şi boteze copiii la preoţi ma­ghiari

S’a făcut o presiune nemai pomenită asupra Românilor din judeţ, moi ales asupra acelora cari nu ştiau să vorbească româneşte, să se lapcde do legea ortodoxă; mulţi au şl trecut ia catolicism sau la reformaţi. După recâşiigarea Ro­mâniei îutivgKe '»’au reînlors o pacte din ei la religia străbună.

Aceşti fraţi ai noştri trebuie în- tâiu salvaţi din ghiarele maghia­rismului, să înveţe din nou limba românească, să îmbrace iar portul românesc, să simtă şî să trăiască ca Români.

Aceasta şi-au pius-o ca ţintă con­ducătorii români din jud#f, având a stabili însă un plan de muncă bine întocmit şi executat cu multă tragere de inimă.

Primul lucru, ce trebuia făcut, era să li deştepte mândra că’s Români. Până acum na-u «vut Oiiasie să vadă comorile atât de bogate aîe sufletului rom ânesc; li s’a spus de Unguri la toate oca- siunile, ca să se rafineze, căci fac parte dintr’o „uaţionaiitate“ ni negau dreptul ds naţiune — lip­sită de cultură, săracă, Intru toate inferioară celei ungureşti. Li-au sugerat idefa, care a şi prins, că Românii sunt o rază decăzută, ur­maşi de slugi, şi păstori veniţi din alte părţi în Ardeal, că ei nu au nici cultură, nici lucruri de samă ca artă, port, obiceiu, etc.

Ca să convingem pe aceşti Ro­mâni maghiarizaţi, s’a oiganizat în centrul judeţului, în oraşul Sf. Gheorghe, ~ mai înainte Sepsi- szentgybrgy, — o mare serbare poporală în ziua de Duminecă 15 (28) Septembre, la care an luat parte fruntaşi şi ţărani din toate colţurile judeţaiui, şi ca*-e a reu­şi foarte frumos.

Pe la orele 9 dimineaţa, au în­ceput să vină căruţele din toate părţile îrs şiruri Iung?, adunându- se în piaţa largă a oraşului; fie­care sat venia deosebit, in frunte eu preotul şi cu drapelul tricolor.

La oarele 9 şi jumătate aa ser* vit şeisprezece preoţi îmbrăcaţi în odăjdii un ?Te-Deum“ festiv, în mijlociri pieţii, aducând mulţumi­re Tatălui de Sus, că a ajutat soldatului român la înfăptuirea

visului străvechiu, şî câ am ajuns minunea $2 n« vedem stăpâni şl în acest oraş unguresc.

După serviciul divin a’a ţinut aduaarea de reorganizare a des­părţământului * Asodaţittnii pentru cultara şi literatura poporului ro­mân“ dîn judeţ. Sula prefecturii era prea mică ca să încapă toţi, o parte din public a rămas pe a- fară. S’a fixat programul de mun­că, s’a ales comitetul de acţiune, s’au înscris membri foarte mulţi, mai mulţi ca în oricare alt judeţ pur'românesc din Ardeal. S’au trimes telegrame M. S. Regelui, dini N. Iorga şi ministrului de culte din Sibiu.

La urmă au fost Invitaţi toţi Românii maghiarizaţi, cari erau de ftiţii în număr de aproape o sută. să vie lângă masa prssiden- ţială, unde era şi prefectul jude­ţului. Li s’a vorbit în limba ma­ghiară, explieându-le rcriul aces­tei adunări, care e anume che­mată pentru ei, ca să-i readucă la tot ce e românesc. Li s'a ară­tat portul frumos românesc al fe­meilor din sală, fiind îmbrăcate ţărancele şi te a te doamnele în costum naţional, unele în costum de Seîişt«, altele de Bran-Rucăr, Bicaz, Moldova, etc, care de care mai frumos. S’au convins ei, cu ochii lor proprii, de măiestria fe­meii române la cusut şi ţesut, ca­re nu o găseşti la alte popoare. Li s’a spus că pot să fie mândri că-s Români, căci avem condu­cători cari se interesează de po­porul de îa sate, şi cari jertfesc timp, ostenariă şi bani, numai ca să vadă pe sătean înaintat în cultură şi avere.

Atât de emoţionali erau bieţii fraţi ai noştri ţ maghiarîsaţi, încât ia terminarea vorbirii, printre la­crimi unii făcândU'şi cruce * au isbucoit co toţii — căci atâta şti­au româneşte: „Trăiască România* Mare“!

După masă a fost o mare ser­bare poporală în piaţă, jueâadu- se torte jocurile naţlonoîe, î )Ct> pând cu hora, la care s’au încins foţi cei de f»ţă Iritrâni şj tineri, ţărani, precţi şi toţi ceilalţi inte­lectuali, încât nu ne Incăpe*. ptsţc, cea mai largă p’aţă din câte cu­nosc în oraşele ardelene 1

Ţi era mai mare dragul să vezi cu ce însufleţire jucau in horă Românii maghiarizaţi, trăgând eu coada ochiului tot la vecină din horă, cum sâ-şi întocmească pa­şii, sâ joace şi ei la ie i! Şi s’au deprins; după câteva minute ju­cau, pare că tot cu hora au cres­cut î

S’a jucat apoi ardeleana, brea­za, sârba şi nite jocuri ! De toa­tă frumuseţa au fost jocurile câ­torva părechi din Poianu-Sărată, ca: năframa, mânios sa, jucate cu atâta dexteritate şi eleganţă, încât credeai câ vezi artişti dansând şi nu ţăranii Ar merita se facă un film numai din dansurile din acea comună, cari, spuneau «ri că sânt peste şaptezeci la număr, tot alte şi alte !

Secpul adunării şi serbării a fost ajuns ! Pentru prima oară s’au văzut adunaţi foţi fii jude­ţului ca să se cunoască unii ue alţii, s’au văzut uniţi în hora de îafră- ţire; s’£ pus temelie muncii de regenerare naţională. Rămâne ca munca începută să se continue ca aceiaşi dragoste, zel şi price­pere.

Preot Aurel Nistor Arpătac, judeţul Treiscaune

la rezultatul dorit, căci ar însemna susţinerea luptei cu 6 lege naturală

B. Tîaorea

Se ivesc zori!* O k i

omânii

Afară de rassa roşie, care dis­păruse de pe cele tr«i continente cunoscute până Ia Christofor Co- lumb, toate rassele colorate au ochi mici, pleoape tăiate linear. Acest caracter fisic se poate ex­plica prin desvoitarea lor sub abondenţa razelor solare de cari ochii se sfiesc fără voie şi se mic­şorează.

Cu total altfel s’a desvoîtat rassa albă la bordul pământului, unde în nopţile lungi de iarnă, numaisub beneficiul luminei boreale, sau în ceaţa primăverilor şi ale toam­nelor, în adâncimea peşterilor, ochii, sub imperiul unei necesităţi fisice, au luat o desvoltare mai mare şi au devenit oglinda visă­toare a unei inteligenţe superioare, care se adăposteşte sub o frunte lată înţeleaptă, din care a sărit, prin lovitura de farmec a unui ciocan de maestru, Minerva în­armată.

Figura armonioasă a europenilor este ie uluiul < i s lecţiimi iutelu ente si ea a trebu it negreşitsâ r 1 voa mvi !̂ a si teama, dacănu * drai a r s& 0 ̂ raf ,câ uno Nu e «- duetde ! e, da rre ! o ţl VUsein ţ a d î e I Owiuior şlvOi* 1 p tr l r » !or ) orţ/iex ^ k u ie, t u dû- ( IClüjj deciochi rotunzi in O t 1 ggantică.Dar 1Oî g c 1 n. un u r » ,că în och 1b bl î di po ţii r

ţjerit câ se oglindea lumea întreagă cu adâncimile nemăsurate ale a- devăruriior, ale adevărului divin.

Rassele colorate din contră, cu t«ată civilizaţia mai veche şi mai puternică, n’au putut să subjuge, decât timporar şi numai în parte, pe unii din albi. Aceşti albi sub­jugaţi de negri au fost assirienii, babilonienii, fenecienii, carthagi- nenif, izraeliţii şi arabii, cari au constituit şi urmaşii lor represintă şi azi rassa degenerată semită

Nu se poate nega însă marea înrâurire pe care a provocat-o, fie direct, fie prin mijlocirea semiţilor, cultura negrilor asupra rassei eu­ropene primitive. In lupta înde­lungată, în servitndine şi prin asi­ni lâri succesive, albii au primit dela rassele colorate cunoştinţe şj aptitudini speciale, ba chiar şi schimbări fisice, prin coruperea fi- gurei albe, în o nuanţă brună, iar a pârului auriu şi ai ochilor al­baştri, în alte colori variate până la nuanţa oacheşă (ochi închişi) a europeanului de sud şi semineagră a indianului şi a arab’ului.

O nul, cu cât eram i vo ,<etariau şi-mai pescivor, cu c it avea mai mare navoie de sare di aUmenta- ţiunea sa. Aşezarea omenirei şi propăşirea ei pe malurile mărilor sărate, îu lipsă de sare gamă, este foarte uşor de explicat, maî cu seamă, când judecăm că apele au

hyperbureem din Dacia, au desco- i eomunicaţmne; nişte artere spre

libertate şi spre aspiraţiuni su­perioare.

Regiunile bogate în sare gemă au fost dela început câmpurile de luptă aprigă pentru posesiunea lor, iar pentru învingători ele devenirâ centri puterniri de civilisaţiune. De acea Dacia, atât de avută în dife­rite minerale, dar mai ales în sa­line, a fost nu numai un cenim de greutate şi de seiecţiune pentru popoarele preistorice ale Europei, dar îa special prin posiţiunea ei de podiş — de arie înaltă care ex­plică numele de Ar-dd (Ârdeal) al centrului Daciei, — avea o* valoare strategică dominantă asupra ce­lorlalte ţinuturi din sudcstul Eu­ropei.

Omul preistoric, când şi-a dat seama că întreaga lai aliriieutaţLne este produsul pământului, câ adă­postul lui era sinul pământului, că izvorul ră :oritor ţişneşte d?n ar • linie lui, á sarea, necesară îngro- şărd şi putinţei circulaţiunei sân­gelui în vine, — a&eca primele condiţiuni de viaţă sunt datorite gpiritnloi generos ai pământului, —- ol a început să adoare o divinitate *n f.ioţa pământului Maia, despre care poesi a elenă ináphafá de tra­diţiile dacilor (traci) zice, câ ea ţese în sinul pământului un văl înstelat, ca care e acoperit Fir­mamentul.

Aceasta mamă comună nu putea fi venerată numai în mod ideal, cum îşi imaginase primul om su-

1

Politica M ero l

Pentru un guvern M 8RÎÎ.1

Sluciar&tlil® d»lo§ L - ;m&eu. — Co c^Bîse iu »saiaislffll^âltc ^ — i> *

eialiştli.se r. diL.ai$«j*£

La întrunirea ţ»iui a se u .1 Clubul democrat-u ri <1 \ > î dl. Tache îones^u, nd r -peţiile prin care a îrev it f • ' 1 1 - temă şi cum a luat îiinu tciu guvern.

Dl Tache lonescu a declami apoi, că este gata sa pri­mească un guvern Mani o, ga­rantând însă deplina Ubi ri te a alegerilor, de oarece vi p o ­litica internă, pentru se in 'în­noirea raporturilor cu Alic ţii, cel mai indicat guvern ar fi acel ăl d~lui Mânui.

Dl Take Ioaescn a termin.ri' spunând câ nereuşita d-lui Mani-u se datoreşte domnului Iot... 1 Brstianu şi că artă eşire dîu situaţia tragică de azi a României nu este decât întoarcerea la ziua de Joi înainte de om 10 şi 20 oe minute, adică înainte de numi*. 1 rea actualului guvern, şi aducerea ; în fruntea ţării a guvernului j Maniu.

Faţă du afirmaţia de iruri sus a I d-lui Tache ionesr.u, care mi ;-e poate împăca nici dojivm -a viito-i. rele alegeri să se facă s* 6 cord : §cerea âciuaUduî guvern, dăm de­claraţia pe care dl prim ministru Văitoîauu a făcut-o unui redact* r ai ziarului „Izbânda“. I

întrebat fiind, ce crede d e ! abţinerea opoziţiei dela alegeri, it. jpiim-minlstru a dec-ariii: j

„Nu vreau să cunosc moţi- jf vele pentru cari un partid sau t altul are intenţia să se a lţi- nă dela alegeri. Am dat tu- I turor libertate pentru întruniri * şi propagandă electorală. Voi face totul ca alegerile s ă fie libere. Cine vrea să se pre­zinte la alegeri, să se prezinte, iar cine nu v o este, sâ se ab­ţină. Toată lumea să păşire- ze ordinea. Turburărilor vot răspunde cu ultima energie,Cei cari strâng foc mult, să ştie că eu am apă multă. Am un mandat imperativ să fa c % alegerile, şi le voi face.

N u fa c politică. A doua zi după constituirea parlamente*/} lui voi demisiona. Sunt miii- | tar şi nu vreau să f iu pe vii- ! ior decât tot soldat.

Aceasta sâ f ie o dovadă ? de imparţialitate pentru ori-şi cine*.

Congresul socialiştilor a botarîi * abţinerea dela alegeri. J

Societatea GEORO£ BAR/Ţîtf ţ| se întemeiază p* baze modern*. ,j

democratice, eu drept pentru fie- 4 care angajai ai ei la participarş de beneficii.

perlor misterul puterei divine. Cu- j aoaşterea Dumnezeire! nici odată < n’a putut fi mărginită numiri la ; puterile ascunse ale pământului când univers:’! eră aşâ de imens . în jurul lai; este deci foaite po-,, sibîl ca divinitatea Ma, a'fost dela 1 început numiri o mărturisire par^ j ţială a prempunetei că exis;«* o j putere universală. Totuşi este foarte j firesc, ca omul să fi început ve- ; neraţiunea dhrină cu aceea a bme- ,» făcătorului lui cel mai npropiat I Copilul îa primiri rând îşi adoră pe mama sa.

Stând ornuî în faţa pămânluloi , îşi închipuie că în sinul lui există un suflet inteligent atolprodiicâier şi mai ales se deşteaptă în el con- ; vingerea conştientă, că omul n’a - putut pică din cer, ci a ieşit, c* ? alte vietăţi, din pământ; auecâ ' el este născut îmr’an chip material . dia pământ Aceasta coneepţinne este representată în chip sugestiv în stalueta de teracota preistorică găsită la Romula din jud Roma- j naţi, îa care Maia naşte genul 0- menesc.

Vom vedea numai decât că ,Maia este identică cu Dachis ! şi că Dacia este m m m gintei l&m j tine, o. a mai veche rassă şi stă; oâna de fapt a'Europei. 1

Nr. 217-ieiÖ

INFORM AŢlUNi

b t

Repatrierea prîzenieffîler din liberi«. Corbii ui suprem a luat

considerare numirea comisiurei Ic&ărciuate cu repatrierea prizo- plierilor germani şi austriaci din liberia Se înte»eg© -ă această re- gpatnare nu se va efectua decât

lupă aceea a trapelor tebo-slo- race, poloneze, române şi iugo- ilavg din Siberia.

x&ăsimsts&Bi?mufă că Italienii din San-Psolo in Brazilia, spre a-şî arăta admi­

raţia fâfă de D’Annunzio, i-aa ex- Ipediat o primă sumă de 500.000 'lire. Gei din New* York i-au tri­m es bCO.OCO lire. In întreaga A- theiică.&e deschid subscripţii,-al

Icăror fcîal se urcă deja.îa mai mite rnilioEiîU

*Boala Sultanului. ChcsM zvo-

iî,nuî că Suitam.il e grav bolnav da ’M onă săptămâni.îi- - *> 'v G&rfoifcsttfiil ni&gss' aredîvira»,.un comitet interiractional a* fos­tei carne re maghiare a adresat mi-

i stanei Antantei la Budapesta un 1 memorandum, p rii care s informă

că fostul parlament dizolvat în .. Noembrle e încă legal, şi ce?« au­torizaţia da a-l convoca spre a :desemna plenipotenţiari pentru tra- tftahve;e de pact şi s-: re a vota fdecirtul elecforsî aplicabil Cons:

ar; tei.

u V i DJffl siseşîa )â B m fB p l|)1 N. Mişu, prim delegat la Con- |erinţa pacei ş! aii nistrul de ex- Jjemc în cabinetul actual ' se . aş­teaptă astăzi tu Bucureşti.

Sorirea d-sâfe în acest moment ,pune ziarul Dacia/ când în să- iu) conferinţei pare a se mam- est:i o zchimbare de atitudine în

-ivoarea României, va ii desigur Kîioţitâ de reiat» uni complecte |îii> ra r.ouei noastre sîtuatiuui |a Furi:.

' *Şccalele pfă&§figşii dg>a noi.linoriţâti-e în baza autonomiei ţserc? şp, . ţi a _ hoiărSriîor - dda U^a-luba, au ,dre£ il a dcicn dă

li In Irnbile re ^ St iul. sa (• ^t.xează eondT un e pe ri trebuie să le w p t edu­catorii de- şcoli M diurne.

iŞa aibă io cal ş olar r u arate ijlcacoî •/ .neteilaie. Să se con» rine pionului do învăţământ al

ului. Sâ nuaxwscâ învăţători scuţi în teritoriul Ardealului.In mod escepţional pentru acest

şcolar se admit vechde m a­nie, întru cât nu stau în con-

azicere flagrantă, cu interesele itului român, istoria, geografia constituţia trebuie să fie pre- te după planul de învăţământ statului,

- *Relaţiile coHiftfciâlc eu Ger­

mania Aflăm câ guvernul nostru fost sezîsat de câteva cereri din irtea Germaniei pentru aprobarea [portului de cereale către aceea Irâ.Până acuma nu s’a dat curs a- ‘stor cereri, întrucât nu s’a luat. ici o* kjpţărâre în privinţa reluării ;ortur$&r noastre diplomatice şi

M&ercial© cu Germania.*

▼efia M. S. Regina Maria se iseşte în „Vine să selihnească câte v!f%jg. pe bor- il lui „Leman repauipjine meri-

it după anii de istovire, de sufe­rinţă şi de sacrificiu—spune ziarul lazetfe de Lbusanne.

Tot aceteş ziar arată indignat Mtr’un articol de fond, faţa de f#ferio 4 ia dată de Jurnal de Ge?

ti!G sub titlul .ofenşător „Latisanne Întru al junilor Tund* In C care

&pune că Junii ‘turcii vor fa d i d i# iaussanne un centru de discuţiuni dativ ia tratatul de -pace şi a îeslionci Orientale.

„Nn ştim da: ă alte oraşe ale dveţiei b’*r simţi ’fericite de-a mvi de bcizar r.eguţctornîui vidat

[iriiia i‘?e anunţă sosirea. Lau- car-j Şi ai o de mai ta tea sa,

jausai;m1 care ' 'io pentru Greci iU intd coritr.-1 călăilor lor, La‘V ■ ce cî. re, îc.tr’cu "cri, de tran-

ţport; ie jovială «''•bora infr’o zi, :*hi. v ji pâ (etic;ea lui leg:!;1., dra- fitiul Hobe!iio!d-;ni!or, — Liusaunb- Hi se .vrecădeţde depâ (> no crea |b care este ameninţat*1.

Grava miitaltsrgîcă ş\ a ma- M sarilar âin GeMoania. Se tc-îgrîdiazâ din Borlia că greva ic taiargică, se întkde tot mai iuît şi ameairţă toata industria* ireva marinarilor din Hambar^; şi perna s'a întins !a Luboek, unde

avut ioc grave dezordine. Tra J e comp-iect suspendat.

*-âcord intre Petlmra şi De-W u Soobodnaia Rossmy ziar rus

Beval, declară că ştie dia

bună sursă că s’a semnat un acojd între Petliura şi Denikin. Ucraina ar renunţa ia aspiraţiile sale de independenţă, dar obţine făgăduiaia m ei situaţii privilegiate In st a toi ros. Constituanta va regula forma de guvernământ. De altă parte, o

'persocaltatfi rusă trlmeasă d© către Denikin a declarat într’un interview acordat ziarelor din Heîsiugfoîs imposibilitatea- do ia încheia o înţelegere militară ca Petliura, care dispune numai de •lemente galiţisne de origină aas- triacă. De asemenea, nici un acord n’a ţest încheiat ou România dar cele mai bune relaţii exisfă c# Polonezii în ̂ punctele în cari ei sunt în contact cu armata Iui Denkiu. #

„ S e la Knn B80M1 a lb “ Iutr’un articol întitulat: „Beia Kua negrul alb^, Dl Paul Erio, trimesul la Budapesta al ziarului Le Maîinschiţează un interesant probi ai diciaforalui comunist de ieri, db- trugând orice anretîă al celui m care Mulţimea îl numea negrul eib din cauza buzelor sale euonae şî răsrrânte. Ziarlstid francez dă0 vie evocare a acţiunei de ope­retă a neizbutitului Marat r?u->ghi r şi încheie astfel: ^la 4 luni a de- zorganizat complect Uagana, Nu Iasă în urma lui decât ruină şi m ztue. si un sentiment de ură adânc j r n D <e crimei© înfri- lcş iv ör i a însângerat şid î si-ut îr.ică în-grozue”.

0

Zom&M iâmmtul m seasuestec l 2a luptele pelitiee aleGaguri Ier. Ag. Dacia anunţă^:Anume misiuni aliate intervin zil­nic pe lângă comandamentul ro mân' din Budapesta spre a-l atrag© în luptele politice interne. Coman­damentul român insă observă re- zdrvâ continuă şl accentuiază la fiecare pri-lej că nu s - ocupă de­cât de dezarmarea bolşevicilor şi menţinerea ordiuel. - Atitudinea demnă a comandamentului român a făcut o escelentâ impresie asu­pra popujaţiunei ungare.

*alb# emise de re-

gurul o V v ic la Budapesta, ilegal, vor f schimbate pe baza unei •?-1 c ifinţ^ g ivernuiui unguresc, în ’portu 20 la 100 din valoarea

iioînmaia, (Ag, Dacia,)*

U n tm in ' o&isira gevarap lu iSfriderich. Agenţia Dacia ne §§- munică: hatatioele politi ce înce­pute de Friedeiik în ultimul? zile ur­măresc hmpezirea situaţiei E cert că guvernul actual nu poete ră­mânea cu atât mai mult, cu cât 'antanta a notificat cu nu-i poate permite să prezideze alegerile.

A m basadorul Fâib&tei la Bu­dapesta . Agenţia Maci a ne comu­nică : Ambasadorul Poloniei Se-> zembec a sosit la Budapesta şi a prezintat actele de acrediţare mi­ni st rol ui externelor Sombics Jo- zsef. *

Istrsrea Germaniei In Liga Naţiunilor. In şedinţa de eri a adunării Naţionale, ministrul ex­ternelor Müller a rostit an lung discurs, documentând necesitatea întrărei Germaniei în Liga Naţiu­nilor. De acea Germania trebne să îndeplinească toate condiţinaile păcii,sperând în ameliorarea situaţiei ulterior, prin tratative directe în sânul Ligd popoarelor.

*. 9eeiar& ţiill In! Neske Minis­trul de răsboi No&ke, răspunzând unei interpretări a declarat în A- dutiarea Naţională Germană că nu

,npate relua raporturile cu Rusia, fiindcă şi astăzi mai sunt în Ger­mania arestaţi foarte mulţi bolşe­vici Ruşi, cari aü pus la cale şî revoluţia roşie dela München. A- ceştia nu pot fi lăsaţi liberi.

*Lipse de cărbun i în Germ a­

nia. L*psa cărbunilor se resimte în Berlin. Din această cauză zia­rele apar numai odată pe zi.

*S tarea la i H aasse. Haasseeste

in iifară de orice pericol. Peste câteva zile va părăsi patul.

* - ...Ofensiva lui Kolceag. Din New-

Yoik se anunţă câ Kolceag, în­tărit d? trupele americane a înce­put o înaintare viguroasă împo­triva bolşevicilor, siSindu-i să se retragă, A capturat mai multe tu­nuri şi prizonieri.

* *.Aducem la cunoştinţă că permi­

sele de cumpărare pentru grâu, ad­mise de sfatul .orăşenesc, se pri­mesc numai până *la sfârşitul săp- tămânei curente, adecă pâuă la 18 Oetomvrie a. c. în oficiul nostru. Societatea comercianţilor de cere­ale. Strada Mîhail Weiss Nr. 8.

2 - 2

\

O Â i B T A TËÂKS I L- ? A ü ! I I

Delà eemtsinzsea re p a r tiz ă r idin P a ris Comisiunea de repar­tizare delà Paris a intervenit pe lângă delegaţia română delà con­ferinţa păcii, ca până la 1 Decem­vrie să i-se înainteze tablouri da tdato pagubele agricol« şi indus­triale suferite de România în urma ocupaţiei germane.

Tablouri?« vor fi remise Ger­maniei până la 31 Decemvrie a. c. îb /coiformitate cu tratatul de pace.

Prin scest tratat Germania se obligă să întrebuinţeze resursele sale economice direot pentru res­tabilirea materiali a regiunilor pu­torilor aliate şi asociat© invadat«, în măsura in case aceste puteri ▼or hotărî.

*Antanta nu recunoaşte guver­

nul Friedrich Lokal Anzeiger publică o telegramă din Budapesta, după care un reprexentsn; al An­tantei 6’a prezentat lui Friedrich ca să-i declare că guvernul său nu poate fi recunoscut.

*206 generali germ ani licenţiaţi*

I Moske a licenţiat până scum 2C6 gen or aii germ 2 ni,

fim u iîm te r a m n e trim it m - prezentanţS la f*ar<s şl W im z Colonia, — Consiliul de miniştri : 1 ţinuturilor renàne a hotârâi ia şed r/t:-} do aseară de a înfiinţa re- prezeniaţlu:?.i diplomatice in Paris

Viens.

Bom ânlei in Elveţia Se comunică din Geneva : Regtna Români oi s’a dns î u t td sa, in automobil., ia o » \ ey, (Rolle), unde a vizit«t i*sthutui ti­nerilor. Suverana a luat 1 aiul şi s’a întreţinut cu d 1 d-o ̂Camei, profesorii şi elevii. Cu un tren special Regina a plecai apoi la Lausanne.

*Din Hissa’# primim o scrisoare

care se încheie astfel : „Primiţi felicitările mele pentru atitudinea românească, pe ear© o aveţi în orice direcţie. Nu ca palidele noas­tre de aci, cai e pentru a-şi servi interesele de partid, primesc în part;d chiar pe acei care şi-au ui­tat că sunt români şi au fraterni­zat eu cfuştnanul, renegând ca tă­rie că sunt fii Ţârii Româneşti. Dar asî|zi toate acestea s’au uitat, -r- Regret mu*t că nu luaţi parte şi D~V. la 'alegerile din rogat Dar totuşi sper frnr’o regenerare mo­rala care să ne vit delà partidul p© care lî susţi«eţi. Cu stimă, G. Matheoscu.

*Fî2taâ,«a grenifeler peiene.

Cercnrüo oficial© aniintă că con- ferîDlâ păcii a fixet definitiv gra- î.iţele Poloniei, restabilind Polonia dm 1815. La răsărit graniţa este aceeaşi ca a guvernâmântuiui Su- valki/ pornind de-aîungul Minolui şi Rugului până la graniţa orien- ţa’ă gahţiauâ.

*Gbestinnea Finme se rezolvă

favorab il pentru Italia, ziarul „Petit Parisien* anunţa éia Paris că Tittonii, în urm a , între ve d tri 1 or avute la Paz îs, a reuşit sâ reali­zez« uc compromis în chestia Fîume, eare est© favorabil Italici. (Ag. Dacie). *

Delà postă. Direcţiunea Cen­trală din Transilvania ordonă pri­mirea pachetelor cari, conţin cărţi şcolare.

Acei care voesfc a trimite prin postă astfel de pachet«, au datoria a le prozenta cenzurel poştale îna­inte de a fi prozeutate Ia postă pentru expediere.

Pachetele cu rambursa se vor primi do acele oficii poştale care efoctuiază în prezent servi­ciul de mandate postale.

Taxa pe greutate până la h klgr. 1 Leu. Delà 5 până la 50 klgr. de fiecare klgr. sau fracţiune, câte 25 bani.

Pentru pachetele m rambarsă se plăteşte pe lângă taxa de gre­utate facă o suprataxă de ram- bursă, care constă din taxa obiş­nuita a mandatului plus IC bani de pachet. Mihûiy şeful Poştei Braşov.

*Zugravi de firme. Direcţiunea

Reg. a Poştei din Cluj voeş.te a vapsi circa 500 de table (in­scripţii) ale posteior şi pentru a- ceste lucrări se cer oferte. Cei in­teresaţi să se adreseze la Ofic. Post din Braşov.

■ *t, Petlinra eere prelungirea ar­mistiţiului. Delegaţia lui Petliura ia Varşovia a cerut prelungirea nr- mistiţiuiui tu Ucraina. Cereudîe militare poloneze sunt favorabile acestei cereri.

/ •A legerile ita liene. Alegerile

italiene vor avea loc la 16 Noemvrie.S*t B

Aplioaraa B om c-A uleuiui In Irlanda Corespondentul din Lon­dra al ziarului nL t Temps* crede

| a Şti că ■jţuvernvi) brlDeic va pro­pune aolicarea Home Rale-lui în Irlanda îft afaii de UI star. Comi­tatele h landei împărţite între cele dbaă tendinţe, u iontâtă şi naBo’ uali tă, îşi vor alege îaşiîe regiuml de cave yor voi să fie legate.

*Ga spân belgavicii rug'. O fe-

legremă din sursă bolşevică anunţă, îatre altele:

„Denîkin face sforţeri desperate spre a ajunge Îh inimi Rusiei so­vietelor unde stă pilită centra re­voluţia care îşi aşteaptă ora perii ru restabilirea jugului capitalist. La Mosceva şi Peircgrad, foştii pro­prietari, generali, mari dac', prie­tini ai lui Nicolae 11 şi ai iui RM- sputin, feşdi c. lăi, organizează o lovitură trădătoare care să ne lovească ia spate. O primejdie serioasă stă în criza cărbunelui. Situaţia e critică; am răsturnat contra-fevoluţijc şi oţintuim la pă­mânt, dar ea se zbate convulsiv si face iot ce c po-ibd pentru n scăpa T/ebne sâ ne 'jencentrtm toat,' f 5 A t a o înăbuşi.

„Cümist uneIH extííiűr iî.'t;n*ă a tu-turcr Rur.1 or a di SCO, criî cuibulunei x..rea î: iz; i puîe.Bi », clcstuiîădin ger: era ii, 1C ir d ti î.1, 3 hişti 31parez >jşj ai ’oi i;enîk'in. Au fostconfis cete «ie:.uio'-nto Şî depozitede an 67 »,.1 spioni as lui De­nikln au fosî . împuşc; clar sepoale că ac şt!a să* s U ’fie decâtcari ie:. .1 gensra.l al <■onira revo-lufiéi; se ■ovslî*. ca k* p w iic it săfierai?.e r;j s/ţuni; re pi:>atia m fin®ca no i sâ Ols îi fătet ck oâi unuldin C''*! g.: fk : Ie hi tîrei co;litriri-re 'QÎu-ţiouai e. AciUTÎj ne t'cebi;e să leUiem Şi 1>0 <cel i. alte.

*Birourile de recrutare din Ger­

mania caută, voluntari. Ziarul „Freiheil“, care publică Informaţii sigfre cu privire la situaţia în ţă­rile bRtke, dă noii* detalii urmă- to$rt: „k doua urmată rnso-ger- mană s’a constituit îa Litpanic, sub comanda colonelului -Bermcnt Bi­rourile dt recrutare d n tedreaga Germanie caută voluntari pentru armata baltic#?, ale cărei puncte de concentrare sunt S hauien şi Kursehay.

„Armatei© ruso-germana au la Berlin-un bhoit condus de gene­ralul Bischoptkl, om de încredere al lui. Kolceag ş! al lui Denîkin, care furnizează foaduriîe pentru recrutarea din Germania. O mi­siune militară rusă e d e , altmîn- ireli instalată în permanenţă la Berlin.“

*

Ştiri locale.I«g«re eitrs blncile aesstre. Di-

reopunea institutului cţe credit şi economii Albina din Sibiu, roagă on. noastre institute de bani, la csri s’au tăcut subscripţii la uoua emisiune de scii? să binevoiască a comunica de urgenţă opt?rtle anun­ţate la ele pentru a se putea stabili rezultatul definitiv al subscripţianii şi a se putea face repartizarea.

*Membrii dela „Cooperativa“, to­

vărăşia de consum din Şchdi Bra­şovului, sunt rugaţi a-şi ridica bo­nurile pentru ?si»3, c£ei reclama­ţi uni ulterioare nu se maî pot lua I» considerare.

Bonuri se eliberează în fiecare zi dela 10 11 - a. m, în cancelaiD invăţătorească din edificiul liceului român, de cătră cassierul locietăţii. D. Mareea.

Pontra misa stoleatUor. Dl ioanCnşan a dăruit 40 cor. pentru „Masa studenţilor V. Oniţlu* în amintirea fiului său Remus, decedat. Se exprimă mulţumită. Dr. I. Blaga director.

De ale Poliţiei.

Fart. Feder Ármin încredinţând us coKtuni de haine la croitorul Benhard Daniel dia acest oraş, hainele s’au jurat. După cercetările făcute de poliţie s’a descoperit că •autorul acestui furt este Goldstein Benhardt, care a dispărut din 'lo­calitate.

*Prindem nani pungaş. Poliţia

gării a fnannat prefecturei pe in­dividul Ledn schi István ce era urmărit pentru un fuft. El a fost înaintat, parchetului.

*Bătae. lulîa Kerester a fost grav

bătută de.fratele său Iesif Muscă.Din ordinul d-lui subprefect, Geor- gescu s’a deschis o anchetă.

*Dispariţie. Din gara locala a dis­

părut eleva! de internat Butuna'g de ioo din Bucureşti care urma cur urile la Liceul român clasic din localitate.

*A «stare, Fata Bacoş Bejő d n

Topliţa a fost arestată oeutiu un furt de bijuterii, săvârşit în Tg. Mureşului la dna Maria Blaga.

Í ' ■ ■ ' '

P ag in a 8.

ti ma orăfrataiialai űlm WersaI!!©»Lypn, - — Preşedinta e Franţei a

semnat Luni, în numele Franţei, (i„«..T41ntev ratificării tratatului de î sco de’a Versailles. Depunorea do^usT ntc lor îa ministerul de in-1©n e o va face în acelaşi timpcu ̂ ^ert a actelor îa Anglia şî I?*î a

Jurnalul oficial publică o notă arătând că dl Poincăre a semnat aîaltaeri tratatul dela Versailles. E probabil că formalităţile depun orii ratificărilor de '•ătre Franţa, An­glia, Belgia, Pobuia şi italia vor putea să se facă în două zile. ‘Tratatul va întră atunci ia vigoare.

GeS-ceag aere a]nferal f ia - laad«i

Amicj!'--Î Col cea g a trimis o mi- s;ui e 'a Holfiîigfers, cu scopul de

♦ro c a ;jju*oai! F'.nhmdei. Şeful i inii:. c( iKllior.ează recunoaş-

' depe:,‘d!.nţci Finlandei de f ;pt.

1 . pgram. Agenţiei Dacia din 16 O c t .____cortra trafaâalttl ca

âH trlaBelgrad: Prinţul regent Alexan­

dru a' primit pe deputatul Porno- viei, caro i-a explicat motivul obstrucţiei opozîţiorlste. Daşau Po- povîd a decla.at câ Croaţii de peste Sava nu pot accepta punctul *325 din trai aiul cu Am-trio, care este absolut primejdios intereselor croate.

Prinţul regent Alexandru conti­nuă să îi se uite părerile celorlalţi şefi ai partidelor politice de peste Sava.Ratiii@iF§ft fraMiiM m Dar-

m m îâ. şl Austria îm ItaliaRoma. Camera se înt»uneşte la

22 Qcţomvrie pentru ratificarea trah leior cu Germania şi Austria.

Drevă In SpaniaMadrid La căile ferate a isbuc-

nit greva generala. Greviştii cer urcarea salariilor şi a fondului de pent.iune.cu 30% peste actualele adausuri de război.

Guvernul a însărcinat pe direc­torul genera! al căilor ferate, Pa rigi să înceapă tratative cu greviştii.Dîn M m m tm nA(iona?ft a

Germaniei.Berlin. — In decursul desbate-

rilor Aducă:ii naţionale, deputatul Wasserman a pronunţat un vio feni difcc;,rs în chestia afacerilor exiarne c^n ia mmietrului de ex- ierne Mülitr, învinovăţîndu-l de stiiuaţla or citită Germaniei prin oe- evacuarea provinciilor baltice. Was* serman a mai cederat că politica de duplicitate urmată în Silezia do nord a îegreunnt extraordinar si­tuaţia agrară şî economică a ţării, care au ea .rezultat grevele din ţară si că Germania se află în pragul foametei.Begele Dsnemareel pleaeă

ia Londra.Copenhaga. — Regele Dane­

marcei pleacă la 20 OctoMvrie la Lóidra, unde se va întâlni rpre sfârşitul lunei cu Porneai,ISlelnnen Int^aitati mm a

sosit Ia M m m aSe desminte dio Helsingfors so­

sirea unei misia ei interaliate ia Moscova şi' câ generalul Judenici t r fi încetct operaţiunile contra bofievîcilor.fratsftivi intra SpsniGli şl

M tF te n n lMadrid. In localitate?. Aforic s’au

început tratative între Marocani şi Spanioli pentru încetarea cstiîi- tăţdor. Marele Cartier spaniol a pus următoarele condiţii: recu­noaşterea suveranităţii Spaniei a- supta Marocului şi alipirea Maro­cului german la Spania.

. Starea lai Wiisoa msnfiură- toare

Londra. Starea lui W lson este îmbuc» rătoare. Wilson va părăsi patui pest^ câteva z le.Lovassy cere delăturarea

lui Friderich.Budapesta* —- Tratativele înce­

pute între Lovassyi şî Vazsonyî au eşuat. Lovassyi a declarat că io te partidele politice maghiare se vor întruni şi vor cere concur­sul Antantei pentru demiterea lui Friderich dela putere, căci altfel nu va fi posibil a forma un guvern corăspunzător dorinţei A’iaţilor şi pentru semnarea pâ ii.

Budapesta, Colonelul american Horowitz a plicat la Győr, unde Inspectează instalarea trupelor ma­ghiara sub amiralul Hortty, care a

, desfăşurat o activitate foarte v;e / a reorganizarea armatei maghiaro.

Locţiitorul lui Bauer,Vie na. — Deputatul Ellenbogen

înlocuieşte pe Bauer.Antanta şl bolşevioii

Paris. — „Petit Párisién* an an­tă câ în politica aliaţilor faţă de bolşevici nu s’a produs mare schimbam. Aliaţii au hotărît sft părăsească atitudinea pasivă şi să ini^rvie împreună în mod ener­gic. Se discuta deasemenea posU biiltatea invifâroi şi a Germaniei să participe cu armata la aceste operaţiuni ca vecia nemijlocit al rusiei Con iiliuf de cinci n’a adus încă nici o hotărâre definitivă asupra acestei chestiuni.

Jap$Dia a ratificat tratatnl de pace

Cluj. — „Daily Mail* anunţă că Japonia a ratificat în ananimi«late tratatul de pace.

Retragerea trapelor rom áié pe o nonă linie

Budapesta. — Comandamentul româo anunţă că retragerea trupelor pe linia da la vest de Bicske, a- poi pe valea râului Valiviz, s’a făcnt în perfectă ordine şl înţelf* gere cu autorităţile ungare.

Alipirea teritoriilor cngarc de Met la Austria

Deputatul Renner a cerut con­siliului comunul imediata alipire a teritoriilor Ungariei de est In Austria, fără o mai trata cu actua­lul guvern in privinţa aceasta.

Tratativele ducelui D’Aestft cu D’AnuunzioX'

Inest. — Ducele d’Aosta a te ­şit îa Fiume şi a început tratative cu d’A nnunzio relativ la plecarea sa.

PiiMcaţiuue de licitareSubscrisul notar public aduc la

cunoştinţa publicului, că în 21 Noemvrie 1919 la orele 3 p. * . se va licita în biroul meu, Strada Vămei Nr. 28, în numele Iul Weiaa Ar mm, Kieiu şi Ldwey Meni 1600 bucăţi sticle de bere îmbrăcate şi 1400- 1500 bucăţi sticle netmbră- cate, cari se află şi se pot vedea în strada Neagră Nr. 62.

Preţul de strigare este de cor. 3000. Marfa se va preda celui ce oferă mai mult, pe lângă plată imediată.

Braşov, în Oetomvrie 101G.Baday Gbaar notar public.

obiicâtiuneBitâlionul I. din Regimentul Pra­

hova Nr. 7 având nevee pentra aprovizionare dt următoarele ali­mente şi furaje : l.lilnic câte circa 150 (una sută cinci zeci) kgr. carne de vită calitatea l-a, 2. Una sută cinci zeci de mii —150000— kilo­grame fân presat, 3. Şapte zeci şi cinci de mii —76.000— kilograme ovăz,

se face punoseut doritorilor de a furniza aces tea, că în ziua de 14 Octombrie 1919, ora lddim. seva fine o licitaţie publică cu oferte închise la Cancelaria Batalionului la Casarma Neagră din Braşov.

Cietul de sarcini se poate ve­dea în fiecare zi la Ofiţerul de a- provizicuarea Batalionului. 2 —2

Aviz importantExtrps din ordonanţa N r 2 i

şi 25 modificată a comanda­mentului trapelor din Transil­vania. Vor fi consideraţi ca infractari: acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gărij trenării pe străzi etcy vor comunicaf colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevă­rate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile derăs- botUi situaţia şi dislocarea tru­pelor, dispoziţiunile autorităţi­lor militare sau orice chestiuni privitoare la armata română. Aceasta infracţiune se va ju­deca şi condamna de pretori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 leu — Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile pe­nalei n vigoare pe timp de răs- hm

'bîV.w* ?5; 4$ T.> in

Societatea „George Barifiu.“G AZBTA T R A N S I L V A N E I

i i 1Nn 217—1919

P R O S P E C TSubscrişii fundatori luăm iniţiativa pentru întemeierea

anei societăţi pe acţii cu denumirea de Goorgo Barlftn ea un capital de 1.000,000 lei, împărţit în acţii nominative de câte 100 lei aeţia.

Sediul Societăţii este în Braşov cu sucursale în oraşele principale din Ardeal.

Durata societăţii este nelimitată.Scopul Societăţii e ste :a) Editarea de ziare,b) înfiinţarea unei case de editură, librărie, colportaj şi

agenţie de publicitate.c l înfiinţarea de institute de arte grafice, zincografie, le-

gătorie, cartonaje*, papetărie şi orice întreprindere în legătură.Societatea va fi condusă de un consiliu de administraţie

do cel puţin 10 şi cel mult 15 membri. Fundatorii îşi rezervă dreptul să numească pentru primul period de patru ani Con- uliul de administraţie. De asemenea îşi rezervă dreptul se­lecţionării subscrierilor, ce se ofer. Censorii vor fi aleşi de adanarea de constituire.

In adunările generale proprietarii alor 1—5 acţii au drep­tul la un vot, dela 5 acţii în sus după fiecare 10 acţii urmă­toare mai primeşte un vot. Nimeni nu poate avea însă mai mult de 10 (zece) voturi. Băncile şi societăţile anonime vor fi reprezentate la adunarea generală printr’un singur plenipo­tenţiar

Acţiile se pot subscrie în Braşov: la administraţia ziarului Qaz$ta Iransilvaniei şi la filiala Albina; în Zâmeşti la Banca Creditai; în Cohalm la Banca Economia în Sighişoara la Banca Târniveana ; la Mediaş la Banca filiala Albina; în Fă­găraş la Banca Furnica; în Şercaia la Banca Şercăiana; în Si­biu la Basca Centrală pentru industrie şi comerţ, la Albina şi la Lumina; în Cluj la Banca Economul şi Vatra; în Arad la Banca Victoaia: în Blaj la Banca P atria ; în Orăştie la Banca Ardeleana; în Dej la Banca Someşana; în Târgul Murăşului la Banca filiala Albina ; în Lugoj la Banca filiala Albina; tsa Oradea-mare la Banca Bihoreana.

Autorizaţie specială de a primi subscrieri de acţii are preotul Aurel Nistor din Arpătac. i

Terminul până când se primesc subscrierile de acţii este de 15 Nov. 1010.

La subscriere se plăteşte 30# din capitalul subscris şi l i t s 10 lei cheltuieli de fondare. Restul de 70# se va achita îtt două rate şi anume ia 1 ianuarie 1020 şi la 1 Aprilie 1020.

Fundatorii garantează solidar pentru sumele vărsate până la adunarea de constituire, care se va ţinea cel mai târziu ptnă la 30 Nov. 1010 şi care va fixa aapitalul social, ţinând Mamă da subscrierile ce se vor face.

Braşev, la 22 Septemvrie 1919.

F u n d a t o r i i :

Noul Biroupentru

Vânzări cumpărări şi închirieride case, moşii, păduri, fabric!, ateliere, prăvălii,

locuri, virane, holde etc. etc.

A CEHTIE d e p u b l ic i t a t eca re prim eşte

A n u n ţu ri şi Eeclamecomerciale, industriale, şi financiare, DSri de seamă, Bilanţuri, Notificări şi Prospecte, Anunţuri de logodnă şi căsătorii, £g- traote de dvoiţ, Anunţuri de deces, Informaţiuni comerciale etc. pentru publicarea în ziarele cele mai răspândite din întreaga ţară.

Se primesc şi abonamente, preţuri originale.Oeorge Ioan Gologan, Braşov, Str. Spitalului 54. 1—3

Fotografii pentru Legiti- maţiuns de călătorie vor fiefectuate în cel mai scurt timp, conform prescripţiunUor (regale prin Atelierul Fotogra­fic &ai»g Str. Porţii Nr 52.

36 50

o e e e e o e o e e o e e o o

i Gurse de pasageri şi mărfuri ®Bucureşti — Braşov - Bucureşti

falia Mania, şeful partidului naţional

Alexandru Vaida, ministru Mihaia Popovici, şef de rezort Dr. Vasile Saftu, protopop Dr. George Baiulescu, prefect Dr. Neculae Vecerdea, prefect Petra Popovici, prefect de

D r. lo sif Blaga, director laan Prica, direetor al Şcea-

lei eom.Aurel Ciortea, profesor Ioan C. Panţu, profeser Atente Bandit, profesor Pempilia Dan, revizor „Creditul Technic<f Tiberiu Bremie, inginer

Ioan Prişcu, preot Aurel Nistor, preot şi adminis­

tratorul „Gazetei Transil­vaniei*.

Dr. Pompiliu Nistru, medic Dr. Aurel Dobrescu, medic Dr. Alexe Salicâ, medic Dr. Vasile Glâjar, avocat Constantin Sfetea, editor-librar Emil Socaciu, consilier muni­

cipalIoan Clopoţel, redactor şe f Virginiu Şt. lo s if redactor şef Victor Branişte, secretar de

redacţieIlie Ciistea, prof. şi redactor Ioan Brotea, redactor Mihail Samarineanu, redactor

la „Gazeta Transilvaniei*.

ooo

.. EXECUTĂ SOCIETATEA ROMÂNĂ DE ." AUIOMOBÎLE Şl LEOMDA & UNITE " JjJ

Plecarea din-Bucureşti, Str. Luterană 2 »—s i , (p. umlntcâ, Marţi şl Joi ora 6 a. m. A

Plecarea din Braşov Str. Porţii 14, (Firma Or- Iţi ghldan) Luni, Miercuri şi Vineri la ora 6 a. m. s -s ih

8 W W M f î l M i f l S P i l f N W W fiUrl

0

B E D E U SSOCIETATE COMANDITA DE

TRANSPORT

Filiala B raşovBirou S tr . Castelului 59 , G aragiul

în vech ea fab rică S oh lei.T ran sportă în auto-oam fpape m ărfuri de to t felu l in to a te părţile Rom ănisi-

IMari. s-s

De închiriat o eameră nemobi­

lată într’o vilă, în Şirul Ce* teţuoi Nr. 2.

De vânzare “ 1casă în Str. Romurilor Nr. 8. Informaţiuni Târgul Inului 26,

| dela 3 —12 oare a. m. s—3

Toate fabricile Toate morile găsesc

( M i ih M l i U i t aŢove de fer şt accesorii. Robinete .şi Ventile. Klin- gerlt original. Garnituri au său, cu asbest şi gra­fit. Scule, cleşti, decane, nicovale, pile, burghie,

" menghine, cabluri.Jacques Paucher .

Bucureşti, Str. Smârdan 27 1Corpul Vii. Armata.

Pubiicaţiu aeLa licitaţia ţinută în ziua

le 1 Ootomvrle 1919 nepre* zentându-se concurenţi, se a duce la cunoştinţa geaerală, că în ziua de 24 Oct. 1919 st. n. ora 9 a. m. se va ţine a doua licitaţie publică, cu termin de urgenţă pentru apro­vizionarea cantităţel şl adecă: 180 vagoane p*e de grâu sau secară pentru paturi, 2100 va­goane pae de grâu sau secară pentru aşternutul cailor, 27 00 vagoane fân (se preferă pre­sat) sau trifoi. —- Lloitaţlâ se va ţiue ou oferte închise, fără drept de supraoferte şl în con­formitate cu art. 72 —88 din legea Compt abili ţâţei publica a Statului. — Caetaie de sar­cini se pot vedea în fiecare zi de lucru între prele 10—12 la: Sibiiu, Strada Clsnâdiet Nr. 4 —6 uşa 23 (parter) bi­roul subsistenţelor a corpului VII Armată. — Arad. Depă­şitul de subsistenţâ şi manu­tanţă, Alba-Iulia, Depozitul de subsistenţâ şl manutanţă, Bra­şov, Depozitul de subsistenţâ şi manutanţă, Orăştie, Manu­tanţa, Timişoara, Divizia 19-a a Serv. Intendenţei. — Ofer­tele se vor faoe conform cae- tulul de sarcini, se vor pre­zenta în plicuri închise şi vor fl însoţite de o garanţie de 10 la sută în numerar. — La licitaţie se primesc oferte în deosebit, pentru articolele par­ţiale, sau pentru cantitatea în­treagă ă tuturor articolelor.

Sibiu, la 7 Oct. 1919.

A w j n o casă cu grajd şi A ¥ 1 « grădină de vânzare ) Str. Siti Nr. 74, informaţiuni mai de aproape la firma Petru Pavel Str. Mihael Weisz Nr. 26. 5 ~5

D estauractiil şi Cafeneaua ' UEDOUTE de primul rang!Recunoscută în mâncări şl beuturi bune şi eftine, servii ciu prompt. Se dă în abGna- , mente de mâncări.

Injecţiicontra VărsaftalnJ, Tubercu­lozei şi Syphilis (Neosalvar- san) se fac de Dr. Wilhelm Teutsch otd. dela 11—1 şl 2 —3, Str. Porţii 13. 3 - 3

'R

Arândare de ospatârii.Luni în 20 Octomvrie 19191

la 10 oare a. m. în comuna) Codlea în cancelaria comu-t nală, sub prezidiul d-IuiPrim-f pretor se va ţine licitaţia pu- î blică a celor trei ospătării ck| licenţe deschise aparţinătorieţ comunei Codlea şi anume: |

1. Ospătăria mare „Zur?Schwarzburg“ ou preţul de strigare 6800 cor. !

2. „Cantina“ din cazarma de cavalerie cu lătrate ditlm stradă cu preţul de strigare? 3600 cor.

3. Ospătăria „Zum Sfldpol cu preţul de strigare 3000 cor.

Ospătăriile se vor arânda prin licitaţiune verbală şi pe baza ofertelor înaintate, pe f şease ani consecutivi adecl din 1 Ianuarie 1920 până la1 31 Decemvrie 1925.

Ofertele închise timbrate şi provăzute cu bani de vadjjn, (10# din preţul de strigate) trebuesc depuse înainte ie începerea licitaţiunei verbale la primarul comunal din Cod lea.

Condiţiunile de arlndatj separat pentru fiecare din obiectele de licitat sunt esptts spre informare publică şi pot vedea ori-când în oare obişnuite de oficiu în canee-| laria comunală din Codlea, f-

Codlea, la 4 Oct. 1919. jPrimăria comunală. £Hans BlooS m. p. -

prijnseeretar.Th. Reimer m. p. ;)

2—2 prijnar.

Citiţi M m kn târQ o am — 1918 proză de I CL poţel. 4

Şoapta Cupelor TrăiteVersuri de M. O. Samartneani

G a z e t a T r a n s i l v a n i e iCel mai vechiu * ia s \ro m â n esc 99

după 8 0 de ani d e ex isten ţă p apare reo rg a n iza t cu u ltim ele ş tir i ş i te legram e. O r g a n n a f i o n a l 9 n eob osit în lupta pentru ap ărarea d rep tu rilor rom âneşt3f

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I M M

s e fa ce a s tă z i ecou l opiniei publice rom ân eştl9 pentru« cm fiec a re să-şft îm p lin ească datoriay ajutând a s tfe l la form area ca ra c tere lo r ş l pripighind cu se v e r bontrol la aăâele publice.

H aru l nostru â fo s t ş i va fi totdeauna in terpretu l cald a l in terese lo r ţărănim ei9 ş c o a le i9 b iser ice i ş i m uncitorim ei naţionale.

/ f n Gazeta Transilvaniei în ţe lege , odată înfăptuită Unirea tu tu ror Rom ânilor, s ă continue lupta pentru cu ­cer irea drepturilor n o a stre econ om ice

în Ardeal, sprijinind pe toţi ce i car i vor să m u n c e a s c ă c i n s t i t în a ce a stă d irecţiune.

Facem apel dat la Soţi romă- 4 ^ n —1 jm-rB- irv. ‘TFiamina, ■ImvianiiEfmm care va face■ii sft sprijine ia rândul Ier n U l a Z C w w S k I ■ « O S I I W t l l l l d toate sacrifleiUepentru ca s ă r iv a lizeze , in o o n d i ţ i u n i z i a r i s t i c e s i t e h n i c e , ou ce le la lte m ari z ia re .

Redacţia ş i Adm inistraţia Str» Prundului fir . I

Telefon 228 Telefon 226

A BO R A UGER T U L pentru Românii de pretutindeni 1

Pe un an Lei 60Pe un Jum ătate a . - - - - - „ 30Pe un e fe rt an - - - - - - - „ (5

•-■-ŢŢ -....... —......-■ » -.......... - -■■■■■■ ■ -..........—....•

Inserţiupi ş i reolam e,la adm inistraţia ziarulu i,

după tar if.

Tipografia A. Mureşian Branişce & Comp. Braşov^)